deprinderi motorice

8/18/2019 deprinderi motorice

1/6

Deprinderile motrice

Unele deprinderi motrice se formeaza in practica vietii, in proces special de educatie zica sau

in antrenamentul sportiv. Tot in acest proces special organizat se pot (si trebuie!) corecta unele

deprinderi motrice gresit insusite in practica vietii si - evident - seconsolideaza sau se perfectioneazadeprinderile insusite in aceasta practica a vietii.

Sunt forme concrete de activitate motrica, care au la baza stereotipuri dinamice, realizate

prin legaturi temporale in scoarta cerebrala motorie. Se apreciaza ca aceste legaturi temporale Sunt

cu atat mai trainice cu cat numarul repetarilor este mai mare, iar varsta subiectilor este

mai mica.

Exercitiul zic, repetat in mod sistematic si continuu, este principalul excitant care

contribuie la formarea legaturilor temporale, a stereotipurilor dinamice, a reeelor conditionate.

entru formarea deprinderilor motrice, ecitantul trebuie sa se transmita scoartei cerebrale in aceeasi

ordine si cu intensitate corespunzatoare.

rintre caracteristicile mai importante ale deprinderilor motrice, subliniem pe urmatoarele"

1.- sunt elemente ale activitatii voluntare a omului# odata consolidate se eecuta cu

indici ridicati de stabilitate, precizie, cursivitate, epresivitate, coordonare, usurinta si rapiditate ceea

ce asigura un consuni redus de energic.

Unele elemente (parti componente), ale deprinderilor motrice sau c$iar acestea in intregime

pot a%unge la faza deautomatizare, in aceasta faza, controlul scoartei cerebrale asupra efectuarii

deprinderii motrice se pastreaza, dar atentia nu mai esteindreptata spre succesiunea lantului de

miscari specice deprinderii respective. &a este indreptata, in primul rand, asupra modicarilor

intervenite in contetul ambiental si asupra rezolvarii creatoare a sarcinilor motrice. 'e retinut ca

nu este vorba de o eliberare totala a scoartei cerebrale si de transmitere a controlului efectuarii

deprinderii motrice catre eta%ele inferioare ale sistemului nervos. *n realitate, atunci cand eventual

apar abateri de la logica inlantuirii miscarilor intervine imediat, controlul cortical (constiinta) care

regleaza eecutia#

*n faza superioara, atunci cand se vorbeste de maiestrie motrica, pe baza interactiunii

organelor de simt si a capacitatii de analiza si sinteza a scoartei cerebrale, se a%unge la formarea

unor ,,senzatii complee, specice unor ramuri de sport. +ceste senzatii complee sunt denumite

epresiv ca simtul mingii, simtul portii, simtul stac$etei etc#

2. Se perfectioneaza treptat (in perioada relativ indelungatatimp) si neuniform (intensitatea transformarilor este diferita in functie de stadiile formarii ecarei

deprinderi# cu cat stadiul este mai avansat, cu atat transformarile sunt mai putine)#

3. Sunt ireversibile, adica miscarile componente se inlantuiesc intr-un singur sens (la

saritura, de eemplu, nu se poate respecta decat succesiunea logica" elan bataie desprindere zbor

- aterizare). *nversarea unor operatii - daca este posibila - duce inevitabil la elaborarea unor noi

deprinderi (asa cum este cazul - aparitiei - pe baza de creativitate a unor stiluri te$nice)#


2/6

. 'eprinderile motrice se destrama! treptat daca nu sunt consolidate prin repetari

multiple (in timp, nu in aceeasi lectie!). 'e retinut ca o deprindere motrica nu dispare total, in

intregime# ea lasa urme in legaturile temporale si ca atare poate restabilita relativ repede.

&tapele (fazele) formarii deprinderilor motrice sunt prezentate, ca numar si denumiri, in mod

relativ diferentiat in functie de punctul de vedere din care sunt abordate. &ste bine sa precizam ca nutrebuie sa confundam etapele insusirii deprinderilor motrice, care sunt stadii ale procesului didactic,

cu fazele ziologice sau psi$ologice ale acestei insusiri. &ste normal ca in procesul pedagogic de

instruire sa se tina seama atat de fazele ziologice, cat si de cele psi$ologice. /iziologia prezinta 0 faze

ale formarii deprinderilor motrice (faza miscarilor inutile, grosolane, nediferentiate si lipsite de

coordonare# faza miscarilor in concordanta cu scopul actiunii, dar realizate prin contractii ecesive#

faza formarii propriu-zise si a stabilizarii deprinderii motrice), iar psi$ologia prezinta faze (faza

initiala, a orientarii si familiarizarii cu deprinderea# faza insusirii ecarui element component al

deprinderii# faza unicarii elementelor componente ale deprinderii# faza automatizarii).

Teoria si metodica educatiei zice si sportului nu s-a ocupat sucient de precizarea etapelor

formarii deprinderilor (si priceperilor) motrice. Totusi, se pot distinge urmatoarele etape#

1. Etapa initierii in bazele te$nice de eecutie a deprinderilor motrice, cu urmatoarele

obiective principale" formarea unei reprezentari clare asupra deprinderii respective (prin

eplicatie si demonstratie, in special)# formarea ritmului general de eecutie cursiva a deprinderii#

descompunerea daca este cazul deprinderii in elementele componente si eersarea analitica a

acestora# preintampinarea sau inlaturarea greselilor tipice de eecutie.

2. Etapa xarii, a consolidarii deprinderilor motrice, cu urmatoarele obiective principale"

formarea te$nicii de eecutie a deprinderii in concordanta cu caracteristicile spatiale, temporale si

dinamice optime# intarirea legaturilor temporale prin eersare in conditii relativ constante,

standardizate, a deprinderii motrice, ind create premisele si pentru eecutarea acesteia in conditii

variate.

3. Etapa perfectionarii deprinderilor motrice, cu urmatoarele obiective"

- largirea variantelor de eecutie a ecarei deprinderi, prin desavarsirea eecutiei mai multor

procedee te$nice#

- eersarea - cu precadere - a deprinderii in conditii cat mai variate si apropiate de cele

intalnite in practica (mai ales in competitii)# includerea deprinderii intr-o inlantuire de alte deprinderi si

eecutarea acestor combinatii cu usurinta, cursivitate si ecienta.

"riceperile motrice

'upa unii autori, priceperea motrica poate sa preceada - in ontogeneza -

deprinderea motrica. &ste vorba de priceperea motrica elementara, simpla, care ar consta in

capacitatea individului uman de a receptiona, de a ,.percepe ceva nou (deprinderea care se prezinta

spre invatare), in aceasta postura priceperea motrica este ec$ivalenta cu prima etapa din procesul de

insusire, de formare a deprinderilor motrice. 1redem ca acesta este si argumentul de baza pentru cei

care folosesc epresia priceperi si deprinderi motrice (si nu deprinderi si priceperi motrice).


3/6

Majoritatea specialistilor considera priceperea motrica ca o faza de valorificare constienta

in conditii variabile, diferite, neprevazute etc. a sistemului de deprinderi motrice insusite

anterior. in aceasta situatie deprinderile motrice cunoscute trebuie sa fie selectate, intrunite siefectuate cursiv in raport de conditii, obtinandu-se o eficienta maxima. Aceeasi posibilitate de

folosire constienta, in stransa corelatie cu mediul ambiental, trebuie sa se manifeste si in cazul

unei singure deprinderi. De data aceasta, specialistii spun ca „este vorba de „priceperea motricacomplexa'. Punctul nostru de vedere este ca aceasta este adevarata pricepere motrica.

ealizarea priceperilor motrice este !trebuie sa fie" scopul final al procesului instructiv-

educativ pe acest plan.

#tapanirea unui bogat sistem de deprinderi motrice, de catre un individ,nu satisface deplin obiectivele pe care le urmarim in educatia fizica sau in antrenamentul

sportiv. $rebuie ca individul respectiv sa aiba capacitatea de a aplica eficient acest bogat sistem

de deprinderi motrice in raport de necesitati si de conditii !in viata cotidiana, in competitii etc".

%ateva !alte" caracteristici ale priceperilor motrice&

- #unt componente neautomatizate ale activitatii motrice voluntare

- #unt dependente, in primul rand, de volumul de deprinderi motrice stapanite de fiecare

individ uman !deci de experienta motrica anterioara"

- (xprima maiestria practica in situatii variabile

- #e consolideaza prin folosirea metodelor si orientarilor metodologice active deinstruire, mai ales, prin „problematizare'

- #e bazeaza pe si influenteaza procesele cognitive !memorie, imaginatie, creativitateetc"

- )ivelul de manifestare a priceperilor este conditionat si de

plasticitatea scoartei cerebrale.

Elementele de continui ale celorlalte laturi ale educatiei generale

*ncluderea acestor elemente in sistemul componentelor proceselor instructiv-educative de

educatie fizica si de antrenament sportiv raspunde necesitatii de indeplinire a uneia din cele mai

complexe functii ale educatiei fizice si sportului& functia educativa. *n esenta, prin posibilitatile

proprii, educatia fizica, antrenamentul sportiv si sportul contribuie, cu mare eficienta, ladezvoltarea unor importante trasaturi si calitati de natura intelectuala, morala, estetica si te+nico-

productiva in randul celor ce practica exercitiile fizice. Actiunea este extrem de importanta maiales cand in procesele de educatie fizica si de antrenament sportiv este cuprinsa tanara

generatie.

Legatura componentelor procesului instructiv - educativ cu efortul


4/6

nele componente !de exemplu, „cunostintele de specialitate" se realizeaza pe baza de

efort intelectual alte componente !de exemplu, „elementele de continut ale celorlalte laturi ale

educa-generale'" nu au integral o legatura directa cu efortul fizic.

%omponentele specifice !„indicii morfo-functionali', „calitatile motrice'

si „deprinderile si priceperile motrice'" presupun, pentru realizare, mobilizarea resurselorenergetice ale organismului, deci efort sistematic, de tip nervos !atentie, memorie etc." si

muscular.

Depunerea acestui efort determina aparitia oboselii, fenomen care reclama masuri

speciale de dozare si dirijare a efortului respectiv.

Componentele (parametrii) efortului

1. Volumul, adica cantitatea de lucru mecanic. #e exprima prin numar de repetari,

distante parcurse, ilograme ridicate etc. / dar totul raportat la timp. De aici, de la aceasta

„raportare', apare notiunea de densitate

2. Intensitatea, adica gradul de solicitare a organismului, taria excitantului. #e exprima

prin procente fata de posibilitatile maxime !0", tempou de executie !121/321 etc", numar deexecutii in unitatea de timp etc

3. Compleitatea, adica modul concret de inlantuire, de asociere, a tuturor elementelor

pe parcursul efectuarii efortului !structura - pe fond de volum si intensitate - procese psi+ice

solicitate etc". Aceasta complexitate creste cand apar „adversarii4

aportul intre volum si intensitate este invers proportional, in asigurarea acestui raport,

mare rol au pauzele. #e recomanda&

- dupa efort maximal !56-7660" - pauza .3-8 min.

- dupa efort submaximal !98-:80" - pauza 7 min. 36 sec - 3 minute.

- dupa efort mediu !;6-960" - pauza 18 sec. - < min.

- dupa efort mic !16-880" - fara pauza.

%omponentele specifice trebuie sa fie realizate printr-un sistem didactic de exercitii

fizice. Acest sistem didactic, pentru a fi eficient trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii&

- exercitiile selectionate sa corespunda obiectivelor specifice

- exercitiile sa corespunda posibilitatilor subiectilor si altor conditii !materiale,

climaterice etc"


5/6

- sistemul de exercitii sa corespunda, ca marime, volumului !duratei" de timp avut la

dispozitie

- exercitiile sa fie selectionate in functie de eficienta lor !sa fie selectionate cele cuinfluenta multilaterala, aplicativitate, caracter emotional, accesibilitate, valoare educativa etc".

!rograma si componentele procesului instructiv-educativ

%ontinutul procesului instructiv-educativ, exprimat prin componentele sale,

se realizeaza in concordanta cu prevederile unor documente oficiale !statale" si cu informatiile

oferite de literatura de specialitate !manuale, carti, publicatii cotidiene sau periodice", pe bazaunor planuri elaborate de profesor sau antrenor. Pe linie de stat, continutul educatiei fizice

scolare este reglementat prin doua documente principale&

- planul de invatamant !care cuprinde disciplinele si numarul de ore

alocat fiecareia"

- programa de specialitate.

=a acestea se adauga si unele reglementari date prin anumite instructiuni ale

Ministerului (ducatiei si %ercetarii.

*n antrenamentul sportiv, continutul instruirii este stabilit pe baza planului de pregatire

elaborat de antrenor si a programei pe ramura de sport, elaborata de >ederatia de specialitate.

Programa este un document cu caracter obligatoriu. (a prezinta mai multe caracteristici,

dintre care noi consemnam pe urmatoarele&

- Precizeaza volumul concret al fiecarei componente a procesului de

instruire si obiectivele urmarite, finalitatile propuse, pentru fiecare clasa de elevi sau pentru fiecare stadiu de pregatire !copii, juniori, seniori"

- Are un continut diferentiat pe. clase sau categorii de clasificare !dar mai

ales sub aspect calitativ se regaseste la gimnastica., patinaj artistic, unele jocuri

sportive etc."

- Asigura o baza unitara, multilaterala si continuu ascendenta de dezvoltare

fizica si perfectionare motrica, impunand o imbinare intre caracterul linear al instruirii

si cel concentric De la o clasa la alta, sau de la un an de pregatire la altul, se insusescunele elemente noi !aspectul linear", dar, in acelasi timp, se reiau, se consolideazaelementele insusite in clasele anterioare sau in anii

anteriori de antrenament !aspectul concentric"

- #unt elaborate de M(% si de >ederatiile de specialitate, cu ajutorul unorcomisii formate din cadre didactice si, respectiv, antrenori cu o bogata experienta

practica de „predare' si cu un nivel ridicat de gandire metodica


6/6

deprinderi motorice

Documents