decalaj economic

Upload: andrei-dinca

Post on 07-Jul-2018

216 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/18/2019 Decalaj Economic

    1/2

    În loc să recupereze decalajul de dezvoltare faţă de statele vest-europene, ca urmare a unei

    combinaţii nefaste între polici publice nesănătoase şi lipsite de viziune, o structură a proprietăţii

    inadecvată modernităţii şi extrem de inechitabilă, un aparat birocratic împovărător, corupt şi ineficient,

    lipsa investiţiilor în capitalul uman, orientarea preponderenta către exportul cerealier în cea mai mare

    parte a epocii moderne şi un pic de ghinion, Romnia s-a adncit în sărăcie! "urgescu contrazice astfel

    unele dintre vederile larg răspndite chiar şi printre publicul educat, anume că Romnia a fost mai

    racordată modernităţii în anii interbelici şi că în acea perioadă nivelul de trai al ţării era mai apropiat

    de cel vest-european, responsabilă de înapoierea ţării fiind în principal perioada comunistă!

    #deea care m-a frapat cel mai tare a fost ca pentru economiile orientate către export, aşa cum a fost

    Romnia, esenţială în asigurarea dezvoltării pe termen lung este existenţa unei redistribuiri echitabile

    a veniturilor din comerţul exterior, astfel înct să fie stimulată piaţa internă şi nu doar o pătură subţire

    de privilegiaţi $fie ei mari proprietari sau mări industriaşi%, a căror bunăstare nu face dect să îngroaşe

    importurile de lux, fără să stimuleze consumul de masă!

     Revenind la vremurile noastre, presupunând că putem împărţi ultimul deceniu din istoria

    României în trei perioade, am avea următoarele secvenţe: 

    &% '(((-'(() - &nii unei creşteri economice axată pe exporturile cu valoare adăugată scăzută, bazate

    pe costurile reduse ale forţei de muncă şi preţurilor scăzute şi subvenţionate ale energiei şi

    transporturilor! &ceştia sunt totodată anii în care migraţia forţei de muncă în *ccident capăta

    amploare, iar remiterile romanilor din străinătate devin o sursă majoră de finanţare a economiei!

    +% '((-'(( - &ni în care creşterea economică se bazează preponderent pe dinamica pieţei interne

    stimulată de curgerea impresionantă a investiţiilor străine, care au antrenat o apreciere reală att aveniturilor, ct mai ales a activelor $imobiliare, monetare sau de capital%! .e asemenea, sunt anii unei

    relaxări fiscale care a dinamizat investiţiile, a crescut nivelul de trai al majorităţii populaţiei, dar a şi

    făcut finanţele publice dependente în mare măsură de impozitele indirecte!

    /% '((0-'(11 - &ni de recesiune şi de reaşezare a creşterii economice pe baza exporturilor, de data

    aceasta componenta principală fiind exporturile cu valoare adăugată mai mare $maşini şi utilaje,

    componente electronice, etc!%!

    2resupunnd că am revenit la un model mai sănătos de creştere economică, capcană reliefată de

    "urgescu se conturează foarte clar! 3untem într-un sistem economic în care veniturile obţinute dinexporturi nu cascadează către celelalte segmente ale societăţii din cteva motive4

    - .iscriminarea flagrantă a muncii sub aspect fiscal în raport cu proprietatea şi capitalul5

    - 6enalitatea şi incompetenta sistemului administrativ care iroseşte banii destinaţi investiţiilor,

    neantrennd efecte de creştere a productivităţii în ansamblul societăţii!

  • 8/18/2019 Decalaj Economic

    2/2

    3e poate contra-argumenta că nedispunnd de o pătură solidă de capitalişti, Romnia trebuie să

     încurajeze acumularea de capital! 2e de altă parte, "urgescu arata că societăţile unde există o

    distribuţie mai echitabilă a activelor economice $proprietăţi şi capital%, sunt cele care sunt mai

    dinamice, asigură o mai bună dezvoltare a capitalului uman şi se reorientează mai uşor schimbărilor

    conjuncturii economice externe $exemplul ilustrativ pe care îl dă "urgescu fiind .anemarca%!

    În plus, ca urmare a penetrării masive a capitalului străin, acumularea capitalurilor este foarte posibil

    să fie exportata în anii ce vin, pe măsură ce randamentele oferite de alte pieţe vor deveni mai

    atractive dect cele din Romnia! &sta se simte deja în amorţeala de pe piaţa de fuziuni şi achiziţii,

    semn clar că fondurile de investiţii se orientează acum către alte pieţe central şi est-europene văzute

    că avnd perspective mai bune de creştere!