Download - Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
1/37
Psihiatriamodele, concepte, ipoteze
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
2/37
Psihiatria, specialitatea medicală ce tratează tulburările psihiceţinând cont de determinismul, substratul şi expresivitatea clinică aacestora, susţine şi menţine sănătatea mentală a indivizilor
Importante în studiul și însușirea abilităților psihiatrice:◦
aptitudinile înnăscute de a decela cât mai del sentimentele !ață de persoana din!ața noastră◦ !elul în care sunt transmise"induse reacțiile, emoțiile, experiențele către persoana
respectivă◦ !elul în care persoana din !ața noastră provoacă în noi diverse tipuri de reacții,
emoții
#uma acestor reacţii intră în fenomenul contratransferului
Contratransferul:◦ se poate produce în orice moment, e că suntem conştienți de el, e că nu◦ poate controlat pe măsura dobândirii experienței◦
devine un instrument de lucru util în analiza trăirilor pacientului
Analiza contratransferului în „prima zi de psihiatrie”
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
3/37
$a contactul cu su!erinţa psihică:
◦ %rupul celor care simt o imensă milă - empatici, receptivi, contaminațide su!erință, cu dorința de a &se' o!eri
◦ %rupul celor care își reactualizează unele frici primitive ( sentimentindenit în care cel în cauză nu se simte bine în situaţia respectivă, arvrea să o părăsească, să !u%ă, nu are explicația motivaţiei şi etiolo%iei!ricilor ce îl stăpânesc
◦ %rupul recțiilor de tip ”apărare” ) studnții îşi setează mintea și
comportamentul într(o atitudine rezumată simbolic în a nu simţi nimic sau a ba%ateliza impactul pe care su!erinţa psihică îl poate aduce
◦ %rupul a căror apărare se constituie după mecanisme hipomaniacale,de activism şi umor – a bagateliza, a râde și a banaliza (în sens pueril '
Contactul cu psihiatria-Tipuri sauTipologii de reacţii ale studenţilor în clinica psihiatrică -
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
4/37
*ecesitatea de +ranare+ a proceselor de comunicare pentrutineri psiholo%i " psihiatri:
◦ cunoaşterea altuia, ce începe şi se desăvârşeşte prin cunoaşterea de sine
◦ eperiența acumulată de(a lun%ul timpului, datorită experienței, seactivează laturi ale psiholo%ului ce interacţionează di!erenţiat &mai bine "mai rău' cu faţete ale personalităţii unui alt -u
◦ ra!nări ale aptitudinii de utilizare a propriului contratrans!er a.utăacuitatea simţului clinic şi !acilitează comunicarea autentică şi directă cu
pacientul
◦ puterea psihică a specialistului a/at lân%ă pacientul psihiatric cupotenţial ostil, a%resiv prin intuiţie şi senzitivism crescut, aceşti bolnavisimt trăirile dominante din celălalt
Contratransferul - comunicarea de lainconştient la inconştient
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
5/37
"ntre#ări frecvente ale studenților la primelecursuri sau seminarii:
Prezentarea modelului stress $ diateză%&'
0oala psihică este ereditară1 #e transmite1
2e a determinat ca pacientul să !acă un episod1 3i dacănu se supăra din cauza (lui) X , s(ar mai întâmplat1
4e ce nu se poate rezolva doar prin psihoterapie1
5oate lucrurile pe care un pacient le trăieşte au le%ăturăcu copilăria lui1
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
6/37
Prezentarea modelului stress $ diateză%('
2oncepţia modernă asupraetiolo%iei bolilor psihice porneştede la modelul stress $ diazetă
)iateza însumează posibilii!actori care au !ăcut ca cel încauză să e intern construit
într(un anume !el
( din perspectivă
biolo%ică 6vulnera#ilitate
( din perspectivă
psiholo%ică 6fra*ilitate
+lementele care iau partela alcătuirea diatezei
reprezintă, de !apt ( ecare
în parte ( modeleetiopatolo*ice, supoziţii în
sine în ceea ce priveşteapariţia bolii psihice
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
7/37
A,C %antecedentele heredo - colaterale'
◦ transmiterea nu este una de tip mandelian◦ ceea ce se transmite nu este o anumită boală psihică, ci
predispoziţia pentru a avea trăsături de personalitate dinspectrul respectiv
◦ această transmitere a trăsăturilor dintr(un anumit re%istru )care nu semnică neapărat patolo%icul ) poartă numele deheritabilitate
◦ nu întotdeauna 782 !amiliale pentru bolile psihice sunt
cunoscute &relevanţa anumitor comportamente depinde detoleranţa %rupului social din care cei în cauză !ac parte'
◦ Denegarea este ma.or implicată, motiv pentru careatitudinea terapeutică trebuie aleasă cu %ri.ă şi în nici un caznu trebuie să e culpabilizantă9
odelul stress $ diateză- elemente etiopatolo*ice. supoziţii %&' -
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
8/37
A,C %antecedentele heredo - colaterale'
odelul stress $ diateză- elemente etiopatolo*ice. supoziţii %(' -
• între ; şi ; = daca amândoi părinţiiau boala, între ? şi @ = daca unul din bunicieste su!erind
/chizofrenie ) procenteestimative re!eritor la
transmisia bolilor psihice
• au !ost studiate în principal 5ulburarea a!ectivăbipolara şi 5ulburarea depresiva recurenta
• An cazul unui copil cu un părinte bipolar, riscul detransmitere 6 ?> =,
• in cazul în care ambii părinţi su!eră de aceastăboală, riscul creşte până la >; ) B> =9
0olile afective ( procenteestimative re!eritor la
transmisia bolilor psihice
• chiar dacă există mai multe persoane bolnave într(o!amilie, !orma clinică " coloratura emoţională nu semenţine întotdeauna &există pacienţi schizo!reni curude de %radul I a!ective şi invers9'
Corma clinică " coloraturaemoțională
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
9/37
0olile avute demamă în timpul
sarcinii
( bolile de etiolo%ie virală,in!ecţionasă sau toxică
( acestea pot in/uenţadezvoltarea neuro )psihică a copilului
( la !el și medicamentelecontraindicate utilizate în
această perioadă
Ipoteza*eurodezvoltării
( aspect etio ) pato%enic
( postulează existenţaunei mi%rări inadecvate aneuronilor dintr(una din
cele trei !oiţe embrionare în alta
( conduce ulterior, înviaţa adultă, la !ormareaunor circuite neuronale
dis!uncţionale
Ipoteza*eurode%enerăr
ii
( aspect etio ) pato%enic
( o parte din neurori încep să se distru%ă
precoce, încă dinperioada vieţii
intrauterine
odelul stress $ diateză- 1poteze le*ate de viaţa intrauterină -
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
10/37
odelul stress $ diateză- 1poteze le*ate de afectarea anatomică cere#rală-
A
• studii e!ectuate post – mortem pacienţilor cu schizo!renie arată atroi dediverse %rade ale anumitor re%iuni
• re%inuea ma.or implicată este cortexul prefrontal dorso – lateral(CPD!"
• această zonă cerebrală este considerată a cea mai importantă în patolo%iaschizo!reniei
0
• acelaşi lucru poate valabil şi pentru pacienţii de peste ; de ani, cu epidoadedepresive repetate în istoria lor de viaţă
• în cazul lor, re%ăsim pe 25 un %rad moderat de atroe corticală
2
• asupra acestui !apt putem in!era, în calitate de psihiatri, că organicitatea, odatăinstalată, !ace mai %rea recuperarea din orice episod psihiatric
• evoluţia va trenantă, iar răspunsul la tratament va întârzia să apară, va incomplet şi vor necesare combinaţii şi doze crescute
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
11/37
• acestea pot interemis!erice sauintraemis!erice
• explică mai ales patolo%ia înscrisă pe liniadezor%anizării %ândirii tulburările !ormale,precum şi inadecvarea comportamentală
Ipoteza !uncţională (circuite neuronale
de!citar sau
inadecvat conectate
• etiolo%ia infecţiei cu virusul para*ripalA
• se re!eră tot la schizo!renie• statistic vorbind, schizo!renia este mai mult
răspândită în rândul celor născuţi înanotimpul rece, când virusul este mai activ
Ipoteză le%ată deor*anicitate şi
perioada perinatală
odelul stress $ diateză1poteze funționale2 1poteze le*ate de or*anicitate2
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
12/37
odelul stress $ diateză1poteze 013C,11C+2
#chematic vorbind, patolo%ia psihiatrică înseamnă ) la nivelul !antei sinaptice ) o cantitate prea mare sau prea mică dintr(un anumit neurotransmiţător
Deceptorii sunt situaţi la di!erite niveluri, ceea ce a !ăcut posibilă crearea de variate medicamente, cumodalităţi di!erite de acţiune
Ermătorului neuron va prelua impulsul descărcat de primul dintre aceştia
-ste o patolo%ie situată la nivelul !antei sinaptice, acolo unde se întâlnesc ramicaţiile axonului terminalcu dendritele următorului neuron
-xplicația modernă a problematicii psihice F a!ectarea transmisiei neuromediatorilor chimici
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
13/37
odelul stress $ diateză1poteze 013C,11C+ $ )opamina2
)opamina esteresponsabilă de tot ceea ce înseamnă patolo*ie
psihotică
An situaţia în care nivelul ei în !antasinaptică este mai crescut decâtnormal, apare simptomatologia
productiv# (halucinaţiile şi ideiledelirante"
An trecut, incapacitatea de aestima cu exactitate %radul lacare ar sufcientă blocarea
receptorilor presinaptici duceala apariția simptomelor de
coloratură ne%ativă
7ceastă nouă dimensiuneGdescoperită+ în schizo!renie poartănumele de dimensiune negativ#,
care este pusă în relaţie ) ca şiperturbare neurobiochimică ) cu
sc#derea dopaminei 9
An consecinţă, seconsideră că patolo%iaschizo!reniei este, de!apt, o perturbare a
activităii dopaminer%ice
Primele medicamenteinventate ( de tipul2lorpromazinei ( au avut ca
mecanism de acţiune#locarea receptorilor )(
presinaptici
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
14/37
odelul stress $ diateză1poteze 013C,11C+ $ /erotonina2
/erotonina 6 neurotransmiţător implicat în depresii, mai ales încele de intensitate uşoară şi medie
( scade la nivelul !antei, de aceea ma.oritatea antidepresivelor modernesunt construite într(o manieră cât mai selectivă
( există medicamente ce acţionează pe receptorii > 85 7 presinaptici &nu mai recapteazăserotonina din !antă şi lasă o cantitate mai mare disponibilă neuronului postsinaptic' 6 ##DI (urile ) prima treaptă în tratamentul actual al depresiilor
( depresia ce evoluează cu scăderea cantităţii de serotonină este una de tip anxios, însoţită de nelinişte psiho ( motorie
( depresia de intensitate ma.oră asociază, pe lân%ă scăderea serotoninei şi pecea a noradrenelineiH există şi episoade depresive ma.ore care asociazăsimptomatolo%ie psihotică
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
15/37
odelul stress $ diateză1poteze 013C,11C+ $ 4oradrenalina2
Patolo*ia maniacală este însoţită de o creştere anoradrenalinei în !anta sinaptică, ce se descarcă în exces dinloccus cerruleus9 7ceastă perturbare este răspunzătoare de:◦ accelerarea /uxului şi ritmului ideativ,◦ de creşterea ima%inaţiei şi creativităţiide◦ neliniştea ) psihomotorie,◦ nerăbare, impulsivitate
edicamentele indicate 5 stabilizatoare ale dispoziţiei timice -xistă şi tratamente mai noi care acţionează nu doar pe
receptorii noradrener%ici, ci şi pe cei *a#aer*ici edicamentele timosta#ilizatoare sunt aceleaşi implicate în
tratamentul tulburărilor de aspect epileptic &în psihiatrie sunt!olosite în mod uzual doze mai scăzute decât în neurolo%ie'9
Patolo%ia canalelor de clor şi de calciu, pe care acţioneazătranchilizantele de tip #enzodiazepinic
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
16/37
odelul stress $ diateză1poteza traumei !zice în timpul travaliului2
dacă a dus la un *rad oarecare de hipoie ( lasăamprente în !uncţionarea psihică ulterioară
cazurile extreme ( hemora*ii intraventriculare, cuconsecinţe sub aspectul debilităţii mintale de di!erite %rade
în psihiatrie 6 numeroşi pacienţi cu „indici de organicitate&semne neurolo%ice minore sau amprente -- '
corespondentul psiholo%ic este tot de tipul unei irita#ilităţi ) de data aceasta subiectiv comportamentală
)in punct de vedere psihoterapeutic ( acest potenţialde a se încărca tensionat determină modul de lucru cupacientul respectiv și !ormarea unei alianțe terapetice
)in punct de vedere psihiatric ( determină schema detratament a pacientului
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
17/37
odelul stress $ diateză1poteza traumei survenită pe parcursul micii copilării2
Jrice traumă cuconotaţieor*anică
survenită pe
parcursul miciicopilării
5rumatisme cranio (cerebrale cu sau!ără pierdere de
conştienţă
In!ecţii virale saubacteriene cu
a!ectare acreierului )menin%ite,ence!alite
Posibile reacţiiadverse ale unui
tratamentmedicamentos
specic
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
18/37
odelul stress $ diateză1poteza crizelor epileptice cu de#ut în copilăria mică2
6ipulconvulsiilor:
Convulsii fe#rile ( dacă
nu depăşesc ci!ra treisunt considerate a în%raniţele lar%i ale
normalităţii
Crizele parţial -complee
Crizele *eneralizate (dacă se repetă !recvent6 situaţii consecutive deoxi%enare insucientă a
creierului
6ipuri de efectenocive:
( momente repetate
de neoxi%enarecorespunzătoare
( situaţiile în care acestecrize survin !ără aură,
putându(se supraadău%a 522 ( uri, lovituri repetate
( tratamentul antiepilepticurmat pe termen lun%,
care, deşi are ca beneciiţinerea sub control acrizelor, are reacţii
adverse
+voluția îndelun*ată întimp a #olii:
Pentru un pacientepileptic, boala
modică inevitabilstructura şi
!uncţionarea psihicăa celui în cauză
prolul obţinut estecel al unei 6ul#urări
or*anice dePersonalite
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
19/37
odelul stress $ diateză- 7ulnera#ilizarea $ posi#ile cauze psiholo*ice -
• cuantum a/at în zona de 89 - &9 pentru 5ulburarea depresivă recurentă și p;nă la (<9 pentru 5ulburarea a!ectivă bipolară
• se re!eră la perioada de vârstă situată înaintede & ani ( capacitatea de reprezentaremintală !ace %reu accesibil un travaliu de doliu
• ipoteza !reudiană se re!eră la întoarcerea
furiei şi a*resivităţii spre sine, sub !ormadepresiei• Importantă nu este trauma &ce vine din
exterior', ci semni!caţia pe care copilul deatunci i-o atri#uie %fapt intern'
Pierderea precoce apersoanei de
ataşament
• obli%area la constituirea unui /upra - +u precoce• cadrul de viaţă ri*id• con=ictele parentale• !orţarea la o maturizare precoce• identicarea impenetrabil# cu un părinte• a trăi într(un climat cu eprimarea emoţiilor în
eces
Potenţiale cauzeale
vulnera#ilității
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
20/37
/tress 6 tri%%er &evenimentul declanşator al bolii psihice la un anumitmoment de timp şi în anumite condiţii'
Posi#ili tri**eri:◦ traumele psiholo%ice &de tipul separare, părăsire, abandon'◦ !actori le%aţi de instabilitatea nanciară recent apărută◦
decompensarea climaturlui securizant al !amiliei◦ con/icte recente
tri%%erul poate îmbrăca inclusiv !orma somaticului există situații în care !undalul declanșării bolii înclină în !avoarea
diatezei, iar altele în care tri%%er(ul este principalul !actor de acțiune #unt alte situaţii, a/ate la polul opus, în care diateza nu este
semnicativ încărcată, dar evenimentul declanşator este marcanttraumatizant, depăşind limitele experienţelor ma.orităţii9
nu există un răspuns %eneral valabil al cauzalităţii unei boli psihice,sarcina evaluatorului ind tocmai aceea de a .udeca procentual câtrevine ecăreia din părţile implicate
/tressul $ eveniment declan>ator al #olii psihice -
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
21/37
)e!nirea conceptelor clasicePsiho$# – %evro$# -Tulburare de personalitate
( are două accepţiuni
( ca şi sim#olism. eltrimite cu %ândul la ideeade dezordine în planulminţii şi su/etului
( similar cu maniera în carecancerul conrmă o dezordineîn somatic
5ermenul psi!otic
psihotic 6
halucinații
psihotic 6 ideidelirante
Anaccepțiunerestrânsă:
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
22/37
)e!nirea conceptului de Psihoză-&alucina'iile-
( sunt percepţii !ără obiect şi se pot întâlni la nivelul tuturor analizatorilor
( cele mai des întâlnite sunt cele auditive şi vizuale
( tipice psihiatriei &schizo!reniei sau depresiei' sunt cele auditive
( halucinaţiile vizuale ( atra%ă atenţia asupra unei posibile patolo%iicu implicaţii neuro ) anatomice ale creierului
( la primul episod ar indicat ca tomo%raa computerizată şielectroence!alo%raa să e investi%aţii de rutină
( în anumite cazuri este cunoscută le%ătura între patolo%ia tiroidiană şicea psihică
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
23/37
)e!nirea conceptului de Psihoză-deile delirante-
1deideliran
te
Idei neconformecu realitatea.
bizare, îndepărtatede !ă%aşul normal al
cursului %ândirii
-xistă boli psihicecare se
caracterizeazăeclusiv prin
halucinaţii, altelecare au numai
ideaţie delirantă
Kulte entităţinoso%race din acest
%rup asociazăpatolo*ia la nivelulpercepţiei cu cea de
la nivelul %ândirii
5ermenul psihoticeste similiar cuceea ce limba.ul
curent denumeşteGne#unie+
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
24/37
)e!nirea conceptului de Psihoză-Caracteristici de)nitorii -
7 psihotic
Impenetrabilitateala critică şi
contraar%umente
7lterareasemnicativă a
!uncţionării
Imposibilitateavindecării doar prin
psihoterapie, ciapariția necesității
tratamentuluimedicamentos
Inexistenţa criticiiasupra respectivelor
mani!estăripsihopatolo%ice
Antrea%a conduităeste dominată de odezordine interioară
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
25/37
#imptome din sferanevrozelor
depresia,anxietatea
atacurile de panică
di!eritele !orme de !obie
patolo%ia somato!ormăsau conversivă
termenul de Gnevrotic+ se opunecumva celui de Gpsihotic+,
deoarece niciodată un pacientnevrotic nu va prezenta halucinaţii
sau idei delirante9
Pacienţii nevrotici suntcei care su!eră şi(şi
conştientizeazărespectiva su!erinţă
sunt conştienți că nevroza reprezintă
o schimbare !aţă de starea de binepe care anterior o trăiau
își doresc să readucă starea anterioară în sul!etul, în mintea şi în corpul lor
simptomele de coloratură nevroticăa!ectează într(o mai mică măsură!uncţionarea socială şi ocupaţională
pacienții au critică asuprasimptomelor şi solicită a.utoruldeoarece doresc să le înlăture
)e!nirea conceptului de %evro$#
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
26/37
7ceastă tulburare era denumită, în trecut, psi!opatie
( anterior, termenul de psi!opatie era sinonim cu
dizarmonia
( actualmente, psihopatiadesemnează întrucâtva
personalitatea antisocială
( pentru coloratura extrem dene%ativă a cuvântului, el a !ost
astăzi înlocuit cu sinta%maG5ulburări de personalitate+
5ulburările de personalitatesunt considerate ceva maimult decât o personalitateaccentuată şi în nici un caz
nu sunt boli psihice
)e!nirea conceptuluiTulburare de personalitate (*"
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
27/37
)e!nirea conceptuluiTulburare de personalitate (+"
An dezvoltarea onto*enetică a individului, în !ormarea personalităţiisale se împletesc:◦ ereditatea,◦ mediul◦ educaţia
2hiar şi în a#senţa unor traume din eterior, uneori este sucientă
o nepotrivire între încărcătura pulsională cu care copilul se naşte şi ceeace mediul !ormal sau in!ormal îi poate o!eri
An alte cazuri, educaţia este inadecvată structurii lui prea încărcatetemperamental şi la di!erite momente de timp
)izarmonia de personalitate trebuie văzută ca o prelun%ire în toateariile vieţii sociale a unei dis!uncţionalităţi şi a unui potenţial con/ictual
4acă nevroticul este cel ce se c!inuie pe sine, pacientul cutulburare de personalitate îi c!inuie pe cei din "urul lui
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
28/37
• pacientul se prezintă la camera de *ardă sau direct lamedicul curant
• #ilet de trimitere ) de la medicul de !amilie"psihiatru• Internarea se solicită atunci când vechea schemă de
tratament nu mai controlează sucient simptomatolo%ia• nu vor înlocuite două medicamente în acelaşi timp• se vor urmări îndeaproape posi#ile reacţii neplăcute•
pacienţii acceptă internarea şi înţele% motivele ei
1nternare
voluntară
• pacienţi cărora le lipseşte critica bolii, ind necesară
intervenţia altcuiva pentru ca ei să poată intra încircuitul psihiatric
• psihotici, cei cu sindrom discomportamentalviolent precum şi cei care sunt aduşi consecutiv uneitentative de suicid sau pre$int# ideaţie şi
preocup#ri autolitice
1nternarenon -
voluntară
odalităţi de realizare a internării lapsihiatrie %&'
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
29/37
odalităţi de realizare a internării lapsihiatrie %('
odalități de a a?un*e în Camera de @ardă
%C2@2'
( după o tentativă suicidarăsunt trans!eraţi cei dintr(un
serviciu de toxicolo%ie alunui spital de ur%enţă
suprave%herea estecomponenta princeps înmana%ementul cazului
este un punct în care riscul de a
repeta tentativa este crescut&mai ales dacă este marca unuiepisod depresiv maor sever
endogen"
( ur%enţă psihiatricăhalucinaţii auditive
imperative
( Cie una sau mai multe voci
comentative &indi!erent deconţinutul vocilor'
( Cie o sin%ură voce caredictează &imperativ' actele
comportamentale alepacientului
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
30/37
odalităţi de realizare a internării lapsihiatrie %'
2riterii de o mai mică anver%ură clinică pt internarea non-voluntară:
instabilitateadeci$ional# a
pacientului
lipsa total# a
insight-ului
de$organi$areala nivelulgndirii
identicarea dispo$iţiei depresivemaore cu inhibiţie marată a %ândirii şiconduitei
răspunsuritan*enţiale saudiscurs
circumstanţial
.tacul de panic# poate consideratur%enţă psihiatrică, deşi în aceast caznu este necesară internarea non )
voluntară,
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
31/37
1nternarenon-voluntară
( atunci când evaluarea impune necesitatea internării non ) voluntare, iar!amilia nu înţele%e %ravitatea simptomelor pacientului
( necesar să li se explice ur%enţa situaţiei clinice care are pericol vital
( aparținătorii ( atenţionaţi asupra riscului ma.or de suicid al pacientuluiși al !aptului că depășește controlul voinței
( !amiliilor trebuie să li se explice !aptul că, şi daca pacientul în camerade %ardă promite că nu va mai repata %estul, el este într(un momentcritic şi !ra%il ( nu mai poate ţine sub control pulsiunile autodistructive
( tot ce se înscrie în aria problematicii suicidului, în sens psihiatric esteconsiderat a o perturbarea a instinctului de autoconservare, o boală
( acelaşi lucru este valabil şi în cazul celor care prezintă tulburăriperceptive al căror conţinut nu pare a periculos
ana*ementul situaţiei din camera de*ardă %&'
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
32/37
$e%ea sănătăţiimintale ) le*ea
B D B au*2(EE(
• internarea non ( voluntară poate solicitată depoliţie sau procuratură
• internarea non ) voluntară poate !ăcută de cătremedicul de !amilie sau de psihiatrul din policlinică
• solicitarea este completată de către medicul din
camera de %ardă, după o atentă evaluare a situaţiei
Aparținătoriipacientului
• ( necesar să li se explice condiţiile internării non )voluntare
• aparţinătorii trebuie să semneze că au !ost înştiinţaţi în le%ătură cu ce va urma
• $e%ea este ast!el alcătuită încât să prote.ezepacientul psihiatric ( ideea că aparținătorii îl pot luaacasă pe propria semnătură nu are nici o valoarele%ală
ana*ementul situaţiei din camera de*ardă %('
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
33/37
4upă emitereasolicitării deinternarenon $voluntară
( pacientul va suprave%heat permanent de către personalul mediu calicat înacest sens
( i se va administra tratament
dacă prezintă risc ridicat de a%resivitate, se poate !olosi contenţia
( solicitarea de internare non ) voluntară → se completează de către mediculpsihiatru specialist sau primar din camera de %ardă în dublu exemplar
( în interval de maxim B? de ore de la emiterea solicitării de internare non )volountară pacientul trebuie evaluat de către o comisie alcătuită din trei persoane&doi psihiatri şi un psiholo% sau medic de altă specialitate '
( această măsură trebuie aplicată numai după ce au !ost epuizate toate mi.loacelede convin%ere de necesitatea spitalizării
( pe toată durata internării non ) voluntare pecientul rămâne în salonul desuprave%here, respectându(i(se drepturile !undamentale
ana*ementul situaţiei din camera de*ardă %'
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
34/37
ana*ementul situaţiei din camera de *ardă
- evaluarea pacientului de către comisia medicală -
4upă evaluarea de cătrecomisie, poate apărea situația:
în care în intervalul de timpscurs de la momentul internăriipână la actuala evaluare,tratamentul administrat să îşi
!ăcut parţial e!ectul
ast!el, cel în cauză poate devenimai rezonabil
acest lucru îl poate !ace săaccepte în continuare sărămână în spital
moment în care semnează, în!aţa comisiei, consimţământulin!ormat, internarea devenindvoluntară
7 doua situație ce poateapărea după evaluare:
cea în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile care audeterminat solicitarea lacamera de %ardă
pacientul re!uză să mai rămânăinternat şi va pleca acasăan%a.ându(se să respecteindicaţiile medicale şitratamentul prescris
An ast!el de cazuri se încadrează ameninţărilesuicidare care suntprovocate reactiv,patolo*ia psihotică saucea discoportamentală%intoicaţiei etanoliceacute sau consumului desu#stanţe',decompensările
personalităţilor#orderline
2ea de(a treia situație:
în care comisia considerănecesară continuareaspitalizării pt9 consolidareatratamentului început în
camera de %ardă
două săptămâni → perioada minimă necesarăpentru ca tratamentul
psihiatric să intre plenar înacţiune
2omisia de internare non )voluntară se va reîntrunipeste două săptămâni,când va evalua din nousituația celui în cauză
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
35/37
otivele internării sunt expuse sub două !orme: spusele pacientului sunt etranscrise exact, e transpuse şi cuanticate în terminolo%ia psihiatrică
Istoric al antecedentelor pacientului ( antecedentele personale ziolo%ice &7PC',antecedentele personale patolo%ice &7PP', antecedentele heredo ) colaterale &782',atunci când ele sunt prezente, şi invetarierea între%ului istoric psihiatric
4ebutul aparent este considerat a primul contact cu specialistul &psihiatru saupsiholo%', adică momentul în care cel în cauză recunoaşte că are o problemă şi solicităa.utor calicat
în cazul simptomatolo%iei discordante debutată insidios ( este %reu să stabilim unmoment anume al declicului bolii ) se desemnează, prin termenul de prodrom ,corte%iul de mani!estări atipice
*ecesar: determinarea decala.ului în timp, între debutul real şi cel aparent
2azul pacienților cu antecedente psihiatrice de peste ?; de ani → vârsta de debut,coloratura primului episod, !recvenţa internărilor &câte pe an', perioadele, numărul anilor şiintervalul de timp în care nu a necesitat internare
Alcătuirea foii de o#servaţie %&'
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
36/37
Alcătuirea foii de o#servaţie %('
se cer in!ormații desprecondiţiile de muncă şi viaţă ale celui în cauză
se obţin date despre partenerul de cuplu &căsătorii, divorţuri', numărulcopiilor, relaţionarea dintre aceştia, precum şi modalităţile concrete de trai9
in!ormaţii despre studiile pro!esionale ale pacientului, vechimea în muncăetc
detalii despre comportamentele addictive &și modicarea acestora întimp'
copilăria şi modalitatea în care ea a !ost receptată de către pacient
-
8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie
37/37
Alcătuirea foii de o#servaţie %'
$a nal, serealizează o
sinteză aistoricului bolii
• reia motivele internăriiactuale
• debutul episodului prezent• momentul accentuării
simptomatolo%iei
#e realizeazăexamenul zic
• investi%aţiilor uzuale &857,%licemie, probe hepatice şirenale'
• testările endocrinolo%ice• examinarea -- şi 25,
precum şi examenulpsiholo%ic
#e e!ectueazăanchetasocială
• la domiciliul pacientului• date despre !uncţionarea
lui socială, cu oameni şiprintre omeni din a!araspitalului de psihiatrie