dr comertuluii international- tot

8/20/2019 Dr Comertuluii International- Tot

http://slidepdf.com/reader/full/dr-comertuluii-international-tot 1/21

I. ELEMENTE INTRODUCTIVE PRIVIND DREPTUL COMERTULUI

INTERNATIONAL

1. Conceptul de drept al comertului international

Def. Literatura de specialitate defineste dr. comertului international ca fiind un domeniu aflat laconfluenta dreptului public cu sistemele de drept nationale cuprinzand reglementari de natura variata

(de dr. civil, dr. comercial, dr. financiar, dr. bancar etc.).

In sens restrans, dr. comertului international este definit ca fiind totalitatea normelor juridiceaplicabile raporturilor patrimoniale izvorate din activitatea de comert international.

2. Elementele de peci!icitate ale raportului "uridic de comert international

De principiu, nu orice raport juridic care are in competenta sa un element de extraneitate este in

mod automat un raport de dr. al comertului international. Acesta este motivul pentru care se recurge in

vederea identificarii raporturilor de comert international la doua criterii:a. criteriul comercialitatiib. criteriul internationalitatii (specific doar comertului international)

a. Criteriul comercialitatii

larificarea notiunii de !comercial" apartine dreptului national al fiecarui stat si se face dupacriterii proprii.

#entru determinarea comercialitatii, in sistemele de drept nationale exista doua conceptii:

• subiectiva

• obiectiva

• onform conceptiei subiective, caracterizarea unui act juridic ca fiind de drept civil sau

comercial depinde de calitatea autorului, respectiv daca el este considerat sau nu comerciant

profesionist.

• onform conceptiei obiective, caracterul civil sau comercial al actului juridic rezulta din

natura sa intrinseca, independent de calitatea partilor din acel raport juridic (teza acceptata de odul

comercial abrogat care reglementa, la art.$, %& de fapte de comert obiective).

#. Criteriul internationalitatii$ Internationalitatea

el de'al doilea criteriu pentru identificarea unui raport juridic ca fiind de drept al comertului

international este dat de internationalitatea acestuia.

In concret, raportul juridic de comert international are fata de raportul juridic de comert intern unelement de internationalitate ( a se retine ca nu orice element de extraneitate are caracter international

confera rap. juridic caracter international).

In concret, s'a stabilit atat in practica internationala, cat si in normele de dr. uniform, ca cetateniaori nationalitatea partilor contractante sunt irelevante ca elemente de internationalitate.

In scimb, sediul ori domiciliul partilor contractante sunt considerate elemente de

internationalitate daca se afla pe teritorii statale distincte ( art.* paragraful * din onventia de la +iena

*-&' privind vanzarea internationala de marfuri)./unt considerate elemente de internationalitate: locul inceierii contractului, locul predarii

bunului (deplasarea bunului vandut de pe un teritoriu statal pe altul).

%. Continutul raportului "uridic de comert international

ontinutul raportului juridic de comert international este format din drepturile dobandite de

subiectul activ si obligatiile asumate de subiectul pasiv.0peratiunile de comert international se caracterizeaza prin reciprocitatea ( si interdependenta)

drepturilor si obligatiilor, respectiv fiecare dintre subiectele raporturilor de comert cumuleaza dubla

calitate de creditor si debitor fata de cealalta parte contractanta.1



aracteristica raporturilor de comert international consta in faptul ca majoritatea contractelor auun continut complex, implicand stabilirea intre subiectii de drept a mai multor raporturi juridice

conexe.

1x. contractul de leasing contr. de vanz' cump. (producatorul finantatorul)

' contr. de mandate mandant : finantatorul ' mandatar: utilizatorul

' contr. de locatiune locator: finantatorul

' locatar: utilizatorul' promisiunea unilaterala de vanzare.

#artile contract de leasing sunt: ' vanzatorul producatorul bunului

' cumparatorul societatea finantatoare finantatorul' utilizatorul

&. O#iectul raporturilor "uridice de comert international

1ste un raport obligational si reprezinta prestatia la care se indatoreaza debitorul fata decreditorul sau.

uvantul !prestatie" desemneaza in mod generic conduita comportamentul pe care debitorul

trebuie sa o aiba fata de creditor.

0biect al raportului de comert il reprezinta numai prestatiile de natura patrimoniala.2n alt element de specificitate consta in acela ca obiectul se concretizeaza fie printr'o prestatie

de a da, respectiv de a face.0bligatiile generate de faptele de comert international sunt in cvasitotalitatea lor obligatii de

rezultat.

'. Participantii la raportul "uridic de comert (u#iectii)

Literatura de specialitate clasifica participantii la raporturile de comert international in functie

de ordinea juridical, de apartenenta in doua grupe distincte:

a. subiecte de drept ce apartin ordinii juridice nationale a diferitelor state :

• pers. fizica, comerciant profesionist organizata conform 023 44%&& cu modif

ulter in: pers fizica autorizata, intreprinzator titular al unei intreprinderi individuale, pers fizicaorganizata in forma unei intreprinderi familiale' membrii treb sa aiba calitatea de profesionisti.

• pers. juridica societati comerciale, societ. cooperatiste, grupurile de interese

economice (023 capit $), regiile autonome

#. subiecte de drept ce apartin ordinii juridice internationale

• /ocietatile transnationale multinationale

/e numesc societati transnationale multinationale acele societati care inca de la constituirea lor

se fundamenteaza pe cel putin un element care nu are caracter national. (ex. capitalul social este

constituit din fractiuni care provin de la asociati din diferite tari, au sedii sociale in tari diferite, atc).

Aceste societati se mai caracterizeaza prin faptul ca asupra lor nu este incidenta nicio legenationala, iar litigiile izvorate din interpretarea si aplicarea actelor lor constitutive sunt scoase total sau

partial de sub jurisdictia instantelor nationale. (jurisdictia apartine instantelor arbitrare).• 3rupurile de societati comerciale internationale: grupurile de olding, cele de tip

trust si concernele.

*oldin+ul reprezinta un grup de societati in cadrul caruia societatea dominanta poarta

denumirea de olding iar celelalte se numesc subsidiares.

/ocietatea olding se caracterizeaza prin aceea ca asigura conducerea economica si controlulasupra subsidiaries.

/unt considerate subsidiaries acele societati in care societatea olding este actionar fie majoritar,

fie controleaza componenta consiliului de administratie.

2



,rupul de tip trut este o entitate caracteristica zonei de comert nord'americane. Aceastastructura se naste prin integrarea totala a mai multor societati care isi pierd astfel autonomia

functionala, fiind subordonate unei conduceri centralizate.

Concernul reprezinta un grup de societati in cadrul caruia o entitate societ. economica aflata pe

pozitie dominanta reuneste sub o conducere unica mai multe societati de proportii reduse, dependentede prima.

oncernul se constituie fie printr'un contract de dominare, fie printr'un contract de incorporare.

In cazul contractului de dominare, conducerea sociatatii dependente este preluata de societateadominanta, in timp ce in cazul incorporarii, societatea dominanta devine singurul actionar al societatii

pe care o incorporeaza.

II. CONTRACTUL DE COMERT INTERNATIONAL

1. Notiune i caractere "uridice

#rin contract de comert international se intelege acordul de vointa realizat intre % sau mai multi participanti la comertul international ( subiecte de dr. apartinand ordinii juridice nationale sau

inetrnationale), din state diferite, in scopul de a creea, modifica sau stinge raportul de comert

international.

omercialitatea si internationalitatea, ca elemente specifice ale contract. de comert internationaltrebuie sa existe cumulativ. In sens contrar, acel contract se situeaza fie in domeniul contractelor civile,

fie in domeniul contractelor de comert intern.

aracterele juridice

• sunt contracte cu titlu oneros

• sunt contracte sinalagmatice (reciprocitatea si interdependenta dr si oblig.)

• sunt contracte comutataive (partile cunosc de la inceput intinderea obligat. asumate)

• sunt contracte consensuale ( atunci cand este ceruta forma scrisa, aceasta este ceruta ad

probationem si nu ad validitatemm, ca in civil)

2. Clai!icarea contractelor de comert international

/e face dupa mai multe criterii:

a. in raport de obiectul si finalitatea lor:

• contracte de import

• contracte de export

• contracte de speculatiuni valutare etc

#. din punctul de vedere al duratei, distingem:

• contracte de comert international inceiate pe termen scurt cel mult 5 ani

• contracte de comert international inceiate pe termen lung peste 5 ani, ce au de

regula inserate clauze de mentinere a ecilibrului contractului, inclusive de readaptare

c. dupa tipul lor:• contracte de comert traditionale ( ex.: contractul de vanzare, de transport maritime,

aerian, feroviar, de intermediere de mandat, de comision' etc

• contracte de comert moderne (ex.: contr. de leasing, de factoring, de franciza etc.)

d. dupa subiectele care intervin intr'un raport de comert international, retinem:

• contracte de comert obisnuite ce intervin intre participanti pers fizice sau pers jurid

• contracte mixte (in care o parte contractanta este statul, prin intermediul

ministerului economiei, finantelor).

3



%. Continutul contractului de comert international

Avand in vedere specificitatea comertului international, contractele de comert contin, pe de o

parte clauze obisnuite, intalnite si in continutul unui contract de comert intern, ca de ex.: calitatea

marfurilor, modalitatile de plata etc, iar pe de alta parte intalnim o serie de clauze specifice, dintre care

amintim: ' pactum de lege utenda : conventie internationala, norma conflictuala' clauze de adaptare a contractului : clauza ofertei concurente, clauza clientului cel mai

favorizat, clauze de impreviziune.

' clauze de extindere a relatiilor comerciale: pactul de preferinta conventie de preemtiune,clauza primului refuz

' clauza compromisorie de arbitraj

' clauza penala (cuantumul penalitatilor)' clauza de confidentialitate

' clauza de exclusivitate (c. de franciza)

24.10.2015

1. Pactum lege utenda

4



Este acea clauza care stabileste legea aplicabila contractului ca urmare a intelegerii

partilor contractante asupra dreptului aplicabil.

2. Clauze de adaptare

Clauza ofertei concurente- prin aceasta, promitentul ( vanzator, prestator,

executant ), se oblige sa acorde contractantului conditiile mai avantajoase oferite acestuia de

catre un tert, in cadrul unei operatiuni similar. Aceasta clauza deschide promitentului optiunea

de a accepta sau de a refuza conditiile dintr- o oferta primita de beneficiarul clauzei de la un

tert. In caz de acceptare, contractul dintre parti este modificat si se executa in noile conditii

iar in caz contrar, contractual dintre parti inceteaza iar beneficiarul poate incheia contractual

oferit de tert, in conditii mai avantajoase.

Clauza clientului cel mai favorizat- este o clauza de adaptare a contractului la noile

conditii ale pietei. eosebirea fata de clauza ofertei concurente consta in aceea ca procedura

nu este declansata de oferta unui tert ci de insasi oferta promitentului care- ulterior ofertei

initiale- propune unui alt client, intr- o operatiune similara, conditii mai avantajoase pe care,

prin clauza convenita, se oblige sa le acorde si contractantului.

Clauza de impreviziune ( hardship )- in literature de specialitate a fost definita ca

fiind acea clauza care confera participantilor la un contract de lunga durata posibilitatea de a

solicita revizuirea si readaptarea acestuia in cazul in care se schimba circumstantele avute in

vedere la momentul incheierii contractului si care afecteaza fundamental echilibrul acestuia.

In vederea aplicarii acestei clause este necesara indeplinirea cumulative a

urmatoarelor conditii!

• "a intervina un eveniment imprevizibil si exterior vointei partilor

• Evenimentul sa se produca dupa incheierea contractului

• Imprejurarea aparuta sa afecteze in mod radical echilibrul contractului a.i., pentru una

dintre parti, prestatia sa devina excesiv de oneroasa ( retinem ca nu se are in vedere

gravitatea evenimentului ci efectul pe care acesta il produce asupra raporturilor

contractuale.

3. Clauza de extindere a relatiilor contractuale

Pactul de preferinta- promisiunea unilaterala de a contracta contine obligatia uneia

dintre parti ( promitent ) de a vinde unei alte persoane ( beneficiar ), un anumit bun, la data la

5



care acesta va declara ca doreste sa intre in posesia lui, sau intr- o anumita perioada.

#romisiunea e unilaterala deoarece numai una dintre parti se oblige, cealalta parte avand

beneficiul abtinerii.

$ varietate a acestei promisiuni o constituie pactul de prferinta ( conventie de

preemtiune ) in temeiul careia promitentul se oblige ca, in cazul in care va vinde o marfa, sa ilprefere, la pret egal, pe beneficiarul promisiunii.

In cadrul clauzei primului refuz promitentul se oblige sa ii propuna beneficiarului sa

incheie o anumita operatiune comerciala inainte de a o realiza cu un tert, conferindu- se

acestuia ( beneficiarului ) un drept de preferinta fata de alti posibili clienti.

Clauza compromisorie ( clauza de arbitraj )- in literature de specialitate aceasta

conventie a fost definite ca reprezentand intelegerea partilor de a solution un litigiu de comert

international prin intermediul orbitrajului ocazional ori permanent ori acordul partilor de a

supune litigiul aparut intre ele in legatura cu executarea acelui contract, arbitrajului.

in definitia data, conventia de arbitraj se prezinta sub doua forme!

• Compromisul- reprezinta intelegerea intervenita intre partile litigante asupra unui

litigiu deja nascut, pentru solutionarea lui pe cale arbitrala ( implica declinarea de

competenta de la instant de drept comun catre instant arbitrala ).

•

Clauza compromisorie sau de arbitraj- este conventia accesorie a partilor, inserataintr- un contract, prin care se convine ca un litigiu care a intervenit intre ele, in legatura

cu incheierea, executarea sau incetarea acelui contract, sa- l supuna solutionarii pe

cale arbitrala.

Natura juridica a conventiei de arbitraj- in literature de specialitate s-a exprimat opinia

unei duble nature a unei conventii de arbitraj, care are certe aplicatii procesuale, avand la

baza o structura contractuala.

Natura contractuala a conventiei de arbitraj - rezulta din manifestarea de vointa a

partilor, in sensul ca , in ambele forme ale conventiei, partile se oblige sa supuna litigiul unui

arbitraj, sa desemneze arbitri

In ceea ce priveste natura procedural a acestei conventii, ea este determinate de

finalitatea urmarita de partile contractante ( interesul acestora de a solution litigiul pe cale

arbitrala ).

6



Efectele de natura contractuala si cele de natura procedurala ale conventiei de

arbitraj:

• Efectele de natura contractuala

#rin incheierea conventiei de arbitraj partile isi asuma unele obligatii specific

( desemnarea arbitrilor, executarea de buna- voie a sentintei etc ) astfel ca efectele

conventiei se produc numai intre partile in cauza. Altfel spus, datorita principiului relativitatii,

efectele actului juridic ale conventiei sunt inopozabile tertilor. In acest sens a statuat si

practica arbitrala, in sensul ca interventia tertilor in interes propriu intr- un litigiu arbitral este

conditionata de consimtamantul partilor.

easemenea, admisibilitatea chemerii in garantie va depinde de acordul tertei

persoane. In ceea ce priveste succesorii partilor, conventia de arbitraj produce efecte si fata

de acestia, respective succesoriii universali ( dobandesc un patrimoniu, o universalitate ),

succesorii cu titlu universal ( dobandesc o fractiune dintr- un patrimoniu ), succesorii

particulari ( dobandeste un drept subiectiv ) si creditorii chirografari ( a carui creanta nu este

garantata prin garantii personale sau reale ) ai partilor.

• Efecte de natura procedurala

"- a opinat in literature de specialitate ca, sub aspectul finalitatii sale, conventia de

arbitraj este un act procedural care da nastere unui efect principal si negativ respective unui

efect complementar si pozitiv.

Efectul principal si negativ consta in excluderea competentelor instantelor

judecatoresti de drept comun de a rezolva litigiul respective. #rin incheierea unei clauze de

arbitraj, necompetenta judiciara de drept comun poate fi absoluta si relativa. In prima situatie

( necompetetenta absoluta ) exceptia de arbitraj poate fi invocate, in orice faza a procesului

de judecata, de oricare dintre partile litigante, inclusive de instant, din oficiu. %and exceptia

este relativa, poate fi invocate numai de partea interesata, inainte de inceperea dezbaterilor

pe fond.

&&& de principiu necompetenta instantelor jurisdictionale este invocata ca o exceptie relative,

generate de conventia de arbitraj.

7



%u toate acestea, %.#.%. dispune ca, daca una dintre parti invoca axceptia de arbitraj,

instant de judecata- dup ace isi verifica competenta- retine cauza de judecata daca!

- %onventia este lovita de nulitate ori este inoperanta- 'ribunalul arbitral nu poate fi aconstituit din cause vadit imputabile partilor - #aratul si-a formulat apararile din fond fara nicio rezerva intemeiata pe conventia de

arbitraj.

Efectul complementar si pozitiv se materializeaza in dreptul arbitrilor de a decide

asupra propriei lor competente. In conformitate cu natura juridica a arbitrajului, validitatea

conventiei arbitrale se apreciaza dupa legea contractului ( lex contractus ).

. Clauza de confidentialitate

Angajamentele de confidentialitate intervin pentru asigurarea protectiei unor informatii

transmise in cadrul unor contracte de comert international. e principiu, angajamentele de

confidentialitate au un character unilateral, fiind prevazute in favoarea partii care a comunicat

o oferta, un document ethnic sau financiar, fara a fi exclusa posibilitatea ca ambele parti sa

fie interesate in pastrarea secretului unor date.

urata obligatiei de confidentialitate se stipuleaza in cadrul clauzei, termenul curgand

de la momentul incheierii contractului ( nu se axclude situatia ca durata obligatiei de

confidentialitate sa se prelungeasca dupa executarea obligatiei contractuale proincipale ).

In ceea ce priveste legea aplicabila clauzei de confidentialitate, aceasta este

guvernata, daca nu exista pactum de lege utenda, de lex contractus.

aca angajamentul de confidentialitate a fost incheiat ca o conventie de sine

statatoare, in absenta stipulatiilor partilor, se va aplica legea statului in care debitorul

prestatiei caracteristice isi are, la momentul incheierii actului, domiciliul sau sediul statutar.

#restatia caracteristica in angajamentele de confidentialitate apartine partii care

comunica partenerului contractual informatii cu character secret.

!. Clauzele de exclusivitate

"unt intalnite in contractele de agent, de concesiune exclusive, in contractual de

franciza etc.

8



In contractual de agent incheiat intre reprezentat si reprezentant, agentul se obliga, cu

titlu permanent, sa negocieze si sa perfecteze acte juridice in numele sip e seama

reprezentantului, contra unei remuneratii.

upa cum reiese din definitie, activitatea agentului nu se limiteaza la o afacere

ocazionala sau la un contract determinat, astfel ca agentul trateaza toate afacerilereprezentantului pe o anumita piata, intr- o anumita regine ori in raport de o anumita

categorie de persoane.

In raport de acest elemente, exclusivitatea poate fi absoluta sau relativa!

Exclusivitatea absoluta: in acest caz, agentul se bucura de monopol complet intr-un

domeniude activitate, pe un teritoriu mentionat si determinat, ori fata de o categorie

determinate de client.

Exclusivitatea absoluta este- de obicei- insotita de obligatia gentului de a realiza o

cifra minima de afaceri, in caz contrar acesta isi pierde exclusivitatea ori intervine rezilierea

contractului.

Exclusivitatea relativa: in acest caz, reprezentantul isi rezerva unul din urmatoarele

drepturi!

a. "a vanda produsele sale unor client individualizati

b. "a vanda produsele sale unei clientele distincte de cea atrasa de agent

%lauzele de exclusivitate in contractual de cesiune exclusiva! contractual de cesiune

exclusiva este acel contract prin care o parte, numit concedent, vinde unei alte persoane,

numite concesionar, marfuri pe care acesta din urma le revinde propriilor sai clienti.

Dreptul comertului international – 3!"!#"$

Consideratii %enerale privind norma conflictuala in materia contractelor de comert international ( le%ea aplicabila contractului de comert

interntional)

9



Indiferent daca suntem in prezenta unui contract de comert intern sau international,acestuia trebuie sa i se aplice o lege in virtutea careia contractul sa produca efecte juridice.

In cazul contractelor de comert intern, problema legii aplicabile nu se pune in discutie ptca este firesc ca un astfel de contract sa fie carmuit de legea nationala a partilor.

In cazul contractului de comert international apar probleme pt ca nu exista nicio legecare sa se aplice in mod automat, motiv pt care aceasta sarcin revine partilor contractante

sau instantei de judecata. #rincipala norma connflictuala in materie este le& voluntatis' potrivit careia conditiile

de fond ( mai putin capacitatea partilor) si efectele obligationale ale contractului sunt supuselegii desemnate de partile contractante.

ex voluntatis este o norma conflictuala avand menirea de a determina legatura unuicontract cu un sistem de drept.

$ data desemnata legea aplicabila contractului, acesta intra sub regimul juridic al aceluisistem de drept cu toate consecintele care decurg de aici.

In concret, norma lex voluntatis permite partilor cintractante sa aleaga ca lege acontrcatelor (lex contractus) dreptul material al acelei tari care corespunde cel mai bineintereselor partilor.

omentul ale%erii normei conflictualeegea contractelor se alege, de regula, ce catre parti, la incheierea contractelor prin

introducerea clauzei pactum de lege utenda.egea contractelor poate fi aleasa si ulterior momentuli incheierii contractelor dar, doar

in fata instantei de arbitraj, eventul instantei judecatoresti pana la intrarea in fond adezbaterilor.

upa acest moment, legea contractelor va fi aleasa dar de catre instanta.

imitarea aplicarii normei le& voluntatisomeniul de aplicare al normei lex voluntatis este limitat de frauda la legea si ordinea

publica. e asemenea, norma lex voluntatis este limitata si de normele de drept materialuniform (practica arbitrara a opinat ca norma de drept unifirm suprima, de principiu,conflictele de legi, astfel ca, in cazul in care dreptul material uniform aplicabil unui contract decomert international nu reuseste sa reglementeze intreaga problematica, se aplica insubsidiar norma conflictuala prima data norma conflictuala principala, lex voluntatis, si, maiapoi, normele conflictuale subsidiare).

*orma conflictuala subsidiaraupa cum am aratat, norma conflictuala principala este lex voluntatis, si ea permite

partilor sa determine lex contractus.aca partile nu stabilesc legea contractului fie cu intentie, fie din ignoranta, competenta

revine instantei arbitrare, prin aplicarea normelor conflictuale subsidiare.&&&&&& *ota bene! #ana la intrarea in vigoare a *%%, norma conflictuala subsidiara erareglementata de g. + +//0, lg ce avea ca domeniu de reglementare institutiile de dreptinternational privat. upa intrarea in vigoare a *%%, lg. + +//0 a fost abrogata partial,codul civil facand trimitere, in ceea ce priveste norma conflictuala la dispozitiile dreptului 1E,preluate ca atare si de legislatia romana.

In concret, textul regulamentului unional dispune ca, daca partile nu au stabilit legeaaplicabila, contractului i se va aplica legea cu care acesta are cea mai stransa legatura.

10



2egulamentul dispune ca cea mai stransa legatura prezinta 3legea statului in caredebitorul prestatiei caracteristice are, la data incheierii contractului, dupa caz, domiciliul oriresedinta sau fondul de comert ori sediul statutar3.

In cazul in care contractul se refera la un drept imobiliar, contractul are legatura cea maistransa cu legea statului unde acesta se afla situat (lex rei sitae).

Contractul de leasin%

! *otiune!Contractul de leasin% reprezinta operatiunea complexa, triunghiulara, legata intre

vanzator, producator al bunului, finantator (societatea de leasing) si utilizatorul bunului,operatiune prin care creditorul finantatr, dupa ce a cumparat un bun il inchiriaza uneiinteprinderi utilizatoare care, la sfarsitul locatiunii, poate dobandi proprietatea bunului inschimbul chiriei si al unui eventual pret rezidual.

Astfel spus, leasingul este o cumparare in scop de inchiriere, urmata de o inchiriere inscop de vanzare.

#! Cate%orii de leasin%

#otrivit clasificarilor emise de litertura de specialitate avand drept criteriu obiectulmaterial concret dat in locatie, leasingul poate fi!

a. leasing mobiliar (industrial) care la randul sau, in functie de raportul dintre chiriesi pretul de export al munului mobil inchiriat, poate fi!

leasing financiar leasing functionar

b. leasing imobiliar easin%-ul financiar are in vedere recuperarea, in perioada de locatie, a intregului pret deexport, inclusiv costurile auxiliare si un beneficiu. %ontractul se incheie pe perioade fixe,apropiate ca intindere de a finalul perioadei de locatie, utilizatorul are posibilitatea decumparare a bunului inchiriat de la finantator.

easin%-ul functional se caracterizeaza prin aceea ca, in perioada de locatie serecupereaza numai o parte din pretul de export al bunului respectiv, neexistand o relatiedirecta intre pretul platit vanzatorului si chiria perceputa de la utilizator.

Astefel, durata contractului de leasing functional este mai scurta decat viata economicaa bunului, ceea ce face ca bunul sa poata fi dat in locatie succesiva la 0 su mai multi locatari,chiria fiind calculata la valoarea de folosinta a bunului si cuprinzand numai o parte acapitalului investit.

a finalul perioadei de locatie, utilizatorul are posibilitatea fie de a reinnoi locatia, fie dea restitui echipamentul finantatorului.

3! +peratiunile juridice din contractul leasin%-ului

'ehnica de leasing presupune o relatie trilaterala care se stabileste intre vanzator,finatator si utilizator si presupune existenta unor operatii juridice!

a. contractul de vanzare, incheiat intre vanzator, producator al bunului si cumparator,finantator al acestuia4

b. contractul de mandat , incheiat intre mandant finatator si utilizator mandatar c. contractul de locatie, incheiat intre locator finantator creditor si locatar utilizator

debitor al ratelor lunare.

11



a. Contractul de vanzare are loc intre producatorul bunuli in calitate de vanzator sifinantatorul cumparator (&&&&& %ontractul are ca obiect bunul ales de catre utilizator, caretrateaza cu vanzatorul toate elementele vanzarii).

Acordul finantatorului pt cumpararea bunului si in desemnarea utilizatorului pt a tratacu vanzatorul rezulta din imputernicirea conferita utilizatorului in acest sens.

"pre deosebire de o vanzare clasica, cea din cadrul leasing-ului suporta unele derogari. Astfel, vanzatorul are obligatia de livrare si de instalare a bunului fata de utilizator, tert in

raportul de vanzare. e asemenea, obligatia de asigurare a conformitatii bunului esteexecutata de vanzator tot catre utilizator, aceta din urma avand actiune directa impotrivavanzatorului pt viciile ascunse ori pt neconcordantta in ceea ce priveste specificatiile tehniceconvenite anterior.

In ceea ce priveste cumparatorul, creditor finantator, are obligatia de a plati pretulconvenit intre vanzator si utilizator.

b. Contractul de mandat intervine intre finantator, ca mandant si utilizator, camandatar. In literatura de specialitate, opinia majoritara inclina catre teoria mandatului inceea ce priveste 3puterea conferita utilizatorului de catre finantator in desemnarea bunuluiutilizat 3 ( au existat opinii doctrinare cf carora utilizatorul are dret de imixtiune in contractul devanzare ca urmare a interventiei stipulatiei pt altul).

%onform contrct de mandat, utilizatorul are actiune in garantie impotriva vanzatorulichiar daca el este tert fata de contractul de vanzare.

c. Contractul de locatie intervine intre creditorul locator finantator si debitorul locatar utilizator.( reprezinta esenta leasing-ului).

in punct de vedere juridic, rap de locatie dintre finantatorul devenit proprietar siutilizator se apropie de contractul de locatie de drept comun, dar in aceeasi masura prezintacaracteristici proprii.

Astfel, ca si in cazul locatiei de drept comun, locatia din cadrul lesig-ului are un caracter intuit personae, finantatorul acceptand contractul dupa ce, in prealabil, a verificatsolvabilitatea utilizatorului, acesta din urma neputandu-si substitui un tert in executareacontractuala si nici nu poate subinchiria echipamentul dat in folosinta.

e asemenea, in ceea ce priveste locatorul, acesta trebuie sa asigure predareaposesiei bunului inchiriat si sa asigure linistita posesie a bunului.

$bligatia de intretinere a bunului inchiriat este in intregime in seama locatarului caresuporta si primele de asigurare.

Promisiunea unilaterala de vanzare ............ finantatorului si intervine la finalul durateicontractului de leasing, in sensul ca utilizat, avand posibilitatea, fie sa restituie bunul, fie saceara reinnoirea locatiei contra unei chirii diminuate, fie sa cumpere bunul, opteaza ptaceasta ultima cale, situatie in care creditorul este obligat sa-i vanda echipamentul.

Contractul de lease- bac, este o varietatea a leasing-lui, operatiune juridica de

asemenea complexa, carcateriz prin aceea ca vanzat si utilizat sunt una si aceeasi pers.In concret, spre deosebire de leasing, unde identificam vanzator, finantator si utilizator,parti contractante distincte, in lease-bac5 identificam vanzat, finantator si utilizator cu doar doua parti contractante.

In concret, utilizat vinde finantatorului un bun din patrimoniul sau de afectatiune, cuobligatia acestuia de a i-l inchiria si revinde la finele perioadei de locatie la un pret rezidual.

%ontractul de lease-bac5 presup dpdv juridic !

• 1n contract de vanzare incheiat intre vanzator, proprietar al bunului (utilizator)

si finantatorul cumparator

12



• 1n contract de locatie, incheiat intre finantator, proprietar al bunului, in calitate

de locator si utilizator (proprietar initial si proprietar final) ca locatar

• #romisiunea unilaterala de vanzare care ..........finantatorului.

ipseste contractul de mandat.

e%ea aplicabila contractelor internationale de leasin%

$peratiunea de leasing are un caracter international ori de cate ori finantatorul siutilizatorul isi au sediile pe teritorii statale diferite.

In aceasta situatie, se pune problema legii aplicabile contractelor de leasing.+. In ceea ce priveste fondul si efectele contractului, acesta este supus lg determinate

de parti in temeiul lui lex voluntatis (vointei lor)0. In cazul in care partile nu au ales lg aplicabila, atat doctrina cat si practica arbitrara

au emis mai multe solutii !a. conform unei prime opinii, contractul de leasing se descompune in operatiuni juridice

componente, fiecare fiind supusa solutiei conflictuale determinata de natura contractuluib. cea de-a 0-a opinie distinge, din cadrul operatiunilor juridice componente ale leasig-

lui, operatiunea de esenta , respectiv contractul de locatie si extinde solutia conflictuala la

intregul complex de leasing.c. cea de-a 6-a opinie impune, ca solutie conflictuala subsidiara in tacerea partilor,

aplicarea legii tarii unde-si are sediul partea cu obligatia caracteristica, respectiv legea tariifinantatorului ( solutia se aplica in mod similar si lease-bac5-lui) - opinie acceptata de noi.

Contractul international de factorin%

! *otiune! 7actoring-ul este contractul prin care o parte numita aderent transfera inproprietate o anumita categorie a creantelor sale unei alte parti numita factor care, inschimbul unui comision se obliga sa-i achite aderentului valoarea lor, subrogandu-seacestuia in drepturile sale fata de debitorii creantelor cedate si pe care urmeaza sa leincaseze.

a operatiunea complexa de factoring participa!a! aderentul , care este un producator, vanzator de marfuri, prestator de servicii sau un

exexutatnt e lucrari.b! factorul ' in comert, este de principiu un stabiliment financiar c! clientii aderentului/ debitorii cedati care sunt cumparatori de marfuri ori beneficiari

ai prestatiilor de servicii ori a executarilor de lucrari.

#! pecificitatea contractului de factorin%In concret, aderentul care fie a vandut o marfa, fie a prestat servicii ori a execuatat

lucrari unor beneficiari, cedeaza de indata creantele astfel rezultate si materializate in facturiunui factor contra platii valorii acestora.

#rin tehnica de factoring, aderentul se vede platit imediat si, in plus, evita risculinsolvabilitatii clientilor sai ori riscul intarzierii la plata creantelor.

In ceea ce priveste pe factor, acesta, in schimbul unui comision, plateste creanteleacceptate de la aderent, urmand sa le incaseze la scadenta de la debitorii cedati, asumandu-

13



si astfel riscul insolvabilitatii acestora, act si al nachitarii la termen a debitelor (numit risc detrezorerie).

%u toate acestea, factorul este interesat in operatiunea de factoring pentru ca percepeun comision, de regula, mai important decat o dobanda practicata asupra creditului si, inplus, creditul avansat este garantat cu toate garantiile pe care le avea aderentul asupraclientilor sai.

7actorul, inainte de a incheia contractul de factoring are posibilitatea de a verifica clientii

aderentului astfel ca poate agrea spre plata numai acele creante in care rsicul deinsolvabilitate este redus.

3! Clasificarea contractului de factorin% Avand in vedere criteriul momentului achitarii creantelor de catre factor aderentului,

factoring-ul este de 0 feluri!a). factoring traditionalb). factoring la scadenta

a). In situatia factoring-ului traditional, factorul plateste creantele agreate de aderent inmomentul primirii acestora, creditandu-l in fapt pe aderent pana la exigibilitatea creantelor si

incasarea valorii lor de la debitorii cedati ai aderentului.b). In ipoteza factoring-ului la scadenta, factorul plateste creantele agreate de la aderent

in momentul exigibilitatii acestora (al scadentei), astfel ca data cesiunii creantelor estetocmai data scadentei, spre deosebire de situati factoring-ului traditional, cand data cesiuniicoincide cu data nasterii creantei respective.

.! Caracterele contractului de factorin%%ontractul de factoring este un contract comercial

cu titlu oneros

sinalagmatic

cu executare succesiva

incheiat intuitu personae in ceea ce priveste pe aderent pe care factorul ilaccepta dupa o serioasa verificare

este un contract de adeziune deoarece, pentru obtinerea creditului, aderentul

accepta clauzele impuse de factor in legatura cu alegerea clientilor. este un contract afectat de o clauza de exclusivitate in privinta tuturor

creantelor aderentului sau cel putin al creantelor de pe o anumita piata.

$! *atura juridica a contractului de factorin%%ontractul de factoring are elemente comune atat cu cesiunea de creanta, cat si cu

subrogatia conventionala pe care le implica, dar la care nu poate fi redus.

Astfel ca factoring-ul presupune o vanzare, o prestare de servicii ori o executare delucrari din partea aderentului fata de beneficiari (acestia din urma devin debitori cedati incadrul fctoring-ului), precum si creditul acordat de factor aderentului din momentul cedariicreantelor si pana la momentul incasarii valorii acestora de catre factor de la debitorii cedati.

a acestea se mai adauga cesiunea creantelor de la adrentul cedent la factorulcesionar, acesta din urma subrogandu-se in drepturile aderentului fata de debitorii cedati.

In concret, asemenea cesiunii de creanta unde cedentul (cel care cedeaza dreptul lacreanta) garanteaza numai existenta creantei la momentul cesiunii, nu si solvabilitatea

14



debitorului si in cazul factoring-ului aderentul raspunde fata de factor numai in caz deinexistenta totala sau partiala a creantei.

"pre deosebire de cesiunea de creanta care implica, pt a fi opozabila (debitorilor cedati), formalitatea acordului debitorului cedat, in cazul factoring-ului transmiterea creantelor de la aderent la factor presupune formalitati simplificate, fiind neinteresant acordul debitorilor cedati carora aderentul le notifica doar faptul ca trebuie sa plateasca valabil numai 3in manafactorului3.

In ceea ce priveste analogiile factoring-ului cu subrogarea prin plata (8888) trebuiementionat faptul ca aceasta institutie a dreptului civil presupune, pe langa conditii de formacomplicate, ca plata sa se faca in acelasi timp cu subrogarea, acordul intervenind intredebitor si solvens, in timp ce in tehnica factoring-ului acordul se realizeaza intre creditor (initial, aderent) si factor (din solvens), debitorul fiind tert fata de aceasta conventie.

/! e%ea aplicabila contractului international de factorin% 0 norma conflictualaIn operatiunile de factoring international sfera participantilor se largeste, in sensul ca

raportul juridic de comert international presupune urmatoarele parti! exportatorul ! este aderentul vanzator, prestator de servicii, executant de lucrari

etc.

banca exportatorului finantatoare avand rolul de factor la export (cel care cumparacreantele aderentului )

banca clientilor importatori" beneficiarii vanzarii, prestarii, executarii lucrarilor,

avand rolul de factor la import clientii importatori" cei care devin debitori cedati

%aracterul international al factoring-ului este subliniat de faptul ca exportatorul si factorulla export au sediile pe teritorii statale diferite in raport de importatori si factori la import.

In concret, procesul de factoring international presupune urmatoarele operatiuni!factorul la export (o banca) accepta sa cumpere creantele pe care unul dintre

clientii sai, numit aderent exportator, le are asupra unor cumparatori (importatori) din

strainatatefactorul la export, dupa ce cumpara creantele, le cedeaza contra plata

corespondentului sau din tara importatorilor banca corespundenta 9 factor la import. *ota bene &&& 7actorul la import trebuie sa accepte sa agreeze, in prealabil creantele

cumparate cedate contra plata.factorul la import preia in proprietate creantele de la factorul la export deja

subrogat in pozitia exportatorului aderent, platind acestei banci creantele, cu retinerea unuicomision corespunzator.

7actorul la import urmareste recuperarea creantelor de la debitorii cedati.

$ asemenea figura juridica, extrem de complexa, ridica problema dreptului aplicabil.

Astfel ca, de principiu, in contractul de factoring, partile aleg legea aplicabila lexcontractus, prin aplicarea normelor conflictuale lex voluntatis.

#robleme dificile apar cand partile nu au determinat legea aplicabila, lipsind pactum delege utenda.

In literatura de specialitate s-a exprimat opinia conform careia trebuie avut in vederecaracterul unitar al operatiunii de factoring. Astfel ca, pt aceasta ipoteza se determina cuprecadere operatiunea considerata esentiala, respectiv cesiunea de creanta de la factorul laexport catre factorul la import si extinderea legii aplicabile acesteia la toate celelalte contractecomponente.

15



Altfel spus, in tacerea partilor (cand lipseste pactul), contractul este supus legii invigoare de la sediul partii cu obligatia caracteristica din cesiunea de creanta dintre factorul laexport si factorul la import, respectiv legea factorului la import.

+6.++.0+

+D1212E DE P11 2*E451*C14E%omertul international utilizeaza 6 tipuri de modalitati de plata, respective!- Incasso-ul documentar - Acreditivul documentar - "crisoarea de credit comerciala

2ncasso-ul documentar a) *otiune - prin incasso documentar seintelege angajamentul asumat de banca exportatorului din ordinul

acestuia de a-I deconta valoarea pe care importatorul dintr-un alt stat urmeaza in conditiile prestabilite sa odeburseze sau sa o accepte la plata.

16



Incasoo-ul documentar ca modalitate de plata este reglementat prin uzante bancare international calificatesub egida %amerei Internationale de %omert de la #aris sub titulatura :reguli uniforme privind incasso-urile (21600)3

b) #artile implicate in derularea operatiunii incassoIndiferent de forma incasso-ului, respective simplu sau documentar, partile care participa la derularea unui

astfel de procedeu sunt!+. $rdonatorul (exportatorul vanzator, emitentul ordinului)0. ;anca remitenta (banca exportatorului)6. ;anca incasatoare sau prezentatoare (banca importatorului comparator)<. 'rasul (importatorul)

!+rdonatorul%alitatea de ordonator o are intotdeauna exportatorul vanzator care a incheiat cu importatorul comparator uncontract international de vanzare. Acest ordonator remite documentele care atesta vanzarea catre banca sa(remitenta) si emite ordinul de incasare.$rdinul de incasare este ordinal prin care exportatorul se adreseaza bancii remitente reprezentand din punc devedere juridic un mandate si care se materializeaza in instructiuni ce trebuie sa fie conforme clauzelor dincontractual commercial de baza.

#!5anca remitentaEste de obicei banca din tara exportatorului si procedeaza din dispozitiile ordonatorului (clientul sau) laindeplinirea formalitatilor necesare in scopul de a obtine de la debitorul importator (tras) prin intermediul bancii

din tara importatorului (banca incasatoare) o plata efectiva sau acceptarea cambiilor trase asupra sa, urmandca valoarea sa revina exportatorului.

3!5anca incasatoare ( 5anca importatorului tras) Aceasta banca procedeaza la realizarea incasoo-ului, cerand trasului sa-I remita acceptarea ori sa-I

crediteze contul conformandu-se instructiunilor primate de la banca remitenta.

.!rasul Aceasta calitate in cadrul procedurii de incasso o are importatorul sau cumparatorul din contractual de

baza comercial care in urma notificarii sale de catre banca incasatoare in vederea verificarii conformitatiidocumentelor depuse de catre vanzator si a instructiunilor din ordinul de incasare , dupa caz, crediteaza contulbancii sale ( debitandu-si contul personal), sau refuza documentele la plata.

ecanismul derularii incasso-ului documentar +. Incheierea contractului de vanzare international in care se prevede modalitatea de plata incasso

documentar 0. Exportatorul documentar expediaza marfurile conform dispozitiilor contractuale.6. Exportatorul remite bancii sale (ordonatoare) documentele care fac dovada expedierii marfurilor

insotite de ordinal de inacasare prin care exportatorul da instructiuni bancii remitente.$rdinul de incasare este un document tipizat prin care exportatorul specifica date ce vizeaza

importatorul, banca importatorului, nr. ocumentelor trimise la plata cu identificarea acestora in concret sieventualele comisioane.

<. ;anca remitenta transmite documentele primate de la ordonator, insotite de ordinul de incasare,bancii importatorului.

. ;anca importatorului avizeaza clientul sau, importatorul comparator, de primirea documentelor deplata si le elibereaza conform instructiunilor din ordinal de incasare, contra plata sau contra acceptare.

=. Importatorul face plata sau accepta cambia si primeste documentele care atesta proprietateamarfurilor.>. banca prezentatoare crediteaza contul bancii remitente avizand-o ca a efectuat plata.?. banca remitenta crediteaza la randul sau contul ordonatorului notificandu-l ca are banii in cont.

Cate%orii de incasso Avand in vedere documentele pe care le vehiculeaza bancile cu ocazia derularii procedurii de incasso,

identificam!1. 2ncasso documentar atunci cand actele justificative cerute exportatorului fac parte din categoria

documentelor comerciale, utilizate fie singular, fie impreuna cu documentele financiare.2. 2ncasso simplu atunci cand actele justificative au la baza numai documente financiare.

ocumente financiare cambii, bilete la ordin, cecuri, etc.

17



ocumnete comerciale facturi, titluri de proprietate, documente care atesta transportul marfurilor (ex. "crisoarea de trasura, conosamentul (transportul maritim), etc.)

Din punct de vedere al conditiilor de plata deosebim:a) Incasso cu acceptarea prealabila a cumparatoruluib) Incasso cu acceptarea ulterioara

2ncasso cu acceptarea prealabila se subclasifica in:a) Incasso reglementat cu clauza documente contra plata (# documente contra plata)

Aceasta categorie de incasso se caracterizeaza prin aceea ca banca ordonatoare intocmeste oscrisoare de remitere adresata bancii prezentatoare prin care ii expediaza documentele cat si cambia cu plata lavedere pe care a girat-o in favoarea destinatarului.

Aceste documente, o data primite de la banca prezentatoare, sunt puse la dispozitia importatorului, caredupa ce le verifica daca le accepta, contul sau (al importatorului) va fi debitat cu suma care reprezinta pretuldatorat, creditandu-se in lantul bancar contul bancii ordonatoare, anuntand-o ca a efectuat decontarea. arandul sau, banca remitenta va credita in cont propriul sau client (exportatorul).

In consecinta, plata a fost facuta de comparator importator numai dup ace a acceptat documenteletrimise de ordonator exportator.

b) Incasso reglementat cu clauza contra acceptare ( A documente contra acceptare) Aceasta situatie se caracterizeaza prin aceea ca procedura are ca rezultat nu incasarea pretului de la

comparator, ci acceptarea cambiilor trase impotriva sa de ordonator (termenele scadente prevazute in continutullor sunt considerate termene successive, de regula la un anumit timp de la vedere).

Astfel, exportatorul consimpte pe riscul sau, in schimbul unor garantii bancare, sa crediteze pecumparatorul importator pt. durata stabilita in contractual commercial de baza.

%onform art.++ din 21 600, banca prezentatoare este obligata za vegheze ca forma de acceptare acambiei sa fie complete si exacta, fara sa raspunda de autenticitatea semnaturii.

ecanismul juridic al cambiei%ambia - este un inscris prin care o persoana denumita tragator sau emitent, da dispozitie unei alte

personae, numita tras, sa plateasca la scadenta o suma de bani unei a treia persoane, numita beneficiar.Intelegerea mecanismului juridic al cambiei, presupune raspunsuri la 6 intrebari!+. %um se axplica dreptul tragatorului de a da dispozitie trasului sa faca plata80. e ce trasul trebuie sa execute dipozitia data de tragator86. In ce temei beneficiarul primeste plata8%omerciantul A vinde comerciantului ; o cantitate de marfa la pretul de lei, platibili la = de zile de

la primirea marfii. ( rezulta ca, cumparatorul ; datoreaza vanzatorului A pretul marfii de lei, platibil latermenul convenit)

In acelasi timp, comerciantul A datoreaza la randul sau comerciantului %, la acelasi termen de = dezile, suma de lei, dintr-un contract de imprumut.

In situatia data, pentru simplificarea operatiunilor de plata a sumelor de bani datorate, comerciantul A vacere lui ; sa faca plata directa catre % (%omerciantul A va trage o cambie asupra comerciantului ;, in favoareacomerciantului %).

6irulEste un act juridic prin care posesorul cambiei, numit girant, transmite altei persoane, giratar, printr-o

declaratie scrisa si semnta pe cambie, precum si prin predarea cambiei, toate drepturile izvorate din aceasta.

1valul

Este denumit ca un act juridic prin care o persoana numita avalist, se oblige sa garanteze obligatiaasumata de unul dintre debitorii cambiari, numit avalizat.

20.11.2015

Acreditivul documentar

18



Notiune

1ste o modalitate de plata initiata de importatorul comparator si consta in angajamentul asumat de

banca importatorului (banca emitenta) prin care se obliga, potrivit instructiunilor primate de la clientul sau

(ordonator), sa emita un titlu pe baza caruia banca din tara exportatorului vanzator (banca notificatoare sau

confirmatoare) sa satisfaca dr. acestuia, fie prin plata, fie prin acceptare sau negociere de cambii, sub conditia

prezentarii documentelor prestabilite care atesta indeplinirea obligatiilor asumate prin contractual comercial de

baza./ediul materiei il reprezinta regulile si uzantele codificate de amera de omert international de la

#aris sub forma 62 4&&.

Partile implicate in derularea acrediti-ului

*. 0rdonatorul

%. 7anca emitenta (banca unde importatorul are cont)

$. 7anca notificatoare sau confirmatoare (banca unde are cont exportatorul vanzator)

4. 7eneficiarul (vanzatorul exportator)

Mecanimul derularii acretiti-ului documentar

*. Inceierea contractului de vanzare si includerea modalitatii de plata prin acreditiv documantar.

%. 0rdonatorul importator da ordin bancii sale in vederea desciderii acreditivului pe baza disponibilului

pe care il are deja in contul sau pe baza unui credit pe care banc ail acorda in acest scop.

$. Desciderea in concret a acreditivului si inconstiintarea de catre banca emitenta facuta banciiexportatorului.

4. Avizarea da catre banca banca notificatoare facuta exportatorului cu privire la desciderea acreditivului.

5. onfirmarea de catre exportator (dupa verificarea documenteleor) a concordantei dintre clauzele

contractului initial si datele din acreditiv.8. Livrarea marfurilor conform conditiilor contractului de vanzare intervenit intre beneficiar si comparator.

9. 6emiterea de catre exportator catre banca sa a documentelor care dovedesc expedierea marfurilor (doc.

are au fost indicate in mod expres in acreditiv).

. 7anca exportatorului remite documentele bancii importatorului ordonator.

-. 7anca importatorului, pe baza documentelor primate si conforme cu dispozitiile mentionate in acreditiv,

efecueaza plata creditand contul bancii exportatorului.

*&. 7anca emitenta va transmite documentele catre ordonatorul importator, care, pe baza acestora, va intra

in posesia marfurilor.

Raporturile "uridice ta#ilite intre partile implicate in acrediti-

1. Raporturile "uridice dintre #anca emitenta i ordonator

In cee ace priveste raporturile dintre banca emitenta si ordonator, acestea ecivaleaza cu o descidere de

credit. rebuie precizat ca, in ceea ce priveste continutul acreditivului, acesta trebuie sa corespunda intocmai

instructiunilor primite de banca emitenta de la ordonator (instructiunile se intemeiaza pe clauzele inserate in

contractual commercial de baza).

In ca/ul unui acrediti- re-oca#il0 #anca emitenta nu ii auma nicio o#li+atie de plata !ata de

eportator0 in calitate de #ene!iciar0 limitandui repona#ilitatea la a intiinta depre creditul care poate

!i incaat in c3im#ul documentelor.

In ca/ul unui acrediti- ire-oca#il0 #anca emitenta ii auma an+a"amentul !erm i peronal de a plati

#ene!iciarului0 contra documente0 prin intermediul #ancii correpondent.2. Raporturile "uridice dintre #anca emitenta i #ene!iciar

7eneficiarul dobandeste dreptul de apretinde plata din momentul in care acreditivul a fost primit la propria

sa banca. Acest dr. direct si autonom al beneficiarului se naste direct in raport cu banca emitenta, din momentul

mai sus mentionat.

%. Raportul "uriic dintre #anca emitenta i #anca correpondent

Difera in functie de obligatiile pe care si le asuma banca corespondent. In concret, banca corespondent

(banca vanzatorului) isi poate limita obligatiile comportandu'se ca o banca notificatoare, respectiv ca un

mandatar al bancii emitente, astfel ca, el avizeaza pe baneficiar despre acreditiv.

19



In cazul in care banca corespondent se comporta ca o banca confirmatoare, implicit suntem in prezenta unui

acreditiv irevocabil, caz in care beneficiarul platii (vanzatorul) dobandeste drepturi autonome si impotriva bancii

corespondent.

&. Raportul "uridic dintre #anca platitoare i #ene!iciar

Acest raport juridic are drept rezultat efectuarea platii de catre banca corespondent catre beneficiar, dupa ce

in prealabil au fost verificate documentele prezentate de acesta din urma, in vederea constatarii daca acestea

indeplinesc conditiile inserate in acreditiv.a) In cazul in care documentele sunt conforme dispozitiilor din acreditiv, banca satisface pe beneficiar prin

urmatoarele modalitati:' #lata prin decontare;

' Acceptarea cambiei trase de beneficiar impotriva bancii<

' /contarea cambiei trase de beneficiar impotriva ordonatorului.

=== operatiunea de cont preupune ituatia in care #ene!iciarul cam#iei0 !ie do#anditorul aceteia prin

+ir0 a-and ne-oie de #ani in numerar mai inainte de termenul cadent0 remite cam#ia unei #anci care -a

ac3ita imediat uma mentionata in cam#ie0 urmand ca #anca a retina o uma de #ani care repre/inta

ec3i-alentul do#an/ilor calculate la timpul rama pana la cadenta.

b) In cazul in care exista neconcordanta intre dispozitiile inserate in acreditiv si documentele prezentate,

banc ava refuza plata

c) In cazul in care, desi constata neconcordante, ele sunt considerate minore, si in consecinta, banca va

dezinteresa pe beneficiar cu clauza !sub rezerva" comunicata ordonatorului si acceptata de acesta pt a'si

conserva dr. de regres impotriva bancii emitente.

Tipuri de acrediti-e documentare

1xista mai multe criterii de clasificare si implicit mai multe tipuri.

*. Dupa posibilitatea bancii emitente de a anula sau modifica acreditivele' A. documentar revocabil

' A documentar irevocabil

%. Dupa existenta angajamentului de plata din partea unei a treia banci confirmatoare avizatoare

' A. doc. onfirmat

' A. doc neconfirmat

$. Dupa domiciliul acreditivului

' A. doc. Domiciliat in tara exportatorului

' A. doc. Domiciliat in tara importatorului' A. doc. Domiciliat intr'o tara terta

4. Dupa momentul stingerii obligatiei

' A. doc. u plata la vedere

' A. doc. u plata la la termen

' A. doc. De acceptare

' A. doc. De negociere

5. Dupa clauzele care le contin

' A. doc. ransferabil

' A. doc. esionat

' A. doc. u clauza rosie' A. doc. 7ac> to bac>

1. Acretiti-ul documentar re-oca#ilAcesta poate fi modificat sau anulat de catre banca emitenta la cererea ordonatorului importator in orice

moment al derularii acreditivului, fara o avizare prealabila a beneficiarului, cu conditia ca notificarea de

modificare sau anulare sa junga la cunostinta bancii insarcinate cu plata, acceptarea sau negocierea, mai inainte

ca aceste operatiuni sa se fi produs.

2. Acretiti-ul documentar ire-oca#il ( ete eclua !acultatea ordonatorului de a retracta

acrediti-ul)

#resupune un angajament ferm al bancii emitente de a executa sau de a face sa se execute (desemnand

in acest sens o alta banca) plata, acceptarea sau negocierea, cu conditia indeplinirii tuturor prevederilor

prevazute in acreditiv si numai contra documente.

20



onform art 9 lit.c din 624&&, in cazul in care nu este indicata in mod expres natura irevocabila a

acreditivului, acesta va fi socotit ca revocabil.

%. Acretiti-ul documentar con!irmat

Acest tip de acreditiv irevocabil se caracterizeaza prin existenta alaturi de angajamentul irevocabil al

bencii emitente si un alt angajament egal ca valoare si conditii din partea unei terte banci numita banca

confirmatoare. (de obicei, banca confirmatoare isi are sediul in tara beneficiarului)

&. Acretiti-ul documentar dim tara eportatorului

Acest tip de acretitiv este cel mai usual in practica comerciala si confera exportatorului cele mai multe

avantaje, deoarece asigura incasara promta a unei sume de bani la banca din propria tara.'. Acretiti-ul documentar din tara importatorului

1ste o modalitate ce'l desemneaza pe exportator, obligandu'l sa trimita documentele mentionate in

acreditiv, la banca din tara importatorului pentru a fi verificate. (plata se va face cu inarziere).

4. Acretiti-ul documentar cu plata la -edere

/unt acele acreditive in care vanzatorul va intra in posesia preturilor marfii livrate la momentul stabilit

dupa depunerea documentelor de catre cumparator, documentele ce confirma proprietatea asupra marfurilor.

5. Acretiti-ul documentar cu plata la termen

aracteristic acestui tip de acreditiv este faptul ca plata are loc la un anumit termen de la depunerea

documentelor.

6. Acretiti-ul documentar de ne+ociere

#resupune utilizarea cambiilor. In concret, la depunerea documentelor care atesta expedierea marfurilor,

exportatorul va depune la banca sa cambiile cu plata la vedere sau la termen trase asupra importatorului,respectiv a bancii emitente sau asupra unei terte persoane indicate in acreditiv.

7. Acretiti-ul documentar de acceptare

#resupune situatia in care exportatorul, avand nevoie de liciditati, apeleaza la procedura de scontare a

cambiilor acceptate de banca emitenta.

18. Acretiti-ul tran!era#il

/e caracterizeaza prin inserarea in continutul sau de transferare a unei plati catre alte persoane, astfel ca

in cazul in care nu se prevede in mod expres un astfel de transfer, singurul beneficiar al platii este exportatorul.

11. Acretiti-ul documentar ceionat

Implica situatia in care beneficiarul acreditivului, cedentul, poate transfera total sau partial dr. de creanta

unei terte persoane.

12. Acretiti-ul documentar cu clau/a roie

/e caracterizeaza prin faptul ca are in continutul sau, de regula, o clauza scrisa cu cerneala rosie, princare se autorizeaza banca care fie face plata, fie avizeaza aceasta operatiune catre exportator in avans,

realizandu'se astfel finantarea exportatorului.

1%. Acretiti-ul documentar #ac9 to #ac9

/e utilizeaza in cadrul operatiunilor de reexport si presupune situatia in care exportatorul, in calitate de

baneficiar al unui acrediti, descide un alt acreditiv (de import) pe baza celui dintai, desi cele doua acreditive

sunt independente, exista totusi o corelare intre termenele de livrare si cele de plata.

dr comertuluii international- tot

Documents