economia romaniei: incotro merge? daniel daianu daianu 11-12 iulie 2012.pdf · 2. criza din zona...
TRANSCRIPT
1. Observatii preliminare
O criza financiara si economica profunda (iluzia Marii Moderatii” )
Diagnoza crizei: sistem financiar deraiat (J.Dimon: JP Morgan
traders did not understand risk!!!– “an inbuilt destabilizer”);
suboptimalitatea UME + design defectuos al UME (structura);
redistributia puterii in lume (zero sum games…)
Criza sociala (criza sistemului asistential + erodarea clasei mijlocii +
fairness)
Confluenta Birfurcatiilor: “noua normalitate” (incertitudini si
volatilitate, crestere economica deteriorata, lebede negre)
“Re-industrializare” in Vest…
Globalizarea in “recesiune”: formarea de grupari regionale si
tendinte protectioniste (inclusiv in interiorul UE)
1. II
Criza reduce potentialul de crestere (UE: de la 2-2,5% la 1-1,5; in NMSs de la 5-6% la 2,5-3 dupa unele estimari)
Nivelul indatorarii (datorii publice peste 90% trag rata potentiala in jos...Reinhart si Rogoff)
Deleveraging (supraindatorare privata si publica) dureaza
The Big Shift in economia globala (zero sum games): un ciclu milenar (1500-1600…2000-2100); poate Vestul produce un nou ciclu Schumpeterian (Kondratiev), o noua revolutie industriala (prin re-industrilizare)?
Problema: noile tehnologii nu mai sunt un apanaj al Vestului…
1. III
Wake up call: NATO si UE nu garanteaza automat mersul ascendent al economiei;
Dependenta puternica de de UE (integrare adanca): logica pietei unice; a level playing field nu inseamna “sanse egale”
Avem un proiect Romania?
Este posibil un nou model de crestere? Re-industrializare?
Avem spatiu de manevra/constructie (policy space)?
Putem gestiona expectatiile? (criza sociala in Romania: iluziile cresterii nesustenabile; efectul dezavutirii, etc)
Sfidarea demografica
De la “institutii extractive” la cele inclusive (Acemoglu/Robinson/Rodrik): o chestiune economica si politica…rent seeking/coruptie/clientelism, etc
2. Criza din zona euro
Indatorarea privata si publica
Dezechilibrele externe (Spania are o datorie publica
mai mica decat a Germaniei; NMSs (Romania)
Decalaje de competitivitate; fractura dintre Nord si Sud
(“mezzogiornificarea” Sudului/Paul Krugman, 1991)
Lipsa mecanismelor pentru o uniune solida:
amortizarea socurilor asimetrice; transferuri fiscale;
imprumutator de ultima instanta (buget comun);
autoritate comuna de reglementare si supraveghere
Spatiul de manevra (policy space) este vital: lectie cheie
a crizei!
2. Criza zonei euro (II)
Indatorarea privata si publica
Dezechilibrele externe (Spania are o datorie publica
mai mica decat a Germaniei; NMSs (Romania)
Decalaje de competitivitate; fractura dintre Nord si Sud
(“mezzogiornificarea” Sudului/Paul Krugman, 1991)
Lipsa mecanismelor pentru o uniune solida:
amortizarea socurilor asimetrice; transferuri fiscale;
imprumutator de ultima instanta (buget comun);
autoritate comuna de reglementare si supraveghere
Spatiul de manevra (policy space) este vital: lectie cheie
a crizei!
2. Criza zonei euro (III)
Zona euro este mai constrangatoare decat etalonul
aur (gold standard…”The golden fetters”/Barry
Eichengreen) din perioada interbelica (exista posibilitatea
de a folosi rata dobanzii, dar stabilizatori automati firavi)
O presiune deflationista in functionarea UM; vor putea
reformele structurale (Italia, Spania) sa asigure
castiguri de productivitate mari si rapide (problema
sociala)? Europa 2020 prea vaga…
Perspectiva de “japonizare” (cvasi-stagnare) din cauza
datoriilor mari (deleveraging)
2. Criza din zona euro (IV)
disciplina bugetara la nivel national este numai una din regulile de baza ale unei uniuni fiscale
Sunt necesare mecanisme care sa amortizeze socuri asimetrice si sa atenueze decalaje
Mediul stohastic cere “rezerve”/flexibilitate (policy space): poate “grasimea” adunata in ani buni compensa socuri puternice?
Pericolul “cercurilor infernale” (dinamici perverse): aici vedem structura
Dimensiunea sociala a crizei; posibile derapaje in spatiul politic (extremisme)
Romanian Risk Premium
Source: Thomson Reuters
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
02 Jan 2012 02 Jan 2011 02 Jan 2010 02 Jan 2009 02 Jan 2008
CDS, 5 years
PL RO BG Ge Hu
0
100
200
300
400
500
600
700
800
02 Jan 2012 02 Jan 2011 02 Jan 2010 02 Jan 2009 02 Jan 2008
CDS, 10 years
PL RO BG Ge Hu
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
Lith
uan
ia
Latv
ia
CDS, 5 years
Lv Lt
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
0
200
400
600
800
1000
1200
Lith
uan
ia
Latv
ia
CDS, 10 years
Lv Lt
GDP and inflation GDP/capita, PPS
7500
8000
8500
9000
9500
10000
10500
11000
11500
12000
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Source: INSSE, IMF projections 2012-2014, Eurostat
8.7
4.9
6.6 6.3
4.8
8.0
3.1 3.2 3.0
0123456789
10
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012e 2013p
%
CPI, end of year
4.2 4.7
6.37.3
-6.6
-1.6
2.51.5
3 3.7
80
98
125140
118 124137 136
145
159
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
-8
-6
-4
-2
0
2
4
6
8
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012e2013p2014p
bn
eu
ro
y-o
-y, %
GDP, annual % change
GDP, % change GDP, bn euro
Current account and budget deficit
Source: Eurostat, IMF forecasts for trade and current account
deficit 2012-2014, EC forecasts for budget deficit 2012-2013
-1.2
-2.2-2.9
-5.7
-9
-6.8
-5.2
-2.8-2.2
-10-9-8-7-6-5-4-3-2-10
2005 2006 2007 2008 2009 2010 20112012e2013p
% o
f G
DP
Consolidated budget deficit, ESA
-7.9
-12
-14.3-13.7
-5.8 -5.3 -5.5 -5.9 -6 -6
-7
-10.2
-13.4-12.08
-4.2 -4.4 -4.4 -4.4 -4.9 -5.1
-16
-14
-12
-10
-8
-6
-4
-2
0
% o
f G
DP
trade def icit current account def icit
Exports
Source: INSSE, IMF Forecasts 2012-2014
12.8
18.6
7.5
3.26.2
1.8
5.6
2.23.1
3.61.4
2
2.4
29.6
Structure of exports (goods), by countriesDec 2011
Italy Germany France UK Turcia
SUA Hungary Austria Netherlands Bulgaria
Greece Belgium spain other
33 3230 30 31
3538
41 42 42
15
20
25
30
35
40
45
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012e
2013p
2014p
% o
f G
DP
Exports (goods+services)
Imports
Source: INSSE, IMF Forecasts 2012-2014
11.3
17.1
3.85.8
2.38.7
1.1
4
3.54.1
4.6
1.44
2.5
25.8
Structure of imports (goods), by countriesDec 2011
Italy Germany Russian Federation
France UK Hungary
Greece SUA Austria
Turcia Kazahstan ChinaUcraine Poland Czech Republic
4344 43
43
37
41
43
4748 47
35
37
39
41
43
45
47
49
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012e
2013p
2014p
% o
f G
DP
Imports (goods+services)
Budget and fiscal revenue
Source: Eurostat, European Commission EC projections for 2012-
2013, IMF forecasts for gross public debt 2012-2014
Consolidated fiscal revenue
25
27
29
31
33
35
37
39
41
43
2005 2006 2007 2008 2009 2010
% o
f G
DP
RO BG Cz Hu Pl
30
35
40
45
50
55
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012e2013p
% o
f GD
P
Consolidated budget revenue
RO BG Cz Hu Pl
15.8
12.4 12.8 13.4
23.6
30.533.3
3533.5
32.1
10
15
20
25
30
35
40
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
e
20
13
p
20
14
p
% o
f G
DP
Gross public debt
External debt
Source: NBR, IMF projections 2012-2014
External debt
24.6 28 36.751.4
65.7 72.9 75.6 76.46.3
13.221.9
20.915.5
19.5 22.8 22.3
0
20
40
60
80
100
120
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Mar-12
bn
eu
ro
medium and long term external debt short term external debt
31 41 59 72 81 92 98 99
External debt
11.3 10.7 10.4 10.7 13.5 17.9 21.08 22.319.6 30.5
48.261.6 67.7
74.5 77.32 76.4
0
20
40
60
80
100
120
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Mar-12
bn
eu
ro
private external debt
public external debt, direct +publicly guaranteed
31 41 59 72 81 92 98 99
38.942.1
47.051.7
68.774.4 72.1 73.7 71.8
67.5
10
20
30
40
50
60
70
80
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
e
20
13
p
20
14
p
% o
f G
DP
External debt
Monetary aggregates
Source: NBR, IMF projections 2013-2014
Monetary aggregates
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
% o
f G
DP
M1 M2 monetary base
2423
2220
26
2927 28
26
22
15
17
19
21
23
25
27
29
31
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012e
2013p
2014p
% o
f G
DP
Gross international reserves
FDI
Source: NBR
FDI structure
0
20
40
60
80
100
2005 2006 2007 2008 2009 2010
other
services rendered to
enterprises
hotels, restaurants
construction
Transport
telecommunication
financial intermediation
trade
industry
FDI, stock
25
30
35
40
45
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Mar-
12
% o
f G
DP
0
10
20
30
40
50
60
bn
eu
ro
FDI, % of GDP FDI, bn euro
Employment and unemployment rate
Source: Eurostat, EC forecasts 2012-2013
57.6
58.8 58.8 59.0 58.6 58.8 58.5
63.464.4
65.365.8
64.5 64.1 64.3
56
58
60
62
64
66
68
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
%
Employment rate, population aged 15-64
RO EU27
7.2 7.36.4
5.8
6.9 7.3 7.4 7.2 7.1
98.3
7.2 7.1
99.7 9.7
10.3 10.3
0
2
4
6
8
10
12
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012e 2013p
%
Unemployment rate
RO EU27
Unit Labor Cost (ULC)
Source: own computations
ULC
1
1.2
1.4
1.6
1.8
2
2005 2006 2007 2008 2009 2010
20
00
=1
economy tradables non-tradables
2. Romania in UE (I)
O datorie publica relativ mica (in jur de 36% din PIB), dar crestere exploziva in anii de criza;
Potential de crestere diminuat de la 5-5,5 la probabil 2-2.5% anual
dezinvestitia prin ineficienta cheltuielilor publice (5% din PIB investitii publice, cu efecte de 2-3%...); Potentialul de crestere poate fi erodat in continuare daca nu se combate deteriorarea educatiei (capitalul uman), a capitalului social, daca nu dezvoltam infrastructura.
Problema demografica si dezechilibrele pe piata muncii
Stabilizatorii automati au eficacitate redusa la noi (ponderea bugetului public in PIB si regimul fiscal);
Mediu extern tot mai neprietenos: pietele nu tolereaza R ce permit altor tari..
Euroizarea constrange politica monetara si reduce spatiul de manevra; dar autonomia MP si ERP este un bonus
Nevoia de spatiu fiscal si policy space
2. Romania in UE (II)
Care este PIB-ul potential (necesar pentru masurarea DS)?
Care este cresterea potentiala a economiei?
Nu se compenseaza limitarea unor prerogative de interventie contra-ciclica la nivel national prin actiune la nivel supranational (Romania are forta redusa la stabilizatorii automati + limita de 3% deficit efectiv)
Decalajele economice. O economie emergenta ar putea avea DS mai mari de 0,5% din PIB: DS de 1% cu cresterea PIB ce include inflatia de 4% ar stabiliza datoria publica la sub 30% – insa mult depinde de calitatea cheltuielilor publice + socuri externe (dobanzi si depreciere curs)
Nevoia de bunuri publice intr-o economie subdezvoltata
Controlul datoriei publice poate fi dat peste cap de indatorarea privata si fragilitatea sectorului bancar (lectia europeana): experienta Spaniei (ani de-a randul a avut DS in jur de 1% din PIB) si a Irlandei
2. De ce un deficit mic este necesar? (III)
Cand datoria publica se apropie de un prag
critic…(40%?)
Cand socurile sunt destabilizatoare: zona euro este
nefunctionala
Indatorare externa semnificativa
Deficite externe (competitivitate)
Demografia
Piata financiara interna subtire si piete externe incordate
Se intra intr-o noua era, a frugalitatii (o noua paradigma)
3. Ce este de facut?
Gestionarea crizei in zona euro ne influenteaza enorm…; canalul financiar este cel mai puternic
Valorificarea rezervelor interne: de eficienta si alocare a resurselor (micro si macro): economia autohtona functioneaza mult in interiorul frontierelor de productie si tehnologice
In perioada 2005-2008 cresterea economica a fost bazata in larga masura pe marirea stocului de capital. Trebuie sa schimbam paradigma (o problema: locuri de munca cand cererea este insuficienta)
Orientarea catre tradables
Rolul capitalului autohton…nu prin extractia de rente!!!
Atragere de resurse din afara
De la “institutii extractive” la “institutii inclusive”, care promoveaza eficienta si cresterea; combaterea coruptiei si extragerii de rente
3.1 Rezerve in sectorul public
Absorbtie de fonduri europene: contracararea efectele crizei asupra productiei si cresterii potentiale –importanta nivelului cheltuielilor publice; urgente acum si perioada 2014-2020
Cresterea eficientei utilizarii banului public (investitii publice de cca 5% din PIB, dar...; achizitii publice, etc)
Colectarea taxelor si impozitelor (29% din PIB fata de 33% in NMSs si 38-39% in UE-27): — efect de evictiune?
Prioritati in investitii
Reforma companiilor de stat
Politica salariala (performanta)
Adica: cresterea cheltuielilor publice (cu peste 4% din PIB) si a eficientei lor + atenuarea unor vulnerabilitati = marirea ratei de crestere economica (se modifica ICOR(incremental capital outut ratio) si in timp ACOR (average capital output ration)): de la 2-2,5% la 3,5-4-4,5% din PIB
3.2 Politici macro
Consolidarea bugetara trebuie sa continue (ambele laturi)
Prociclicitatea consolidarii trebuie compensata prin fonduri europene, crestere de eficienta a cheltuielilor, etc
Stimularea economisirii interne (regim fiscal) –Economisirea interna bruta (GDS) a fost cca 25% din PIB (2011) fata de 17% (2006-2008), ceea ce explica si reducerea deficitelor externe. Dar aceasta schimbare a fost fortata de criza si fata de un PIB diminuat. Esential este sa creasca productivitatea investitiilor (a GFCF= 24,6% din PIB in 2011, fata de cca 28% intre 2005-2008....vezi analize privind contributia factorilor la cresterea economica)
Politici fiscale si de curs care favorizeaza tradables (sustinerea cresterii economice); un curs subapreciat incurajeaza productia autohtona de tradables
De-euroizarea mareste spatiul de manevra. Intrarea in zona euro depinde de doua preconditii fundamentale: a/ o economie competitiva, care implica castiguri de productivitate, ce nu se pot realiza in cativa ani; b/ repararea zonei euro. Pana la aderare Romania are nevoie de o politica monetara eficace, ceea ce inseamna un grad de euroizare scazut. Sunt necesare masuri care sa incurajeze utilizarea monedei nationale in tranzactii interne (facturile la utilitati publice sa nu fie legate de euro)
3.3 Politici structurale
Piata muncii: diminuarea costului muncii (CAS) ca supply side economics, intr-un mix de politici care sa promoveze iesirea din “subteran” si flexibilizarea (sa nu fie protejati “insiders”; problema tinerilor); cresterea participarii
Politica natalitatii (sanatatea oamenilor); problema imigratiei…(selectiva?)
Competitia pe piete (pedepsirea abuzului pozitiei dominante pe piata)
Problema “echitatii/corectitudinii” politicilor publice ---fairness
3.4 Politici industriale/structurale
Reforma companiilor de stat
privatizarea management-ului este o solutie, dace se face bine
Privatizari nu oricum
Parteneriat public privat in domenii industriale strategice (energie)
Incurajarea unor investitii noi in industrie (sunt proiecte importante...)
Valorificarea resurselor naturale (contracte care sa fie avantajoase Romaniei; de ce nu este Romgaz parte a unor consortii?)
3.5 Invatamant si cercetare
sprijinirea unor poli de excelenta industriala si de cercetare,
clustere (in centre academice mari);
Investitia in invatamant (sa ajungem la 6% din PIB): curriculum cu
accent pe stiinte tehnice, matematici; invatamant vocational
(parteneri germani ne pot ajuta)
De pus de acord educatia profesionala cu ce cere piata!
Cresterea cheltuielilor pentru R&D (0.4% din PIB in 2010…0,18%
contributia sectorului privat
Trebuie sa “aducem creiere” acasa. Sa incurajam revenirea in tara a celor
care s-au scolit in strainatate. Ar fi bine sa se infiinteze un Institut Roman
pentru Studii Avansate, care cu finantare bugetara si bani europeni sa
valorifice capacitatea celor din dispora care vor sa petreaca sabbaticals in
Romania (Academia Romana are un proiect in acest sens)
3.6 Agricultura
Cresterea preturilor relative la alimente (criza
ecologica)
Pamantul Romaniei ca un activ de valoare
european (politica PAC)
Politica statului de sprijinire a asocierii si constructiei
de infrastructura/logistica –conteaza mai mult decat
platile directe prin PAC
Bancile si agricultura
3.7 Diplomatia economica
Lichiditatile sunt in afara Europei…
Romania are relatii “adormite”….trebuie sa fie trezite
Diplomatie economica agresiva catre toate
azimuturile (Asia, tari arabe, Turcia, Israel, etc)
Strategia Dunarii poate fi un mare proiect european
si al Romaniei. Dunarea poate deveni o axa
economica, de transport de mare utilitate pentru
Romania.
4. Concluzie
Valorificarea rezervelor interne (reforme interne), fondurile UE si
atragere de resurse din exterior pot duce rata potentiala de
crestere a PIB-ului la 4-4,5% (de la probabil 2-2,5% acum)
Sunt aspecte de ordin calitativ care nu sunt prinse de asemenea
calcule
Cresterea trebuie sa fie inclusiva. Fairness nu are culoare politica
Problema etica. Conduita elitelor (a celor ce guverneaza)
Evitarea unor situatii foarte rele in zona euro conteaza enorm.
O reintrare in recesiune severa in Europa ar lovi potentialul de
crestere din nou. Dinamici sociale si politice negative…