2Traducerea si comentariul capitolului 2 din Lao Zi /Translation and commentary of Chapter 2 of Lao Tzu/Traduction et
commentaire du chapitre 2 de Lao Tseu Dincolo de dualitate: Stiinta eliberarii/ Beyond Duality: The Science of
Transcendence Câmpul surs i calea orizontal i vertical de cunoatere i de aciune Source field and the horizontal and the vertical path of knowledge and
action Calea ctre izvorul vieii/The Way to the Source of Life /
Le chemin vers la source de la vie de Dan Mirahorian
autorul metodei de relaxare pilotata pt trezire/author of the method of guided relaxation for awakening
auteur de la méthode de relaxation guidée pour l'éveil: http://www.danmirahorian.ro/relaxare.html
About/Despre Mirahorian: http://www.danmirahorian.ro/despre/p1.html
vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note Note i comentarii
Eliberarea din programarea conceptual(contientizarea definiiilor, credinelor care se substituie realitii i genereaz separarea de adevarata dvs identitate)/ Ce inseamn expresia "concepia comand percepia, gândirea i aciunea" ? Transcend your limitations means deconditioning using awareness of definitions preconceptions and belief system that generate a substitute reality, a second reality that separate you from your true identity Cele trei ci cunoscute de civilizaiile avansate de ieire din timp i spaiu/Three ways to transcend time and space that are known to all highly advanced civilisations
Unificarea ochilor i Ochiul atotvztor al lui Dumnezeu /Unifying eyes and All-seeing eye of God/Unifier les yeux et L'Œil de la Providence ou l'« œil omniscient »
"De va fi ochiul tu este Unu, tot trupul tu va fi luminat"(Matei 6:22) "If therefore thine eye be single, thy whole body shall be full of light". (Mathew 6:22) "Si ton oeil est Un (unique, entier, simple; ne regardant pas de deux côtés à la fois), tout ton corps sera pleine de lumiere." (Matthieu 6.22)
Cuplurile de contrarii /The pairs of opposites/Les Couples d'opposés Cuplul Yin[ ] i yang[ ] i principiile care guverneaz contrariile Yin [ ] -Yang [ ] "Un Yin, un Yang, acesta este Tao"/ "One Yin and one Yang this is the Tao"/"Un Yin, un Yang, voilà le Tao". Clasificarea p e categorii a lucrurilor în conformitate cu yin i yang/ La catégorisation des choses selon le yin et le yang/ Diagrama Yin-Yang(simbolul Taijitu)/ Le symbole Yin - Yang(Taijitu) Dualismul Yin i Yang - o alt viziune asupra lumii / The dualism of Yin and Yang - a different world view /Le Dualisme du Yin et du Yang - une autre vision du monde Relaiile dintre Yin i Yang/ Relations between Yin and Yang /Relations entre le yin et le yang Care sunt principiile dualismului Yin Yang care confer acestuia capacitatea de a da natere ansamblului realitii fenomenale ?/ Quels sont les principes du dualisme chinois du Yin et du Yang qui lui donne la capacité de engendrer l’ensemble de notre réalité phénoménale?/ WhIch are the principles of the Chinese dualism of Yin and Yang which gives it the ability to produce all of our phenomenal reality? Interaciuni intre yin si yang /Interaction between yin and yang/ Les interactions entre le yin et le yang
Nonaciunea Nefptuirea wéi wú wéi Conexiuni: Nonaciunea sau actiunea fara reactiu ni (naishkarmya) in Bhagavad Gita Ce nu trebuie sa aflati niciodata ? Dezinformarea cu privire la Nonaciune ( wéi wú wéi) / What you should never know ? Misinformation about Non-Action / Qu'est-ce que vous ne devriez jamais savoir? La désinformation au sujet de la non-action In ce mod a fost redata non-actiunea ( wú wéi) de diferiti traducatori
Dicionar de termeni Bibliografie
Câmpul surs i calea orizontal i vertical de cunoatere i de aciune/Source field and the horizontal and the vertical path of knowledge and action/Calea ctre izvorul vieii/The Way to the Source of Life / Le chemin vers la source de la vie
Intr-un univers holografic modelul realitii verticale(al controlului nemijlocit) i orizontale (al controlului mijlocit) este omniprezent; il regsim
la nivel galactic(vedei structura toroidala a stelelor, galaxiilor i emisiile jet), atmosferic(vedei structura toroidala in straturi a cicloanelor, a
uraganelor, trombelor, furtunilor i emisiile blue jet), la nivel atomic, al corpurilor(inveliurilor; koshas; observati corpul energetic) i al strilor de
contiin.
Realitatea proieciilor/Periferia/Suprafaa/Zona conflictual(War Zone) Heraclit: "Tot ceea ce vedem dup ce ne trezim este mort ( proiecii; umbre); ceea ce vedem in timp ce suntem adormii este un vis(iluzia unei realiti; oglindiri; reflecii); /"When you are awake you see death all around. What we see in sleep is a dream"/"Mort est ce que nous voyons éveillés, rêve ce que nous voyons en dormant " DK B21 BY 64 Realitatea orizontal spaio-temporal, in timp(in succesiune permanent, diacronic); Ciclul Karmic; Roata vieii; The Wheel of Life; Samsara
Realitatea dualist(in care se manifest alternana/oscilaia contrariilor; lumin- intuneric) i in care totul curge i se transform permanent Realitatea multi-stratificat/ Multi-Layered Reality
Realitatea surs, cauzal, vertical/Centrul/Ochiul ciclonului/Centrul vârtejului/The Eye of the Cyclone Axa lui ACUM/Realitatea atemporal (sincronic) hiperspaial/hyperspace Realitatea nondualist( in care se suspend alternana contrariilor; in care se manifest lumina permanent ) i inceteaz deriva orizontal (succesiunea, transformarea; cauzalitatea) Inelegerea structurii reale a universului deschide accesul fiinelor umane la eliberare( accesul la propria lor identitate; in actuala situaie fiinele umane triesc separate de ele insele i de realitate, prizoniere intr-o realitate secund; degeaba btem la ua lor, c nu sunt prezente acolo; "prezeni sunt abseni"; "au ochi i urechi dar nu vd i nu aud"; Heraclit/ Heraclitus/ Héraclite: "Cei( ce dorm in stare de veghe DK B1 BY 2 ) aud (κοσαντες) i nu ineleg (ξνετοι) seamn (οκασι) cu surzii(κωφοσιν);...ei sunt abseni (πεναι) când sunt prezeni (παρεντας)". /Those (who are fast asleep even while awake DK B1 BY 2) although they hear, are like the deaf;..whenever they are present they are absent"./ "(Ceux qui sont profondément endormis, même lorsqu'ils sont éveillés DK B1 BY 2), quand ils entendent, sont comme des sourds ;...ils sont absents quand ils sont présents" DK B34 BY 3; comunicarea direct/telepatic cu astfel de fiine nu este posibil decât in câmpuri de inducere/simulare a coerenei). O civilizaie care inelege structura real a universului are acces la hiperspaiu, la invulnerabilitate, teleportare, cltorie in timp (Teleportation; Hyperspace Travelling; Time Travel); Mai jos este imaginea din i: Cele trei ci cunoscute de civilizaiile avansate de
ieire din timp i spaiu/Three ways to transcend time and space that are known to all highly advanced civilisations
Simboluri ale realitii surs/Symbols of the Source Field:
Nume alternative ale realiii surs/Alternative names of the Source Reality:
Muntele primordial (Primordial Mountain); Piramida (cu ochiul lui Dumnezeu in vârf- vedei unificarea ochilor); Centrul sau buricul lumii /Navel of the World (Omphalos); Axa lumii; Axis Mundi; "Casa lui Dumnezeu"/ House of God(Beth-El; Baetyl); Coloana Infinitului a lui Brâncui Shankara ( cel mai important reprezentant al Advaita Vedanta, unul dintre cele trei sisteme de gândire ale Vedanta) a scris urmtorul vers despre natura realitii : "O fraz rezum tot ceea ce gsim in mii de cri: singur Brahman este real, lumea nu este decât o aparen, Sinele(Atman) nu este altul decât insui Brahman(Sinele universal; Absolutul; Dumnezeu) "/ "Une phrase résume ce que l'on trouve dans mille livres: seul Brahman est réel, le monde n'est qu'apparence, le Soi n'est autre que Brahman lui-même". Pentru a inelege acest lucru Shankara ne d exemplul unei funii dintr-o plas, care pe intuneric este luat drept arpe( in acest caz nu exist doar ignoran, ci i superpoziie (vikshepa) a unei imagini( creat de imaginaie) peste imaginea declanat de percepia unui obiect care exist( in halucinaie nu exist un obiect de sprijin). Frica, spaima, btile de inim sunt declanate de un arpe care nu a existat niciodat in realitate, ci doar in imaginaia noastr. Dac se face lumin [indirect(solara, tehnologica) sau direct(iluminare; trezire)] i descoperim c acel arpe nu a fost decât o funie dintr-o plas ( aluzie la realitatea reea, matrice), acea iluzie nu-i mai face apariia niciodat. Advaita Vedanta susine c omul in ignorana sa ii petrece viata suprapunand cordajului(Brahman) imaginea arpelui ( traiete in lumea sensibil a proiectiilor din realitatea secund i nu observ ecranul, realitatea suport, temelia, ci doar filmul, oscilaiile, valurile, oglindirile, vrittis, umbrele proiectate pe ecranul mental).
1. In Babilon muntele primordial era locaia de pe pmânt unde zeii contacteaz umanitatea/in Babylon primitive montain was the location on Earth where gods contact humanity Axis mundi(Axul lumii), primordial mountain(muntele primordial din Babilon) ,The Omphalos (Navel of the World); Baetyl Stone( House of God; sacred stone); The baetyl ultimately was the House of God - a Beth-El. These stones were venerated as having the god living or the god's soul residing within the sacred stone. They were believed to have supernatural powers as in giving the gift of prophecy. The word itself seems to be both Mediterranean and Semitic in origin. As a historical note the term baetyl for the first time was used by the author Pliny the Elder. http://firstlegend.info/3rivers/thetreeoflifeomphalos.html
2. Piramida simbolul lui Dumnezeu (cu ochiul lui Dumnezeu in vârf- vedei unificarea ochilor); A symposium for lost pyramids, ancient artifacts, alien skulls and other anomalous objects from around the world. For a more deeper analysis go to http://www.youtube.com/watch?v=OzmdYVNDC7w&NR=1 Coloana de lumin aprut din vârful piramidei de la Chichen Itza/ Chichen Itza pyramid light beam. Chichen Itza Misterioso Rayo de Luz Que Salio De La Piramide http://www.youtube.com/watch?v=L11rLha6hb8&feature=related Chichen Itza ("at the mouth of the well of the Itza") is a large pre-Columbian archaeological site built by the Maya civilization located in the northern center of the Yucatán Peninsula, in the Municipality of Tinúm, Yucatán state, Mexico.
3. Centrul sau buricul lumii de la Delphi are in interior un canal cilindric, care se lrgete la baz, in forma conic, ca i imaginea muntelui primordial din Babilon(1) Omphalos the "navel" of the world was the cult image of the Zeus at the oracle in Delphi that was placed in adyton (Greek: δυτον; in Greek, it means "inaccessible" or "do not enter"; a space reserved for oracles, priests or acolytes, and not for the general public) or adytum (Latin), a restricted area within the cella of a Greek or Roman temple. Omphalos (ομφαλος; in Greek, it means "navel") is an ancient religious stone artifact, or baetylus stone (also Bethel, or Betyl a Semitic word denoting a sacred stone) which is a reproduction of the pineal gland (with a hollow centre, which widens towards its base; the same as the "primordial mountain" from Babylon at the left) that was said to allow direct communication with the gods.
Deplasarea în plan orizontal ( in zona de alternan i de succesiune a contrariilor Yin [] -Yang [] i a strilor de contiin dualiste (veghe- somn) i deplasarea în plan vertical (perpendicular; orthogonal) in zona singularitilor (i a strilor paradoxale de contiin: starea paradoxal de veghe (turiya; lit.:"a patra"; trans auto sau hetero hipnotic, mistic) i starea paradoxal de somn(visul). Intrarea se face prin starea paradoxal de veghe iar ieirea prin starea paradoxal de somn (invers in nidra yoga sau "somnul contient"). Stri de contiin: 1. starea de veghe; 2. starea de somn profund; 3. starea paradoxal de somn(visul); 4 starea paradoxal de veghe : turiya(lit : "a patra"; transa auto sau hetero hipnotic, mistic).
Rezumat/Abstract/Summary / Résumé/ Astratto/Resumen Acest articol reprezint o alt abordare a Câmpului Surs"( "Source Field") despre care vorbete i David Wilcock in ultima sa carte i in filmul "Cercetri asupra Câmpului Surs"( "Source Field Investigations" "http://www.youtube.com/watch?
v=nR-klTa1y54) unde se consider c fraza ["Dac ochiul tu este Unu, tot trupul tu va fi plin de lumin" (Matei 6:22)/"If therefore thy eye be single, thy whole body will be full of light. (Mathew 6:22)] se refer la al treilea ochi(glanda pineal). Aceasta este o abordare superficial i materialist, care caut s localizeze in plan material i s ascund un alt regim de funcionare informaional accesibil fiinelor umane. Toi maetrii spirituali pe care i-a avut omenirea s-au referit la trecerea la acest regim de funcionare holografic sau divin sub diferite denumiri. Iisus s-a referit la unificarea ochilor(i a celor dou emisfere cerebrale), prin "intoarcere" (in lb. aramaic: teshuvah) i prin "prezen contient" (in lb. greac: μαρτα), dar mesajul sau a incput pe mâna celor care l-au deformat i cenzurat. Cuvântul grecesc hamartia (μαρτα), tradus in Noul Testament prin "pcat"( pt a face posibil manipularea prin culpabilizare i comerul cu iertri, indulgene), inseamn in limba greac clasic: lipsa prezenei, lipsa contienei; absena; "a lipsi"(atenia), "a rata inta(obiectivul)", "a pierde marca(nivelul cerut; starea de martor)". Cum se afirm in Dhammapada 2, "contiena( prezena; atenia) conduce la imortalitate; in timp ce aceia lipsii de contien(prezen; atenie) sunt deja mori"/ As stated in the Dhammapada, "awareness(attention) leads to immortality, while those deprived of awareness(attention, consciousness) are already dead"/ "Comme est indiqué dans le Dhammapada 2, «la présence (l'attention) mène à l'immortalité, tandis que ceux qui n'ont pas conscience (présence; attention), ils sont déjà morts"/ "Come indicato nel Dhammapada 2, "consapevolezza (presenza, l'attenzione) conduce all'immortalità, mentre quelli privi di coscienza (assenti; disattenti) sono come già morti" [ Sanderson Beck , Dhammapada (The Path of Truth ) 2. Awareness English version by Sanderson Beck http://www.san.beck.org/Dhammapada.html "Awareness is the path of immortality; thoughtlessness is the path of death. Those who are aware do not die. The thoughtless are as if dead already"] "Atenia in Acum este poarta ctre Dumnezeu/Attention in the present is the doorway to God" Atenia in prezent nu este o ateptare a lui Dumnezeu, ci o intrare in tramul lui Dumnezeu/ Attention in the present is not an expectation of God but an entering in the realm of God " (Mirahorian) "Contiena/atenia/prezena in cel mai inalt grad, este acelai lucru cu rugciunea/ L’attention, à son plus haut degré, est la même chose que la prière"(Simone Weil, Œuvres, Gallimard, coll. « Quarto », 1999, VI-2, 297) "Important nu este s crezi in Dumnezeu, ci doar s nu ne druim iubirea unor fali zei/Il ne dépend pas de nous de croire en Dieu, mais seulement de ne pas accorder notre amour à de faux dieux/ It is not up to us to believe in God, but only to not grant our love to false gods (Simone Weil) "Rugciunea este fcut din atenie. Este o orientare ctre Dumnezeu a intregii atenii de care sufletul este capabil. Calitatea ateniei determin calitatea rugciunii. Cldura inimii nu o poate inlocui/La prière est faite d'attention. C'est l'orientation vers Dieu de toute l'attention dont l'âme est capable. La qualité de l'attention est pour beaucoup dans la qualité de la prière. La chaleur du coeur ne peut pas y suppléer/Prayer is made of attention. It is the direction towards God of all the attention that the soul is capable of. The quality of the attention makes for much of the quality of the prayer. It cannot be replaced by the heart's warmth".(Simone Weil) Iisus a utilizat, in expresia "Intoarcei-v(in loc de: "Pocii-v"), cci Impria cerurilor este aproape(acum i aici)" [Matei 3:1-2; 4:17], termenul aramaic teshuvah (lit. "reîntoarcere; a se intoarce inapoi"), care are aceeai semificaie (literally means 'to return') in lb. ebraic (teshuvah ) i in lb.arab (tawbah). Acest termen a fost tradus eronat drept "pocin"(din lb. greac: μετανοω metanoeó), dei rdcina cuvântului grecesc pentru "pocin" înseamn "a merge dincolo"(μετα meta) de minte (νοω noeó) sau de realitatea secund, in care am czut prizonieri"; observai conexiunea cu filmul Matrix unde eroul principal poart acest nume (noeó) inainte de eliberare. (vedei continuarea in ultimul capitol despre Non-actiune (wu wei). Doar intoarcerea la lumea cauzala, din ratacirea in lumea secunda a proiectiilor (efectelor) sustine localizarea data de Iisus, atunci cand a raspuns la intrebarea : "unde se afla Imparatia lui Dumnezeu?. Iisus a spus ca Imparatia lui Dumnezeu se afla inlauntrul tau ? "Impria lui Dumnezeu nu vine în aa fel ca s izbeasc privirile. Nu se poate zice: Uite-o aici! sau: "Uite-o acolo!" Cci iat c Impria lui Dumnezeu este înluntrul vostru"» (Luca 17.20-21; Rom.144.17; Vers.23)]. Lao Tzu s-a referit in capitolul 1 la calea vertical[ "calea care poate fi parcurs (prin succesiune; in timp) nu este calea vertical(Tao)"] i la eliminarea tririi in viitor prin expectaii ["Iat de ce, întotdeauna golii de dorine, vom vedea esena sa(realitatea sursa sau cauzala); Iar întotdeauna plini de dorine, îi vom vedea doar suprafaa(periferia; afiarea; lumea efectelor)"]. In capitolul 2, a crui traducere este redat mai jos, Lao Tzu se ocup de transcederea dualitii, de eliberarea din cercul vicios al contrariilor, atunci când a scris despre Non- actiune (wu wei), despre trirea in acum, adic fr dorine, ateptri, expectaii. In cap. 4
i 56 Lao Tzu se refer la ceea ce ne preocup in acest articol (unificarea ochilor), atunci când spune "unific luminile tale"(, hé qí gung). In lipsa unificarii/alinierii celor trei atenii ramânem ancorai in realitatea tranzitorie a proiectiilor/efectelor/timpului. Fiindc acolo unde ii este comoara, se afl i inima (atenia) In aceeai direcie vine i mesajul lui Heraclit, un Buddha al Occidentului (de la termenul sanskrit "boddhi": trezit), care a vorbit despre identitatea dintre contrarii, despre transcederea dualitii i a luptei, despre trecerea dincolo de permanenta schimbare/transformare/curgere [Πντα ε (panta rhei) "Totul trece/curge/ se transform). Timp de milenii mesajul lui Heraclit a fost deformat, ridiculizat, amputat ( redus la maxime de genul: "totul curge"; lupta dintre contrarii/rzboiul este izvorul transformrii/progresului; necesitatea este criteriul realittii) i ascuns (nu cunoatem azi decât 139 fragmente, in care alii citeaz din lucrarea lui Heraclit, care se gsesc la adresele din Bibliografie ) pentru a menine instrinarea i dezrdcinarea fiinei umane de izvorul su, pentru a impiedica intoarcerea acas(la starea de funcionare divin). Heraclit vorbete despre mai multe modaliti de transcedere a dualitii i procesualitii : -contientizarea identitii polaritilor i a tot ce exist ("totul este Unul i Unul este tot"); aceasta este o problem de reprogramare conceptual, de contientizare a definiiilor pe care le-am dat proceselor. Aplicm incontient o cale eronat de eliberare din procesualitate(curgere permanent) prin inghearea a tot ce ne inconjoar (prin etichetare verbal transformm procesele in lucruri imuabile, in realiti permanente, dei in fiecare clip "un râu este altul", iar intregul univers se sfârete i incepe). Acelai proces este compartimentat i etichetat drept noapte i zi, drept urcare i coborâre ["Drumul (δς) in sus (νω) i in jos (κτω) este unul (μα) i acelai(υτ)"; Fragment DK B60 YB 69] ; "ziua i noaptea sunt una" DK B57 BY 35 "Ins Heraclit zice c nici intunericul i nici lumina, nici rul i nici binele, nu sunt diferite, ci unul i acelai lucru" Fragment DK58 BY 57,58; "Heraclit spune c pt Dumnezeu toate lucrurile sunt frumoase i bune i drepte, chiar dac oamenii cred c unele sunt corecte, iar altele greite( ca urmare a programrii, dresrii, condiionrii)"DK B 102 BY61 "Inceputul i sfâritul sunt una, intr-un parcurs la periferia unui cerc" DK B 103 BY70 Intre fericire i suferin nu este decât o problem de polarizare a aceleiai energii, care poate fi utilizat creativ(iubire, bucurie, regenerare) sau autodistructiv ( fric, mânie, ur). Intre aciune i reaciune nu este nici o deosebire. Aciune este intrebarea, iar reaciunea este rspunsul realitii care se comport ca o oglind. Realitatea fenomenal care are consistena imaginilor dintr-o oglind poate fi controlat dac realizm auto-controlul, controlul emisiilor noastre(acest lucru il comunic Bashar, un mesager al unei civilizatii extraterestre http://www.bashar.org/fundamentals.html ). Pe Lao Tzu nu-l intereseaz controlul, ci eliberarea, inrdcinarea in realitatea surs, ieirea din lumea oglinzilor, incetarea instrinrii. Tot ceea ce primim din realitate sunt rspunsuri la aciunile/emisiile noastre grosiere i subtile( concepii, definiii, credine, prejudeci, gânduri, emoii). Plângem, când ne identificm cu efemerul sau levitm când intrm in starea eliberat(extaz mistic). Fie c tim sau nu tim suntem co- creatori ai realitii in care trim. La acest lucru s-a referit i Heraclit cand a afirmat: "Chiar i cei adormii sunt creatori a ceea ce se petrece in univers/Even sleepers are workers and collaborators in what goes on in the universe" DK B75 BY 90 Realizarea identitii contrariilor permite accesul la egalitatea mental (la atentia impartial) prin eliberarea din mintea care analizeaz, compartimenteaz i ne menine ancorai in realitatea secund a umbrelor proiectate pe ecranul mental/ Identity of Contraries The Unity of Opposites DK B10 BY 59 BY 63 B10 | B15 | B50 | B57 | B88 | B99 | B106 -prin trire in Acum, ceea ce inseamn abandonarea dorinelor, speranelor i ateptrilor( eliminarea tririi in viitor) ["Dac (ν) tu nu (μ ) atepi (λπηται) neateptatul (νλπιστον), tu nu vei (οκ) descoperi (ξευρσει) ceasta(adevrul); fiindc el este (ν) greu de gsit (νεξερενητον) i dificil (πορον) de atins"; Fragment DK B18 BY 7] -prin abandonarea luptei[ "rzboiul este izvorul tuturor lucrurilor (transformrii; progresului; meninerii dualitii)"/ "all things come about by strife" DK B8 BY 46 ;Toate lucrurile au in ele acest rzboi al contrarilor- existena lor depinde de aceast lupt/All things have this war of the opposites going on inside of them -- they depend on this strife for their existence. Fragment BY43; DK B 53 BY 44; E nevoie s inelegem c doar realitatea periferic (lumea efectelor; proieciilor) este prizonier in dogma/tiparul luptei: "Trebuie s tim c rzboiul este sursa comun a tuturor, c lupta inseamn restabilirea echilibrului/justitiei, c toate lucrurile apar i se distrug/dispar prin lupt"/ We must know that war is common to all,.. and that all things come into being and pass away (necessarily) through strife. (John Burnet )/ Il
faut savoir que la guerre est commune, ... que tout se fait et se détruit par discorde. DK B80 BY62 ; DK B51 BY 45, 56] -prin impcare i linitire ["linitirea este izvorul transcendenei (dizolv i duce dincolo de dualitate)"]; Ceea ce conduce duce spre natere i moarte se numete rzboi i ceart [DK B80 BY62] iar ceea ce duce spre dizolvare (trecere dincolo de dualitate) se realizeaz prin înelegere i pacificare. "Dintre contrarii, cel care duce spre natere se numete rzboi i ceart, iar cel ce duce spre dizolvare prin foc se numete înelegere i pace". Diogenes Laertios, Despre vieile i doctrinele filosofilor IX, 8 [2] "Parmi les contraires, ceux qui poussent à la production sont la guerre et la discorde; ceux qui produisent l'embrasement sont la concorde et la paix". Diogène Laërce, Vies des philosophes, IX, 8 [3] "Of the opposites that which tends to birth or creation is called war and strife, and that which tends to dissolution by fire is called concord and peace. Diogenes Laërtius, ix. 8[4] [ Cf. Fr. 80 D., 62 B] - prin acces la lumina permanent a obscurului dup stingerea umbrelor(in skrt.: "vrittis"). "Intunecând întunericul" (Nichita Stnescu) este calea ctre Lumina necreat. - prin ascultare; Ascultarea sau scufundarea in tcere era fundamental pentru Heraclit. "Dac nu sunt versai în ascultare/tcere, ei nu tiu nici s vorbeasc/ N’étant pas versés dans l’écoute, ils ne savent pas non plus parler/ "Not being versed in listening, they do not know about." Intâlnim golirea de efemer prin atitudinea de ascultare a rspunsului la o intrebare paradoxal (koan) in buddhismul zen sau in mesajul lui Iisus, dar nu in sens pasiv, ci ca arztoare " vigilen a servitorului care-i ateapt stpânul s se intoarc acas"/ "vigilance du serviteur tendu vers le retour du maître" O dezvluire a mesajului lui Heraclit despre transcederea dualitii o reprezint cartea lui Osho: "Armonia ascuns/ The Hidden Harmony /L'harmonie invisible" pe care o gsii in format pdf i audio la adresele din Bibliografie
Despre calea orizontal i vertical de cunoatere i de aciune
Calea orizontal, temporal(diacronic) a dualitii (samsara; the war zone) Calea vertical, atemporal(sincronic) a lui Acum i a identitii (subiect-
obiect) Exist dou tipuri de micare(regimuri de funcionare). "i acesta este sensul crucii lui Iisus: indic dou micri, o rscruce de drumuri" /"There are two types of movement. And that is the meaning of Jesus' cross: it shows two movements, a crossroads"(vedeti:/see also: Armonia ascuns, comentariu al fragmentelor lui Heraclit/ The Hidden HarmonyTalks on Heraclitus L'harmonie invisible, les Fragments d'Héraclite par Osho Rajneesh) Trecerea de la micarea(funcionarea) orizontal(diacronic), la cea vertical(sincronic; holografic) este cunoscut in toate tradiiile drept trezire, iluminare, eliberare, moarte mistic, calea care conduce la "natere din nou", la botezul in lumina Sfântului Duh, calea de a realiza uniunea mistic sau profunda identitate( xuán tóng) cu realitatea adânc [Tao] din cap 1 si 56.
1. Funcionare diacronic, liniar, dualist, creat prin cderea in realitatea secund, in minte, in cunoaterea mijlocit de proiecii (umbre, impulsuri senzoriale, reflecii, concepte, modele, vorbe, de dorine i de expectaii( vedei "Alegoria peterii lui Platon" in: O realitate separat/ A Separate Reality http://www.scribd.com/doc/27464855/) const dintr-o micare orizontal in lumea orizontal a timpului(in planul diacronic in care se manifest succesiunea, permanenta transformare intre contrarii). Este o micare in planul minii i al dualitii (aciune-inaciune; activitate-repaus; aciune- reaciune) Acesta este micarea in planul somnului (the plane of sleep) sau al visrii (in care sunt prizoniere toate fiinele inainte de trezire), in lumea proieciilor iluzorii(in limba sanskrit: maya);
2. Funcionare sincronic, holografic, divin, nondualist 2. o micare vertical in planul lui Acum(realitatea surs, izvorul, "Impria lui Dumnezeu", axa paradoxal in care totul este prezent ca identitate acum i aici; mijlocul; centrul; miezul; temelia realitii), care desemneaz lumea vertical a realitii atemporale ( in care se manifest simultaneitatea, sincronicitatea, identitatea; unificarea; alinierea; depirea dualitii subiect-obiect ). Acesta este planul non-minii, existenei i al contienei (the plane of awareness) in care este
aezat non-aciunea(aciunea paradoxal de dincolo de aciune i inaciune; wéi wú wéi) sau aciunea nemijlocit.
"Cunoaterea inseamn putere" /"Knowledge is Power"/ "Scientia potentia est" dar fiecare regim de funcionare al fiinei umane conduce la un tip diferit de cunoatere i de putere( capacitate de actiune).
Din plana de mai sus se observ c cele dou regimuri de funcionare conduc la dou tipuri de cunoatere( de percepie) a realitii: - mijlocit(indirect, progresiv, in care se manifest "privirea" periferiei lucrurilor, orbirea, ignorana: avidya) i - nemijlocit(in care se manifest "vederea", vidya i apare odat cu trezirea, eliberarea sau iluminarea). Aceste dou tipuri de cunoatere sunt insoite de dou tipuri de aciuni, fore sau puteri: - mijlocite( care las urme, genereaz reaciuni, se mic in planul timpului, diacronic sau al succesiunii i al dualitii subiect-obiect) - nemijlocite( directe, divine, holografice, care nu las urme, nu genereaz reaciuni i se mic in planul surs atemporal, sincronic al identitii subiect-obiect)
Fazele trecerii de la funcionarea dualist la funcionarea nondualist sau de la dualitate la identitate;
Se observ din poziia relativ a celor dou cercuri trecerea de la separare, la tangen, intersecie i in final la identitatea contrariilor. Doar in ultimile dou faze coexist aciunea i inaciunea i ele apar in strile paradoxale de contiint: starea de veghe paradoxal [ toate tipurile de trans reprezint scara, pe care se poate cobori (transa centrifug ; auto sau hetero hipnotic, shamanic) sau urca ( transa centripeta; transa mistic)] i in starea paradoxal de somn(visul; starea oniric; unde coexist ritmurile cerebrale din starea de veghe i cele din starea de somn).
Dou direcii de deplasare intre cele dou axe ale existenei:
1. Cderea in dualitate(multiplicitate) - pierderea lui "acum"(realitatea surs, cauzal, Impria lui Dumnezeu) i cderea in timp, dualitate i minte (realitatea secund) se produce prin lips de prezen/contien [ cuvântul grecesc hamartia (μαρτα), tradus de obicei prin pcat in Noul Testament ( ceea ce face posibil manipularea prin culpabilizare i comerul cu iertri, indulgene), inseamn in limba greac clasic: "a lipsi"(atenia), "a rata inta(obiectivul)", "a pierde marca(nivelul cerut; starea de martor)"]
2. Eliberarea; trezirea; Cderea in Unu(identitate) Unificarea ochilor /Unifying eyes /Unifier les yeux- indic eliberarea din realitatea secund a proieciilor, a efectelor, a timpului, dualitii, minii, somnului i se realizeaz prin prezen, constien, atenie unificat; "Mai lesne este s treac o camil prin urechea unui ac, decât s intre un om bogat în Împria lui Dumnezeu!"( Marcu 10:25)]; "Cci unde este comoara ta, acolo va fi i inima(atenia; ochiul tu) ta". (Matei 6: 21).
-cercul alb- Yang[] desemneaz : prezena [ yu], aciunea(wéi), activitatea, lupta, rzboiul, zgomotul, starea de veghe, lumina, ziua, masculinul, tarele, inaintarea(micarea ctre exterior; centrifug; cucerirea), ataarea (inerea, lupta pt. poziie, form, imagine)
-cercul negru-Yin[] desemneaz: absena[ wú] , inaciunea( bù wéi), inactivitatea, pasivitatea, pacea, tcerea, repausul, somnul, intunericul, noaptea, femininul, moalele, retragerea(micarea ctre interior, centripet), cedarea(renunarea la poziie, form),
- suprapunerile/interseciile cercului alb Yang[] i a celui negru Yin[] reprezint intervalele/momentele, care se manifest periodic in cursul proceselor i indic intrarea in regimul paradoxal de dincolo de aciune i inaciune, de prezen i absen, din cursul wéi wú wéi. Aceste intervale de aliniere desemneaz zonele paradoxale unde cele dou realiti [care in mod obinuit se succed i se transform una in cealalt, ca ziua in noapte ] coexist sau se manifest simultan. Aceste suprapuneri infinitezimale (pori de acces) se lrgesc prin practica contientizrii proceselor alternative (succesiuni de gânduri; respiraii), prin aezare in acum i aici (vedei cele dou modaliti de micare/funcionare). In realitate nu ele se lrgesc, ci noi de deplasm in starea aliniat, unificat ; atenia fracturat, pe dou realiti simultan impiedic alinierea[de aceea Iisus spunea: "Mai lesne este s treac o camil prin urechea unui ac, decât s intre un om bogat în Împria lui Dumnezeu!"( Marcu 10:25 Versiunea Dumitru Cornilescu )], "Cci unde este comoara ta, acolo va fi i inima(atenia; ochiul tu) ta". (Matei 6: 21). Intrarea in celalalt regimul de functionare nondualist este indicat prin: "ochiul unic": "Dac ochiul tu este Unu(unificat, intreg, simplu; inocent; nedeformat; dintr-o bucat), tot trupul tu va fi plin de lumin" (Matei 6:22); in care se manifesta aciunea nemijlocit, non- aciunea(aciunea paradoxal de dincolo de aciune i inaciune; wéi wú wéi). Cderea sau ieirea din dualitate se face parcurgând aceeai scar/drum dar in sens invers Transa centrifug (care a condus la cdere) i transa centripet ( care duce la eliberare din realitatea secund) folosesc acelasi drum ( scar), dar in sens contrar.
Heraclit: Fragment DK B60 YB 69 δς νω κτω μα κα υτ hodòs áno káto mía kaì houté Drumul (δς) in sus (νω) si in jos (κτω) este unul (μα) i acelai(υτ). The way up and the way down is one and the same. The way (δς) up (νω) and the way down (κτω) is one (μα) and the same (υτ). (G.W.T. Patrick; John Burnet; William Harris translation) Le chemin (δς) en haut(νω), et le chemin en bas(κτω) sont un(μα) et le même(υτ) . "The way up and the way down are one and the same" (qtd. in Wheelwright 78). Sources: Hippolytus, Ref. haer. ix. Hippolyte, Réfutation de toutes les hérésies, IX, 10, 4.
Traducerea capitolui 2/Translation of Chapter 2/Traduction du chapitre 2
Capitolul 2 Chapter 2 Chapitre 2 dì èr zhng
Lao Zi Dao De Jing Pinyin
Lao Tzu Tao Te Ching Wade-Giles
Lao Tseu Tao Te King EFEO Este utilizat acelai cod de culori, ca i in dicionar, pt a separa cele trei
transliterri Textul in lb. chinez in caractere tradiionale i simplificate [in paranteza
dreapt] Textul transliterat in Pinyin(tonuri si numere)/The original text of Lao Zi in
Pinyin Romanization: Textul transliterat in Wade-Giles/The original text of Lao Tzu in Wade-Giles
Romanization: Textul transliterat in EFEO/The original text of Lao Tseu in EFEO
Romanisation: Text tradus in limba român/Translation in Romanian language
Titlu/Title /Titre /Titel/ Título /Titolo: Eliberarea din lumea diacronic prin aciunea sincronic, nondualist( wéi wú wéi: aciunea fr aciune ); Plaseaz-te dincolo de contrarii, precum aciunea i inaciunea pt a accesa aciunea paradoxal, nondualist ( wú wéi); Pstreaz-i starea de martor imparial*; Nu separa realitatea în contrarii -contrariile sunt dou fee complementare ale aceleai realiti; vedei realitatea ca întreg, iar nu împrit/compartimentat în contrarii ** [Este prezentat a doua condiie : eliberarea din dualitatea artificial creat de minte(emisfera analitic care separ i compartimenteaz realitatea indivizibil)] Conexiuni: §63 ("Consider micul ca i marele i puinul ca multul"/Considère le petit
comme le grand et le peu comme le beaucoup")
Titlul chinezesc/Titlul lui Legge /Titlul lui Susuki /Titlul lui Goddard yng shn / Hrnirea trupului/ Cultivarea de sine / Autodezvoltare Chinese Title/ Legge's Title/ Susuki's Title/ Goddard's Title/
The Nourishment of the Person/ Self-Culture/ Self Development [] yng yang3 R: a nutri, a hrni, a crete; a cultiva; a susine; vedei: 34.24;
Titluri date de ali traductori i comentatori : Unitatea contrariilor/The Unity of Opposites/Die Einheit der Gegensätze (Hilmar Klaus) Nourishing Oneself / Soignons soi-même; Nourrir son corps Dialectica naturala a tuturor lucrurilor/La Dialéctica Natural de Todas las Cosas; Asimilación(Onorio Ferrero) Imensul cerc/L'immenso Cerchio (Piero Righetti); Nutrire la Persona(Luciano Parinetto)
2. Variante antice/Ancient Versions/ Les versions antiques /Antiguo versiones /Alte Versionen/ Le antiche versioni 2.1. Textul in lb. chineza in versiunea lui Wang Pi ( Wáng Bì) (226 – 249 e.n): http://home.pages.at/onkellotus/TTK/Chinese_Uni-WB_TTK.html
WB:
2.2. Textul in lb. chineza in versiunea lui Heshang Gong ()(202-157 i.e.n.):
HG:
2.3. Textul in lb. chineza in versiunea Fu Yi ()(555 - 639 e.n.) Fu Yi: , , , , ,
2.4. Textul in lb. chineza in versiunea Ma Wang Tui ( Mwángdu ) din anul 168 i.e.n..
2.4.1. Mawangdui A [versiunea A] MWD A: ∠ ∠ ∠
∠ ∠ 2.4.2. Mawangdui B[versiunea B]
MWD B:
2.5. Textul in lb. chineza in versiunea Kuo Tian ( Guodian) datat inainte de 300 i.e.n.
GD:
vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note
3.1. Traducerea analitic (convergent) /Analytical (convergent) translation/ Traduction analytique(convergente)/ Analytische (konvergenten) Übersetzung / Traducción analítica (convergente) /Traduzione analitici (convergente)/ the left brain/cerebral hemisphere is verbal linear and processes information in an analytical and sequential way
Acest capitol abordeaz 3 subiecte: A. crearea simultan a contrariilor(izvorul conflictului, luptei, transformrii permanente); B. principiul generrii mutuale a contrariilor care ne ine prizonieri in cercul vicios al transformrii permanente, a timpului i a realitii secunde a minii; in loc de a vedea identitatea (cele dou maluri ale unui râu sunt unite de temelia comun de sub ele) i complementaritatea contrariilor(ziua, noaptea), cei ce sunt prizonieri in realitatea secund vd entiti separate, care se lupt intre ele: "lupta(conflictul; rzboiul) intre contrarii reprezint izvorul progresului i al transformrii permanente"; C. prezentarea cii de eliberare: un mod sincronic [centrat pe prezen/contien in Acum ( adic fr motivaii, dorine, expectaii, gândire, vorbire, cunoatere mijlocit)] de aciune i de comunicare direct, holografic sau paradoxal, de dincolo de aciune i inaciune (care nu produce reaciune), numit nonaciune sau aciunea din mijlocul inaciunii( wéi wú wéi).
A. Subiect: Intregul capitol este dedicat eliberrii din lumea dualitii, a contrariilor care se genereaz unul pe celalalt i se succed neincetat. Aceasta este lumea tranzitorie, realitatea in care totul curge i se transform. Pe seama lui Heraclit este pus faimoasa expresie: Πντα ε (panta rhei) "Totul trece/curge/ se transform"("All things pass", "everything flows") pe care o gsim in citate, care pt a evita paradoxul, redau parial ceea ce a afirmat Heraclit, de genul : "Nu putem trece/intra de dou ori prin acelai râu" / "nu ne putem sclda de dou ori in acelai râu, fiindc mereu este o nou ap" /Ποταμοσι δς τοσι ατοσι οκ ν μβαης τερα γρ <κα τερα> πιρρει δατα/ "Into the same river you could not step twice, for other <and still other> waters are flowing" [Sources: Plutarch, Qu. nat. 2, p. 912. Context:--For the waters of fountains and rivers are fresh and new, for, as Heraclitus says, "Into the same river," etc.]. In fragmentele rmse intâlnim intreaga formulare a lui Heraclit care este paradoxal ( "ne scldm i nu ne scldm de dou ori in apa acelai râu"/"Nous entrons et n'entrons pas, nous sommes et ne sommes pas dans les mêmes fleuves" (49), doar dac ignorm faptul c suntem permanent scufundai in oceanul din care i-au natere i in care se intorc toate manifestrile, in realitatea surs, atemporal, care este imuabil, etern, permanent [ "cum se poate ascunde cineva de ceea ce nu apune niciodata/How can one hide from that which never sets ? (27)?] , ca un cod genetic(plan informaional) al universului. O realitate in care rsritul nu este urmat de apus este descris in Fragmentul 16 : "Comment pourrait-on se cacher de ce qui ne se couche jamais ? (Burnet, traduit par Reymond); How (πς) can one (τις) hide (λθοι) from that which never (ποτε) sinks to rest (τ μ δνν)? Este cerut doar eliberarea de ceea ce ne umple, de ceea ce ne retine, doar receptivitatea, iar nu concepte, doctrine ori filosofii i aceasta se realizeaz prin golire ( vedei cap 11), prin let go(a da drumul; relaxare). O parte nu poate s cuprind intregul, dar se poate acorda rezonant cu el. Un fragment poate s devin poarta ctre infinit, flautul in care cânt divinitatea, templul in care coboar permanentul (cei ce au personificat
realitatea surs omniprezent, ca o fiin localizat- Dumnezeu au creat un blocaj, care a indeprtat numeroase fiine umane de la calea de cunoatere direct). Existena(realitatea surs) este etern. Niciodat nu apune. Cum ar putea cineva s se ascund vreodat de ea ? Este permanent (etern) in timp i spatiu(omniprezent). Cum ar putea cineva s se lupte cu ea ? Este stupid, ridicol i absurd ca cineva s lupte ca s posede realitatea surs, oceanul in care st ca un pete. In ea se intr ca in somn prin abandonare, let go, predare, prin relaxare(de aici metoda de relaxare pilotat) iar nu prin lupt. [The only wisdom consists in a letgo, a surrender]. Si apoi tot ce este frumos incepe s se petreac. A se petrece ori a se intâmpla nu reprezint o aciune subiectiv ( It is a happening, it is not a doing.) Prin aciune putei crea bariere, obstacole, dar nu o putei aduce mai aproape. Putei scapa de ea, putei inchide ochii, dar nu o putei crea, fiindc aceast realitate este deja peste tot, toi suntem scufundai in ea. Nu o vedei fiindc stai cu ochii inchisi, fiindc suntei abseni(prizonieri in realitatea secund; ateni la umbre), fiindc nu suntei prezeni, contieni in Acum (singura realitate care nu este inc umbr) i fiindc v indoii (stai in dualitate , adic in minte). Indoiala nu se combate prin credin oarb, prin intoarcerea in Evul Mediu, ci prin recâtigarea increderii in noi inine, prin experimentare. Indoiala se comport ca un drog(ca i dorina de putere), ca o substan care intoxic, care inchide ochii, indoiala inchide inima, face s se piard increderea, inocena copilului, iar fluiditatea este transformat in rigiditate, in ingheare, in moarte in via, in adormire, in prelungirea prizonieratului in realitatea secund.
Propoziiile 2.01-02 se ocup de crearea simultan a contrariilor in plan senzorial estetic( frumos- urât) i moral(bine-ru), iar aceasta compartimentare a realitii se afl la originea falsei ierarhizri(valorice) i a luptei, conflictului i razboiului la care se face referire in capitolul 3 / Sentences 2.01-02 are dealing with the simultaneous creation of opposites in sensory-aesthetic plane (beautiful-ugly) and in moral plane (good-bad), and this separation is the origin of the false hierarchy, referred to in Chapter 3
2.01. Prima propoziie din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY]
[] , (text in caractere chineze) tin xià ji zh mi zh wéi mi , s y (text in pinyin) tian1 xia4 jie1 zhi1 mei3 zhi1 wei2 mei3 , si1 e3 yi3(text pinyin cu numere pt tonuri) T'ien Hsia Chieh Chih Mei Chih Wei Mei, Ssu E I (text in Wade-Giles) T'ien hia Kie Tche Mei Tche Wei Mei, Sseu Ngo Yi (text in EFEO) cer sub toi tiu frumos a lua ca i frumos, astfel urât la fel (text tradus in lb. român)
2.01. [], tin xià ji zh mi zh wéi/wèi mi , s /è/wù y ; Aici jos sub Cer (In lume) toat lumea percepe frumosul drept frumos i din asta [îi are obâria] i urâtul [definirea frumosului sau a unei referine/ierarhii estetice creaz simultan i apariia contrariului su (urâtul); concepia comand percepia]; ¹ in the world all the people know the beautiful in its effect as beauty –then [arises the recognition of ugliness], as well; auf der Welt jeder weiß von des Schönen Wirkung als Schönheit –dann vom Hässlichen wohl auch; dans le monde tous savent que la beauté comme belle.Voila ce qui fait sa laideur.
2.02. Propoziia 2 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] (text in caractere
chineze) ji zh shàn zh wéi/wèi shàn, s bù shàn y (text transliterat in pinyin; tonuri)
jie1 zhi1 shan4 zhi1 wei2 shan4, si1 bu4 shan4 yi3 (text pinyin cu numere pt tonuri) Chieh Chih Shan Chih Wei Shan Ssu Pu Shan I (text in Wade- Giles) Kie Tche Chan Tche Wei Chan Sseu Pou chan Yi (text in EFEO) toi tiu binele a lua ca i bun, astfel nu bun la fel (text tradus in lb. român)
2.02. [][],[tin xià] jie1 zhi1 shan4 zhi1 wei2 shan4, si1 bu4 shan4 yi3
[Aici jos sub Cer (In lume) tin xià ] toat lumea percepe binele drept bine i din asta [apare] i ceea ce nu e bun [rul] [definirea binelui sau a unei referine/ierarhii morale aduce dup sine i apariia contrariului binelui; concepia comand percepia]; ² everybody knows the good in its effect as goodness –then the not good[evil], as well. jeder weiß von des Guten Wirkung als Güte –dann vom Bösen wohl auch. Tout le monde sait que le bien est bien. Voila ce qui fait son imperfection.
"Heraclit spune c pt Dumnezeu toate lucrurile sunt frumoase i bune i drepte, chiar dac oamenii presupun(cred asta ca urmare a unei programri, dresari, condiionri) c unele sunt corecte, iar altele greite"/"Heraclitus says that to God all things are beautiful and good and right, though men suppose that some are right and others wrong. [Fragment 61 G.W.T. Patrick's 1888 translation of the fragments of Heraclitus, based on the Greek text of Bywater. Schol. B. in Iliad iv. 4, p. 120 :Bekk. Compare Hippocrates, peri diaitês i. 11.] "Este înelept pentru cei care aud, nu pe mine, ci Cauza universal, care afirm faptul c toate lucrurile sunt unul"/"It is wise for those who hear, not me, but the universal Reason, to confess that all things are one".[Fragment 1 G.W.T. Patrick's 1888 translation of the fragments of Heraclitus, based on the Greek text of Bywater. Sources--Hippolytus, Ref. haer. ix. 9. Context:--Heraclitus says that all things are one, divided undivided, created uncreated, mortal immortal, reason eternity, father son, God justice. "It is wise for those who hear, not me, but the universal Reason, to confess that all things are one." And since all do not comprehend this or acknowledge it, he reproves them somewhat as follows: "Ei nu îneleg modul în care ceea ce separ i unete cu sine; este o armonie a contrariilor, ca i aceea a arcului i a lirei"/ "They do not understand how that which separates unites with itself; it is a harmony of oppositions like that of the bow and of the lyre" (=frag. 45)]. Iisus vorbeste despre aceeasi atitudine de egalitate mentala: "Ca s fii fii ai Tatlui vostru care este în ceruri; cci El face s rsar soarele Su peste cei ri i peste cei buni, i d ploaie peste cei drepi i peste cei nedrepi. (Matei 5.45; Iov 25.3;)
B. Subiect: Propoziiile 2.03-08 se refer la principiul generrii mutuale, care ne ine prizonieri in cercul vicios al realitii secunde (i al vederii dualiste): Complementaritatea contrariilor / Complementarity/ Complémentarité/ Gegenseitige Ergänzung 2.03. Propoziia 2 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY]
[] (text in caractere chineze) gù yu wú xing/xiàng shng , (text transliterat in pinyin; tonuri) gu4 you3 wu2 xiang1/xiang4 sheng1, (text pinyin cu numere pt tonuri) Ku Yu Wu Hsiang Sheng (text transliterat in Wade-Giles) Kou Yeou Wou Hiang Cheng (text transliterat in EFEO) astfel a avea a nu avea reciproc genereaz (text tradus in limba român)
2.03. []gù yu wú xing/xiàng shng, Tot astfel You [existena; prezena; plinul; a fi; a avea ] i Wu[nonexistena; absena; vidul; a nu fi; a nu avea] se creaz mutual [unul pe cellalt]; indic principiul generrii reciproce Hù gn That's why ...being and non-being mutually create [each other], Weshalb ...Sein und Nichts sich wechselseitig erzeugen, Ainsi, l'être et le non-être (le néant) s'engendrent l'un l'autre.
2.04. Propoziia 4 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] (text in caractere chineze) nán/nàn yì xing/xiàng chéng (text transliterat in pinyin; tonuri) nan2,4 yi4 xiang1,4 cheng2, (text pinyin cu numere pt tonuri) Nan I Hsiang Ch'eng (text transliterat in Wade-Giles) Nan Yi Hiang Tch'eng (text transliterat in EFEO) dificil uor reciproc transform (text tradus in limba român)
2.04.[] nán/nàn yì xing/xiàng chéng dificilul i uorul se transform unul in cellalt [dificilul devine uor; xing chéng: "unul se transform in altul" este o referire la [] zhun huà: Principiul transformrii reciproce]; difficult and easy turns into one another [ xing chéng: "one turns into another" it is a reference to [] zhun huà: The Principle of Mutual transformation between one another], Le difficile et le facile se transforme l'un dans l'autre [une référence à [] zhun Hua: le principe de transformation mutuelle] die schwierige und einfach biegteinen in die andere Difficile e facile si trasforma l'una nell'altra Lo difícil y lo fácil mutuamente se convierten.
2.05. Propoziia 5 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] , (text in caractere chineze) cháng dun xing/xiàng xíng, (text transliterat in pinyin tonuri) chang2 duan3 xiang1/xiang4 xing2, (text pinyin cu numere pt tonuri) Ch'ang Tuan Hsiang Hsing, (text transliterat in Wade- Giles) Tch'ang touan Hiang Hing, (text transliterat in EFEO) Lung scurt reciproc se descriu/msoar (text tradus in lb. român)
2.05., cháng dun xing xíng Lungul[marele] i scurtul [micul] se msoar/ descriu/ definesc unul din cellalt (mutual) 3 Long and short mutually generate/measure [each other], Länge und Kürze sich gegenseitig ermessen, Long et court se définissent l’un l’autre. Lungo e corto si definiscono l’uno con l’altro/ si compimento/ si danno misura fra loro Lo largo y lo corto mutuamente se perfilan/ se forman.
2.06. Propoziia 6 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY]
(text in caractere chineze) go xià xing qng (text pinyin cu tonuri) gao1 xia4 xiang1 qing1 (text pinyin cu numere pt tonuri) Kao Hsia Hsiang Ch'ing (text in Wade-Giles) Kao Hia Hiang K'ing (text in EFEO) Inaltul josul reciproc curg/se apleac (text tradus in lb. român)
2.06., go xià xing qng Inaltul i josul [umilul] curg/se apleac unul spre cellalt High and low mutually lean towards, Hohes und Tiefes sich einander zuneigen. Haut et bas se règlent/rencontrent l’un l’autre. alto e basso si fanno dislivello fra loro
2.07. Propoziia 7 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] / , (text in caractere
chineze) yn shng/shng xing/xiàng hé/hè/huó/huò, (text in pinyin tonuri) yin1 sheng1,3 xiang1,4 he2,4/huo2,4, (text pinyin cu numere pt tonuri)
Yin Sheng Hsiang He (text in Wade- Giles) Yin Cheng Hiang Ho (text in EFEO) voce/sunet tcere/ecou reciproc se armonizeaz (text tradus in lb. român)
2.07. /, yn* shng/shng) xing hé vocea(sunetul; vorbele) i tcerea(ecoul; semnificaia) se armonizeaz reciproc. 7 voice (sound) and silence (echo) harmonize each other. la voix (son) et le silence (l'écho) s'accordent/s'harmonisent l’un l’autre. voce (suono) e il silenzio (eco) si accordano/armonizzare l’un l’altro La voz (el sonido; palabra) y silencio (eco; significado) se armonizan uno a otro(mutuamente; recíprocamente) Nota: vedei in nota 7 alte traduceri i plana cu imaginea caracterului shng sheng3: a tcea; a ine gura inchis /to keep the mouth shut; to be careful how one speak, to examine; to watch; 7
2.08. Propoziia 8 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] [] (text in caractere chineze)
qián hòu xing/xiàng suí (text in pinyin tonuri) qian2 hou4 xiang3 sui2 (text pinyin cu numere pt tonuri) Ch'ien Hou Hsiang Sui (text in Wade-Giles) K'ien heou Hiang souei (text in EFEO) Inainte dup reciproc se urmeaz (text tradus in lb. român)
2.08. qián hòu xing suí. Trecutul (inainte; fa; inceputul, calea) i viitorul (dup; spate; sfâritul, scopul, destinaia) se urmeaz unul pe cellalt the past(before; the beginning) and the future(after; the end) follow [each other]. Davor und Danach sich wechselseitig folgen. Avant et après se suivent l’un l’autre. Prima e dopo si seguono l’un l’altro
Nota: Termenii folosii de Lao Tzu se refer atât la succesiunea in spaiu, cât i la cea in timp care caracterizeaz orice transformare. Orice inceput este un sfârit i acest lucru se petrece atât intr-o realitate circular, cât i intr-o realitate temporal discontinu - in fiecare clip vechiul se sfârete, ii inceteaz existena i incepe o alta, intr-o succesiune rapid de cadre, ca intr-un film, se creaz in fiecare clip o nou realitate. Vedei in note cele trei ci de ieire din succesiune i din timp , cunoscute de civilizaiile avansate. Aceeai circularitate se petrece i in domeniul direciilor ( "dac mergi prea mult la rsrit, ajungi in apus; "Trop loin à l'est, c'est l'ouest") i al oricrei activiti, care sfâete in contrariul su, in epuizare i inactivitate,(activitatea devine repaus; creterea devine descretere). In 44.05. este ilustrat transformarea acumulrii in risipire: du cáng bì hòu wáng: "prea mult acumulare conduce la grele pierderi [cel ce strânge merge spre ruin]/too much hoarding incurs heavy loss/ zu sehr sammeln sichert schwere Verluste/Qui trop amasse subit de lourdes pertes.
C. Subiect: Propoziiile 2.09-2.16 ne arat concluzia: eliberarea din cercul vicios al succesiunii ciclice( xing =ciclu) intre contrarii sau trecerea dincolo de dualitate, se realizeaz prin deplasarea intr-un alt mod de funcionare(holografic; nondualist, sincronic, divin) caracterizat de un alt tip de aciune, care nu genereaz reaciune (o aciune care nu este nici aciune i nici inaciune, este o aciune nemijlocit, numit de Lao Tzu non-aciune sau vid de aciune mijlocit wú wéi) i printr-o alt modalitate de comunicare( direct, nemijlocit). Ceea ce sesizeaz oamenii despre aciunea nemijlocit sunt efectele miraculoase ale acesteia: pare non-interferen( dar produce aciune fiindc toti care acioneaz in direcia armoniei consider c ceea ce fac vine din ei), nu intâmpin rezisten (produce deplasare holografic a tuturor atomilor unui corp, dei nu genereaz reaciune, inerie), pare non-posesie (dei posed tot ce exist), pare non-control( dar este adevaratul control, la care ajung civilizaiile superavansate creatoare de universuri, care se deplaseaz de la controlul manifestrilor/efectelor ctre controlul sursei informaionale(codul genetic al universului) .
2.09. Propoziia 9 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] [] [] [] , (text in caractere
chineze) shì y shèng rén ch/chù wú wéi/wèi zh shì, (text in pinyin) shi4 yi3 sheng4 ren2 chu3/chu4 wu2 wei2,4 zhi1 shi4, (text pinyin cu numere pt tonuri) Shih I Sheng Jen Ch'u Wu Wei Chih Shih (text in Wade- Giles) Che Yi Cheng jen Tch'ou Wou Wei Tche Che (text in EFEO) de aceea sfânt om aeaz non aciune ale sale treburi (text tradus in lb. român)
2.09. , shì y shèng rén chù wú wéi zh shì, De aceea sfântul[îneleptul] aeaz prin nonaciune afacerile[ Wu-Wei; aciunea nondualist; indistincie, imparialitate nondiscriminare; lipsa de prtinire; nondualitate; non-interferen; contien în starea de martor imparial], Therefore: wise men stay with non-interfering affairs, Daher: weise Menschen bleiben bei nicht-eingreifenden Tätigkeiten
Nota: Nu intâmpltor propoziia anterioar ("Trecutul i viitorul se urmeaz unul pe cellalt") este plasat ultima, in seria de contrarii prezentate de Lao Tzu. Ea este "cea din urm i cea dintâi", fiindc ne indic modalitatea de acces la eternitate prin trirea in Acum. Dei oamenii cred ca prezentul aparine liniei timpului(imprit mecanic in trecut prezent i viitor), in realitate prezentul este altceva, fiindc are dimensiune temporal nul (are o durat egal cu zero). "Acum" aparine realitii surs, realitii atemporale, realitii sincronice. Acum este punctul de intersecie omniprezent(este prezent holografic; se afl in fiecare punct al universului manifestat) intre lumea temporal (diacronic; unde totul ne apare in succesiune) i lumea atemporal ( sincronic; unde totul exist simultan). Cu alte cuvinte eliberarea din cercul vicios al succesiunii contrariilor (din lumea permanentei transformri) este trirea in ACUM. Doar in acum sfarsitul unui proces este identic cu inceputul. "Acum" este scânteia divin care se afl in miezul fiecrei particule din universul manifestat. Exist dou fluvii sau dou ape: un fluviu al morii permanente i altul al vieii permanente (eterne; atempoare) la care se face referire in capitolul 7. O rugciune sau o meditaie care nu v scufund in fluviul de lumin al vieii venice, care nu produce botezul transformator al nasterii din nou este moart. Speciile vii au elaborat un program de reparare i regenerare, o strategie de prelungire a vieii prin reintoarcerea la izvor, prin scufundarea periodic in fluviul vieii (somnul profund; relaxarea; vedei capitolul 78). Exist câiva oameni venerai de mii de ani, de ctre miliarde de oameni, al cror mesaj a trecut dincolo de epoca i de spaiul in care au trit fiindc au descoperit ceva etern. Ei au afirmat c degeaba ne scufundm zilnic in izvor dac dormim, dac suntem morii, dac nu suntem contieni de contactarea realitii surs. Degeaba ne intoarcem acas in adpostul invulnerabil dac nu putem s ne adpostim acolo planeta in cursul catastrofelor galactice. Ins ei nu au vorbit despre contiena i incontiena egoului, despre succesiunea prezenei("a fi") i absenei("a nu fi"), ["A fi sau a nu fi…"/ "to be or not to be" William Shakespeare], ci despre trecerea dincolo de ambele, care se produce in momentul funcionrii nondualiste(când dispare prpastia subiect-obiect; când inceteaz prizonieratul in realitatea secund, un prizonierat finanat de cunoaterea mijlocit de umbre(impulsuri senzoriale) i de trirea in viitor(expectaii, dorine, sperane), in cursul regimului paradoxal de funcionare, când succesiunea yin- yang este inlocuit de simultaneitate. Dualitatea cunoatere-ignoran nu poate fi depit prin cunoatere mijlocit (care se apleac doar asupra lumii efectelor, a umbrelor), ci prin cunoatere nemijlocit a realitii, care este noncunoaterea despre care vorbea Socrate. Oprirea succesiunii diferitelor umbre (gânduri; percepii) se face prin inlocuire cu o singur umbr asupra creia ne indreptm atenia(obiectul meditaiei: gând, rugciune permanent, mantra; koan, focalizare pe un singur lucru: intrebare, respiraie). Fr golire de aceast umbr i fr ascultarea tcerii din spatele intrebrii paradoxale, umbra devine un drog, o ancorare in periferie, o rupere de Acum. Eckhart Tolle, care a purtat cu el 30 de ani cartea de care ne ocupm (Tao Te Ching), dup cum declar in videoclipul de la adresa din parantez (Eckhart Tolle on "Tao Te Ching": http://www.youtube.com/watch?v=mAXSUZFqmQQ) a descoperit acest lucru intr-o noapte, când a trit evenimentul care l-a transformat i l-a trezit la adevrata
realitate, un eveniment pe care l-a descris in cartea sa "Puterea lui ACUM" /"The Power of NOW". Toate porile de acces in realitatea surs se afl in Acum, inainte ca sfâritul clipei s devin un nou inceput(mijlocul; spaiul median; intervalul dintre gânduri, respiraii..). Astfel descoperim o caracteristic esenial a nonaciunii (i a cii expuse de Lao Tzu), care o deosebete de tot ceea ce tim despre aciunile i cile din planul temporal: aparine lumii atemporale, sincronice, situate in ACUM.
2.10. Propoziia 10 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze)
xíng/háng bù yán zh jio/jiào (text in pinyin tonuri) xing2/hang2 bu4 yan2 zhi1 jiao1,4 (text pinyin cu numere pt tonuri) Hang Pu Yan Chih Chiao (text in Wade-Giles) Hang Pou Yen Tche Kiao (text in EFEO) practic non verbal a sa instruire (text tradus in lb. român)
2.10. xíng bù yán zh jiào. Si practic Bu Yan ( comunicarea direct nonverbal)in a sa instruire 6; 7 they practise the wordless teaching. und praktizieren ohne Worte zu lehren.
2.11. Propoziia 11 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] [] (text in caractere chineze) wàn wù zuò/zu/zuó yn ér bù cí (text in pinyin tonuri) wan4 wu4 zuo4 yan1 er2 bu4 ci2 (text pinyin cu numere pt tonuri) Wan Wu Tso Yan Erh Pu Tz'u (text in Wade-Giles) Wan Wou Tso Yen Eul Pou Ts'eu (text in EFEO) Toate lucrurile apar acolo dar fr control (text tradus in lb. român)
2.11. wàn wù zuò yn ér bù cí*. Toate lucrurile din lume apar fr ca sfântul s se simt autor[sfântul accept apariia i curgerea lucrurilor fr s se identifice; fr s le direcioneze, s aleag sau s resping; le privete egal] ; All things unfold there, yet not controlled by them! Alle Dinge entfalten sich darin, doch nicht von ihnen kontrolliert! Tous les êtres du monde surgissent sans qu'il en soit l'auteur. (Liou Kia-Hway 1967, 1969) Alors tous les êtres se mettent en mouvement, et il ne leur refuse rien. (Stanislas Julien,1842) Il laisse tous les êtres, devenir sans les contrecarrer(Léon Wieger, 1913 ), Multitudes d’êtres apparaissent Qu’il ne rejette pas( Ma Kou, 1984 ).
2.12. Propoziia 12 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze)
shng ér bù yu , (text in pinyin tonuri) sheng1 er2 bu4 you3 , (text pinyin cu numere pt tonuri) Sheng Erh Pu Yu (text in Wade-Giles) Cheng Eul Pou Yeou (text in EFEO) creaz dar fr s posede (text tradus in lb. român)
2.12. , shng ér bù yu, creaz (fptuiete; hrnete], dar fr s posede 8 They emerge, yet don't possess, Sie treten hervor, doch nicht besitzergreifend, Il produit sans s'approprier.
2.13. Propoziia 13 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] (text in caractere chineze) wéi/wèi ér bù shì , (text in pinyin tonuri) wei2 er2 bu4 shi4, (text pinyin cu numere pt tonuri) Wei Erh Pu Shih (text in Wade-Giles)
Wei Eul Pou Che (text in EFEO) acioneaz dar fr s atepte (text tradus in lb. român)
2.13. , wéi ér bù shì, acioneaz, dar fr s atepte act, yet don't claim, wirken, doch nicht darauf pochend, Il agit sans rien attendre.
2.14. Propoziia 14 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze)
gng chéng ér fú j (text in pinyin tonuri) gong1 cheng2 er2 fu2 ju1 (text pinyin cu numere pt tonuri) Kung Ch'eng Erh Fu Chu (text in Wade-Giles) Kong Tch'eng Eul Fou Kiu (text in EFEO) lucrarea împlinit dar nu se ataeaz (text tradus in lb. român)
2.14. gng chéng ér fú j. Iar odat lucrarea sa împlinit, el nu se ataeaz [ ii d drumul; nu se consider autor; nu se laud; opera sa dinuie pentru c nu-i atribuie realizrile]. 9 their tasks are accomplished, yet they won't take any credit. Aufgaben vollenden sie, doch werden sie nichts beanspruchen. Son œuvre accomplie, il ne s'y attache pas.
2.15. Propoziia 15 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze)
f wéi/wi fú j , (text in pinyin tonuri) fu2 wei2/wei3 fu2 ju1, (text pinyin cu numere pt tonuri) Fu Wei Fu Chu (text in Wade-Giles) Fou Wei Fou Kiu (text in EFEO) doar fiindc nu se ataeaz (text tradus in lb. român)
2.15. , f wéi fú j, tocmai fiindc nu acumuleaz nimic [nu se ataeaz; nu-i însuete meritele ce decurg din implinirile sau din faptele sale]; For only not piling up anything, Denn nur, da sie nichts anhäufen, Puisqu'il ne s'y attache pas,
2.16. Propoziia 16 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze)
shì y bù qù (text in pinyin tonuri) shi4 yi3 bu4 qu4 (text pinyin cu numere pt tonuri) Shih I Pu Ch'u (text in Wade-Giles) Che Yi Pou K'iu (text in EFEO) De aceea nu pierde (text tradus in lb. român)
2.16. shì y bù qù. De aceea el nu are nimic de pierdut [meritele nu-l prsesc niciodat]. therefore they have nothing to lose. daher haben sie nichts zu verlieren. son oeuvre ne passera pas
3.2.Traducerea analogic(divergent) / Analogic (divergent) Translation/La traduction analogique(divergente)/ Analogisch (divergent)Übersetzung/Traducción analógica (divergente) /Traduzione analogico (divergente)/the right brain/right-hemisphere is analogic, non- linear, creative, simultaneous and intuitive; ................................................................................................................... .............................
Note i comentarii :
1. Evola Julius1923: "Contiina uman, introducand frumosul, creaz în mod necesar in sine ceea ce este urât"/ "La coscienza umana, ponendo il bello, creò necessariamente insieme ad esso il brutto". Evola Julius1959: "Pentru toi de sub cer, conceperea frumosului da natere (as correlative ) urâtului" /"Per tutti sotto questo cielo, concepito il bello Nasce(come correlativo) il brutto" Realizarea imparialitii i a strii incolore din propoziia 2.9 nu este posibil fr schimbarea mentalitii sau a programrii conceptuale, ce comand percepia, atitudinile, aciunile i reaciunile noastre fa de contrarii. Contrariile sunt dou fee ale aceleiai realiti; cel ce se oprete doar la unul dintre aspectele polarizate, pierde intreaga realitate, care este alctuit din ambele polarizri; Complementaritatea a dou aspecte contrare, ce par imposibil de împcat si de imaginat o întâlnim în cazul "luminii", care este simultan atât o realitate continu ( delocalizat; ondulatorie; und), cât i o realitate discontinu (localizat; corpuscular; particul); Ceva care este în acelai timp atât un proces localizat [particul material], cât i un proces delocalizat [câmp; und] este dificil de conceput i de exprimat verbal, dar tocmai aceste caracteristici paradoxale le intâlnim în realitate. Suntem prizonierii unei programri conceptuale limitative(care ne orbete i ne blocheaz capacitile divine); Lao Tzu incepe capitolul 2 cu evidenierea programrii dualiste in plan senzorial sau estetic. Atunci când definim ceea ce este frumos, definim automat i ceea ce nu este frumos. Intre nori, oceane, pârâuri, fluvii, gheari i fulgii de zapad nu exist nici o deosebire profund, fiindc toate sunt in esen ap. Unii nori sunt percepui drept frumoi i alii drept urâi, din cauz c suntem programai s percepem lucrurile prin intermediul filtrului reprezentat de credinele i concepiile noastre (s nu uitm c intotdeauna "concepia comand percepia"). Ce ar fi dac am avea puterea s aruncm tot ce e urât la gunoi ? Am rmâne doar cu norii frumoi i sterpi din care nu plou niciodat. Intre noroi i aur nu exist nici o diferen profund, fiindc in esen toate corpurile materiale sunt formate din acelai fluid nuclear(alctuit din protoni, neutroni i electroni), care la rândul su nu este decât o form de manifestare a energiei (o form impachetat sau localizat a luminii). Dac am avea puterea s aruncm tot ce nu e aur la gunoi am muri de foame i de sete. Atunci când realitatea umbrelor proiectate pe ecranul mental este abstractizat- separat-compartimentat printr-o simpl etichetare a unei pri, drept frumoas, dm natere i la urât. Abstractizarea-separarea-ierarhizarea ori selecia contient sau incontient, implicit sau explicit, a unui sistem de referin estetic, genereaz apariia simultan a frumosului i a urâtului. In lipsa unei programri senzoriale i estetice, care s comande percepia realitii, unde am mai putea s descoperim deosebirea dintre frumos i urât ? Credinele care ne-au fost implantate, întiprite prin "impriting" în prima copilrie, chiar se substituie realitii, devenind însi realitatea, ca i in transa hipnotic. Inocularea sugestiei post-hipnotice, c nu se mai poate percepe culoarea rou a fcut obiectul unui spectacol i a unei tiri la televiziunea din Rusia; vedei filmul pe adresa: http://www.youtube.com/watch?v=XmZ5vt8pd6o&feature=player_embedded O inelegere a artificialitii ierarhizrilor i diferenierilor estetice(frumos-urât) este facilitat de faptul c în fiecare zon etno-geografic întâlnim alte criterii estetice(buzele subtiri apreciate in Franta nu sunt apreciate in Africa).
2. Evola Julius(1923): "definirea binelui d realitate in mod necesar i rului"/"definendo il bene, dette in uno necessariamente realtà anche al male". Evola Julius(1959): "Fixand binele ia form non-binele"/ "Fissato il bene Prende forma il non-bene". Atunci când o parte a realitii este etichetat, abstractizat, separat, ierarhizat, considerat drept bun ori benefic, apare simultan i o parte a realitii pe care o respingem sau pe care distrugem, fiindc o considerm rea sau nociv; de aici distrugerea echilibrului ecologic planetar; azi constatm cu îngrijorare dispariia unor specii de plante, de o inestimabil valoare medical i agricol, dar uitm c aceast decimare a avut drept suport credina (concepia; programarea conceptual) c aceste plante sunt duntoare sau inutile: "buruienile sunt azi apreciate ca surs de remedii în boli incurabile sau ca bnci genetice, pentru plantele care i-au pierdut rezistena în faa maladiilor, dup ce au fost intensiv utilizate ». In acelai mod nu s-au pierdut numai specii de plante i de animale, ci i întregi culturi(tezaure de experien; tradiii ale civilizaiilor care ne-au precedat) ale unor popoare etichetate drept «barbare», de ctre cei care aveau nevoie de o justificare, pentru faptele
inumane pe care le-au svârit ulterior, fiindc sub eticheta de «civilizare sau cretinare» s-a ascuns de cele mai multe ori "genocidul, terorizarea, adic colonizarea contiinelor, prin "splarea sau tergerea creierelor" (braiwashing) i reprogramarea conceptual"; La fel procedm i cu copiii notri sau cu prerile ori descoperirile noastre sau ale semenilor notri, atunci când le cenzurm, sau când le ucidem în fa, înainte de a le examina potenialul (inerea in rezerv a cenzurii este condiia de baza in creterea creativitii i in brainstorming). Generaii nesfârite de fiine umane au fost invate in coli s se supun, s asculte, s se conformeze i aa a fost ucis creativitatea, copilria, iubirea, diversitatea(Reamintii-v permanent cuvintele lui Antoine de Saint Exupéry : " Cel diferit de mine, departe de a m leza m imbogete"/"Celui qui diffère de moi, loin de me léser m’enrichit "). In acelai mod suprimm ansele salvrii omenirii de la autoanihilare. Normele, regulile sunt implanturi informaionale, care ne limiteaz percepia, procesarea informaiilor i raza de aciune, pentru a deveni celule specializate ale unui organism social cu interese strine de realizarea menirii noastre ca fiine care s-au trezit la contien, un organism social care se indeprteaz chiar de propria sa menire: asigurarea supravieuirii speciei umane. Se tie c în fiecare zon etno-geografic întâlnim alte ierarhizri estetice(frumos- urât), valorice(bine-ru) i alte coduri morale(benefic-nociv); aceste tipare sau programe au fost implantate, inoculate prin "impriting" în prima copilrie - ceea ce este interzis intr-o zon este permis în alta. Recompensat in 1973 cu Premiul Nobel, Konrad Lorenz descoperitorul procesului de imprinting i creatorul tinei comportamentului animalelor(etologiei/ethology/éthologie) a demontat dogma c domesticirea este benefic sau a existenei unui bine absolut; puii de ra slbatic abia ieii din goace se ataau de primul obiect in micare pe care-l vedeau (om; minge; ceas; lumânare), ca de supremul binefctor-propria mam, dei aceast ataare era nociv, o adevrat condamnare la moarte ( lumânarea pe care o urmau le provoca durere, suferin i pierderi: de pild se pierd numeroase capaciti, cum ar fi acelea de hrnire, de a zbura i de a migra). Decretarea drept bune/benefice a anumitor specii de plante i de animale a condus la distrugerea celorlalte specii(considerate: rele/nocive/dunatoare), ceea ce a alterat echilibrul ecologic planetar. Astzi se fac eforturi de salvare a unor specii pe cale de disparitie i prin crearea de bnci genetice(s-au pierdut buruieni de leac, s-au pierdut specii de cereale slbatice imune la bolile ce au afectat soiurile cultivate intensiv]; Procesul de selecie sau cel de ierarhizare uman în buni(valoroi) i în ri(lipsii de valoare) a condus la întârzieri grave în evoluia civilizaiei de pe Terra; numai o întâmplarea fcut ca muli din cei considerai eronat ca lipsii de valoare (Michael Faraday; T. A. Edison) s se afirme i s schimbe faa secolului în care trim(poate c i aceasta este una din cauzele pentru care SUA se afl acum în fruntea ierarhiei planetare); dac criteriile de ierarhizare valoric ar fi fost corecte atunci eful de promoie de la coala de Arte i Manufacturi din Paris nu ar fi ajuns un bcan, iar Eiffel, Alexandre-Gustave, ultimul clasat in ierarhia valoric, s devin un celebru inginer, un pionier al construciilor metalice i al aerodinamicii (mecanicii fluidelor), cunoscut mai ales pentru turnul care-i poart numele].
3. In propoziia 2.03. "A fi(prezena) i a nu fi(absena) "( "to be or not to be" William Shakespeare) se genereaz reciproc(veghea/activitatea genereaz somnul/inactivitatea) Evola Julius1923: "Existena i non-Existena, se nasc astfel una din alta printr-o difereniere de "esen"/"Essere e non-essere nascono dunque l'un dall'altro dalla differenziazione dell' essenza"; 4. Evola Julius1923: "posibilul i imposibilul apar din diferenierea experienei senzoriale"/ "possibile e impossibile dalla differenziazione della esperienza sensibile"; 5. In propoziia 2.05. Cel ce arunc/dispreuiete micul/scurtul/infinitezimalul pierde automat i marele/lungul fiindc ele sunt dou fee ale aceleiai monede; universul mare are drept origine i temelie universul infinitezimal, nemanifestat, lumea subcuantic; Inaltul i josul[umilul] se ating i curg unul ctre cellalt [ stelele neutronice sunt dup chipul i asemnarea unui nucleu atomic; trim într-o realitate circular "cel din urm este i cel dintâi"]. Evola Julius(1923): "marele i micul (apar) din diferenierea spaiului"/"grande e piccolo dalla differenziazione dello spazio";
6. Evola Julius1923: "înaltul(susul) i josul apar prin difereniere în direcie"/ "alto e basso dalla differenziazione nella direzione"; Heraclit spunea: δς νω κτω μα κα υτ(hodòs áno káto mía kaì houté)
"Drumul în sus i în jos sunt/este unul i acelai ". "The way upward and downward are one and the same".(G.W.T. Patrick translation; Oxford, 1877) "The way up and the way down is one and the same" (John Burnet translation London,1920; William Harris translation). "Le chemin ascendante et descendante sont/est une seule et même chose"; "La route qui monte et qui descend est une seule et la même". Fragment BY 69 DK 60 Euripides says, "The parched earth loves the rain, and the high heaven, with moisture
laden, loves earthward to fall." And Heraclitus says, "The unlike is joined together, and from differences results the most beautiful harmony, and all things take place by strife." Fragment BY 46
Note la text Transa centrifug (care a condus la inrobire, cdere in realitatea secund) i transa centripet ( care duce la eliberare din realitatea secund) folosesc acelasi drum ( scar), dar in sens contrar. Un (μα) même (υτ) chemin (δς) en haut (νω), en bas (κτω). Le chemin en haut, et le chemin en bas sont un et le même The way (δς) up (νω) and the way down (κτω) is one (μα) and the same (υτ).
Surse/Sources: Numrul fragmentului in ordinea BY i DK / Greek texts in BY and DK Numrul fragmentului in ordinea BY/BY number order: din lucrarea lui Bywater, Ingram "Heracliti Ephesii Reliquiae", Oxford, 1877] Numrul fragmentului in ordinea DK /DK number order: din lucrarea "Diels and Kranz's Die Fragmente der Vorsokratiker". Diels a inchis fragmentele cu numar peste 126 ca nesigure Hippolyte, Réfutation de toutes les hérésies, IX, 10, 4. Hippolytus, Ref. haer. ix. 10. Context:--Up and down he (Heraclitus) says are one and the same. "The way upward and downward are one and the same." Diogenes Laert. ix. 8. Context:--Heraclitus says that change is the road leading upward and downward, and that the whole world exists according to it. Cleomedes, p. meteôrôn i, p. 75, Bak.; Maximus Tyr. xli. 4, p. 489. Plotinus, Enn. iv. 8, p. 468.; Tertullian, adv. Marc. ii. 28.; Iamblichus from Stob. Ecl. i. 41.; Compare Hippocrates, peri trophês 45.; M. Antoninus vi. 17.; Philo, de Incorr. mundi 21, p. 508. Idem, de Somn. i. 24, p. 644.; Idem, de vit. Moys. i. 6 p. 85. Musonius from Stob. Flo. 108, 60.
7. In propoziia 2.07 in variantele[WB][HSG][FY] [MWD B] intâlnim: [in varianta GD: avem un caracter omofon / shèng (sfânt; sacru) in loc de / shng(sunet, voce, zgomot; ton; muzica; ecou)]: In varianta Mwángdu A ( MWD A):
este inlocuit de = "semnificaia i sunetul"/ "meaning and sound" / „Bedeutung und Laut“. yì : gând; idee; semnificaie; dorin/thought; idea, meaning, opinion; think ; wish, desire,
Ceea ce vrem i ceea ce spunem ar trebui s fie in unitate(mesajul explicit i implicit s indice acelai lucru)/what you want and what you say should be the same man(Ho Kwok)
In actuala formulare folosit in variantele[WB][HSG][FY] [MWD B] [ [] yn shng xing hé este dificil s stabilim termenii cuplului intre yn (sunet; ton, voce; pronunare; silab; fonem) i [] shng(sunet, voce, zgomot; ton; muzica; ecou)] Din cauza evidentei abateri de la regula din text aceast propoziie este omis din traducerea capitolului de ctre Chao-Hsiu Chen; Tang Zi-Chang Aceast propoziie a fost tradus drept: "vocea(sunetul) i tcerea(ecoul) se armonizeaz reciproc " (Mirahorian, Tao Jian Wen, Bratila, 1992). Tinând cont de principiile care guverneaza contrariile avem perechea principal "voce-tcere/sunet- tcere( de tip lumin-intuneric; prezen-absen), iar perechea secundar voce-ecou/sunet-ecou(de tip aciune i reaciune). Am gsit o singur traducere care sesizeaz cuplul primordial ("voce- tcere/sunet- tcere) , dar aezat invers decât ordinea you-wu, yu - wú (a fi- a nu fi; a avea- a nu avea), lumina-intuneric, activitate-inactivitate:
"Tcerea i sunetul se fac vizibile reciproc"/ Silence and sound make each other conspicuous/ "le silence et le son(bruit) se rendent mutuellement visibles " ( Hua-Ching Ni). Perechea secundar: voce-ecou/sunet-ecou (de tip aciune i reaciune; intrebare- rspuns) indic deja calea de trezire("marea revelaie este tcerea"), pstrarea i adâncirea golului creat dup punerea intrebrii, ca in tehnica koan(vedei capitolul 11), a intrebrilor paradoxale, care sparg dualitatea intrebare - rspuns: "sunet i ascultare"/sound and hearing".[Xiaolin Yang]; Ascultarea era fundamental i pentru Heraclit. "Dac nu sunt versai în ascultare, ei nu tiu nici s vorbeasc"/L'écoute est aussi fondamentale pour Héraclite: "N’étant pas versés dans l’écoute, ils ne savent pas non plus parler "./Listening is also fundamental to Heraclitus. "Not being versed in listening, they do not know about."
"ecoul (reaciunea) este rspunsul/indic prezena sunetului(aciunii)"/Echo affirms sound(Chou-Wing Chohan) sau "sunetul i ecoul ii rspund in armonie unul altuia" [Su Yan, Herald, 2009]
Majoritatea traducerilor existente cupleaz dou aciuni [vocea i sunetul (muzica)], ca i cum aceste s-ar afla in raport de opoziie, ca i perechile anterioare: "Vocea i sunetul (muzica) se armonizeaz reciproc /Voice and sound harmonize each other" (John C. H. Wu; Gia-Fu Feng; Tien Cong Tran; Tao Huang; . ) sau in ordinea invers "Sunetul i vocea se armonizeaz reciproc /Sound and voice harmonize each other "(Ren Jiyu; Paul J. Lin; Yi Wu; Ha Poong Kim; Wing-Tsit Chan; . ) "Sunetul i glasul se acord reciproc". [Crarea si virtutea, Editura Ram, Aninoasa- Gorj, 1932] "Voce i sunet impreun intr in armonie"[Dinu Luca, Humanitas, 1993] In traducerea realizat de Mira i Constantin Lupeanu(1997) avem: "sunetul(instrumentelor muzicale) i glasul se imbin armonios" ce sun i ce rezoneaz /what sounds and what resonates(Liu Qixuan) "Rezonana armonizeaz sunetele/Resonance harmonizes sound(Ch’u Ta-Kao) "Vocea(notele) i sunetele se acordeaz"/Voix (notes) et sons s’accordent( Ma Kou, 1984 ) "Consoanele i vocalele armonizeaz unele cu altele /the consonants and vowels harmonize with each other(Gu Zhengkun) Armonia mutual intre ton i voce/The mutual harmony of tone and voice(Robert G.
Henricks) "Notele i sunetele se acordeaz"/Note and sound harmonize with each other(D. C.
Lau) "Pitch and tone harmonize each other".( R. L. Wing; Han Hiong Tan) "That the musical notes and tones become harmonious through the relation of one with another"( James Legge) "Muzica i zgomotul se armonizeaz intre ele /music and noise harmonize one another(David Hinton) "Muzica i vocea se armonizeaz reciproc /Music and voice mutually harmonize(Chichung Huang; Michael Lafargue . . ); "Muzica i vocea rspund una la cealalt/ "(. . ) "Tonurile i vocea depind reciproc pt a crea armonia /tones and voice interdepend in harmony(Lin Yutang; Chang Chung-Yuan; Henry Wei ) "Vocile i instrumentele(muzica instrumental) se armonizeaz intre ele /voices and instruments harmonize with one another(Ellen M. Chen) "Sunete instrumentale i tonurile vocale depind unele de altele pt a crea armonie /instrumental sounds and voice tones depend on one other for harmony(Richard John Lynn; Thomas Z. Zhang ; . . ) "Tune and sound are distinguished by [the rule whether a stream of sounds has internal harmonization]; Lee Sun Chen Org "Melodia i ritmul in mutual armonie /Melody and rhythm of each other harmony,/ (. . ) "Sunete i muzica in acord unele cu alta/Sounds and music agree with one another/ ( . . ) "Sunetele inalte i cele joase/shrill and bass,(Walter Gorn Old, Self-Perfection) pitch and mode