UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

CATEDRA ECONOMIE,MARKETING SI TURISM

Cociu Tatiana

Economia Nationala: caracteristica Generala si problemele actuale de dezvoltare

Lucru individual

Conducator stiintific: Bradu Margareta,lector sup.univ.

Chisinau,2015

1

CUPRINS

Introducere…………………………….....................................................3

Capitolul I.Abordari teoretice privind economia nationala…………......4

Capitolul II.Analiza economiei nationale din Republica Moldova..........9

Capitolul III.Problematica si solutiile in sfera economiei nationale.......14

Concluzii si recomandari……………………………………………....17

Referinte bibliografice……….…………………………………………18

Introducere2

Economia nationala a oricarei tari reprezinta un ansamblu coerent format din mai multe ramuri si subramuri de productie, de servicii si comerciali. Economia unei tari poate fi simpla sau complexa. Economia nationala totodata  reprezinta si una dintre cele mai importante categorii de actori din economia mondiala, atat sub aspectul functionarii lor ca entitati, cat şi sub aspectul interactiunilor dintre ele sau cu ceilalti actori.

Actualitatea temei.La ora actuala,in conditiile specifice formate in majoritatea economiilor nationale,intreprinderea ocupa un loc determinant in dezvoltarea si prosperarea activitatii economice.Am ales aceasta tema,deoarece doresc sa ma aprofundez in esenta ei,pentru ca intreprinderea poate deveni pentru mine cadrul perfect de afirmare profesionala.

Scopul lucrarii.Am elaborat aceasta lucrare cu scopul de a-mi crea o viziune lucida,clara si amanuntita asupra conceptului de economie nationala .Am incercat sa prezint tipologia economiei nationale ,functiile sale de baza si sa abordez situatia actuala a economiei nationale a Republica Moldova.

Metodologia de cercetare.In scopul realizarii acestei cercetari am ultilizat citeva metode de cercetare cum ar fi:metoda inductiei si deductiei,metoda istoriologica abordind evolutia in timp a economiei nationale ,metoda analizei si sintezei surselor monografice etc…

Structura lucrarii.Aceasta lucrare am structurat-o in 3 capitole.Primul din ele se refera la aspectul teoretic al economiei nationale .Al doilea capitol abordeaza situatia reala a economiei nationale in Republica Moldova,iar ultimul capitol este rezervat problematicii si solutiilor privind economia nationala. Lucrarea se finiseaza cu o concluzie generala,urmata de bibliografie.

Importanta practica. Aceasta lucrare se prezinta ca un mic suport de curs pentru economisti,axata fiind pe economia nationala:concept,tipologie,functii de baza,situatia la nivel national.Din puctul meu de vedere,este o forma restructurata a informatiei despre economia nationala ,avind abordari critice personale,concluzii si recomandari.

3

Capitolul I

Economia nationala- totalitatea activităților și interdependențelor economice la nivel macro- și microeconomic coordonat în plan național prin mecanisme proprii de funcționare

. Economia unei tari poate fi simpla sau complexa.Economiile simple de regula sunt acelea care contin o singura ramura sau

subramura sau cu numar foarte redus de ramuri sau subramuri . Astfel pot fi: economii simple agricole cand intreaga activitate economic! se indreapta spre producerea unui bun (cafea, trestie de zahar, cauciuc etc.) sau economii simple de tip industrial. De regula astfel de economii apar in tarile mai putin dezvoltate si cu resurse naturale limitate, insa ele nu sunt de dorit.

Economiile complexe au o dezvoltare multilaterala si contin in structura lor toate tipurile principale de ramuri, iar dezvoltarea lor este de tip verticala.

Numarul si ponderea ramurilor economice sunt functie de o multime de factori, dintre care cei mai important sunt: volumul, calitatea si diversitatea resurselor naturale; numarul persoanelor active (apte de munca) si gradul lor de instruire; gradul de dezvoltare al economiei in ansamblu; nivelul de dezvoltare al invatamantului si stiintei; modul de racordare la economia mondiala; conceptiile politice etc.

Principalele ramuri macroeconomice ale economiei nationale sunt: industria care include si transporturile, constructive si telecomunicatiile; agricultura si industria alimentara; serviciile si alte ramuri.

In calculele de analiza macro structural a, statisticile opereaza cu patru ramuri macroeconomice: industria, agricultura, serviciile si alte ramuri.

In general pentru stabilirea tipului de economic a unei tari inliteratura de specialitate se opereaza cu doua grupe de indicatori:indicator! de structura - care indica tipologia economiei si ponderea ramurilor in structura economiei (ponderea PIB din agricultura, ponderea PIB din Industrie etc.) si indicatori de dezvoltare (ex. PIB/locuitor).

1 . Structura PIB pe principalele ramuri ale economiei nationale (agricultura, Industrie, servicii, alte ramuri) se calculeaza ca raport intre produsul intern brut (PIB) din ramura respectiva si PIB total:

2. Ponderea populatiei active pe ramuri se calculeaza ca raport intre populatia activa din ramura respectiva (agricultura) si populatia activa totala si exprima procentul de ocupare a populatiei active pe ramura.

3. Structura capitalului imobilizat exprima ponderea mijloacelor fixe detinute de ramura analizata si se calculeaza ca raport dintre mijloace fixe detinute deramura si mijloace fixe totale. 8. Structura PIB pe principalele sectoare economice. Principalelesectoare ale economiei sunt: privat si de stat.

4

 In functie de Structura PIB/sectoare o economic poate fi:a) etatizata (etatista) - cea mai mare parte din PIB este produs de sectorul

economic al statului, deoarece proprietatea asupra capitalului este majoritar de stat;b) economia privata - in acest caz majoritatea PIB se obtine in sectorul

privat deoarece si proprietatea este privata.c) economic mixta - in aceasta situatie cele doua ponderi sunt sensibil egale.In tara noastra pana in 1990 a predominat economia de tip etatista in prezent

predomina cea rnixta iar tendinta este de a deveni economic privata.Structura PIB pe ramuri economice in diferite tari (dezvotate sau in curs de

dezvoltare) arata ca Romania se afla inca in zona tarilor cu economise cele mai neperformante iar nivelul de trai al populatiei este foarte scazut comparativ cu tarile dezvoltate

Nevoile si interesele oamenilor sunt satisfacute cu ajutorul bunurilor economice, care includ produsele, serviciile si informatiile. Aceste bunuri sunt obtinute prin diferite activitati economice. Deci, activitatile economice sunt procese prin care oamenii isi asigura bunurile necesare pentru a se realiza ca fiinte bio-psiho-sociale.In cursul intregii istorii a omenirii, activitatile economice se disting prin cate trasaturi principale. in primul rand, ele sunt activitati realizate de oameni in mod constient, prin care sunt utilizate resursele economice disponibile in vederea atingerii unui anumit scop. Deci. oamenii se implica in diferite activitati economice in functie de interesele economice pe care le au. in al doilea rand, activitatile economice au caracter creator, deoarece prin desfasurarea lor se obtin noi produse, servicii si informatii, in concordanta cu evolutia nevoilor oamenilor. in al treilea rand, activitatile economice se caracterizeaza prin continuitate. Nevoile oamenilor se reproduc cu o anumita periodicitate: nevoile de hrana se reproduc la interle scurte de timp ; nevoile de imbracaminte si incaltaminte se reproduc la interle medii de timp ; nevoile de bunuri de folosinta indelungata se reproduc la interle mari de timp. Ca urmare, activitatile economice au o ritmicitate concordanta cu satisfacerea in timp a nevoilor oamenilor.In cursul istoriei, s-a manifestat o tendinta de amplificare a activitatilor economice, generata de cresterea populatiei si a nevoilor sale. Totodata, s-a conturat o tendinta tot mai accentuata de diversificare a activitatilor economice, determinata de evolutia nevoilor si intereselor oamenilor, de posibilitatile oferite de progresul stiintifico-tehnic, de dezvoltarea schimbului de bunuri in cadrul fiecarei tari si intre diferite tari. Ca urmare, in epoca contemporana, structura activitatilor economice din fiecare tara a devenit foarte complexa, in prezent, in fiecare tara, se pot distinge cate structuri principale ale activitatilor economice.In primul rand, economia nationala a fiecarei tari este structurata pe urmatoarele procese fundamentale: 1) procesul de productie, prin care se creeaza bunurile necesare pentru satisfacerea nevoilor oamenilor; 2) procesul de repartitie, prin care se sileste destinatia bunurilor obtinute, intr-o anumita concordanta cu nevoile sociale ;

5

3) procesul de schimb, prin care se asigura miscarea bunurilor de la producatori la consumatori; 4) procesul de consum, prin care se asigura satisfacerea nevoilor oamenilor cu ajutorul bunurilor obtinute in urma repartitiei si schimbului; 5) procesul de cercetare stiintifica, prin care se asigura premise pentru perfectionarea productiei, repartitiei, schimbului si consumului, astfel incat aceste procese sa fie realizate cu o eficienta sporita; 6) procesul de conducere sau managerial, prin care se realizeaza organizarea, dirijarea si controlul activitatilor economice. Cele 6 procese economice fundamentale se deruleaza intr-o stransa interdependenta. Pe de o parte, procesul de productie are rolul determinant in evolutia vietii economice a fiecarei tari, ceea ce justifica definirea acestei vieti ca fiind o reproductie. Pe de alta parte, celelalte procese economice exercita o influenta deosebit de acti - poziti sau negati - asupra productiei. De aceea. in fiecare tara, se impune a fi realizata o corelare adecta intre cele 6 procese economice fundamentale.In al doilea rand, economia nationala a fiecarei tari este structurata pe trei mari sectoare : 1) sectorul primar, care include agricultura si silvicultura; 2) sectorul secundar, care cuprinde industria si constructiile ; 3) sectorul tertiar, incluzand serviciile economice, sociale, culturale, religioase si administrative. Pe baza infaptuirii progresului stiintifico--tehnic si a cresterii productivitatii muncii. in ansamblul economiei fiecarei tari, se reduce ponderea sectorului primar si chiar a celui secundar, in favoarea sectorului tertiar. Ca urmare, in economiile tarilor dezvoltate, sectorul tertiar a devenit deja precumpanitor, in timp ce in economiile tarilor in curs de dezvoltare, continua sa fie preponderente sectoarele primar si secundar. In al treilea rand, sub nivelul organizarii activitatilor din economia fiecarei tari, se disting trei niveluri: 1) microeconomia, care include activitatile desfasurate de intreprinderi sau agenti economici; 2) mezoeconomia, care cuprinde activitatile economice realizate in cadrul ramurilor si a unitatilor teritoriale; 3) macroeconomia, care include ansamblul activitatilor economice din tara respecti, structurate atat pe ramuri, cat si pe unitati teritoriale. Cele trei niveluri ale organizarii activitatilor economice formeaza o structura piramidala: microeconomia este baza mezoeconomiei, iar aceasta - baza macroeconomiei. Desfasurarea eficienta a activitatilor economice impune realizarea unor legaturi operative intre cele trei niveluri organizatorice, prin folosirea unui mecanism economic adect. Totodata, este necesara integrarea favorabila a fiecarei economii nationale in mondoeconomie, prin participarea adecta la relatiile economice internationale. Activitatile economice sunt organizate, desfasurate si finalizate prin silirea si realizarea unei multitudini de relatii economice intre oameni. Deci, relatiile economice sunt relatiile dintre oameni cu privire la activitatile economice in care

6

sunt implicati. in cadrul relatiilor cu mediul ambiant, prin care omul se realizeaza ca fiinta bio-psiho-sociala, relatiile economice ocupa o pozitie centrala, and un rol determinant, ca urmare a faptului ca activitatile economice sunt determinante pentru evolutia intregii vieti sociale. Celelalte categorii de relatii in care este implicat omul - relatiile familiale, politice, culturale, religioase - exercita, la randul lor, o influenta puternica asupra relatiilor economice.In epoca aceasta, contemporana, relatiile economice se caracterizeaza printr-o complexitate deosebit de accentuata, determinata de amplificarea si complexarea activitatilor economice din cadrul fiecarei tari, precum si de integrarea crescanda a economiilor nationale in cadrul economiei mondiale. Relatiile economice pot fi definite si analizate dupa cate criterii principale. Dupa obiectul activitatilor economice, se disting : 1) relatii de productie ; 2) relatii de repartitie ; 3) relatii de schimb ; 4) relatii de consum; 5) relatii de cercetare stiintifica; 6) relatii de conducere sau manageriale. Dupa subiectul activitatilor economice, se contureaza: 1) relatii intre agenti economici particulari; 2) relatii intre agenti economici publici; 3) relatii la care participa atat agenti economici particulari, cat si agenti economici publici. Dupa structura sectoriala a activitatilor economice, se realizeaza: 1) relatii inter-sectoriale ; 2) relatii interramuri; 3) relatii intraramuri. Dupa sfera geografica a activitatilor economice, se disting: 1) relatii economice interne, realizate intre agenti economici din aceeasi tara; 2) relatii economice externe sau internationale, realizate intre agenti economici din tari diferite. La fel ca si in cazul activitatilor economice, categoriile de relatii economice, determinate dupa diferite criterii, sunt interdependente. Ca urmare, sistemul de activitati economice din fiecare tara functioneaza cu ajutorul unui sistem de relatii economice. Acest sistem este structurat pe baza sistemului de proprietate existent in tara respecti. Ca urmare, relatiile de proprietate (relatiile dintre subiectii proprietatii cu privire la obiectul proprietatii) isi pun puternic amprenta asupra tuturor categoriilor de relatii economice. Din aspectele analizate rezulta ca economia nationala a fiecarei tari este un sistem deosebit de complex de activitati si relatii economice. In epoca de fata, economia mondiala include, pe langa economiile nationale, si alte sisteme de activitati si relatii economice : organizatii economice internationale (cum sunt FMI si Banca Mondiala); societati multinationale sau transnationale (mai ales de origine americana); organizatii de integrare economica regionala (dintre care cea mai dezvoltata este Uniunea Europeana). insa, economiile nationale reprezinta sistemele de baza de organizare si desfasurare a activitatilor si relatiilor economice, iar celelalte sunt sisteme secundare, derite din existenta, evolutia si functionarea economiilor nationale. Majoritatea statelor (133 din 191 existente in 1994) au aparut dupa al doilea razboi mondial, in urma prabusirii imperiilor coloniale. Ca urmare, paralel cu afirmarea vechilor economii nationale, in noile state, se desfasoara un amplu proces de formare si consolidare a noilor economii nationale. De aceea, este firesc

7

ca studiul activitatilor si relatiilor economice sa fie axat, cu precadere, pe economia nationala a fiecarei tari.

Capitolul II

8

Republica Moldova  se bucură de o climă favorabilă și de un pământ fertil. Ponderea maximă în economie o deține sectorul agricol Principalele produse moldovenești sunt fructele, legumele, vinul și tutunul, cu toate acesta, în ultima perioadă, țara exportă și cablaje, echipament și unelte  electronice pentru automobile. După 1990, Moldova a intrat într-un puternic declin economic, din care nu și-a revenit decât în anii 2000. Cu un PIB pe cap de locuitor de 4,200 dolari pe an (2015), Moldova importă petrol, cărbune și gaze naturale, în principal din Rusia

Construcția Portului de la Giurgiulești, a mărit accesul Moldovei la piața internațională de petrol și a micșorat dependența sa energetică față de Rusia. Portul a fost finalizat la sfârșitul anului 2006

Ca parte a liberalizării ambițioase a economiei de la începutul anilor '90, Moldova a introdus o monedă de schimb convertibilă, a liberalizat prețurile, a încetat acordarea de credite preferențiale pentru firmele și companiiile de stat, a început procesul de privatizare, a eliminat controalele pentru exporturi și a înghețat dobânzile. Economia a revenit la o creștere pozitivă de 2,1% în 2000 și, respectiv, 6,1% în 2001.

Din cauza economiei joase și nepromițătoare, o mare parte a populației a fost nevoită să plece peste hotare în căutarea a noi surse financiare. În prezent, mai mult de jumătate de milion din populația aptă de muncă lucrează în străinatate Banii transferați în țară de această parte a populației constituie cea mai importantă sursă a PIB-ului (cca 1 miliard dolari legal). În anul 2009 datele Băncii Mondiale arătau că o treime din PIB-ul țării este furnizat de moldovenii care lucrează în străinătate.

După anul 2000 , Republica Moldova  a avut o creștere majoră în economie mai mare de 6%, exceptând anul 2006 (creșterea a fost doar de cca 4% din cauza crizei relațiilor cu Rusia ce a cauzat interzicerea exportului de vinuri pe piața rusească).

În aprilie  2007 , în scopul eliminării activităților ilegale, s-a aprobat aministierea fiscală completă pentru activitățile economice efectuate înainte de 1 ianuarie 2007, legalizarea capitalului ilegal contra 5% din sumă și anularea impozitului pe venit.

Deși în prezent se fac multe încercări de stimulare a investițiilor și dezvoltare a economiei, rolul major în creșterea economică revine populației plecate peste hotare.

Economia Republicii Moldova este dependentă direct de economiile țărilor vecine, România și Ucraina, dar (mai ales) și deeconomia Rusiei . În 2014, în contextul situației tensionate din Ucraina, și a sancțiunilor internaționale aplicate Rusiei  și afectarea economiei ei, dolarul American  s-a apreciat față de Leul moldovenesc cu 17 procente, iar moneda europeană  cu 7 la sută, în decurs de un an.

Produsul intern Brut

9

În anul 2008, Republica Moldova a avut un PIB de 6 miliarde de dolari, adică un PIB pe cap de locuitor de 1.694 de dolari Prin comparație,Rominia  a avut în același an un PIB de 192 de miliarde de dolari, adică 12.200 de dolari pe cap de locuitor.

Sectoarele Economiei10

AniTotal

(mln. lei) %

2004 32 032 ▲7,4

2005 37 652 ▲7,5

2006 44 754 ▲4,8

2007 53 430 ▲3,0

2008 62 922 ▲7,8

2009 60 430 ▼6,5

2010 71 885 ▲6,9

2011 82 349 ▲6,4

2012 88 228 ▼0,7

2013 100 312 ▲8,9

2014 111 501 ▲4,6

Industrie

Republica Moldova a moștenit parțial parcul industrial al RSSM.era Industria în așa fel încât să fie strâns interconectată cu industriile altor republici sovietice.

Principalele ramuri ale industriilor ce funcționau în Republica Moldova la momentul destrămării Uniunii Sovietice erau: construcția și asamblarea tehnicei agricole, contrucția de mașini unelte, materiale de construcție, microelectronică, tehnică de calcul, televizoare, frigidere și camere frigorifice, pompe hidraulice industriale, industrii agroalimentare.

Agricultura

Agricultura joacă un rol important în economia Moldovei și contribuie cu peste 12 - 13% la PIB. Producerea și procesarea agricolă generează aproximativ 50% din veniturile parvenite din export. Peste 40,7% din suprafața totală de terenuri sunt în proprietatea a 390.380 de producători agricoli individuali.

Un studiu realizat de Banca Mondiala, arată însă că agricultura din Republica Moldova este ineficientă, anul trecut (2011) sectorul a înregistrat o productivitate scăzută, investițiile în domeniu au fost mici, iar costurile exagerate. Productivitatea sectorului este de 2 ori mai mică decît în media europeana

Comerț exterior

În 2008 Romania  fost principala piață de desfacere pentru produsele moldovenești (17,56%), pentru prima dată depășind Rusia  (17,34%) 

Pe parcursul perioadei ianuarie-octombrie 2008 importurile au totalizat 4100,6 mil. dolari SUA, volum superior celui înregistrat în aceeași perioadă din anul  2007 41,4%. Primele țări-partenere în derularea importurilor au fost Ucraina,Rominia si Rusia

În anul 2008, valoarea totală a importurilor Republicii Moldova din România a fost de 449 milioane dolari

În anul 2010, valorile totale ale schimburilor comerciale au fost următoarele: Rusia - 980 milioane dolari, România - 644 milioane dolari, Ucraina - 620 milioane dolari, Italia - 418 milioane dolari, Germania - 370 milioane dolari, Iran - 4,1 milioane dolari

11

Balanța comercială

Balanța comercială a Republicii Moldova (2005–14)

AniRaportul

export - import (mln. $ [23] )Variație față

anul precedent

2005 -1.201,4 ▲53.4%

2006 -1.642,8 ▲36.7%

2007 -2.349,5 ▲43.0%

2008 -3.307,7 ▲40.8%

12

2009 -1.995,3 ▼39.7%

2010 -2.313,8 ▲16.0%

2011 -2.974,5 ▲28.6%

2012 -3.051,0 ▲2.6%

2013 -3.064,1 ▲0.4%

2014 -2.977,5 ▼2.8%

13

Capitolul IIISolutionarea problemelor

• Menţinerea stabilităţii macroeconomice, a proceselor infl aţioniste în limite acceptate şi diminuarea defi citului de cont curent;• Îmbunătăţirea mediului de afaceri, promovarea culturii antreprenoriale, creşterea flexibilităţii şi participării pe piaţa muncii şi asigurarea unei dezvoltări regionale armonioase; • Asigurarea sustenabilităţii fi nanţelor publice pe termen mediu şi lung; • Continuarea reformelor structurale şi asigurarea unor condiţii favorabile procesului cercetare dezvoltare- inovare, dezvoltării serviciilor îmbunătăţite de educaţie şi formare profesionala, precum şi continuarea reformelor necesare pentru a spori nivelul de efi cienţă;• Continuarea şi adâncirea reformei administraţiei publice. O condiţie esenţiala pentru îndeplinirea obiectivelor dezvoltării durabile esteimplementarea unei combinaţii adecvate de politici macroeconomice coerente, prin care să se asigure sustenabilitatea resurselor materiale şi energetice folosite pentru creşterea economică, finanţarea investiţiilor strict necesare pentru modernizarea si creşterea competitivităţii sectoarelor productive şi de servicii, precum şi a infrastructurilor, califi carea si perfecţionarea continuă aforţei de muncă în acord cu cerinţele progresului tehnic şi tehnologic. Din aceste considerente,fără substituirea programelor existente de dezvoltare a Republicii Moldova, este necesară oabordare complementară a problemelor economice prin elaborarea Strategiei Naţionale dedezvoltare durabilă a Republicii Moldova pe termen mediu, care ar propune o viziune strategică prin prisma criteriilor de sustenabilitate stipulate în Directivele Uniunii Europene şi a tendinţelo principale care se conturează pe plan mondial. Tendinţele globale de dezvoltare economică ne demonstrează că economia modernă devinetot mai mult o economie bazată pe cunoaştere şi informaţie, aceasta din urmă devenind, de fapt, oresursă strategică şi fundamentală, asemănătoare capitalului în societatea industrială, şi cu unimpact hotărâtor asupra dezvoltării şi prosperităţii oricărei naţiuni. În societăţile cele maidezvoltate din punct de vedere economic folosirea intensivă a cunoaşterii este recunoscută ca principal f actor de progres şi de creştere economică sustenabilă. În Republica

Moldova generarea de cunoştinţe trebuie să fi e considerată ca domeniu (subdomeniu) prioritar de activitate care, fiind rezultatul unei activităţi umane, de cercetare şi inovare, şi având o valoare de piaţă, ca orice bun economic poate fi comercializat în cadrul pieţei.

14

Menţionăm aici că noua economie acordă o importanţă deosebită lucrătorilor competitivi,iar educaţia şi instruirea devin o sursă certă a avantajului competitiv pentru orice  persoană. Iata de ce, constituirea unei societăţi bazate pe cunoaştere impune formarea de noi aptitudini,competenţe, capacităţi.Evident că această abordare solicită modifi cări considerabile ale dreptului proprietăţii intelectuale şi modului de finanţare a cercetării: de la finanţarea intenţiilor de cercetare spre procurarea (vânzarea) rezultatelor cercetării. În acest context se poate concluziona următoarele:

• Construirea societăţii bazate pe cunoaştere a devenit un scop raţional pentrutoate statelelumii, inclusiv pentru Republica Moldova. Aceasta reprezintă astăzi unica cale sprecompetitivitate şi prosperitate economică. • Republica Moldova are nevoie de constituirea unui mediu de afaceri favorabil inovării şio politică clară şi realistă în domeniu, care să pornească de la stimularea activităţilor de cercetare -dezvoltare- inovare. Este nevoie de o abordare sistemică a inovării, în contextul relaţiilor şiintereselor tuturor actorilor participanţi la acest proces: universităţi, institute ii de cercetare, fi nanţatori şi, nu în ultimul rând, statul. • În ceea ce priveşte cercetarea şi dezvoltarea, este necesară deplasarea accentelor spreinovare şi transfer tehnologic, din nevoia de a valorifi ca cât mai rapid rezultatele cercetării. La fel , probabil că, în termen scurt, pentru Republica Moldova este mai importantă preluarea detehnologii în raport cu crearea de tehnologie, din perspectiva de creştere accelerate a productivităţii. • Procesul de inovare va avea succes în Republica Moldova num ai în cazul în carecunoştinţele noi vor fi asimilate de întreprinderi. Din această perspectivă, drept motiv pentrususţinerea cercetării dezvoltării inovării trebuie să fi e efectul economic stabilit în baza unoranalize de efi cienţă şi rentabilitate.În prezent contribuţia insufi cientă a activităţilor proprii de cercetare-dezvoltare-inovare, reînnoirea lentă a bazei tehnologice, calitatea inferioară a infrastructurilor, performanţelecompetitive scăzute ale produselor şi serviciilor oferite pe piaţă, capacitatea insufi cientă deadaptare la cerinţele pieţei globalizate rămân principalele cauze care influenţează negative atât productivitatea muncii, cât şi randamentul folosirii resurselor. Dat fi ind faptul că randamentulutilizării resurselor materiale şi productivitatea muncii reprezintă determinanţii principali ai eficienţei şi competitivităţii pe termen mediu sunt necesare eforturi considerabile investiţionale şi demanagement pentru remedierea situaţiei. Pentru asigurarea sustenabilităţii consumului total de 45 resurse materiale se impune o preocupare prioritară la nivel naţional pentru ameliorarea semnificativă a productivităţii resurselor şi efi cienţei energetice.

15

  Nivelul productivităţii muncii pe ansamblul economiei (PIB pe persoană ocupată), cât şi la nivel sectorial este încă mult inferior în Republica Moldova comparativ cu nivelul mediu al UE. Pe termen mediu este necesară o creştere considerabilă a calităţii managementului economic la toate nivelurile, de la cel naţional sau regional până la nivel de întreprindere, pentru utilizarea efi cientă şi completă a resurselor de capital disponibile şi atragerea unor surse de finanţare suplimentare pentru investiţii atât în dotarea cu tehnologie modernă, în cercetareaştiinţifi că, dezvoltarea tehnologică şi inovare, cât şi în formarea şi perfecţionarea forţei demuncă. Necesităţile investiţionale de dezvoltare a Republicii Moldova solicită implicarea activă aadministraţiei publice centrale şi locale, a sectorului privat în menţinerea unui mediu de afaceri favorabil investiţiilor de capital autohton şi străin destinate modernizării şi dezvoltării durabile aţării. Pe termen mediu, menţinerea unei rate de investiţii mai mari decât în statele vecine esteabsolut necesară pentru realizarea unei convergenţem în termini reali. Modernizarea infrastructurii energetice, de transport şi edilitare, învăţământului şi sănătăţii publice, dezvoltarea regională şireducerea decalajului tehnologic şi informaţional necesită un mare effort investiţional. Pentrucreşterea ratei de investiţii pe termen mediu şi lung va trebui continuată politica de atragere ainvestiţiilor străine directe, în special ale celor care pot contribui substanţial la creştereaexportului, astfel ca exportul să devină determinantul principal al creşterii economice. Evoluţiainvestiţiilor străine directe din ultimii ani (2006-2012), preponderent în domeniul serviciilor,  justifică necesitatea atragerii prioritare a investiţiilor de tip greenfield în sectoarele productive.

16

Concluzie Sporirea competitivităţii şi a avantajului competitiv, în pofida riscurilor pe care le generează, este scopul principal pentru economiile naţionale şi agenţii economici, deoarece anume competitivitatea este acel indicator care exprimă puterea economică în condiţiile actuale ale economiei de piaţă. În acest context, creşterea competitivităţii economiei Republicii Moldova se poate realiza prin: • schimbări structurale în economia reală, orientând resursele în ramurile cu un potenţial mai înalt de competitivitate, capabile să genereze avantaje concurenţiale pe piaţa externă şi creşterea exporturilor; • diversificarea pieţelor de desfacere, crearea culturii de afaceri sofisticate, creşterea capacităţii de inovaţie şi a angajamentelor faţă de cercetare şi dezvoltare, aşa cum se observă, de exemplu, în Elveţia; • îmbunătăţirea calităţii produselor, a proceselor şi a serviciilor. Aceasta se obţine prin prevederea unor caracteristici şi metode de încercare unice, recunoscute la nivel naţional şi european, pe baza unei evaluări a conformităţii produselor cu ajutorul standardelor europene armonizate prevăzute de „Noua Abordare”. Politica statului trebuie să fie îndreptată, înainte de toate, spre crearea unor condiţii normale de funcţionare a mecanismelor pieţei libere, iar reglementarea de către stat a economiei să fie orientată spre creşterea competitivităţii, dezvoltarea infrastructurii, încurajarea formării întreprinderilor cu capital străin, pregătirea cadrelor de înaltă calificare, practicarea măsurilor tarifare de asigurare a competitivităţii produselor destinate exportului, formarea unui climat favorabil privind atragerea investiţiilor.

Referinte17

I Referinte electronice:

www.statistica.md - Biroul National de Statistica al Republicii Moldova

www.bnm.md - BNM

www.imf.md - Moldova's International Monetary Fund Web Page

II Referinte monografice:Hamuraru M.,Tarus V.,Capsizu V. “Teorie economica, Macroeconomia ,Concepte si aplicatii”,Chisinau,CEP USM,2012;

Moldovanu D. “Teorie economica”,Chisinau,ARC,2006;

Tomsa A. “Teorie economica,V.I.Microeconomie”, Chisinau, ASEM, 2012;

18