diagnosticul financiar1

8/17/2019 Diagnosticul financiar1

1/10

Capitolul III. APRECIEREA POTENŢIALULUI REZULTATIV AL

ÎNTREPRINDERII ÎN ASPECT STRATEGIC

3.1. Planifia!"a ati#it$%ii &nt!"p!in'"!ii &n on'i%iil"

"ono(i"i '" pia%$

În condiţiile unei concurenţe intense, întreprinderile de producţie sunt

confruntate într-o măsură tot mai mare pe piaţa internă şi cea externă cu cerinţele

realizării unor performanţe superioare sub raportul costurilor de producţie, termenelor

de fabricaţie, al reînnoirii şi calităţii producţiei . Pentru a putea răspunde cerinţelor create, întreprinderile trebuie să urmărească o perfecţionare continuă prin realizarea

unor procese bine gândite şi concretizarea acestora în programe de dezvoltare

economică pe o perioadă de -! ani. În prezent prognozele se elaborează pe un an şi,

din cele mai multe ori, poartă un caracter auxiliar.

În acest context, o conducere dinamică trebuie să urmărească adaptarea la noile

condiţii şi mutaţii, să evalueze planuri şi să identifice sc"imbări în operaţiuni care

vor îmbunătăţi rezultatele întreprinderii. #e impune trecerea la planificarea de

perspectivă şi pe termeni medii a activităţii formarea concepţiei de dezvoltare a

businessului, căutarea metodelor şi mi$loacelor de realizare a obiectivelor propuse.

Planificarea financiară cuprinde efectuarea de proiecţii privitoare la cifra

vânzărilor, volumul producţiei, mărimea activelor, a resurselor necesare acoperirii

c"eltuielilor solicitate de finanţarea previzionată, precum şi previziunea rezultatelor

aşteptate. %&, p.'!().

Primul pas în procesul de elaborare a bugetului îl constituie previziunea

vânzărilor. *ceastă prognoză se bazează informaţiile culese din trei sectoare+ intern,

extern şi tendinţe ale cercetărilor de mareting a pieţei, capacitatea de producţie

existentă, politica comercială, reţeaua de distribuire. ezultatele cercetărilor se

concretizează în estimări privind+ volumul vânzărilor pentru fiecare grup de produse,

cât şi pentru diverse tipuri de produse individuale şi valoarea încasărilor din aceste

/


2/10

vânzări. *ici este necesar să se ţină cont de faptul că, între momentul livrării

producţiei şi momentul încasării contravalorii ei există un decala$ de timp, ceea ce

poate conduce la insuficienţa de mi$loace băneşti necesare ac"itării unor plăţi

curente. 0efalcarea prevederilor de intrări pe perioada de timp mai mici lunare1,

permite să observăm influenţa devierilor vânzărilor nete asupra mărimii şi termenelor

de intrări băneşti, pierderilor provocate de întârzierea încasărilor.

0upă precizarea volumului vânzărilor are loc elaborarea planului de producţie,

care are drept obiectiv armonizarea prevederilor bugetului vânzărilor cu capacitatea

productivă a întreprinderii, în condiţiile satisfacerii cât mai complete a prevederilor

comerciale şi a utilizării depline a capacităţii de producţie a firmei.

0upă perfecţionarea planului de producţie, se purcede la evaluarea c"eltuielilor

materiale, a forţei de muncă şi mi$loacele fixe necesare producerii volumului

planificat de producţie+

− bugetul resurselor materiale, care indică volumul de materii prime şi

materialele necesare îndeplinirii planului de producţie, precum şi cantităţile

ce trebuie procurate2

− bugetul salariilor pentru retribuirea muncii anga$aţilor în activitatea

operaţională a întreprinderii2

− bugetul c"eltuielilor indirecte de producţie ce include o serie de c"eltuieli

de întreţinere a utila$ului, c"eltuielile de amortizare.

Pe parcursul perioadei de previziune, toate fluxurile şi refluxurile de numerar

planificate pentru fiecare din diferitele bugete operaţionale se combină şi se

elaborează bugetul numeralului, care nu este altceva decât o previziune detaliată a

aşteptărilor privind intrările şi ieşirile de numerar pe perioada viitorului an.

3ugetul ne demonstrează apariţia deficitului sau surplusului de mi$loace

băneşti.

Prognozând motivele situaţiei, e posibil să se aia o decizie referitoare la

finanţarea suplimentară prin împrumuturi sau din contra, să se investească surplusul

de numerar.

'


3/10

0upă ce toate elementele de c"eltuieli şi venituri au fost previzionate, se pot

elabora+ bilanţul contabil, raportul privind rezultatele financiare, fluxul mi$loacelor

băneşti, care ulterior, fiind comparate cu cele reale pot a$uta conducerea întreprinderii

să descopere cauzele devierilor înregistrate, să corecteze şi să a$usteze indicatorii

pentru perioada de perspectivă rămasă, astfel încât acestea să reflecte condiţiile reale

de operare.

Pentru aceasta este utilă folosirea mi$loacelor te"nice de calcul care permit de a

efectua operativ calculele necesare. *stfel, pentru întreprinderea analizată a fost

utilizată versiunea 4567#789 :;6:


4/10

−asigurarea întreprinderii cu mi$loacele de producţie necesare2

−utilizarea maximă a capacităţii de producţie2

−atingerea unui nivel de producţie, care ar asigura recuperarea c"eltuielilor şi

obţinerea unui profit suficient dezvoltării economice a unităţii de producţie.

Ta)"lul 3.1.1.

Planul vânzărilor şi producţie la S.A.”Carmez” pentru anii 2003-2005

In'iato!ii Unitat"a '"

($*u!$

Anii+,,3 +,,- +,,

A / 1 + 3/. Aânzări nete B cantitatea+

inclusiv+

mii lei /= === /! === /(! ===

carne tn /'!= /'!= /==mezeluri tn /== /!= '==conserve tn /?== /?!= /?!=

'. Aolumul producţiei - total tn &/!= &'!= &!C

0acă volumul vânzărilor va creşte necesarul de active de asemenea va trebuie

să crească. Întreprindea va avea nevoie de numerar suplimentar pentru a fi imediat

investit în scopuri de materii prime şi materiale, iar atunci când va atinge capacitatea

maximă, sunt necesare fonduri şi pentru investiţii în active fixe. Programa utilizată

pentru previziunea activităţii economico-financiare a întreprinderii oferă posibilitatea

determinării necesarului de active.


5/10

Planul vânzărilor şi producţie la S.A.”Carmez” pentru anii 200-2005


($*u!$

Anii+,,3 +,,- +,,

A / 1 + 3/. 6onsumuri de producţie, total

inclusiv+

mii lei /(= === /!= === /&= ===

a1 consumuri de materiale total,din care+

mii lei //! === /'! === /! ===

− consumuri pentru procurarearesurselor energetice

mii lei D ?== ? === ? '==

− consumuri directe privindretribuirea muncii

mii lei C ?== /= === /= '==

−consumuri indirecte de producţie

mii lei '! === '! === '! ===

#e poate observa o creştere a consumurilor de producţie în anii '==-'==!

datorită creşterii consumurilor de materiale. En comportament aparte în planificarea

financiară îl ocupă previziunea rezultatelor financiare, care reiese din compararea

veniturilor şi c"eltuielilor prevăzute pentru fiecare tip de activitate.

3ugetarea veniturilor şi c"eltuielilor firmei au ca scop sporirea profitului pe

baza sporirii vânzărilor nete obţinând în consecinţă sporirea indicatorilor rezultativi+

rentabilitatea, profitul pierdere1 brut şi profitul pierderea1 net.

Ta)"lul 3.1.3.

Pro!noza de dezvoltare a indicatorilor de e"icienţă pe perioada 2003-2005 la

S.A.”Carmez”


($*u!$

Anii

+,,3 +,,- +,,A / 1 + 3

/. Profitul brut pierdere globală1 mii lei == !== !=='. Profitul net pierdere netă1 mii lei (!= D== D==. entabilitatea mii lei =, =,! =,!

7rganizarea bugetării în cadrul întreprinderii se confruntă actualmente cu o

serie de dificultăţi. :videnţa bugetelor e raţională doar în cazul unui studiu analitic

continuu al rezultatelor realizării acestora, depistării erorilor şi cauzelor devierilor şi

!


6/10

elaborării unor decizii adecvate.

9otodată, executarea planificării şi evidenţei financiare constituie funcţia unor

servicii specializate+ prognozarea bugetară o execută secţia planificarea economică,

iar de evidenţă financiară se ocupă contabilitatea.

4etodele gestionării bugetului sunt aplicate parţial şi nu ca un element al unei

concepţii unice de administrare. #istemul de evidenţă trebuie să aprecieze rezultatul

executării bugetelor, să trateze indicatorii pentru studiul analitic al devierilor şi să

reglementeze aceste devieri. Pentru construirea unui contur bugetar unic de

administrare, este necesar să fie integrate serviciile de planificare, financiare şi

contabilitate, precum şi centrul de evidenţă şi gestiune în condiţiile actuale.

3.+. C$i 0i (o'alit$%i '" !"'!"*a!" a *itua%i"i finania!" a

&nt!"p!in'"!ii '" p!o'u"!"

6unoaşterea stării actuale a întreprinderilor de producţie precum şi

diagnosticul situaţiei financiare la #.*.>6armez>, oferă posibilitatea desprinderii

căilor şi modalităţilor de redresare care să conducă la creşterea profitabilităţii la

întreprinderea în cauză.

Printre căile şi modalităţile ce ar putea fi avute în vedere în sporirea

eficientizării activităţii unităţii de producere se enumeră+

/.


7/10

pieţei2

− formarea sortimentului conform diferitor tipuri de consumatori2

− organizarea expoziţiilor cu vânzare în oraşele republicii şi peste "otare.

*stfel, întreprinderea va putea produce nu doar pentru acoperirea capacităţii de producţie ci şi pentru piaţa şi necesităţile sale.

'. Perfecţionarea managementului financiar.

4odul în care o întreprindere creşte şi se dezvoltă, capacitatea sa de a rămâne

competitivă şi de a supravieţui depinde de capacitatea managerilor de a promova noi

idei pentru noi produse, asigurând astfel lărgirea sortimentului de produse

comercializate şi pe această bază fiind posibilă creşterea profitabilităţii firmei.

. În condiţiile concrete ale economiei de piaţă când întreprinderile mari dispun

de ec"ipamente neutilizate, acestea trebuie să fie realizate sau date în folosinţă

micilor întreprinzători, asigurând, pe de o parte, evitarea pierderilor provocate de

uzura fizică şi morală şi creşterea fluxurilor financiare, pe de altă parte, conducând în

acest fel la creşterea cifrei vânzărilor şi corespunzător la creşterea profitului.

#educerea co$tului de producţie.

*ici putem menţiona că agravarea situaţiei financiare a întreprinderii, creşterea

costurilor de producţie constituie un fenomen marcant al ultimei perioade.

Principalele cauze au determinat creşterea costurilor de producţie sunt+ creşterea

costurilor fixe ca urmare a reducerii considerabile a capacităţilor de producţie2

creşterea preţurilor la materie primă, la energie, sporirea c"eltuielilor legate de

creşterea ratei dobânzii pentru creditele primite, toate acestea conducând la

diminuarea profitului.

Pornind de la influenţa c"eltuielilor totale asupra profitului şi implicit asupra

rentabilităţii trebuie luate în vedere unele măsuri pentru reducerea nivelului

costurilor+

− realizarea produselor pe baza criteriilor de eficienţă economică care

presupune practicarea unor preţuri de vânzare care să permită acoperirea

costului de producţie şi obţinerea unui profit2

D


8/10

− dezvoltarea şi modernizarea potenţialului te"nic al întrerpinedrii care să

antreneze c"eltuieli financiare cât mai reduse şi vindecarea activelor

neutilizate2

*ccelerarea vitezei de rotaţie a capitalului, care conduce la sporirea

numerarului şi care fiind plasat în acţiuni profitabile va genera profit. În acest context

o poziţie prioritară revine opraţiunilor privind sporirea ritmului de încasare a

producţiei livrate prin reţinerea unei evidenţe clare permanente a documentelor de

decontare, prin convorbiri telefonice mai dese cu clienţii, adresare de scrisori,

telegrame, iar în caz de necesitate apelarea la arbitra$.

A$i!urarea !radului de autonomie "inanciară a "irmei.

*sigurarea viabilităţii financiare, condiţie de bază a existenţei şi funcţionării

unităţii de producere în economia de piaţă se bazează pe combinarea optimă a

factorilor de producţie şi punerea în valoare a potenţialului economic de care dispune

firma. În acest sens evaluarea strategiei care să asigure viabilitatea întreprinderii

presupune cunoaşterea şi evaluarea exactă a datoriilor şi posibilităţilor de folosire a

resurselor disponibile, a nivelului cantitativ şi calitativ al produselor în raport cu

cererea şi standardele internaţionale. În acest context, o poziţie prioritară revine

opţiunilor privind modalităţile de procurare a resurselor financiare şi de constituire a

capitalului în raport cu destinaţia acestora, luând în consideraţie costul fiecărei surse,

nivelul de risc, capacitatea întreprinderii de aşi acoperi nevoile pe seama capitalului

propriu. :ste indicată îndatorarea firmei, ca soluţie de constituire a capitalului necesar

pe seama resurselor împrumutate până la limita în care rata rentabilităţii activelor să

fie superioară ratei dobânzii pe piaţă pentru a face posibilă plata dobânzii şi să se

rezulte un profit pentru întreprinzător.

În condiţiile extrem de dificile ale economiei de piaţă în care activează agenţii

economici pe lângă direcţiile interne orientate spre realizarea unui profit, este

necesară şi o susţinere din partea statului a producătorului. :ste necesară efectuarea

unor acţiuni concrete, cum ar fi+

− asigurarea unui mediu macroeconomic stabil, care ar permite întreprinderii

?


9/10

să se concretizeze asupra eficienţei producţiei şi nu asupra măsurilor de prote$are sau

de speculă faţă de creşterea de preţuri, impozite, taxe. Fuvernul trebuie să elaboreze

o politică fiscală şi bugetară prin care să ec"ilibreze interesele ce se manifestă la

nivelul economiei naţionale2 cele ale producătorilor care doresc ca profitul ce rămâne

să fie mai mare şi interesele statului de a selecta la buget sumele necesare cu care să

poată răspunde cerinţelor societăţii în ansamblu2

− consider, că o acţiune de susţinere a producătorului ar fi ac"itarea taxelor

vamale la materia primă importată nu la momentul iniţial, dar după utilizarea acestora

în cazul când agentul economic nu dispune de mi$loace financiare necesare ac"itării

lor, creând condiţii necesare asigurării continuităţii producţiei2

− asigurarea executării legilor şi a actelor normative menite să asigure baza

legislativă a funcţionării economiei de piaţă şi organizarea unui control efectiv ala

cestora2

− prote$area şi asigurarea pieţei de desfacere2

− elaborarea unei politici $uste în ceea ce priveşte asigurarea ec"ilibrului

financiar şi a unor resurse financiare durabile. În prezent, băncile comerciale acordă

împrumuturi doar pe termen scurt mai puţin pe termen lung1 şi cu rate ale dobânzii

mari, neluându-se în consideraţie specificul ciclurilor de producţie şi de rotaţie a

activelor curente ale firmei2

− realizarea procesului de faliment, eliminarea întreprinderilor neviabile şi

susţinerea celor viabile, dezvoltarea societăţilor mici şi mi$locii competitive.

6a modalităţi principale şi importante folosite în scopul redresării

întreprinderii sunt+

Competitivitatea producţiei. #porirea competitivităţii producţiei atât pe piaţa

internă cât şi cea externă este posibilă prin+

− creşterea calităţii producţiei. Pentru a obţine victorii în lupta concurenţială,

întreprinderea trebuie să producă marfă de calitate înaltă şi să o producă mai

repede decât concurenţii lor2

− însuşirea noilor tipuri de producţie competitivă pe piaţă şi lărgirea

C


10/10

sortimentului de mărfuri în scopul susţinerii producţiei de import de calitate

superioară.

*cesta din urmă necesită rezolvarea unor probleme ce ţin de pregătirea

cadrelor calificare, creşterea potenţialului inovator, a calităţii managementului şi

structurii de conducere.

Competitivitatea te%nolo!iilor. 6onform spuselor economistului american

*.Ga.oss sporirea volumului de producţie în statele dezvoltate cu !=-&= @ este

obţinută pe baza înnoirii te"nologiilor şi nu a creşterii consumului de resurse.

6reşterea competitivităţii te"nologiilor constă în rete"nologizarea şi modernizarea

permanentă a procesului de producţie.

Competitivitatea or!anizării proce$ului indu$trial& a muncii şi !e$tionării.

Pentru ca mi$loacele investite în noile te"nologii să se recupereze este necesar să se

ec"ilibreze nivelul te"nic al producţiei în necesităţile pieţei concurente. În acest scop

un rol aparte revine creşterii gradului de profesionalism al specialiştilor, înzestrării

te"nice a conducerii firmei precum şi cointeresării materiale a salariaţilor acesteia.

/=

diagnosticul financiar1

Documents