curs mc

8/15/2019 Curs MC

http://slidepdf.com/reader/full/curs-mc 1/78

M O L D C O O PUNIVERSITATEA COOPERATIST-COMERCIALĂ

DIN MOLDOVA

CATEDRA FINANŢE ŞI BĂNCI

CURS DE LECŢII

Manuscris

LA DISCIPLINA

MONEDA ŞI CREDIT

1

8/15/2019 Curs MC


2

8/15/2019 Curs MC


C U P R I N S

MONEDĂ ŞI CREDIT 1

Capitou 1! "anii #i rou or $n %cono&i%

1.1. Bani şi monedă1.1.1. Banii1.1.2. Funcţiile banilor 1.1.3. Clasificarea semnelor monetare

1.2. Moneda1.2.1. Formele istorice ale monedei1.2.2. Caracteristicile monedei

1.3. Diferenţele dintre conceptul de “bani” şi cel de “monedă”1.. !iaţa monetară

Capitou '! Or(ani)ar%a &on%tar*2.1. "isteme monetare naţionale

2.1.1. "istemul monetar# definire$ conţinut$ rol2.1.2. Clasificarea sistemelor monetare2.1.3. %e&lementarea emisiunii de monedă2.1.. Con'ertibilitatea monetară şi cursul de sc(imb2.1.). Momente importante *n e'oluţia "istemului monetar naţional al

%om+niei2.2. "istemul monetar internaţional

2.2.1. "istemul monetar internaţional de la Bretton ,oods. -tape premer&ătoare şi realiări

2.2.2. "istemul monetar internaţional actual2.3. "istemul monetar european

2.3.1. "istemul Monetar -uropean# etape premer&ătoare2.3.2. Crearea şi funcţionarea "istemului Monetar -uropean

2.. /nte&rarea monetară europeană2..1. -tape ale *nfăptuirii 0niunii Monetare -uropene2..2. Moneda -0%. 'antae şi incon'eniente2..3. scensiunea euro şi a conflictului euro4dolar 2... !olitica monetară a %om+niei *ntre euro şi dolar

Capitou +! Circua,ia &on%tar* &asa &on%tar* #i a(r%(at%% &on%tar%

3.1. Circulaţia monedei3.1.1. 5ranacţiile financiare şi rolul lor3.1.2. Circulaţia bănească şi delimitările acesteia

3.2. Masa monetară şi a&re&atele monetare3.2.1. Definirea masei monetare3.2.2. "tructura masei monetare3.2.3. /ndicatori şi a&re&ate monetare

3.3. Masa monetară *n %om+nia3.. Contrapartidele masei monetare

3

8/15/2019 Curs MC


Capitou .! /inan,ar%a %cono&i%i na,iona%

.1. %esursele şi circuitele financiare.1.1. &re&atele economice.1.2. si&urarea resurselor financiare ale economiei.1.3. Circuitele financiare

.2. Mecanismele şi instrumentele finanţării.2.1. Mecanismele finanţării economiei.2.2. /nstrumentele finanţării economiei

Capitou 0! Cr%itu #i o23na

).1. Creditul. 5răsături caracteristice).1.1. Conţinutul şi trăsăturile creditului).1.2. Funcţiile creditului).1.3. Formele creditului

).2. Dob+nda şi rata dob+nii

).2.1. -lementele definitorii ale dob+nii).2.2. Factori care determină ni'elul dob+nii).2.3. %ata dob+nii şi determinarea acesteia).2.. Dob+nda nominală şi dob+nda reală

Capitou 4! Sist%&u % p*,i #i riscuri% asociat%

6.1. Conceptul şi conţinutul sistemului de plăţi6.1.1. Modalităţile şi instrumentele de plată6.1.2. 0tiliarea instrumentelor de plată

6.2. Circuitele de plăţi

6.3. %iscurile *n sistemele de plăţi6.. "isteme monetare naţionale6.). "istemul de plăţi şi decontări *n ţările 0niunii -uropene

Capitou 5! "ani #i 2*nci

7.1. /nstituţia “Bancă”7.1.1. Banul public şi banul pri'at7.1.2. /storia apariţiei băncilor 7.1.3. Definiţie şi clasificări

7.2. Banca centrală

7.2.1. "curt istoric7.2.2. Funcţiile şi operaţiunile băncii centrale7.2.3. Funcţionarea Băncii 8aţionale

7.3. Băncile comerciale7.3.1. Comerţul cu bani7.3.2. peraţiunile băncii comerciale

7.. Băncile de afaceri7.). /nstituţii de credit specialiate7.6. 9ic(iditatea bancară

8/15/2019 Curs MC


MONEDĂ ŞI CREDIT '

Capitou 1! Riscuri% #i pru%n,a 2ancar*! P%r6or&an,%% 2ancar%

1.1. 5ipolo&ia riscurilor bancare1.2. Control şi norme prudenţiale bancare

1.2.1. Control prudenţial1.2.2. 8orme prudenţiale europene şi internaţionale1.2.3. !rudenţa bancară şi limitele riscului de credit *n %om+nia

1.3. %e&lementările prudenţiale şi strate&iile bancare1.. !erformanţe bancare şi indicatori de e:primare

Capitou '! Poitica &on%tar* #i instru&%nt%% poiticii &on%tar%

2.1. !olitica monetară$ componentă a politicii economice2.2. biecti'ele politicii monetare2.3. /nstrumentele politicii monetare

2.. -fectele politicii monetare2.). -ficacitatea politicii monetare2.6. 9imitele politicii monetare

Capitou +! Ec7ii2ru &on%tar #i in6a,ia

3.1. -c(ilibrul monetar 3.1.1. Caracteristicile cererii şi ofertei de monedă3.1.2. "c(ema realiării ec(ilibrului monetar

3.2. /nflaţia ; formă a deec(ilibrului monetar 3.2.1. Formele inflaţiei

3.2.2. Deinflaţia$ deflaţia şi politici antiinflaţionisteCapitou .! T%orii% &on%tar%

.1. 5eorii ale monedei.1.1. Clasificarea teoriilor monetare.1.2. 8aşterea şi e'oluţia teoriilor monetare.1.3. 5eoria monetară <e=nesistă.1.. Monetarismul >re*n'ierea teoriei cantitati'e a banilor?

Capitou 0! Un%% t%orii a% o23n)ii #i critica or

).1. 5eoriile pre4adamiste).2. DM "M/5@).3. DA/D %/C%D).. @8 "50%5 M/99 >16 ; 173?).). E%9 M% >11 ; 13?).6. . M%"@99

Capitou 4! T%orii in6a,ionist%

6.1. 5eoriile pre4adamiste6.2. DA/D %/C%D

6.3. E%9 M% ; Funcţiile inflaţiei6.. E805 ,/CE"-99 ; !rocesul cumulati'6.5. @8 MG8%D E-G8-" ; Hap4ul inflaţionist

)

8/15/2019 Curs MC


MONEDĂ ŞI CREDIT 1

CAPITOLUL I"anii #i rou or $n %cono&i%

1!1! "ani #i &on%*1!1!1! "aniiBanii sunt definiţi astfel1#D%nu&ir% (%n%ric* p%ntru toat% 6%uri% % &on%% #i % s%&n% % 8aoar%! "anii

r%pr%)int* un instru&%nt socia o 6or&* particuar* i&%iat &o2ii)a2i* a a8u,i%i socia% o $ntruc7ipar% trans&isi2i* #i o&ni8a%nt* a put%rii % cu&p*rar% car% con6%r* %,in*toruuir%ptu asupra un%i p*r,i in prousu socia a ,*rii %&it%nt%! Masa 2*n%asc* $n circua,i%coni,ion%a)* c%r%r%a (o2a* $n %cono&i%! 9S%&nu &on%tar %st% o cr%an,* trans&isi2i*%&is* ar2itrar #i arti6icia a c*r%i 6unc,i% %s%n,ia* %st% ac%%a % a put%a 6i sc7i&2at* direct p%o anu&it* cantitat% % 2unuri #i s%r8icii p3n* $n &o&%ntu c3n %st% istrus*9 :;! Ri2ou<!

9Mon%= is po>%r9 ? 2anii sunt put%r%! Ei 9au $nsu#ir%a % a put%a cu&p*ra oric%!Uni8%rsaitat%a ac%st%i $nsu#iri %st% put%r%a a2sout* a %s%n,%i or! "anii apar %ci ca 6iinatotput%rnici9 :@! Mar<! D% aici 6%ti#is&u car% con6un* a8u,ia cu 2anii! Ac%ast* i%%&%rcantiist* a *sat ur&% a3nci p3n* a)i $n %pr%sii caB 9put%r%a 2o(a,ior9 9o&ina,ia2anior9 9su8%ranitat%a oaruui9 %tc! :S! D% "run7o66<!

E8ou,ia 2anior

-'oluţia banilor$ de la concret la abstract$ demonstreaă 'alabilitatea celor douăcaracteristici pe care le au$ calitatea de marfă şi de creanţă.

Banii se află la dispoiţia lumii occidentale de cel puţin 27 de secole. ri&inea banilor se află *n sc(imbul care la *nceput s4a desfăşurat ca troc. 5rocul *n&reuia *nsăsc(imburile şi$ treptat$ oamenii au căutat un etalon mai &eneral care să le *nlesnească>scoici$ piei$ sarea$ blănuri$ bucăţi de metal etc.?.

"păr&+nd trocul$ moneda materială a cunoscut mai multe fae succesi'e#- &on%a ? &ar6*# se ale&eau mărfurile care a'eau calităţi adec'ate >conser'are$

di'iibilitate$ *ncredere$ 'aloarea de *ntrebuinţare?$ ca de e:emplu# scoici$ 'ite$ piei$ blănuri$ sarea$ ceaiulI

- &on%a &%taic*# prin calităţile lor >frumuseţe$ raritate$ di'iibilitate$inalterabilitate? metalele preţioase >aur$ ar&int? au fost folosite de omenire timp de 26 desecole ca metal monetarI

- &on%a ? s%&n care a cunoscut următoarele forme#- 2i%tu sau 2ancnota :&on%a 6iuciar*<! 9a ori&ine$ un simplu certificat

de depoit de monedă metalică la o bancă$ biletul >bancnota? s4a transformă *ntr4o 'eritabilămonedă fiduciară$ emiţ+ndu4se bilete de o 'aloare mult mai mare dec+t aceea conser'ată demetal$ a'+nd la baă *ncrederea că nu toţi deţinătorii de bilete 'or solicita$ *n acelaşi timp$con'ersia acestora *n metalul din depoitele bancareI

- contu :&on%a scriptura*<! Depoitarea biletelor la bancă a condus la utiliareaacestor depoite pentru a se efectua re&lementarea datoriei prin 'irament >transfer *ntre

1 C"5/8 C. E/%/J-"C0$ Moneda. Mică enciclopedie, -ditura Ktiinţifică şi -nciclopedică$ Bucureşti$ 1L2

6

8/15/2019 Curs MC


conturi?. -a este creată de bănci$ alimentarea conturilor făc+ndu4se prin acordarea de credite bancare.

n preent are loc emisiunea de monedă *n conte:t internaţional de către FM/ >subdenumirea de D"5?.

- c*r,i% %%ctronic% % pat* #i % cr%it :&on%a %%ctronic*< care permit

stocarea unei puteri de cumpărare *ntr4o cartelă ma&netică.1!1!'! /unc,ii% 2anior

Cele mai importante funcţii ale banilor sunt#a? banii – instrument unic al tranzaciil!r "interme#iar al sc$imburil!r% mi&l!c #e

sc$imb'. ntr4o economie de sc(imb$ banii sunt instrumentul unic al tranacţiilor$ei ser'ind drept contrapartidă *ntre oferta şi cererea tuturor bunurilor şiser'iciilor$ pe toate pieţeleI

b? banii – etal!n al (al!rii. Moneda măsoară 'aloarea tuturor bunurilor şi

ser'iciilor tranacţionate. ntruc+t 'aloarea bunurilor comercialiate se e:primătotdeauna prin bani$ aceştia se interpun *ntre ele$ permiţ+nd compararea lor$ baniifiind un numitor comun *ntre bunuri etero&eneI

c? banii – rezer() a (al!rii "mi&l!c #e tezaurizare'. n economia monetară$ a&entul poate disocia sc(imbul *n două operaţii diferite$ care inter'in *n două momentede timp diferite. ntre două tranacţii$ banii ser'esc ca reer'ă a puterii decumpărare$ fiind instrument de teauriare$ un instrument permanent de reer'ăa 'alorii. -i constituie cel mai bun instrument de conser'are a bo&ăţiilor petermen scurt$ calitate care face din ei un acti' fără riscuri. Conform unei e:presii

celebre$ banii repreintă o le&ătură *ntre preent şi 'iitorId? banii – unitate #e c!nt . 5oate bunurile şi ser'iciile din economie sunt e'aluatedin punct de 'edere monetar prin preţuri$ ceea ce face posibilă realiarea de*nre&istrări contabile şi efectuarea de analie financiare. ndeplinind aceastăfuncţie$ banii permit realiarea de comparaţii *n timp şi cuantificarea 'aloriiadău&ate *n cadrul acti'ităţii economice.

e? banii – stan#ar# al *l)il!r am+nate. !rin această funcţie rolul banilor *ne:primarea 'alorii contractelor pe termen lun&$ respecti'$ stabilirea *n momentulactual a unei sume ce urmeaă a fi *ncasată sau plătită la o dată 'iitoare.

1!1!+! Casi6icar%a s%&n%or &on%tar%

"emnele monetare se clasifică *n funcţie de anumite criterii#,n *rim criteriu este forma de e:istenţă a monedei$ *n funcţie de care a'em m!ne#a

material) >moneda metalică şi moneda de (+rtie? şi m!ne#a #e c!nt >scripturală?. altă clasificare a semnelor monetare o putem face a'+nd drept criteriu emitentul .

n funcţie de acest criteriu$ putem &rupa moneda *n#- m!ne#a creat) #e a-enii ec!n!mici# a funcţionat *n cadrul sistemelor monetare

baate pe etalonul aur4monedă pe baa unui mecanism simplu. &enţii economici se preentau la monetărie cu lin&ouri de aur şi primeau *n contrapartidă ec(i'alentul lor *n aur4monedăI

7

8/15/2019 Curs MC


- m!ne#a creat) #e tezaur # 'ieaă *ndeosebi moneda di'iionară$ fără a e:clude*nsă rolul pe care *l e:ercită statul *n economia modernă$ at+t *n ce pri'eşte creaţia monetarăde ansamblu$ c+t şi *n domeniul politicilor monetareI

- m!ne#a creat) #e b)nci# rele'ă rolul decisi' pe care *l au băncile *n creaţiamonetară$ pe de o parte$ prin emiterea biletelor de bancă >de către banca centrală? şi$ pe de

altă parte$ prin crearea monedei de cont sau scripturală >de către băncile comerciale?.0n alt criteriu este (al!area intrinsec)$ *n funcţie de care moneda cunoaşte două

forme# m!ne#a cu (al!are inte-ral) şi moneda4semn. Moneda cu 'aloare inte&rală estemoneda care conţine o cantitate de metal preţios e&ală cu cantitatea de metal preţios ce i seatribuie prin 'aloarea nominală. !ne#a/semn este repreentată de monedele sau de altealcătuiri de (+rtie pe care sunt imprimate 'alori e:primate printr4un anumit număr de unităţimonetare. cestea sunt 'alori fiduciare$ acceptate şi utiliate prin *ncrederea reciprocă$atribuindu4li4se o anumită putere de cumpărare.

n sf+rşit$ o ultimă clasificare pe care o luăm *n considerare are *n 'edere capacitatea

liberatorie >stabilită uridic? a monedei$ ca *n care a'em# m!ne#) le-al)$ cu capacitateliberatorie sau circulatorie nelimitată$ recunoscută prin le&e$ atribuită monedei naţionaleIm!ne#a 0raci!nar)$ cu capacitate liberatorie limitată$ atribuită monedei de ar&int >c+ndcircula paralel cu moneda de aur *n cadrul monometalismului aur? şi monedei di'iionareIm!ne#a 0acultati()$ care este$ de re&ulă$ o monedă străină.

Clasificarea monetară

a? după circulaţia efecti'ă 4 monedă manuală 4 de metal- de (+rtie

4 monedă scripturală b? după unitatea emitentă 4 creată de a&enţi economici

4 creată de &u'ern4 creată de bănci 4 bilete de bancă

4 monedă scripturalăc? după 'aloarea intrinsecă 4 monedă cu 'aloare inte&rală

4 monedă4semnd? după obli&aţia ce şi4o 4 monedă con'ertibilă asumă unitatea emitentă 4 monedă necon'ertibilăe? după capacitatea liberatorie 4 monedă le&ală

4 monedă facultati'ă4 monedă fracţionară

1!'! Mon%a

Moneda este *nţeleasă astfel2#Pi%s* % &%ta ? aur ar(int cupru %tc! ? car% s% pr%)int* $n (%n%ra su2 6or&* % isc

pat #i s%r8%#t% ca &ioc % circua,i% % pat* #i %8%ntua ? atunci c3n &%rit* ? %t%)auri)ar%! Spr% %os%2ir% % 2ani &on%a nu %st% un t%r&%n (%n%ric ci s% r%6%r* a un

2 C"5/8 C. E/%/J-"C0$ Op. Cit., p. 212 şi urm.

8/15/2019 Curs MC


anu&it 6% % 2ani #i anu&% a pi%s%% % &%ta cu 8aoar% propri% %pin* sau in6%rioar*8aorii no&ina%!

"unt de reţinut următoarele definiţii ale monedei#

Moneda# dreptul de a cumpăra un bun '+ndut pe piaţa unei ţări sau o altă monedă. -aeste concomitent un miloc de sc(imb$ o unitate de măsură a 'alorilor şi c+nd se poate să

nu4l utiliei$ un instrument de reer'ă a 'alorilor. -a poate lua diferite forme.Moneda de cont# moneda care nu circulă şi nu are 'eritabilitate concretă dar care ser'eşte*n mod simplu la contabiliarea anumitor 'alori sau la măsurarea 'alorilor e:primate *nunităţi diferite. !oate de'eni un “etalon monetar” atunci c+nd această unitate de contser'eşte la a compara monede din diferite ţări. 9N-C0 european este o monedă de cont.Moneda (+rtie# bilet de bancă. ltădată atunci c+nd maoritatea biletelor de bancă eraucon'ertibile *n aur$ se 'orbea de “(+rtie monedă” atunci c+nd un bilet nu mai eracon'ertibil.Moneda electronică# ar trebui să fie noul nume al monedei scripturale dar este abui'utiliat pentru a desemna cartelele de plată sau de credit care nu sunt dec+t instrumentede transfer al monedei scripturale.Moneda fiduciară# era altădată utiliată pentru biletele de bancă con'ertibile *n aur. urula plecat dar *ncrederea a rămas. 0tiliată ca ec(i'alent al biletelor de bancă.Moneda di'iionară# piesele de monedă.Moneda manuală# re&rupeaă biletele de bancă şi piesele de monedă.Moneda scripturală# monedă creată printr4un oc de scriitură *n cartea de cont a unei

bănci. re din ce *n ce mai mult o formă electronică. 8u trebuie confundată cu cecul carenu este dec+t un instrument de transfer al monedei scripturale.Moneda marfă# moneda care ia aspectul unui produs 'andabil# aur$ ar&int$ &r+uOMoneda metalică# moneda marfă care ia formele pieselor de aur sau ar&int al căror titlueste &arantat de stat.

Moneda de reer'ă# moneda con'ertibilă *n aur pe care băncile centrale le păstreaă *nreer'ele lor. ltădată *n mod esenţial dolarul şi lira sterlină.

SursaB lbertini$ .4M. ; 1es r!ua-es #e l2ec!n!mie nati!nale$ ediţia 3)$ 9eseditions ou'rieres$ !aris$ 1L$ p. 172.

1!'!1! /or&%% istoric% a% &on%%i

bordarea monedei *n e'oluţia sa istorică e'idenţiaă t%nin,a % %&at%riai)ar%a &on%%i metamorfoa acesteia$ de la moneda metalică p+nă la cărţile de credit şi monedaelectronică.

Moneda materială a cunoscut$ *n e'oluţia sa$ mai multe fae succesi'e# &on%a ? &ar6*# iniţial$ pentru efectuarea plăţilor sau re&larea sc(imburilor$ a

fost utiliat un bun material$ o marfă aleasă din multe altele$ a'+nd calităţiadec'ate >conser'are$ di'iibilitate$ *ncredere$ 'aloarea de *ntrebuinţare?I

&on%a &%taic*# prin calităţile lor >frumuseţe$ di'iibilitate$ raritate$

inalterabilitate?$ metalele preţioase au fost uni'ersal acceptate şi uşor conser'ate. 2i%tu sau 2ancnota :&on%a 6iuciar*<! 9a ori&ine$ un simplu certificat de

depoit de monedă metalică la o bancă >suma biletelor neput+nd depăşi pe aceeaa stocului de metal?$ biletul se transformă *ntr4o 'eritabilă monedă fiduciară$

emiţ+ndu4se bilete *ntr4o 'aloare mult mai mare dec+t aceea conser'ată de metal$a'+nd la baă *ncrederea că nu toţi deţinătorii de bilete 'or solicita$ *n acelaşitimp$ con'ersia acestora *n metalul din depoitele bancare.

L

8/15/2019 Curs MC


contu :&on%a scriptura*<! "imilar apariţiei “biletului”$ depoitarea biletelor

la bancă a condus la utiliarea acestor depoite pentru a se efectua re&lementareadatoriei prin 'irament >transfer *ntre conturi?.

cart%%% &a(n%tic% :&on%a %%ctronic*<! /no'aţia te(nolo&ică$ aceasta

permite stocarea unei puteri de cumpărare *ntr4o cartelă “plătită anterior”$

cartelele eliberate de către bănci titularilor de conturi fiind utiliate pentruefectuarea plăţilor.

1!'!'! Caract%ristici% &on%%i

Porta2iitat%a i8i)i2iitat%a #i r%cunoa#t%r%a cu u#urin,* repreintă cele maiimportante caracteristici ale monedei metalice. De'oltarea creditului face ca acestetrăsături să fie mai puţin importante$ astăi.

Acc%pta2iitat%a repreintă o caracteristică a monedei$ indiferent de forma acesteiaşi de perioada de timp *n care a circulat. Cu c+t o monedă este mai acceptată$ cu at+t este

mai căutată respecti' este uni'ersal dorită$ *ntruc+t *n sc(imbul ei pot fi primite bunuri şi prestate ser'icii.

Acc%pta2iitat%a %st% 2a)a ic7iit*,ii. 9ic(iditatea este cea care face ca deţinătorulde monedă să o utiliee imediat$ pentru procurarea de bunuri$ fără a suporta costuri detransformare.

Sta2iitat%a!entru ca utiliarea monedei să fie satisfăcătoare$ este necesar ca aceasta să fie

caracteriată prin stabilitate.tunci c+nd moneda este utiliată ca reer'ă a 'alorii sau ca standard al plăţilor

am+nate$ este important ca 'aloarea monedei să nu preinte fluctuaţii semnificati'e.

Atri2ut%% %(a% a% &on%%i repreintă caracteristici stabilite prin le&e şi se referăla#

le&alitatea monedeiI

etalonul monetar.

1!+ Di6%r%n,%% intr% conc%ptu % 2ani #i c% % &on%*

n i&2a cur%nt #i $n it%ratura % sp%ciaitat% s% utii)%a)* at3t t%r&%nu %

2aniF c3t #i c% % &on%*F!5ermenul de &on%*$ folosit *n special *n limbaul poporului france$ en&le$ italian

desemneaă$ potri'it definiţiei dată de dicţionarul 9arousse$ o pi%s* % &%ta %&is* %autoritat%a su8%ran* p%ntru a s%r8i ca &ioc % sc7i&2F . !otri'it aceleiaşi definiţii$termenul de monedă este de ori&ine latină şi pro'ine de la numele eiţei unon Moneta$ *ntemplul căreia romanii băteau monede.

n limbaul altor popoare# rom+n$ rus$ &erman se utilieaă cu apro:imati' acelaşisens$ termenul “bani”. !otri'it dicţionarului e:plicati' al limbii rom+ne$ prin bani se*nţele&e %c7i8a%ntu (%n%ra a 8aorii &*r6uriorG &on%* % &%ta sau 73rti%r%cunoscut* ca &ioc % sc7i&2 #i % pat*F. -timolo&ic$ termenul de bani are

pro'enienţă necunoscută.

1

8/15/2019 Curs MC


Din definiţii reultă că *ntre cele două noţiuni e:istă diferenţe cantitati'e şicalitati'e$ astfel#

noţiunea de 2ani este mai cuprinătoare şi mai 'ec(e dec+t cea de monedă$*ntruc+t cuprinde toate miloacele de sc(imb3I

noţiunea de &on%* este denumirea &enerică acordată pieselor metalice.

Din această abordare reultă că noţiunea de monedă nu se identifică cu banii$ aceastarepreent+nd doar o parte a masei băneşti.9a conturarea diferenţei dintre &on%* şi 2ani contribuie şi alte ar&umente# banii sunt o marfă$ prin urmare sunt un bun economic$ reultat al unor le&i

obiecti'eI moneda$ *n sc(imb$ este un acord de 'oinţă dintre oameni$ pe de4o parte$ şi

presupune e:istenţa autorităţii emitente$ care decide cu pri'ire la forma monedeişi a metalului din care este confecţionată.

1!.! Pia,a &on%tar*

!e piaţa monetară naţională se efectueaă tranacţii monetare$ *n moneda naţională$*ntre reidenţii aceleiaşi ţări. !iaţa monetară este piaţa pe care băncile se *mprumută *ntreele$ pe termen scurt. pariţia acestei pieţe se datoreaă surplusului de *ncasări pe care le auunele bănci şi surplusului de plăţi pe care le au alte bănci. !rin urmare$ piaţa monetară*ndeplineşte funcţia de compensare a deficitului cu e:cedentul de lic(iditate pe două căi# 1?

prin creditul acordat *ntre bănciI 2? prin cumpărarea de la diferite bănci a unor (+rtii de'aloare specifice pieţei monetare$ a căror scadenţă este relati' apropiată şi care preintăcertitudine *n ceea ce pri'eşte transformarea lor *n bani lic(ii$ fără pierderi. componentăa pieţei monetare este !/J A905%P$ pe care se confruntă cererea şi oferta pentru

diferite 'alute$ care sunt$ at+t pentru ofertant$ c+t şi pentru solicitant$ monede străine$sc(imbul dintre ele urmărind să depăşească restricţiile care *n&reuneaă circulaţiainternaţională a capitalului.

C%r%r%a #i o6%rta % &on%*

%olul important pe care *l oacă moneda *n 'iaţa economică este e'ident nu numai pentru specialişti$ *n acest sens fiind necesar să se *nţelea&ă influenţa 'ariaţiilor monedeiasupra acti'ităţii economice$ *n scopul de a se putea utilia mai eficace instrumentele

politicii monetare pentru a acţiona asupra e'oluţiei sistemului economic. n această pri'inţă

'or trebui elucidate două aspecte esenţiale$ care condiţioneaă *nţele&erea impactuluimonedei asupra economiei reale.

!rimul aspect reclamă *nţele&erea ori&inii ne'oilor de monedă$ adică cererea demonedă. l doilea aspect se referă la *nţele&erea mecanismelor creaţiei monetare$ adicăoferta de monedă.

C%r%r%a % &on%*

analia cererea de monedă *nseamnă a analia moti'ele pentru care subiecţiieconomici deţin monedă$ analia care se re&ăseşte *n teoriile şi formulările mai 'ec(i şi mai

noi referitoare la aspectul monetar.

3 -0H-8 A"/9-"C0$ Circulaţia bănească şi Creditul $ -D!$ 1L$ pa&. 1)

11

8/15/2019 Curs MC


!rincipiile analizei ec!n!mice clasice 3i ne!clasice afirmă că bunurile sunt cerute şioferite de către indi'ii pe pieţe determinate$ fiecare indi'id a'+nd un sistem de preferinţe

pentru fiecare bun$ reult+nd un ec(ilibru pe piaţă >ec(ilibrul &eneral Qalrasian?.n cadrul acestei analie$ moneda nu este considerată ca formă de e:istenţă specifică$

ea fiind un bun *ntre celelalte$ 'aloarea de *ntrebuinţarea fiind determinată de funcţia

monedei ca miloc de sc(imb uni'ersal. Moneda nu este cerută ea *nsăşi$ ci numai pentru că permite ac(iiţionarea de mărfuri.

4e*ararea ntre real7 3i m!netar7$ specifică teoriile clasice şi neoclasice$ a foste:primată clar de Fis(er$ autorul ecuaţiei cantitati'e#

M R A S ! R Tunde#M S stocul de monedeIA S 'itea de circulaţie a monedeiI! S ni'elul &eneral al preţurilorI

T S 'olumul producţiei >tranacţiilor?.firm+nd că moneda nu este deţinută numai pentru tranacţii$ ci şi pentru alte două

moti'e ; de precauţie şi de speculaţie$ Ee=nes rele'ă faptul că m!ne#a *!ate &uca r!lul #e

c!ns!li#are7 a a(erii$ prin am+narea c(eltuielii monedei >banilor? şi “in'estirea” ei *ndepoite sau acti'e financiare >obli&aţiuni?. Cantitatea de lic(iditate deţinută pentrutranacţii şi pentru moti'e de precauţie este independentă de aceea alocată speculaţiei$ ceade a doua depin+nd de rata curentă a dob+nii şi de anticipaţiile referitoare la ea.

Cererea de monedă 'a fi *n funcţie de 'eniturile monetare şi de rata dob+nii#M S f 1 >A.M? U f 2 >i?

!ornind de la analia preferinţei pentru lic(iditate$ de'oltate de către neo<e=nesişti$monetariştii e'idenţiaă pre&nant calitatea m!ne#ei #e a 0i acti( 0inanciar $ una din formele

prin care indi'idul *şi poate conser'a bo&ăţia >a'erea?. !entru ei$ cererea de monedă$ caaceea a oricărui alt acti'$ depinde de trei factori#

a? bo&ăţia totală a indi'iduluiI b? preţurile şi randamentele diferitelor componente ale bo&ăţieiIc? &usturile şi preferinţele indi'iilor./nternaţionaliarea masi'ă a economiilor naţionale determină ca cererea de monedă

să depindă şi de e'oluţia anticipată a cursului de sc(imb şi$ totodată$ cererii naţionale să i se

adau&e cererea de monedă naţională din partea nonreidenţilor >*n acest ca$ e:emplul tipicfiind dolarul?. Deplasarea cererii de monedă de la o de'iă spre alta$ determinată deanticipaţiile cursurilor de sc(imb$ ridică obstacole puternice *n calea orientării politiceeconomice naţionale$ constr+nsă$ de interdependenţele sistemelor financiare la scarămondială$ să4şi adaptee obiecti'ele şi instrumentele cerinţelor impuse de comportamentelecelorlalte sisteme economice naţionale. n acest sens$ cererea naţională de monedă de'ine şio cerere de monedă internaţională$ autorităţile publice naţionale trebuind să dispună deinstrumente pentru a putea inter'eni şi pe pieţele monetare şi financiare e:tranaţionale.

O6%rta % &on%*ferta de monedă repreintă cantitatea de miloace de re&lare a sc(imburilor$miloace puse la dispoiţia subiecţilor economici nebancari de către sistemul bancar.

12

8/15/2019 Curs MC


-:istă două abordări de baă cu pri'ire la măsurarea cantităţii de monedă#ab!r#area *rin tranzacii şi ab!r#area *rin lic$i#itate.

Ab!r#area *rin tranzacii măsoară cantitatea de monedă prin e'idenţierea funcţieimonedei ca miloc de sc(imb. "e subliniaă că e:istă o importantă diferenţă *ntre bani şialte acti'e$ o diferenţă calitati'ă e:ist+nd *ntre acele acti'e care funcţioneaă ca miloc

>milocitor? al sc(imbului şi toate celelalte acti'e. 8umai un acti' care ser'eşte ca milocitor de sc(imb poate fi inclus *n “măsura” empirică a monedei.

Ab!r#area *rin lic$i#itate a măsurii monedei subliniaă că proprietatea distincti'ă$esenţială a monedei este aceea că ea repreintă cel mai lic(id dintre toate acti'ele. Moneda

poate fi '+ndută >sau răscumpărată? *ntr4o perioadă de timp incertă la un preţ nominalcunoscut şi cu costuri minime. ceastă abordare accentueaă funcţia monedei de reer'ă a'alorii$ afirm+nd că moneda nu este *n mod calitati' diferită de celelalte acti'e$ lic(idareafiind proprie$ *n diferitele &rade$ tuturor acti'elor.

Put%r%a % cu&p*rar% a 2anior

!uterea de cumpărare a 'eniturilor *n bani ale populaţiei se identifică cu puterea decumpărare a monedei. ceasta din urmă poate fi internă sau e:ternă.

!uterea de cumpărare int%rn* se determină după relaţia#"

! S!

unde#" S o sumă de baniI! S preţul uneia sau al mai multor mărfuri.

!uterea de cumpărare %t%rn* se obţine raport+nd puterile de cumpărare interne aledouă ţări.

'! Vit%)a % circua,i% a &on%%i

C!nce*t ; numărul de plăţi la care participă moneda *ntr4o perioadă dată.-cuaţia lui Fic(er e'idenţiaă le&ătura dintre 'itea de circulaţie şi cantitatea de

monedă.

M × A S ! × 5

unde#

M S cantitatea de monedăA S 'itea de circulaţie! S preţurile5 S 'olumul tranacţiilor

De unde reultă#

! × 5 A S

MDacă ! şi M se pot cunoaşte relati' uşor$ 5 este mai dificil de cunoscut şi măsurat.

13

8/15/2019 Curs MC


CAPITOLUL 'Or(ani)ar%a &on%tar*

'!1! Sist%&% &on%tar% na,iona%'!1!1! Sist%&u &on%tarB %6inir% con,inut ro

n literatura de specialitate$ sistemul monetar este definit ca un anu&it &o %or(ani)ar% #i r%(%&%ntar% a circua,i%i &on%tar% intr-o ,ar* p% 2a)a unor %(isp%cia% a% statuui r%sp%cti8.

!ri'ite *n e'oluţie sistemele m!netare au a(ut n structura l!r urm)t!arele elemente

c!m*!nente% mai re*rezentati(e% 3i anume8

1. unitatea monetarăI2. etalonul monetarI3. modul de batere şi de circulaţie a monedelor cu şi fără 'aloare

inte&rală >intrinsecă?I. modul de emisiune şi punere *n circulaţie a monedei de (+rtie>bancnotelor? şi a (+rtiei4monedă.

'!1!' Casi6icar%a sist%&%or &on%tar%

A< Sist%&u &on%tar 2i&%taistBimetalismul a fost introdus la *nceputul secolului / *n speranţa că ar putea

asi&ura mai bine$ dec+t monometalismul ar&int >cel mai 'ec(i etalon metalic?$ stabilitateamonedei prin procese compensatoare. n cadrul acestui sistem baterea monedelor etalon

pentru ambele metale era liberă$ circulaţia lor fiind paralelă şi simultană.n funcţie de m!#alitatea #e stabilire a ra*!rtului (al!ric dintre cele două metale$

bimetalismul a cunoscut trei (ariante# bimetalismul inte&ralI bimetalismul paralelI bimetalismul parţial.

"< Sist%&% &on%tar% 2a)at% p% %taonu aur

a. Sist%&u &on%tar 2a)at p% %taonu aur-&on%*! Forma clasică de e:istenţă aetalonului aur a fost p+nă la primul răboi mondial cea a etal!nului aur/m!ne#) >&oldspecie standard?$ metalul monetar circul+nd liber pe piaţa internă şi internaţională. lături

de aur$ funcţiile monedei erau *ndeplinite de moneda de ar&int şi *ndeosebi de moneda de(+rtie sub forma bancnotelor şi altor semne monetare?.!rima ţară care a adoptat acest tip de etalon a fost n&lia *n 11$ el fiind pus de

către celelalte ţări europene$ la baa sistemelor lor monetare$ mult mai t+riu$ după 17$ iar "0 *n 1L. n %om+nia etalonul aur4monedă a fost adoptat prin le&e din 1L.

b. Sist%&u &on%tar 2a)at p% %taonu aur-in(ouri! cest etalon a funcţionat o perioadă scurtă de timp $ după primul răboi mondial$ repreent+nd$ de fapt$ o 0!rm)

limitat) a etalonului aur clasic. n cadrul acestui etalon >&old bullion standard? aurul4monedă este retras din circulaţie de pe piaţa internă şi internaţională şi depoitat la banca

emitentă de bancnote sub formă de lin&ouri.c. Sist%&u &on%tar 2a)at p% %taonu aur-%8i)%! -talonul aur4de'ie >&old

e:c(an&e standard? a fost pus la baa sistemelor monetare naţionale după Conferinţa

1

8/15/2019 Curs MC


Monetară din 1L22 de la Hene'a$ pentru ca *n 1L la Conferinţa Monetară şi Financiară dela Bretton ,oods să fie adoptat şi de sistemul monetar internaţional nou creat.

%om+nia a adoptat acest etalon *n 1L2L concomitent cu celelalte forme ale etalonuluiaur$ fiind abandonate de fapt şi de drept prin reforma monetară din 1L7. n perioada 1L71 ; 1L7 s4a renunţat la acest etalon ca baă a sistemelor monetare naţionale şi a celui

internaţional$ lucru consfinţit şi prin statutul modificat al FM/.C< Sist%&% &on%tar% 2a)at% p% %taonu put%r% % cu&p*rar%

n preent aurul nu mai *ndeplineşte 0uncii m!netare$ nu se mai bat monede dec+t *nscopuri ubiliare$ metalul &alben fiind cotat la bursă ca o marfă obişnuită.

Deocamdată$ locul metalului monetar *n această funcţie a fost luat de etal!nul *utere

#e cum*)rare. !ne#a emis) şi pusă ai *n circulaţie pe plan naţional şi internaţional are drept

corespondent un etalon format prin contribuţia bunurilor şi ser'iciilor create *n cadrul

fiecărei economii naţionale.'!1!+ R%(%&%ntar%a %&isiunii % &on%*A< E&isiun%a &on%%i % 73rti%

%olul monedei de (+rtie *n e'oluţia sistemelor monetare naţionale este le&at dee:istenţa$ de4a lun&ul unei perioade *ndelun&ate de timp$ din antic(itate p+nă *n -'ulMediu$ a anumitor *nscrisuri şi certificate care atestau e:istenţa unei cantităţi de aur şi ar&int

bine determinate. !rin trecerea certificatului de la o persoană la alta se producea transferulcantităţii de metal monetar de la un deţinătore la altul.

Apari,ia 2i%t%or % 2anc*

n anul 16L$ Banca din msterdam a adoptat o iniţiati'ă prin care s4a procedat laemisiunea de bilete de bancă *n sc(imbul pieselor metalice care se aflau *n circulaţie. ceste

bilete se deosebeau de 'ec(ile certificate$ *ntruc+t nu corespundeau unei cantităţiindi'idualiate de metal.

n raport cu piesele pe care le *nlocuiau$ biletele de bancă preentau a'antaul uneiutiliări mai uşoare *n tranacţiile ilniceI punerea *n circulaţie a unui bilet de bancă antrenaretra&erea din circulaţie a unei cantităţi de metal de aceeaşi 'aloare. Cu *ncepere din anul

16)6$ prin contribuţia lui !almstruc($ fondatorul băncii "uediei$ se trece la realiarea a douăoperaţii concomitente# emisiunea de bilete şi scoaterea efectelor de comerţ.

"< E&isiun%a &on%%i i8i)ionar%

Monedele di'iionare sunt piese metalice cu 'alori nominale scăute şi care auutilitate *n realiarea plăţilor. "unt confecţionate din diferite aliae$ iar emisiunea lor se află*n atribuţiile Monetăriei "tatului. După confecţionare$ sunt depuse la banca centrală undefi&ureaă *n acti'ul bilanţului şi sunt *nre&istrate la aceeaşi 'aloare *n creditul contului5reoreriei.

!entru 5reorerie$ emisiunea de monedă repreintă o sursă de 'enituri$ *ntruc+t

'aloarea metalului şi c(eltuielile de batere a monedelor sunt inferioare 'alorii nominale aacestora.

1)

8/15/2019 Curs MC


C< E&isiun%a &on%%i scriptura%

Moneda scripturală sau moneda emisă de bănci este constituită din depoitele băncilor comerciale$ respecti' din soldurile creditoare ale a&enţilor nebancari care sunttransmise de la un a&ent la altul prin intermediul cecurilor şi al 'iramentelor.

'!1!. Con8%rti2iitat%a &on%tar* #i cursu % sc7i&2Con8%rti2iitat%a &on%tar*Con'ertibilitatea monedei este o *nsuşire le&ală a acesteia de a putea fi sc(imbată cu

o altă monedă *n mod liber prin '+nare4cumpărare pe piaţă$ fără nici o restricţie.

Con8%rti2iitat%a actua* a &on%%or na,iona%! Trecerea #e la cursurile 0i9e la

cele 0l!tante şi &eneraliarea acestora din urmă a condus la renunţarea de facto lacon'ertibilitatea oficială$ dacă prin aceasta se *nţele&e presc(imbarea unei monede cu alta lacu curs !0icial sau cel puţin la un curs cun!scut . Din momentul *n care o asemeneacon'ertire nu mai era posibilă dec+t la cursul pieţei$ con'ertibilitatea oficială dispare caobli&aţie a autorităţii monetare.

C!n(ertibilitatea re*rezint)$ deci$ capacitatea unei monede de a circula liber pe planinternaţional. n mod concret$ aceasta repreintă posibilitatea unui deţinător de monedănaţională de a o sc(imba pe moneda altei ţări fără nici o restricţie *n ce pri'eşte mărimeasumei$ calitatea persoanei deţinătoare şi scopul *n care se efectueaă operaţiunea decon'ertire.

nali+nd conţinutul actual al con'ertibilităţii putem desprinde trăsăturile ei$distincte de cele specifice con'ertibilităţii clasice$ şi anume#

actuala c!n(ertibilitate se baeaă pe puterea de cumpărare cu care fiecare

economie &aranteaă emisiunea şi circulaţia monedei sale naţionale$ adică &ama de bunuri şiser'icii ce poate fi procurată *n orice moment cu respecti'a monedă. Deci$ emisiuneamonetară are ca acoperire$ at+t oferta de bunuri şi ser'icii pe care economia o poate realia$c+t şi reer'ele 'alutare şi de aur pe care le deţine respecti'a economieI

pentru ca moneda unei ţări să capete statutul de monedă con'ertibilă$ economia

*n cauă trebuie să asi&ure un ni'el relati' stabil puterii de cumpărare a monedei salenaţionale$ competiti'itatea calitati'ă şi de preţ pentru bunurile e:portate$ ec(ilibrarea

balanţei de plăţi e:terne$ eliminarea restricţiilor *n utiliarea monedei sale de către reidenţi

şi nereidenţi *n operaţiuni curente şi pe termen lun&$ inclusi' folosirea unui sin&ur curs desc(imb pentru toate tipurile de operaţiuni# comerciale$ necomerciale$ financiare ş.a.m.dI

spre deosebire de con'ertibilitatea clasică$ cea actuală$ este$ *n &eneral$ *n&rădită

de o serie de restricţii. -a pri'eşte *n cele mai multe ţări numai sumele destinate plăţilor curente şi nu pe cele destinate transferurilor de capital. Dar nici con'ertibilitatea pentru plăţicurente nu era nelimitată. De altfel$ fiecare ţară subordoneaă con'ertibilitatea unei anumite

*!litici m!netare$ menită să proteee interesele naţionale >'ei fi&. 2.2?. n timp$ deci$ cecon'ertibilitatea clasică a'ea trăsături uni'ersal 'alabile$ cea actuală are foarte multe formespecifice de manifestare.

16

8/15/2019 Curs MC


'!1!0 Mo&%nt% i&portant% $n %8ou,ia Sist%&uui &on%tar na,iona a Ro&3ni%i

Din istoria Sist%&uui &on%tar a Ro&3ni%i

!rin le&ea din 167$ *n %om+nia se instituie primul sistem monetar naţional$

caracteriat prin următoarele elemente#

a fost un sistem bimetalist$ *n cadrul căruia moneda era definită *n funcţie de

aur şi ar&int$ raportul de 'aloare dintre cele două metale fiind de 1V1$3I moneda naţională$ leul$ era *mpărţită *n 1 subdi'iiuni$ numite baniI

pe teritoriul %om+niei erau acceptate$ *n circulaţie$ monedele de aur şi ar&int

ale ţărilor 0niunii 9atine >Franţa$ Bel&ia$ /talia$ Hrecia$ -l'eţia?$ a'+ndatributele unei monede le&ale. !+nă la *nfiinţarea Băncii 8aţionale a%om+niei$ *n anul 1$ circulaţia monetară s4a definit prin circulaţiamonedelor rom+neşti$ din aramă şi ar&int$ a monedelor 0niunii Monetare

9atine şi a rublelor ruseşti din ar&int$ după %ăboiul de /ndependenţă.Moneda de (+rtie s4a concretiat *n bilete ipotecare emise de către statul rom+n pentru acoperirea c(eltuielilor &enerate de răboi. ceste bilete ipotecare nu repreentau bancnote propriu4ise$ *ntruc+t emisiunea lor era &arantată cu 'aloarea bunurilor şi proprietăţilor statului iar retra&erea din circulaţie urma a se realia prin contractarea unor *mprumuturi interne.

nfiinţarea$ *n anul 1$ a B8% antreneaă o serie de efecte fa'orabile

funcţionării sistemului monetar naţional.Conform rolului de instituţie de emisiune$ B8% a emis primele bancnote$ pentru

care s4a practicat acoperirea *n aur şi ar&int >*n primii ) ani de acti'itate$ B8% aemis peste 1 milioane lei bancnote U ) milioane lei *n monede de ar&int?.

5recerea la monometalismul de aur >prin 9e&ea din 1L? are drept efect trecerea

leului la con'ertibilitatea deplină şi nelimitată *n aur. 9eul este definit numai *naur# 1 leu S $3226 &rame cu titlu LW.

Funcţionarea acestui sistem a asi&urat stabilitatea monetară şi re&larea spontană acantităţii de bani *n circulaţie.

n perioada primului răboi mondial$ au fost emise bancnote pentru acoperirea

c(eltuielilor statului$ &arantate cu bonuri de teaur$ urm+nd ca la *nc(eierea

acestuia$ %om+nia să se confrunte at+t cu fenomene inflaţioniste specifice şicelorlalte ţări$ c+t şi cu probleme imediate după răboi.

ntre 1L1 ; 1L23 inflaţia s4a concretiat *ntr4o creştere de aproape ori aindicelui &eneral al preţurilor ca şi *n deteriorarea ratelor de sc(imb *ntre leu şi 'aluteleinternaţionale >*n 1L2$1X S 2? lei$ fără a se *nre&istra 'alorile din ţările 'ecine.

Ca reultat al unificării din 1L1$ monedele ce aparţineau teritoriile istorice$

precum rublele %omano' şi coroanele austro ; un&are trebuiau retrase dincirculaţie$ prin sc(imbarea propriu4isă a acestora cu bancnote ale B8%. !entrusoluţionarea problemei a fost propusă unificarea monetară aplicată cu *ncepere

din anul 1L2$ operaţiune prin care au fost retrase din circulaţie monedeleamintite$ precum şi “leii” emişi de către Hermania *n timpul ocupaţiei şi

17

8/15/2019 Curs MC


&arantaţi cu un depoit ficti' >la o bancă din Berlin?. n cadrul procesului deunificare s4a realiat o emisiune suplimentară de bancnote de 7$) miliarde lei.

0n alt moment important *n e'oluţia şi funcţionarea sistemului monetar naţional

*l repreintă *ncercarea de soluţionare a inflaţiei din anul 1L2)$ măsura adoptatăfiind aceea a re'aloriării monedei naţionale. ceastă *ncercare nu a condus la

reultatele scontate şi nu a putut opri procesul de depreciere a leului. %eforma monetară din anul 1L2L şi4a propus$ ca scop$ reol'area problemei

inflaţiei$ prin stabiliarea monetară. n cadrul acestei reforme$ conţinutul *n aur alleului era stabilit la 1 m& aur >de 32$26 ori mai puţin faţă de ultima definire dinanul 1L1?$ iar con'ertibilitatea bancnotei este limitată şi opereaă potri'itsistemului etalon aur4de'ie.

n circulaţie răm+n numai bancnotele şi monedele din metale obişnuite$ fiind

eliminate monedele de aur şi ar&int. B8% a realiat$ *n această perioadă operaţiuni de “open mar<et” prin care au fost

tranacţionate bonuri de casă. De asemenea$ *n anul 1L2L$ B8% a maorat ta:ascontului cu LY a'+nd ca efect scumpirea creditelor$ iar ulterior$ ca urmare a

presiunilor politice$ ni'elul acesteia s4a redus$ astfel *nc+t rata dob+nii practicatede bănci să nu depăşească cu mai mult de 6Y ta:a oficială a scontului.

n perioada criei 1L2L ; 1L33 şi cea următoare$ s4au manifestat efecte puternice

care au afectat reforma din 1L2LI leul se depreciaă accentuat# cererile de de'ie pentru ne'oile statului nu mai pot fi acoperite$ preţurile *nre&istreaă creştericonsiderabile$ procentul de creştere al acestora situ+ndu4se la ni'elul de 3)$6Ycomparati' cu cel de sporire al masei monetare >36Y?.

Cel de4al doilea %ăboi Mondial antreneaă c(eltuieli &u'ernamentale >Lmiliarde lei *n 1LI L) miliarde lei *n 1L?$ ceea ce ustifică măsura de deflaţieadoptată *n decembrie 1L$ şi concretiată *n '+narea aurului. stfel a fostretrasă 16Y din cantitatea de monedă aflată *n circulaţie$ respecti' 6) miliardelei. Cu toate acestea$ procesul de depreciere al leului a continuat$ situaţieconcretiată *n creşterea preşurilor >de peste .3 ori *n 1L7 faţă de 1L3?$ dar şi *n de'aloriarea faţă de dolarul american >de peste 16.) ori?.

n acest conte:t$ reforma monetară din anul 1L7 a urmărit$ *n principal$

stabiliarea monetară şi re&lementarea modului de formare al preţurilor şitarifelor.

n esenţă$ această reformă monetară s4a *nfăptuit după cum urmeaă#

de'aloriarea leului >p+nă la 6$6 m& aur?I

punerea *n circulaţie de bancnote ale B8%I

sc(imbarea leilor 'ec(i cu cei noi *n funcţie de un raport de paritate

de 1 leu nou la 2. lei 'ec(i.

Dintre efectele fa'orabile ale acestei reforme trebuie semnalat faptul că a &enerat o putere de cumpărare mai mare a salariilor$ a sporit stocul de aur şi de'ie al B8%I a redus

cantitatea de monedă *n circulaţie. n anul 1L) s4a procedat la redefinirea conţinutului *n aur al leului >1 leu este

e&al cu $1112 &r aur?$ fiind ultima definire *n aur a monedei naţionale.

1

8/15/2019 Curs MC


Dintre e'enimentele care au marcat e'oluţia sistemului monetar naţional al

%om+niei reţin atenţia cele referitoare la reforma sistemului bancar care ademarat *n anul 1LL. !+nă *n acest moment pot fi identificate două perioade

principale după momentul 1L)$ astfel#

perioada anilor Z6 şi Z7$ concretiată prin stabilitatea monedei şi menţinerea

constantă a puterii de cumpărareI perioada anilor Z *n decursul căreia se manifestă procese inflaţioniste

“mascate”$ ca premise ale inflaţiei specifice anilor după 1LL.

Sist%&u &on%tar na,iona a Ro&3ni%i up* 1HH

n %om+nia$ după 1LL$ mecanismul de piaţă al politicii monetare a trebuit să fiecreat prin %structurar%a 'ec(iului mecanism$ pe baa adoptării unor măsuri le&islati'e noişi prin crearea unor instituţii adec'ate economiei de piaţă. Di6icut*,i% au ap*rut atorit*6aptuui c* %cono&ia na,iona* a8%a n%8oi% % o poitic* &on%tar* car% s% c%r%a s*

contri2ui% a instaar%a %cono&i%i % pia,* $n ti&p c% %a $ns*#i %ra $n tran)i,i%F at3tinstitu,iona c3t #i su2 asp%ctu r%surs%or u&an%! n acelaşi timp$ politica monetară seconfrunta cu problemele economiei reale *n care nu se cristaliaseră comportamentelespecifice noii economii$ astfel *nc+t reacţiile a&enţilor economici la semnalele transmise desistemul bancar au fost$ deseori$ (aotice.

Baele le&islati'e şi instituţionale ale creării pieţei monetare au fost puse *n perioada1LL141LL. “ :n cazul R!m+niei% n m!# *ara#!9al% #u*) c)#erea re-imului c!munist 3i

#eclararea !*iunii *entru mecanismele #e *ia)% *!litica m!netar) a r)mas% ! bun)

*eri!a#)% ntr/un straniu c!n #e umbr). ;ractic% *entru ntre-ul an <==>% nici cel mai

n-)#uit!r analist nu ar -)si nici m)car ru#imentele (reunei *!litici n e(!luiilem!netare.” şearea baelor le&islati'e şi instituţionale ale politicii monetare a repreentatpunctu noa al traniţiei la economia de piaţă$ %oar%c% s-au cr%at cor%a,ii% intr%8aria2i%% r%a% #i c%% no&ina%. şadar$ s4a trecut efecti' de la conducereaadministrati'ă centraliată la conducerea descentraliată$ pe baa mecanismelor pieţei.

-'oluţiile au fost următoarele# n decembrie 1LL a fost *nfiinţată Banca Comercială %om+nă$ ca bancă de statI

n luna mai 1LL1 Banca 8aţională a fost in'estită prin le&e cu funcţiile de

autoritate monetară. 5ot *n acest an au fost adoptate primele le&i bancare care

pre'edeau# introducerea plafoanelor de crediteI abolirea monopoluluiintermedierii financiare de către B8% care a solicitat băncilor comerciale calic(idităţile suplimentare să fie plasate pe piaţa interbancarăI abolireamecanismului de refinanţare descentraliată *n teritoriu baat pe plafoane derefinanţare acordate trimestrial fiecărei sucursale a băncilor comerciale. uapărut noi bănci comerciale. n luna octombrie 1LL1 a fost cobor+tă la o lunădurata de acordare a creditelor pe linii de credit cu un sin&ur instrumentItotodată$ au fost retrase creditele pe termen milociu şi lun&$ au fost abolite

-0H-8 %PD09-"C0I C-[% BJ-9I /8 D%PH09/8I A9-85/8 9[- , olitica !onetară "n Ro!#nia postco!unistă$ o pri%ire critică$ *n olitici !onetare şi &iscale$ Hrupul consultati' pe problemeeconomico4sociale$ !reşedinţia %om+niei$ Caietul Nr. '()**+$ Centrul de /nformare şi Documentare-conomică.

1L

8/15/2019 Curs MC


plafoanele de credit şi s4a renunţat la orice prero&ati'ă de către B8% *n stabilireani'elului şi structurii dob+nilor băncilor comercialeI

n ianuarie 1LL2 a intrat *n funcţiune noul mecanism de refinanţare a B8%$

conform %e&ulamentului de refinanţare aprobat de Consiliul de dministraţie *nluna septembrie 1LL1$ baat pe trei instrumente# linii de credit$ creditul de

licitaţie şi creditul pe termen fi:. n luna martie a aceluiaşi an a fost introdusmecanismul reer'elor obli&atorii cu etapele succesi'e# a? includerea *n baa decalcul a depoitelor *n 9ei ale a&enţilor economiciI b? includerea depoitelor *n9ei ale populaţieiI c? includerea depoitelor *n 'alută ale reidenţilor >dinfebruarie 1LL?. "4a trecut la corelarea ratelor dob+nii B8% cu acelea aleinflaţiei şi s4au acordat credite preferenţialeI

n 1LL3$ *n luna au&ust$ s4a adoptat (otăr+rea de a nu se mai re*nnoi creditele

preferenţiale ce e:pirau la sf+rşitul anului. "4a *nc(eiat un acord *ntre B8% şiMinisterul Finanţelor de renunţare la finanţarea &ratuită$ nelimitată şi automată

de către B8% a deficitului bu&etului de stat. fost adoptată măsura potri'itcăreia conturile desc(ise băncilor comerciale la sucursalele B8% urmau să fieconsolidate ilnic$ *ntr4un sin&ur cont desc(is la Centrala B8%$ opt+ndu4se

pentru escaladarea rapidă a ratei dob+nii şi reducerea drastică a lic(idităţiiI n sf+rşit$ *n 1LL a fost adoptat un set de re&uli prudenţiale$ care cuprinde

limitarea poiţiei 'alutare desc(ise$ adec'area capitalului şi limitarea accesului ladescoperitul de cont.

/mpactul acestor măsuri a fost deosebit de mare pentru ansamblul economieinaţionale ca şi pentru fiecare cetăţean *n parte$ iar măsurile care au fost adoptate ulterior$

p+nă *n preent$ au fost n tan#em cu e'oluţia societăţii rom+neşti$ ţinta fiind corelarea politicii monetare cu politica &u'ernamentală$ *n condiţiile independenţei Băncii Centrale$ale neamestecului *n 'iaţa politică$ *n 'ederea atin&erii scopurilor de etapă ale traniţiei%om+niei spre economia de piaţă.

'!' Sist%&u &on%tar int%rna,iona

"istemul Monetar /nternaţional poate fi definit ca un ansa&2u % r%(uiinstru&%nt% or(anis&% #i pi%,% r%6%ritoar% a cr%ar%a 8aori6icar%a #i circua,ia&on%%or int%rna,iona%!

'!'!1 Sist%&u &on%tar int%rna,iona % a "r%tton Joos!

Etap% pr%&%r(*toar% #i r%ai)*ri

Conferinţa Monetară şi Financiară din 1L de la Bretton ,oods a abordat pentru*nt+ia oară problema creării unui sistem monetar internaţional$ baat pe etalonul aur4de'ieşi$ *n cadrul acestuia$ pe dolar ca principală monedă de reer'ă. !ropunerea făcută de o(nM. Ee=nes de creare a unei monede internaţionale$ denumită “bancor” nu a fost acceptată.

prele'at concepţia americană cuprinsă *n !lanul ,(ite de a se utilia pe plan internaţionalmonedele naţionale. /niţial acest plan cuprindea propunerea unei monede internaţionaledenumită “unitas”. n final$ dolarul "0$ &arantat cu importante reer'e de aur a c+şti&at$de'enind m!ne#a #e rezer() a sistemului care se naşte. !ropunerea creării unei monede

2

8/15/2019 Curs MC


internaţionale a fost numai un ade'ăr prematur$ mecanismele monetare ulterioare fiindfa'orabile punerii *n circulaţie şi utiliării *n proporţie tot mai mare a unei astfel de monede>D"5? emisă de FM/.

Crearea *n 1L a sistemului monetar internaţional a *nsemnat primul mare succes alideii de cooperare internaţională *n domeniul monetar$ un succes al concepţiei potri'it căreia

o monedă naţională poate *ndeplini funcţii internaţionale şi ca atare poate ser'i ca pi'ot alsistemului.

4istemul m!netar internai!nal din 1L a fost conceput ca un ansamblu de norme şite(nici$ con'enite şi acceptate pe baa unor re&lementări instituţionaliate$ menite săcoordonee comportamentul monetar al ţărilor *n relaţiile de plăţi şi de stin&ere aan&aamentelor reciproce$ &enerate de sc(imburile comerciale$ necomerciale şi de mişcărilede capital pe plan internaţional. nsamblul acestor norme de conduită monetarăinternaţională au fost incluse *n statutul FM/$ or&anism creat *n scopul supra'e&(erii şispriinirii aplicării de către ţările membre a principiilor de funcţionare ale sistemului nou

creat.'!'!' Sist%&u &on%tar int%rna,iona actua

bandonarea *n lanţ a principiilor de funcţionare$ aşa cum au fost concepute iniţial$au dus *n final la prăbuşirea sistemului creat la Bretton ,oods. !e fondul acestor realităţi au*nceput lucrările de reformă a sistemului *n cadrul cărora s4a reafirmat necesitatea realiării$*n continuare$ a cooperării monetare prin adaptarea principiilor sale de funcţionare la noilecondiţii e:istente pe plan internaţional. %eultatele s4au concretiat *n introducerea deelemente noi *n funcţionarea sistemului şi care şi4au &ăsit re&lementarea prin modificări

aduse statului FM/.Ca urmare$ mecanismele monetare statuate la Bretton ,oods funcţioneaă astăi*ntr4o formă mult sc(imbată$ monedele naţionale continu+nd să deţină locul principal *ncadrul sistemului monetar internaţional. Cu toate acestea$ teoria şi practica monetară aucontribuit la naşterea şi funcţionarea unei monede internaţionale >D"5? care a sc(imbatconţinutul etalonului monetar şi mecanismele de funcţionare a cursului de sc(imb şi alecon'ertibilităţii.

/unc,ionar%a sist%&uui int%rna,iona actua

"istemul monetar internaţional utilieaă$ *n preent$ un etalon naţional şi unul propriu$ *n ambele cauri el fiind reultatul acti'ităţii economice din una sau mai multeeconomii naţionale$ fiind internaţionaliat *n conte:tul unor factori economici şi monetariinterni şi e:terni economiilor *n cauă. Deci$ l!cul etal!nului aur/#e(ize a 0!st *reluat #e

etal!nul *utere #e cum*)rare. Fiind 'orba de economia mondială$ nu putem considera caetalon puterea de cumpărare creată de o sin&ură economieI apare$ deci$ o contradicţie *ntrecaracterul internaţional al economiei şi utiliarea ca etalon propriu a unei monede naţionale.Contradicţia s4a reol'at prin internaţionaliarea unei puteri de cumpărare naţională *ncadrul mecanismului comple: al cursurilor de sc(imb.

Faţă de etalonul aur4dolar$ *n care cursul oficial reulta din raportarea 'alorilor paritare determinate oficial de fiecare ţară$ *n actualul sistem compararea puterilor decumpărare de'ine o operaţiune mult mai comple:ă$ nea'+nd un etalon care să se e:prime

21

8/15/2019 Curs MC


prin unităţi de &reutate >ca *n caul 'alorilor paritare?. /eşirea din impas se realieaă prinurmărirea statistică a preţurilor din ţările care se compară *n cadrul mecanismului cursurilor de sc(imb pentru &rupe de mărfuri şi ser'icii similare. Din comparaţia indicilor de preţurireultă un curs$ considerat drept oficial *n relaţiile unei economii cu piaţă internaţională.

poiţia internaţională a etal!nului *utere #e cum*)rare constituie o preocupare principală$

at+t *n FM/ c+t şi a economiei emitente a monedei cu circulaţie pe piaţa e:ternăI el poate să4şi *ndeplinească funcţiile monetare numai *n condiţiile *n care oscilaţiile cursului de piaţăfaţă de cursul oficial se menţin *n anumite limite considerate reonabile.

De&inirea D..T.

n cadrul statutului F.M./. unitatea 'alorică a unui D.".5. este definită ca ec(i'alentula $671 &rame aur fin$ ceea ce corespunde 'alorii paritare a dolarului 'alabile la 1 iulie1L. n anul 1L7 s4a renunţat la definirea *n aur a D.".5.$ trec+ndu4se la o definire pe

baa coşului 'alutar.

Din 1L1$ coşul include monedele a cinci ţări membre ale F.M./.$ care au ponderea cea mai semnificati'ă *n e:portul mondial de bunuri şi ser'icii. cesteasunt cele cinci monede liber utiliabile# dolarul american$ marca &ermană$ =enul

apone$ francul france$ lira sterlină.!rocentul deţinut de fiecare 'alută *n total reultă din importanţa fiecărei 'alute *n

comerţul şi plăţile internaţionale.

Institu,ii% Sist%&uui Mon%tar Int%rna,iona

"istemul de la Bretton ,oods a pre'ăut pe l+n&ă dispoiţiile monetare propriu4ise*nfiinţarea a două or&anisme# Fondul Monetar /nternaţional >F.M./.? şi Banca /nternaţională

pentru %econstrucţie şi De'oltare >B./.%.D.?. Dele&aţii de la Conferinţa de la Bretton,oods au afirmat că se &ăsesc *n faţa unui parado:$ const+nd *n faptul că Fondul Monetar /nternaţional funcţiona ca o bancă$ pun+nd la dispoiţia membrilor săi credite pe termenscurt$ iar banca$ ce acorda membrilor săi *mprumuturi pe termen lun&$ funcţioneaă ca unfond.

Cele două or&anisme interesate de spriin reciproc$ cu statut de or&anism specialiateale .8.0. funcţioneaă astfel#

Ca or(an % 6inan,ar% /!M!I! are un rol central *n creditarea temporară a

deficitelor balanţelor de plăţi ale ţărilor membre şi *n spriinirea lor pentruadoptarea unei politici adec'ate de realiare a ec(ilibrului de balanţă. !entruaceasta$ ţările *n cauă trebuie să se obli&e să aplice politici de redresareeconomică şi 'alutară$ pe termen scurt$ prin miloace de restr+n&ere a cereriiinterne >consumul populaţiei$ in'estiţiile a&enţilor economici$ c(eltuielilestatului?. cestea sunt cunoscute sub denumirea de politică de austeritate.

Banca /nternaţională pentru %econstrucţie şi De'oltare a fost creată ca un nou

tip de instituţie interstatală$ de finanţare a in'estiţiilor. B./.%.D. s4a e'idenţiat printr4o acti'itate concretă *n planul reconstrucţiei şi de'oltării economice a

tuturor ţărilor membre.

22

8/15/2019 Curs MC


Krupu "*ncii Monia% incu%B "anca Int%rna,iona* p%ntru R%construc,i% #i D%)8otar%G Asocia,ia Int%rna,iona* p%ntru D%)8otar%G Corpora,ia /inanciar* Int%rna,iona*G A(%n,ia % Karantar% Mutiat%ra* a In8%sti,iior!

Fiecare dintre aceste patru instituţii are un rol bine determinat *n ceea ce pri'eşte

acordarea de spriin ţărilor *n curs de de'oltare$ *n 'ederea finanţării unor proiecte de

creare şi moderniare a infrastructurilor economice şi sociale.

R%a,ii% Ro&3ni%i cu /!M!I!

%om+nia a de'enit membră cu drepturi depline a acestui or&anism internaţional prin

semnarea cordului de la Bretton ,oods şi prin 'ărsarea cotei de participare$ la 1)

decembrie 1L72.

derarea %om+niei a lăr&it sfera cooperării monetare şi financiare cu celelalte state

membre ale F.M./.$ %om+nia fiind al 12)4lea stat membru al F.M./.

!rin aderarea la fond$ ţara noastră a dob+ndit următoarele drepturi#

bţinerea de credite *n monedele altor ţări sau *n D.".5.$ din resursele &enerale

ale Fondului$ *n sc(imbul unei sume *n monedă naţională$ *n condiţii mult mai

a'antaoase dec+t cele ale pieţei. !entru obţinerea acestor credite a fost necesar

să se respecte o serie de condiţii impuse de către F.M./. ţărilor membre.

%om+nia a făcut u at+t de credite curente *n tranşe$ c+t şi de credite stand4b= şi de

finanţarea compensatorie.

bţinerea de alocări de D.".5. *n caul unor noi emisiuni de asemeneainstrumente. Deoarece F.M./. a *ntrerupt emisiunile de D.".5. *ncep+nd din 1L72$

%om+nia nu a beneficiat p+nă *n 1L7 de asemenea alocări. Conform deciiei

F.M./. ţara noastră a primit alocări *ncep+nd din 1L7L şi 1L.

n urma reuniunii anuale a F.M./. din septembrie 1LL7$ s4a luat deciia unei noi

maorări a cotelor ţărilor membre şi a unei noi alocări de D.".5. Maorarea

cotelor de )Y aplicată la ni'elul e:istent de 1)$3 mld. D.".5. a repreentat o

substanţială creştere a capacităţii ţărilor membre de a beneficia de resurse

financiare de la Fond. Cota %om+niei la F.M./.$ care *n 1LL7 repreenta 7)$1

milioane D.".5.$ a crescut *n anul următor la apro:imati' 1$1 miliarde D.".5. >1$)

miliarde dolari?.

9a sf+rşitul anului februarie 1LL7$ din cota parte de 7)$1 mil. D.".5. e:ista dea o

cumpărare nerambursabilă de 3L$L mil. D.".5.$ respecti' un procent de )$3Y din cotă.

Cumpărarea e:istentă poate fi analiată astfel#

1L$2 mil. D.".5. ; facilitatea de finanţare compensatorie şi situaţii nepre'ăuteI

1$) mil. D.".5. ; facilitate de transformare sistemicăI

232$2 mil. D.".5. ; acord de confirmare.

n ceea ce pri'eşte deciia de alocare de noi D.".5. aceasta a pre'ăut dublareaalocărilor$ deci maorarea cu 21$ miliarde D.".5. După această alocare$ %om+nia deţine *n

23

8/15/2019 Curs MC


total 222$1 milioane D.".5.$ >apro:imati' 2 ; 3 milioane dolari?$ care se adau&ă la

reer'a statului.

%eferitor la obţinerea dreptului de participare la luarea deciiilor *n cadrul F.M./.$

%om+nia deţine un număr de 'oturi corespunător cotei de participare.

Dreptul de 'ot se e:ercită prin intermediul unui &rup de 12 ţări$ &rup condus de

repreentantul landei$ care repreintă şi interesele ţării noastre *n Consiliul -:ecuti' alF.M./. n cadrul acestui &rup$ numit “Constituenta”$ %om+nia deţine un număr de 'oturi$

după cum reultă din tabel#

Dir%ctor :Loc,iitor< Ţara Nu&*r 8oturi

%epreentantul

landei şi al0crainei

rmenia L2)Bosmia şi @erţe&o'ina 162Bul&aria LLCroaţia 266Cipru 12)

Heor&ia 136/srael 6L12Macedonia 76Moldo'a 11)landa 36L2%om+nia 77L10craina 1223

5otal 'oturi 7276

5otalul de 7276 'oturi repreintă un procent de $L7Y din totalul &eneral de

1L3331 'oturi.bţinerea dreptului de aderare a %om+niei la B./.%.D.$ a fost condiţionat de aderarea

la F.M./.

'!+ Sist%&u &on%tar %urop%an

"istemul monetar european a răspuns *ntr4un mod satisfăcător$ *n cei peste 1 ani de

funcţionare$ scopului pentru care a fost creat şi anume asi&urarea unei str+nse cooperări

*ntre ţările comunitare$ care să ducă la realiarea stabilităţii monetare şi la e'oluţia

neinflaţionistă a preţurilor. "4a creat un mecanism relati' stabil de 12 monede ale căror

cursuri de sc(imb floteaă concentrat *n cadrul unor mare ri&uros controlate şi

supra'e&(eate de băncile centrale.

'!+!1 Sist%&u Mon%tar Europ%anB %tap% pr%&%r(*toar%

nceputurile procesului de inte&rare europeană se plaseaă *n deceniul al 6lea$ c+nd

sunt semnate două tratate esenţiale *n crearea unei comunităţi economice#

anu 1H01 c+nd se semneaă$ la !aris# 5ratatul cu pri'ire la Comunitatea

-conomică a Cărbunelui şi a ţelului >la care participă 6 ţări# Franţa$ Hermania$

/talia$ Bel&ia$ landa$ 9u:embur&?I

2

8/15/2019 Curs MC


anu 1H05 c+nd se semneaă$ la %oma# 5ratatul pri'ind crearea Comunităţii

-uropene a -ner&iei tomice >-0%5M? şi 5ratatul pri'ind crearea

Comunităţii -conomice -uropene >C--?.

stfel$ 5ratatul de la %oma a pus *n funcţiune un mecanism de cooperare economică$

care ulterior a necesitat o coordonare a acti'ităţii monetare.

biecti'ele C--$ către care a fost orientată *ntrea&a politică au 'iat# realiarea unei uniuni 'amale$ respecti' a unei protecţii comune tarifare faţă de

terţiI

realiarea libertăţii de circulaţie a capitalurilor$ a forţei de muncă şi a ser'iciilorI

realiarea unei politici comunitare *n domeniul a&riculturii.

/nte&rarea monetară *n cadrul "M- este iniţiată prin mecanismul “şarpelui monetar”$

>1L72?$ continuată cu *nfiinţarea "M- >*n 1L7L? şi urmată de procesul *nfiinţării monedei

unice -0%$ cu *ncepere din anul 1LL3.

Şarpele !onetar

cordul de la ,as(in&ton din 1L71$ prin care marele de fluctuare ale monedelor s4

au modificat de la \ 1Y la \ 2$2)Y$ n4a asi&urat dec+t o stabilitate limitată a ratelor de

sc(imb. Dacă o monedă se află la limita superioară$ *n timp ce o alta se află la limita

inferioară >respecti'$ moneda este la ni'elul “plafon” sau la ni'elul “planşeu”? reultă că

cele două monede *nre&istreaă o abatere a cursului de $)Y 'is a 'is de definiţia oficială.

Dacă o monedă care se află la ni'elul plafon trece la ni'elul planşeu$ *n timp ce o altă

monedă urmeaă o traiectorie in'ersă$ reultă că ecartul aun&e la LY.

'!+!' Cr%ar%a #i 6unc,ionar%a Sist%&uui Mon%tar Europ%an

Dificultăţile “şarpelui monetar” au condus autorităţile monetare europene spre

căutarea unei one de stabilitate monetară. Consiliul -uropean de la Copen(a&a$ din 74

aprilie 1L7$ şi cel de la Breme din 647 iulie$ acelaşi an$ au trasat liniile unui nou sistem.

cestea au fost adoptate de Consiliul -uropean $ *n decembrie 1L7$ iar punerea *n aplicare

a fost decisă la 12 martie 1L7L. 9a sistem au aderat Franţa$ Hermania$ Bel&ia$ /talia$

Danemarca$ landa$ 9u:embur& şi apoi n&lia.

/unc,ionar%a sist%&uui &on%tar %urop%an s-a 2a)at p% o &on%* ECU #i p%

%6inir%a cursurior pi8ot a% &on%%or 6a,* % ECU pr%cu& i p% un &%canis& %int%r8%n,ii p% pia,a 8autar*!

Denumirea monedei de -C0 pro'ine de la denumirea en&leă -uropean

Currenc= 0nit şi e'ocă o monedă franceă 'ec(e confecţionată din aur$ care a

circulat *n Franţa$ *n secolul al ///4lea şi care era reer'ată numai marilor

demnitari.

Moneda -C0 era construită pornind de la un coş de monede al ţărilor participante

la sistem iar ponderea fiecăreia *n definirea -C0 depindea de ni'elul !/B al

fiecărei ţări şi de 'olumul sc(imburilor comerciale.

2)

8/15/2019 Curs MC


'!. Int%(rar%a &on%tar* %urop%an*

'!.!1 Etap% a% $n6*ptuirii Uniunii Mon%tar% Europ%n%

Acoru % a Maastric7t

n decembrie 1LL1 la Maastric(t >*n Jările de os? se desfăşoară o *nt+lnireeuropeană la care se formuleaă termenii noului tratat. !rin acest tratat$ care a intrat *n

'i&oare de la 1 noiembrie 1LL3 este introdus un nou concept$ cel de “0niune -uropeană”

>0-?$ care reuneşte.

a? Comunitatea -uropeană

b? Cooperarea *n materie de politică e:ternă şi securitate

c? Cooperarea *n domeniul politicii interne şi de ustiţie

5ratatul cuprinde 2 părţi#

o parte consacrată realiării uniunii economice şi monetare

o parte consacrată realiării uniunii politice !rincipalele obiecti'e economice pentru introducerea uniunii monetare sunt#

sporirea stabilităţii internaţionale ; euro şi dolarul intră *n competiţie$ iar cea

mai stabilă dintre ele 'a fi preferată *n tranacţiile internaţionaleI

diminuarea 'ariabilităţii şi incertitudinii ratelor de sc(imb implică o alocare mai

eficientă a resurselor *n cadrul uniuniiI

reducerea costurilor de tranacţionare >nu mai sunt antrenate costuri le&ate de

con'ersiune sau acoperirea riscului de sc(imb?I

*mbunătăţirea competiti'ităţiiI sporirea stabilităţii interne ; >de e:emplu$ 'a e:ista doar o sin&ură rată a

inflaţiei? comparati' cu 1)$ c+t repreintă numărul ţărilor membre ale "M-I

scăderea anticipată a ratelor dob+nilor şi inflaţiei.

!rintre actorii acestui scenariu se numără şi a(%n,ii %cono&ici$ respecti' firmele.

/ntroducerea euro are efecte considerabile pentru mana&ementul acestora$ iar

strate&iile adoptate şi măsurile luate urmăresc pre&ătirea pentru faa finală a uniunii

economice şi monetare. !e de altă parte$ sunt antrenate costuri care trebuie comparate cu

a'antaele care deri'ă din utiliarea monedei unice. 9ocul a&enţilor economici *n realiarea

uniunii monetare poate fi identificat pe baa elementelor din următorul plan#

Etap% #i &*suri aoptat%

- lista participanţilor la 0-M- instruirea "-CB şi a BC-

26

8/15/2019 Curs MC


Faa 9ansarea0-M

nceputul faei>*nceputul lui1LL?

- producţia de bancnote şi monede- adoptarea cadrului le&al complet- structuri naţionale de *ndrumare- planuri de transformare a comunităţii bancare şi

financiareFaa B

"tartul0-M

nceputul faei

>1.1.1LLL?

- fi:area ratelor de con'ersie

- euro de'ine o monedă de drept- BC- conduce politica monetară şi 'alutară- piaţa monetară$ internaţională$ de capital şi 'alută *n

euro- băncile şi instituţiile financiare continuă transformarea

- operatorii publici şi pri'aţi$ alţii dec+t băncile *nceptransformarea c+nd şi cum doresc

Faa CMonedaunică

utiliată

nceputul faei>1.1.22?

- se introduc bancnotele şi monedele euro- băncile au terminat transformările- sunt retrase bancnotele şi monedele naţionale

- operatorii publici şi pri'aţi definiti'eaă transformarea

După cum se obser'ă din tabelul preentat$ operatorii publici şi pri'aţi au *nceput

transformările$ după 1 ianuarie 1LLL$ fiind ne'oiţi să definiti'ee operaţiunile *n

ma:imum 6 luni de la *nceputul ultimei fae.

Comunităţile de afaceri beneficiaă de asemenea$ de pe urma eliminării riscului de

sc(imb şi a *mbunătăţirii pieţei interne.

'!.!' Mon%a EURO! A8anta% #i incon8%ni%nt%

Lansar%a &on%%i EURO

%euniunea de la Madrid$ din decembrie 1LL) a adoptat denumirea monedei unice

“-0%” care *nlocuieşte 'ec(ea monedă comună -C0.

Calendarul te(nic de lansare a monedei -0% a pre'ăut următorii paşi#

6a)a 1B la *nceputul anului 1LL au fost selecţionate din cele 1) ţări membre 0-$

acelea care au *ndeplinit criteriile de con'er&enţă$ pentru anul ZL7.

6a)a a II-aB de la 1 ianuarie 1LLL$ odată cu *nceperea acti'ităţii Băncii Centrale

-uropene$ s4au stabilit ratele de sc(imb *ntre -0% şi de'iele ţărilor care au aderat.

Moneda -0% este introdusă *n paralel cu monedele naţionaleI iniţial$ -0% este admisă

doar ca monedă scripturalăI plăţile cas( continuă să se realiee *n monedele naţionale.

-0% se utilieaă şi *n cadrul *mprumuturilor publice.

6a)a a III-a# 'a debuta la 1 ianuarie 22 şi se pre'ede punerea *n circulaţie a

biletelor şi a monedelor -0%$ care 'or circula paralel cu monedele naţionale timp de 6

luni.

6a)a a IV-aB se 'a derula după 1 iulie 22$ c+nd -0% 'a de'eni sin&urul miloc

de plată.

/ntroducerea monedei -0% de la 1 ianuarie 1LLL a fost precedată de adoptarea

%e&ulamentului 113VL7$ prin care s4au pre'ăut dispoiţiile referitoare la *nlocuirea -C0cu -0%$ astfel#

27

8/15/2019 Curs MC


de la 1 ianuarie 1LLL$ toate referirile la -C0$ utiliate *n contracte şi alte

instrumente uridice au fost *nlocuite cu -0%$ utili+ndu4se pentru con'ersie$

raportul 1V1 >] -C0 S 1 -0%?I

au fost stabilite rapoartele fi:e de sc(imb$ 'alabile de la 1 ianuarie 1LLLI

au fost definite re&ulile de rotunire.

i!bolul - ERO

n februarie 1LL7$ un Comitet Directorial numit Comitetul Monetar a *naintat o

propunere finală cu pri'ire la denominarea şi specificaţiile te(nice ale monedelor -0%

>diametru$ &reutate$ culoare$ compoiţie etc.?. "4a ţinut cont$ *ntr4o măsură sporită$ de

cerinţele şi necesităţile instituţiilor şi societăţilor care 'or accepta monedele -0% pentru

plăţi$ mai ales *n situaţia c+nd plăţile se fac prin sisteme şi ec(ipamente dea e:istente *n

funcţiune. !entru recunoaşterea monedelor -0% a fost necesară includerea unor

caracteristici unice."4a a'ut *n 'edere$ de asemenea$ luarea tuturor măsurilor de si&uranţă la

confecţionarea şi structurarea monedelor -0% pentru a se e'ita$ *ntr4o măsură ridicată$

frauda *n confecţionarea acestor monede.

!rin Directi'a LV27C-$ Consiliul şi !arlamentul -uropei au stabilit ca prima serie

de monede -0% să includă denominaţii$ 'ariind de la 1 cent la 2 -0%$ cu următoarele

specificaţii te(nice#

Sp%ci6ica,ii% t%7nic% a% pri&%i s%rii % &on%% EURO

Vaoar%:EURO<

Dia&%tru:&&<

Krosi&%:&&<

Kr%utat%:(ra&%<

/or&* Cuoar% Co&po)i,i%

2 2)$7) 1$L) $) %otund - -:tern alb- /ntern &alben

Cu 7)8i2)Cu8iu[n

1 23$2) 2$12) 7$) %otund - -:tern &alben- /ntern alb

Cu8iu[nCu 7)8i2)

$) 2$2) 1$6L 7 %otund Halben Cul[n$2 22$2) 1$63 )$7 Floare

spaniolăHalben Cul[n

$1 1L$7) 1$)1 $1 %otund Halben Cul[n

0 '150 1.1 +H Rotun Ro#u O,% acop%ritcu Cu' 150 1+4 + Rotun Ro#u O,% acop%rit

cu Cu1 14'0 1+' '' Rotun Ro#u O,% acop%rit

cu Cu

bre'ierea oficială pentru -0% este -0%. ceasta a fost stabilită de r&aniaţia

/nternaţională de "tandardiare >/nternaţional "tandard r&anisations ; /"?$ şi este folosită

*n toate scopurile# financiar$ comercial$ contabil.

"imbolul &rafic pentru -0% arată ca un - rond marcat cu două linii paralele

oriontale.

2

8/15/2019 Curs MC


"imbolul a fost inspirat din litera &recească epsilon$ e'oc+nd ci'iliaţia &reacă$ şi din

prima literă a cu'+ntului “-uropa”. Cele două linii paralele repreintă stabilitatea -0%.

"ancnot%% *n total sunt 7 -0% bancnote$ *n diferite mărimi şi culori$ cu 'alori de

)$ 2$ 1$ )$ 2$ 1 şi ) -0%. Desi&nul şi &rafica lor sunt simbolice pentru

ar(itectura europeană. Desenele nu repreintă nici un monument real$ e:istent ! !e faţa

bancnotelor se &ăsesc &rafice de ferestre şi porţi$ ca simbol al spiritului de cooperare şi

desc(idere *n 0niunea -uropeană. !e spatele fiecărei bancnote sunt sc(iţate diferite stiluri

de poduri$ fiecare specific unei anumite perioade$ o metaforă a comunicării oamenilor *n

-uropa şi cu restul lumii.

Desi&nul final a fost anunţat *n decembrie 1LL6$ la Dublin$ la Consiliul -uropean.

5oate monedele sunt pre'ăute cu sisteme a'ansate de securitate.

Mon%%% ? sunt *n număr de cu 'alori de 2 şi 1-0%$ apoi )$ 2$ 1$ )$ 2$ şi 1

cenţi. Fiecare monedă are o faţă identică$ repreent+nd (arta 0-$ pe un fundal cu linii

trans'ersale$ la care sunt ataşate stelele de pe stea&ul european. Modelul de pe cealaltă faţă amonedei poate fi ales de fiecare din cele 11 state membre. De e:emplu$ un cetăţean france

'a putea să4şi cumpere *n Berlin un (ot4do& cu o monedă -0% a'+nd c(ipul re&elui

"paniei).

E6%ct%% introuc%rii &on%%i EURO

Multe sectoare ale economiei au trecut la sistemul -0% *ncă de la 1 ianuarie 1LLL.

5ot de la această dată tranacţiile *ntre sectorul bancar şi băncile centrale se fac *n -0%.

5oate pieţele de capital ale statelor participante *şi opereaă operaţiile *n noua monedă.

Hu'ernele utilieaă -0% pentru stabilirea noilor bu&ete. Cele mai mari firme$ au trecut

la utiliarea -0% *ncă de la *nceputul procesului datorită beneficiilor care sunt multiple#

eliminarea costurilor şi a riscului sc(imburilor internaţionaleI

transparenţa preţurilor care duce la o mai bună concurenţă cu pri'ire la '+nări şi

ser'iciiI

standardiarea contabilităţii şi a altor sisteme.

Companiile mici şi milocii$ care sunt de obicei furniorii companiilor mari$ sunt

ne'oite să treacă la sistemul -0% pentru a4şi periclita e:istenţa.

ncep+nd de la 11 ianuarie 1LLL >deoarece a fost ne'oie de o săptăm+nă pentru

sf+rşitul de an şi terminarea stocului e:istent?$ aproape toate preţurile *n maoritatea

ma&ainelor şi supermar<eturilor au fost afişate at+t *n -0% c+t şi *n 'ec(ea monedă

naţională. ceasta ser'eşte la “con'ertirea publicului” la folosirea monedei unice -0%.

Asupra sist%&uui 2ancar$ efectele pot fi e'idenţiate astfel#

De la 1 ianuarie 1LLL$ &aoritat%a băncilor oferă posibilitatea clienţilor săi de a4şi

con'erti economiile *n -0%$ dar obli&ati'itatea 'a sur'eni numai după 22! !osesorul

unui cont *n -0% poate plăti sau poate da ordine de plată *n moneda naţională$ fără a i se

percepe 'reun comision. !entru plăţile *n -0% au fost tipărite noi carnete de cecuri$ iar pe

) “-uro 1LL ; %aport” ; -uropean Comissin$ 2).3.1LL

2L

8/15/2019 Curs MC


l+n&ă lo&o4ul -0% sunt pre'ăute şi cu o bandă ma&netică care asi&ură că plata se 'a

realia.

3

8/15/2019 Curs MC


CAPITOLUL +

Circua,ia &on%tar* &asa &on%tar* #i a(r%(at%% &on%tar%

+!1! Circua,ia &on%%i+!1!1! Tran)ac,ii% 6inanciar% #i rou or

Componentă a relaţiilor financiare$ tranzaciile 0inanciare constituie operaţiunile de

creare a instrumentelor financiare$ de către bănci şi alte cate&orii de instituţii financiare$

precum şi de transfer al acestora de la un subiect economic la altul. i3carea

instrumentel!r 0inanciare$ reflectată prin modificarea 'olumului tranacţiilor financiare

>'ariaţii ale a&re&atelor financiare?$ repreintă 0lu9urile 0inanciare$ a căror interconectare

&enereaă circuitele financiare.

!ri'ite la scara subiecţilor economici$ tranacţiile financiare >metamorfoa banilor?

permit di'erşilor subiecţi să realiee repartiarea dorită$ *n timp$ a utiliărilor date

'eniturilor$ *n funcţie de ne'oile şi aprecierile lor$ o repartiare mai raţională economicdec+t *n absenţa tranacţiilor financiare.

+!1!'! Circua,ia 2*n%asc* #i %i&it*ri% ac%st%ia

Din cele e:puse mai sus$ reultă ! *rim) acce*iune care se *!ate #a circulaiei

m!netare$ ca fiind procesul de mişcare a banilor *n cadrul şi *n scopul asi&urării circulaţiei

bunurilor şi ser'iciilor.

-ste necesar ca o cantitate de monedă să răm+nă *n permanenţă *n circulaţie. !e

măsură ce are loc sc(imbul de mărfuri$ o parte importantă din moneda respecti'ă 'a re'eni

*n depoitele instituţiilor bancare. "trict monetar$ *n circulaţie 'a trebui să răm+nă constant oanumită cantitate de bani ; numerar sau monedă de cont ; care să permită realiarea

mărfurilor şi ser'iciilor pe o perioadă de timp determinată şi *n condiţii normale ale

circuitelor. %eali+ndu4se preponderent prin intermediul monedei de cont$ funcţia banilor ca

miloc de plată se amplifică$ influenţ+nd structura cantităţii de monedă.

5otodată$ *nlocuirea monedelor cu instrumentele financiare &enereaă modificări

fundamentale *n circulaţia monetară$ asi&ur+nd o oarecare independenţă a acesteia faţă de

circulaţia mărfurilor şi$ totodată$ accentu+ndu4i influenţa asupra acesteia din urmă.

ntr4o accepţiune intensională$ circulaia m!netar) se defineşte ca fiind un ansamblu

coerent şi comple: de flu:uri şi circuite prin intermediul cărora se desfăşoară mişcarea banilor$ *n procesul realiării mărfurilor şi ser'iciilor$ mişcare dependentă relati' de

procesualitatea circulaţiei mărfurilor$ desfăşur+ndu4se conform unor re&ularităţi specifice

economiei de piaţă.

n unitatea sa prin di'ersitate$ circulaţia monetară *ndeplineşte două funcţii$ care se

re&ăsesc continuu *n mişcarea banilor#

0uncia #e institui!nalizare$ prin care circulaţia monetară &enereaă$ de'oltă şi

e:tinde sistemul monetar şi componentele acestuiaI

0uncia #e subzisten)$ de emisiune$ prin care se realieaă punerea *n circulaţie

şi retra&erea din circulaţie a banilor.

31

8/15/2019 Curs MC


+!'! Masa &on%tar* #i a(r%(at%% &on%tar%+!'!1! D%6inir%a &as%i &on%tar%

Masa monetară

• repreintă un indicator care desemneaă totalitatea miloacelor băneşti e:istente *n economia unei ţări la un moment dat$ sau camedie pe o anumită perioadăI

• este un indicator statistic$ care se cuantifică pe baa bilanţuluicentraliat al *ntre&ului sistem bancar dintr4o ţară$ după deducereaoperaţiunilor duble dintre bănci.

Costin Eiriţescu *n lucrarea citată anterior a'anseaă două definiţii care circulă *n

le&ătură cu masa monetară#

1? Masa monetară este o mărime etero&enă const+nd din suma acti'elor care pot fi

utiliate pe teritoriul unei ţări pentru cumpărarea de bunuri şi ser'icii şi pentru ac(itarea

datoriilor >definiţia monetaristă?

2? Masa monetară este a&re&atul sau a&re&atele financiare care sunt str+ns corelate

cu produsul naţional brut sau cu un alt indicator al acti'ităţii economice.n structura masei monetare se cuprind#

monedele principaleI

bancnotele şi biletele de teaurI

banii di'iionari de metal şi (+rtieI

banii de cont.

!ri'ită dintr4o altă structură$ masa monetară cuprinde nu!erarul şi banii

scripturali . ceste două componente au aceleaşi funcţii *n acti'itatea economică şi se pot

transforma una *n cealaltă. !onderea cea mai mare *n masa monetară o au banii scripturali.

!entru a determina ni'elul masei monetare se iau *n considerare miloacele băneşti

e:istente *n conturile clienţilor$ plus numerarul *n circulaţie$ respecti'$ elementele din

pasi'ul băncilor comerciale şi cele ale băncii centrale.

+!'!'! Structura &as%i &on%tar%

asa m!netar) se *rezint) ca ! m)rime eter!-en) c!nst+n# #in t!talitatea acti(el!r

care *!t 0i utilizate *entru *r!curarea bunuril!r 3i ser(iciil!r 3i *entru *lata #at!riil!r.

ltfel spus$ masa monetară repreintă ansamblul miloacelor de plată$ respecti' de

lic(iditate$ e:istente la un moment dat *n cadrul unei economii.Henerali+nd diferitele accepţiuni şi interpretări date masei monetare$ sferei sale de

cuprindere$ maoritatea monetariştilor au apreciat că *n structura acesteia pot fi incluse

următoarele acti'e#

1. m!ne#a e0ecti() sau numerarul >bilete de bancă şi monedă di'iionară?I

2. m!ne#a #e c!nt $ respecti' disponibilităţi *n conturi curenteI

3. #e*unerile la termen şi *n 'ederea economisiriiI

. alte acti(e$ cu &rad mai mare sau mai mic de lic(iditate.

Mon%a %6%cti8*

-ste solicitată de a&enţii economici$ nu *n calitate de marfă$ ci pentru bunurile şi

ser'iciile ce pot fi procurate *n sc(imbul ei.

32

8/15/2019 Curs MC


!ne#a e0ecti() re*rezint)% #eci% acti(ul cel mai lic$i#% 0iin#% t!t!#at)% una #in

c!m*!nentele im*!rtante ale masei m!netare.

Mon%a % cont :isponi2iit*,i% $n conturi cur%nt% a 8%%r%<! celaşi

&rad de lic(iditate *l probeaă şi disponibilităţile din conturile curente şi asupra cărora pot fi

trase cecuri şi efectua plăţi fără prea'i. sumă depusă *n cont poate fi considerată monedă

*ntruc+t titularul depoitului respecti' poate să4şi ac(ite datoriile sau să4şi procure bunuri şiser'icii cu cecuri trase asupra sa. ceste disponibilităţi *n conturi la 'edere au aceleaşi

calităţi precum moneda efecti'ă$ put+nd fi transformate$ fără restricţii$ una *n cealaltă. n

practica din ţările de'oltate$ maoritatea tranacţiilor >peste LY? se lic(ideaă cu autorul

cecurilor.

D%po)it%% a t%r&%n #i $n 8%%r%a %cono&isirii! lături de moneda efecti'ă şi de

cont$ *n structura masei monetare sunt incluse depoitele la termen constituite la bănci$ case

de economii etc.$ asupra cărora nu pot fi trase cecuri şi efectua plăţi imediate$ dar care pot fi

retrase după un prea'i.At% acti8%! Din aceleaşi raţiuni$ *n structura masei monetare sunt incluse şi acti(ele

*lasate n #i0erite titluri$ emise şi puse *n circulaţie pe piaţa financiar4monetară$ ele a'+nd

un &rad mai mare sau mai mic de lic(iditate.

+!'!+! Inicatori #i a(r%(at% &on%tar%A< Inicatori &on%tari

Dimensionarea masei monetare şi urmărirea e'oluţiei acesteia$ a diferitelor tendinţe

pe care le *nre&istreaă acti'ele componente$ cu &rade diferite de lic(iditate$ se realieaă

folosind anumiţi indicatori monetari$ inte&raţi *ntr4un model de analiă monetară de naturăsă e:plice şi să orientee procesele şi politica monetară.

Monetariştii &rupeaă indicatorii monetari *n #!u) cate-!rii. un prim set de

indicatori sunt cei care oferă informaţii pri'ind estimarea e'oluţiei masei monetare şi care

e:primă caracterul *!liticii m!netare$ ca e:pansionistă sau restricti'ă. doua cate&orie

&rupeaă acei indicatori care oferă informaţii pri'ind estimarea efectelor e:ercitate de

politica monetară asupra celei economice$ ei e:prim+nd *n acest ca !biecti(ele *!liticii

m!netare. 0nii monetarişri fac distincţie *n cadrul acestei din urmă cate&orii de indicatori$

*ntre cei care e:primă obiecti'ele pe termen scurt >s(ort term tar&ets? de cei care e:primăobiecti'ele pe termen lun& >lon& term tar&ets? ale politicii monetare. !rimii sunt consideraţi

in#icat!ri m!netari *r!*riu/zi3i7 oferind informaţii at+t despre caracterul e'oluţiei masei

monetare$ c+t şi despre obiecti'ele pe termen scurt urmărite de autorităţile monetare pentru

influenţarea proceselor e:tramonetare. Cei din urmă sunt consideraţi “in#icat!ri

ec!n!mici7$ ei reflect+nd le&ătura dintre obiecti'ele politicii monetare şi scopurile politicii

economice &enerale.

n practica monetară din ţările de'oltate se utilieaă ca indicatori de reflectare a

caracterului şi obiecti'elor politicii monetare rata #!b+nzii 3i a-re-atele m!netare.

33

8/15/2019 Curs MC


"< A(r%(at%% &on%tar%

Deşi a-re-atele m!netare diferă *n &eneral de la ţară la ţară *n funcţie de condiţiile

e:istente$ respecti' de &radul de de'oltare a pieţei financiare$ de conceptele şi politicile

care domină scena monetară şi de ne'oile practice imediate şi de perspecti'ă$ totuşi$ ele au

anumite caracteristici comune. !ornind de la aceste aprecieri$ specialiştii au &rupat

a&re&atele monetare n trei cate-!rii8

&on%a pri&ar* >baa monetară sau moneda de reer'ă?.

ceasta repreintă moneda emisă şi controlată de banca centrală. "e defineşte ca

#i0erena dintre total acti' şi total pasi' din bilanţul acestei instituţii. Acti(ul b)ncii centrale

reflectă$ *n &eneral$ modalităţile prin care aceasta creeaă moneda şi anume# prin

distribuirea de credite băncilor comerciale$ altor instituţii de credit şi teauruluiI prin

rescontarea efectelor comerciale şi a celor publice. n ce pri'eşte$ *asi(ul $ acesta e:primă

mărimea şi repartiarea pe deţinători a monedei primare >bilete de bancă$ monedă

di'iionară$ disponibilităţile *n contul teaurului şi *n conturile băncilor creatoare demonedă scripturală etc.?.

&on%a ca &ioc % pat*$ respecti' masa monetară *n sens restr+ns >mone=

supl=?$ cuprin+nd produsele monetare$ respecti' milocele de plată$ create de

banca centrală şi celelalte bănci şi instituţii financiar4bancare.

&on%a ca a8u,i% n%t* care include produsele monetare amintite$ inclusi' acele

acti'e care nu se utilieaă ca miloace de plată *n mod curent$ dar care se pot

transforma mai rapid sau mai lent *n lic(idităţi.

+!+! Masa &on%tar* $n Ro&3nian caul %om+niei$ analia masei monetare este realiată prin utiliarea următoarelor

a&re&ate#

&asa &on%tar* *n sensul lar& >M2?

&asa &on%tar* *n sensul restr+ns >M1? care cuprinde#

numerar *n afara sistemului bancar

disponibilităţi la 'edere

c8asi-2aniG *n structura cărora se include#

economiile populaţiei depoitele *n lei

depoitele *n 'alută

5ot pentru analia masei monetare se determină şi indicatorul baa monetară$

calculat ca medie ilnică şi la sf+rşitul perioadei$ *n structura căruia sunt incluse următoarele

elemente#

nu&%rar $n casi%rii% 2*nciorG

nu&%rar $n a6ara sist%&uui 2ancarG

isponi2iit*,i a% 2*ncior a "NR!

3

8/15/2019 Curs MC


+!.! Contraparti%% &as%i &on%tar%

După cum am arătat$ masa monetară repreintă totalitatea produselor monetare

create şi puse la dispoiţia unei economii la un moment dat. ltfel spus$ ea repreintă

ansamblul miloacelor de plată$ respecti' de lic$i#it)i$ *nţele&+nd prin aceasta din urmă

capacitatea unor acti'e financiare disponibile de a fi transformate fără complicaţii *n

monedă >efecti'ă sau de cont?.

1ic$i#it)ile se preintă sub forma creanel!r asupra intermediarilor financiari >bănci

centrale$ bănci comerciale şi teaur?$ deţinute de a&enţii nefinanciari şi care repreintă

contrapartidele masei monetare.

Băncile creeaă monedă. Moneti+nd acti'ele$ ele le plaseaă sub formă de credite

a&enţilor nonfinanciari. c(iiţia de contrapartidă are loc prin#

a? creaţia monetară a băncilor comercialeI

b? creaţia a băncii centraleI

c? finanţarea monetară.

CAPITOLUL ./inan,ar%a %cono&i%i na,iona%

.!1! R%surs%% #i circuit%% 6inanciar%

.!1!1! A(r%(at%% %cono&ic%

!entru *nţele&erea mecanismelor de finanţare a economiei este necesară preentarea$

pe scurt$ a a&re&atelor economice$ conform sistemului de conturi naţionale.

"istemul de conturi naţionale >contabilitatea naţională? se baeaă pe două tipuri de

a&re&ate#

"istemul acţiunilor economice elementare$ care &enereaă nomenclatorul

operaţiunilor.

"istemul entităţilor$ care &enereaă nomenclatorul a&enţilor.

N!menclat!rul !*eraiunil!r cuprinde trei mari cate&orii#

a? operaţiuni asupra bunurilor şi ser'iciilor# este 'orba de producţie$ de consum şi

de in'estiţiiI

b? operaţiuni de repartiţie şi transferuri$ care descriu circulaţia 'eniturilor *ntrea&enţi. ceastă cate&orie cuprinde salariile$ 'eniturile din proprietate$ impoitele

etc.I

c? operaţiuni financiare$ care cuprind miloacele de plată utiliate pentru realiarea

operaţiunilor precedente.

Componentele n!menclat!rului a-enil!r se clasifică după două criterii > şi B?#

3)

8/15/2019 Curs MC


A! Casi6icar%a econo!ică a a(%n,ior %cono&iciup* natura acti8it*,ii or

D%6ini,ia E%&p% % in6or&a,ii %cono&ic% r%%8ant%1! STATUL

Comple:ul celor trei puteri

separate din societate#le&islati'ă$ e:ecuti'ă şi

udecătorească

Bu&etul de stat cu capitolul “Aenituri”# 'enituri curente >'enituri

fiscale$ 'enituri nefiscale?$ 'enituri de capital şi capitolul “C(eltuieli”#c(eltuieli social4culturale$ c(eltuieli pentru &ospodărie comunală şilocuinţe$ apărarea naţională$ ordinea publică etc.

'! NTREPRINĂTORI PARTICULARI!ersoane sau &rupuri de

persoane dispun+nd deanumite sume de banişiVsau miloace de

producţie cu caredesfăşoară acti'ităţieconomice le&ale.

!roducţie$ in'estiţii$ economii$ importuri$ e:porturi etc.

+! MENA;ELE :KOSPODĂRIILE<0nităţi economice care auca nucleu familia

8umărul mediu de membri$ consumul alimentar$ nealimentar şi deser'icii$ autoconsumul$ economiile.

"! Casi6icar%a statistică a a(%n,ior %cono&iciup* natura acti8it*,ii or

1! SOCIETĂŢI ŞI CVASISOCIETĂŢI NE/INANCIARE0nităţi instituţionale nefinanciare a căror funcţie o constituie producerea de bunuri şi ser'iciinefinanciare destinate pieţei şi ale căror resurse pro'in din '+narea producţiei

'! KOSPODĂRIILE POPULAŢIEI0nităţile economice a căror funcţie principală este de a consuma sau de a produce bunuri şi ser'iciinefinanciare. %esursele acestui sector pro'in din remunerarea muncii >inclusi' a'antaele *n natură?$transferuri de la celelalte sectoare$ 'enituri din proprietate şi din industria casnică

+! ADMINISTRAŢIA PU"LICĂ0nităţi instituţionale a căror funcţie principală este de a produce ser'icii nedestinate pieţei pentrucolecti'itate sau de a efectua operaţii de redistribuire a 'eniturilor statului şi ale căror resurse pro'indin prele'ări sau 'ărsăminte obli&atorii de la celelalte sectoare

.! ADMINISTRAŢIA PRVATĂ%e&rupeaă unităţile instituţionale care produc *n principal ser'icii nedestinate pieţei pentru&ospodării şi ale căror resurse principale pro'in din contribuţiile 'oluntare efectuate de &ospodării *n

calitate de consumatori 0! INSTITUŢIILE /INANCIARE0nităţile instituţionale a căror funcţie principală este de a finanţa şi ale căror resurse sunt formatedin fonduri băneşti atrase şi dob+nile *ncasate. Cuprind acti'itatea băncilor$ a C-C4ului$ caselor desc(imb 'alutar ş.a.

4! NTREPRINDERILE DE ASIKURĂRI/nclude toate unităţile instituţionale care au funcţia de asi&urare$ adică transformă riscurileindi'iduale *n riscuri colecti'e şi care au drept resurse primele contractuale

5! RESTUL LUMII0n ansamblu de conturi ce reflectă operaţiunile ce se desfăşoară *ntre unităţile reidente şi unităţilenereidente *n ţară.

36

8/15/2019 Curs MC


.!1!' Asi(urar%a r%surs%or 6inanciar% a% %cono&i%i

"c(ematic$ se distin& două modalităţi# 6inan,ar%a ir%ct*B ne'oia de finanţare a unor a&enţi economici >*ntreprinderi şi

administraţie? este acoperită direct de capacitatea de finanţare a altor a&enţi>populaţia?$ fără inter'enţia unor or&aniaţii financiare. %elaţia *ntre cele două

cate&orii de a&enţi se realieaă$ *n esenţă$ prin intermediul pieţei financiare>obli&aţiuni$ acţiuni? sau al altor pieţe de capitaluriI

6inan,ar%a inir%ct*B instituţiile financiare sunt intermediarii care apropiene'oile şi capacităţile de finanţare.

.!1!+! Circuit%% 6inanciar%

n limbaul obişnuit$ conceptul de circuit inte&reaă at+t aspectul formei >un spaţiu*nc(is mai mult sau mai puţin de un cerc?$ c+t şi aspectul distanţei >lun&imea totală a acesteiforme?.

Circuitele 0inanciare sunt constituite prin interacţiunea flu:urilor$ &enerate de

operaţiuni *n care inter'in resurse financiare afectate utiliărilor cu durate diferenţiate.Circuitele financiare nu sunt constituite prin interacţiunea tuturor flu:urilor &enerate

de operaţiunile *n care inter'in resursele băneşti. "unt eliminate din sfera circuitelor financiare creditele comerciale sau *nscrisurile pur contabile de compensare inter4*ntreprinderi >deoarece nu se produce nici o mişcare bănească efecti'ă? şi contracteleinstituţiilor de asi&urări > căci titlurile create nu sunt transmisibile şi atunci c+nd$ *n mode:cepţional$ sunt transmisibile$ acestea se realieaă *n afara pieţei?.

Circuitele financiare apar *ntr4o economie din momentul *n care un bun se impune pentru a ser'i ca monedă$ fa'ori+nd astfel formarea unei 'eritabile economisiri pe termenlun&$ susceptibilă de a &enera in'estiţii$ fără ca prin aceasta a&enţii economici care le

realieaă să se abţină de a consuma.Circuitele financiare nu ser'esc numai pentru a pune la dispoiţia economiei

cantitatea necesară de monedă pentru asi&urarea ec(ilibrului real$ ele contribuind şi a odistribuire adec'ată a acestei cantităţi de monedă *ntre diferiţii a&enţi >*n spaţiu şi *n timp? şila o mai mare stabilitate financiară >minimi+nd$ de e:emplu$ cursurile titlurilor financiarecare constituie contrapartea acestor monede?.

ptimiarea eficienţei circuitelor financiare este supusă mai multor cerinţe# să nu antrenee instabilităţi monetare şi financiareI să fie compatibilă cu dublul control al autorităţilor publice$ la ni'el absolut$

asupra cantităţii de monedă *n circulaţie şi asupra preţului titlurilor financiare$ şila ni'el relati'$ asupra repartiţiei cantităţii de monedă *ntre diferiţi a&enţieconomici$ asupra ierar(iării ratei dob+nii$ asupra parităţii monedei naţionaleI

să permită alocarea riscurilor spre a&enţii economici cei mai apţi pentru a leasuma.

.!'! M%canis&%% #i instru&%nt%% 6inan,*rii

.!'!1! M%canis&%% 6inan,*rii %cono&i%i

nţele&erea mecanismelor de finanţare a economiei trebuie să pornească de laabordarea inte&rati'4sistemică a economiei$ ca un ansamblu de flu:uri şi circuite$ care

intersecteaă at+t sfera reală$ c+t şi sfera monetară a sistemului economic.

37

8/15/2019 Curs MC


Mecanismele de finanţare a economiei$ lu+nd *n considerare tipurile caracteristice dea&enţi economici financiari şi nefinanciari an&aaţi *n realiarea formelor de finanţare$ sunt

preentate *n Fi&ura 1.

3

dministraţia centrală şilocală

!opulaţia ntreprinderi

!iaţafinanciară

!iaţamonetară

Bănci şi alte instituţii financiare

si&urări case de pensiişi mutuale

%estul lumii

/i(! 1! ecanismele #e 0inanare ale ec!n!miei

^^^^^^^^^ !lasamentele di'erse *n titluri financiare

!rime de asi&urări -misiuni de titluri financiare şi *mprumuturi de stat Depoite >depuneri bancare? Credite

8/15/2019 Curs MC


.!'!'! Instru&%nt%% 6inan,*rii %cono&i%i

A< Cr%it%% 2ancar%ferta şi cererea de credit sunt elemente ale ofertei şi cererii de monedă. "olicitarea

unui credit repreintă un miloc de a obţine monedă$ *nsă$ cele două noţiuni nu se suprapun.

Cat%(orii % cr%it%5ipolo&ic$ multitudinea de credite acordate de către instituţiile bancare se preintă$

*ntr4o abordare simplificată$ astfel#a? credite pe termen scurtI pe termen mediuI pe termen lun&I

b? credite cu rată fi:ăI cu rată 'ariabilăIc? credite *n leiI *n de'ieId? credite &arantate >cauţiuni$ &euri$ ipoteci etc.?I ne&arantateIe? credite mobiliabileI nemobiliabileIf? credite de producţieI de e:portI de in'estiţiiI de treorerieI pentru locuinţe etc.Costul creditului 'a 'aria *n funcţie de# costul resurselor instituţiilor financiareI

caracteristicile credituluiI

caracteristicile clientului >situaţie financiară$ mărime etc.?.

"< Pasa&%nt%%

%olul pieţei este de a asi&ura confruntarea *ntre oferta şi cererea de capitaluri.numiţi a&enţi economici doresc să *mprumute$ *n timp ce alţii sunt dispuşi să acorde

*mprumuturi$ percep+nd o dob+ndă. ;lasamentul repreintă acţiunea de in'estire *ntr4un titlu financiar &enerat de cel caresolicită lic(iditate$ prin care sunt atrase resursele băneşti pe pieţele de capital$ resursenecesare finanţării sau economisirii.

peraţiunile pe pieţele de capital constă *n# fie crearea de creanţe ce 'or fi remise *mprumutantului contra monedă sau

monedă centrală >acţiuni$ obli&aţiuni$ bilete de ordin$ certificate de treorerie$etc.? ; piaţa primară.

fie ne&ocierea creanţelor dea e:istente ; piaţa secundară.

n principiu$ structura pieţei de capitaluri$ lu+nd *n considerare durata plasamentelor$se preintă astfel#

a? *iaa m!netar) >piaţa capitalurilor pe termen scurt?$ care cuprinde# *iaa interbancar)$ ce repreintă piaţa monedei centrale$ de pe care a&enţii

economici nonfinanciari sunt e:cluşiI *iaa titluril!r *e termen scurt ne-!ciabile$ pe care a&enţii economici

nonfinanciari sunt admişi.

b? *iaa 0inanciar)$ piaţa capitalurilor pe termen lun&$ poate fi at+t piaţa financiară

directă >relaţii directe *ntre a&enţii nefinanciari?$ c+t şi piaţa monedei centrale$ pecare instituţiile financiare inter'in *n mod masi'.

3L

8/15/2019 Curs MC


CAPITOLUL 0Cr%itu #i o23na

0!1! Cr%itu! Tr*s*turi caract%ristic%!0!1!1! Con,inutu #i tr*s*turi% cr%ituui!

Creditul este operaţiunea prin care se ia n st)*+nire ime#iat) resurse% *n sc$imbul unei *r!misiuni #e rambursare 'iitoare$ *n mod normal ns!ite #e *lata unei #!b+nzi ceremunereaă pe *mprumutător.

5răsături caracteristice#

4ubiectele ra*!rtului #e cre#it% cre#it!rul 3i #ebit!rul preintă o mare di'ersitate

*n ce pri'eşte apartenenţa la structurile social4economice$ moti'ele an&aării *n raport decredit şi durata an&aării sale$ astfel că ierar(iarea acestor laturi$ *n amănunt$ este dificilă.

apreciere &enerală asupra naturii participanţilor la procesul de creditare# creditoriişi debitorii$ contureaă trei cate&orii principale şi de amplă cuprindere# *ntreprinderile$ statulşi populaţia.

;r!misiunea #e rambursare$ element esenţial al raportului de credit$ presupune

riscuri$ şi necesită$ *n consecinţă$ adesea$ an&aarea unei &aranţii.n raporturile de credit$ riscurile probabile sunt#- riscul de nerambursareI- riscul de imobiliare.Riscu % n%ra&2ursar% constă *n probabilitatea *nt+rierii plăţii sau a incapacităţii

de plată datorită conuncturii$ dificultăţilor sectoriale$ sau deficienţelor *mprumutatului.Riscu % i&o2ii)ar% sur'ine la bancă$ sau la deţinătorul de depoite$ care nu este

*n măsură să satisfacă cererile titularilor de depoite$ din caua unei &estiuni nereuşite acreditelor acordate.

Termenul #e rambursare ca trăsătură specifică a creditului are o mare 'arietate.

De la termene foarte scurte >2 ore$ termen practicat *ntre bănci pe pieţele monetare? şi*nc(eindu4se cu termene de la 3 la ) de ani şi c(iar 1 >*n soluţii recente pentru*mprumuturi pri'ind construcţia de locuinţe?.

D!b+n#a este o caracteristică esenţială a creditului.

Tranzacia. Ac!r#area cre#itului

Creditul poate fi consimţit *n cadrul unei tranacţii uniceI acordarea unui *mprumut$'+narea unei obli&aţiuni$ an&aarea unui depoit.n ultimul timp s4a de'oltat sistemul de credit desc(is$ *n cadrul căruia

*mprumuturile efecti'e inter'in la inter'ale liber alese de debitor. Cărţile de credit suntmodalităţile cele mai răsp+ndite pentru această formă.

C!nsemnarea 3i trans0erabilitatea sunt de asemenea$ caracteristici ale creditului.

cordurile de credit sunt consemnate$ *n marea lor maoritate$ prin *nscrisuri$ instrumentelede credit$ a căror formă de preentare implică aspecte multiple şi diferenţiate.

0!1!'! /unc,ii% cr%ituui

Funcţiile creditului$ ca e:presie a deideratelor fundamentale faţă de e:istenţa şimenirea operaţională a relaţiilor de credit$ sunt#

8/15/2019 Curs MC


a? funcţia de mobiliare$ de ameliorare calitati'ă a disponibilităţilor băneşti şi deredistribuireI

b? funcţia de emisiuneIc? funcţia de reflectare şi stimulare a eficienţei *n acti'itatea a&enţilor economici.

0!1!+! /or&%% cr%ituui

Di'ersitatea formelor sub care se manifestă creditul *n economie a impus utiliareamai multor criterii semnificati'e de clasificare$ *n funcţie de care se distin& următoarele#

1. după natura economică şi participanţii la relaţia de creditare$ se remarcă# creditul comercialI

creditul bancarI

creditul de consumI

creditul obli&atarI

creditul de consum.

2. după calitatea debitorului se delimiteaă# creditul acordat persoanelor fiiceI

creditul acordat persoanelor uridice.

3. după calitatea debitorului şi a creditorului se distin&# creditul pri'atI

creditul public.

. după scopul acordării creditului# credite de producţieI

credite de circulaţieI

credite de consum.

). după natura &aranţiilor# credite realeI

credite personale.

6. după *ntinderea drepturilor creditorului# credite denunţabileI

credite nedenunţabileI

credite le&ale.

7. după modul de stin&ere al obli&aţiilor de plată# credite amortiabileI

credite neamortiabile.

. după termenul la care trebuie rambursat creditul#

credite pe termen scurtI

credite pe termen milociuI

credite pe termen lun&.

0!'! Do23na #i rata o23n)ii

0!'!1! E%&%nt%% %6initorii a% o23n)ii

1

8/15/2019 Curs MC


Dob+nda poate fi considerată ca o remunerare pe care capitalismul o primeşte *entru

0!l!sirea ca*italului *r!*riu >dob+nda ori&inară a capitalului? sau pentru capitalul*ncredinţat s*re utilizare alt!r *ers!ane >dob+nda *mprumutului? pe o durată dată$ pentru ofolosire oarecare.

n sens restr+ns$ sau ca formulă mai mult utiliată$ #!b+n#a este suma ce re(ine

*r!*rietarului la rambursarea sumei m*rumutate sau preţul folosirii capitalului şi totodatăremunerarea riscului pe care *l implică *mprumutul respecti'.

0!'!'! /actorii car% %t%r&in* ni8%u o23n)ii

0n prim asemenea factor este *r!#ucti(itatea ca*italului$ o anumită producti'itate acapitalului$ adică o anumită rată a profitului$ aflate *ntr4o dinamică determinată de e'oluţii şiconuncturi.

ntreprinătorul$ atunci c+nd *şi propune să mobiliee un capital suplimentar$trebuie să e'aluee realist posibilităţile de rentabilitate$ respecti' dimensiunile profitului$

*ntruc+t el 'a trebui să remuneree corespunător pe deţinătorul de capital.0n al doilea factor &eneral ce determină ni'elul dob+nii este lic$i#itatea./ndependent de orice alte condiţii$ creditorii 'or prefera acea formă de *mprumut

care să le asi&ure lic(iditatea. Deci se preferă termene scurte.rice an&aare mai *ndelun&ată a resurselor creditului$ orice diminuare a lic(idităţii

sale este *nsoţită de o sporire a sumelor plătite ca dob+ni$ implică o creştere a ni'eluluidob+nii.

Riscul neramburs)rii este un alt factor &eneral al ni'elului dob+nii.%ambursarea la termen este o condiţie a perpetuării raporturilor de credit şi a

sistemului de credit. %ambursarea este o cerinţă &enerală care poate fi asi&urată dacă *ncaurile particulare se iau măsurile necesare de e'itare şi acoperire a acestui risc. Ra*!rtul #intre !0erta 3i cererea #e cre#ite este e'ident un factor esenţial *n

determinarea ni'elului dob+nii.0!'!+! Rata o23n)ii #i %t%r&inar%a ac%st%ian orice economie$ dob+nda se e:primă *n mărimi relati'e cu autorul ratei dob+nii$

calculate după relaţia#DR 1

r d S

C*n care#r d S rata dob+niiD S dob+nda plătită >*ncasată? la un *mprumut pe timp de un anC S suma *mprumutată.9a credite şi depuneri e:istă două modalităţi de calcul#a. Cacuu o23n)ii si&p%$ *n situaţia *n care depunerile şi creditele au o perioadă

de p+nă la un an. n acest ca$ dob+nda se stabileşte după relaţia#CR n R r d

D S 36 R 1*n care#

2

8/15/2019 Curs MC


D S dob+nda *n sumă absolutăIC S capitalul *mprumutatIn S numărul de ile pentru care se realieaă creditareaIr d S rata dob+nii.

b. Cacuu o23n)ii co&pus% se practică *n situaţia *n care perioada de creditare

este mai mică de un an. ceastă perioadă poate fi e:primată *n ani *ntre&i$ sau *n ani *ntre&i plus fracţiuni de un an.

n situaţia *n care perioada de creditare sau depunerea este e:primată *n ani *ntre&i$dob+nda se calculeaă pe baa relaţiei#

D S Cf ; Ci S Ci R < n ; Ci

*n care#D S dob+nda percepută sau bonificatăICf S capital fructificatICi S capital iniţialI

< S coeficientul de fructificare >1 U r d ?In S numărul de ani c+t dureaă depunerea sau creditarea.Din aceste relaţii se pot e'idenţia şi ceilalţi factori. stfel#

Cf R r d Cf

Ci S S < Ci

n situaţia *n care perioada de depunere sau creditare este formată din ani *ntre&i şifracţiuni de an$ calcularea dob+nii se face după următoarea relaţie#

Ci R < n R n R r d n R r dD S Cf 4 Ci S Ci R < n U 4 Ci SCi< n 1 U 4 Ci

36 R 1 36 R 1

0!'!.! Do23na no&ina* #i o23na r%a*

n condiţiile procesului inflaţionist rata dob+nii implică două ipostae# dob+nda nominală$ e:primată ca atare >prin rata curentă de piaţă?I

dob+nda reală$ ca diferenţă *ntre #!b+n#a n!minal) şi &radul de eroiune a

capitalului$ determinat de e'oluţia procesului inflaţionist. n acest conte:t$dob+nda reală este direct proporţională cu dob+nda nominală şi in'ers

proporţională cu &radul de depreciere monetară. 1 U rata dob+nii nominale

stfel$ rata dob+nii reale este dată de#4 1.

1 U rata inflaţiein condiţiile *n care$ rata inflaţiei este de 1Y$ iar rata dob+nii de 2Y 'om a'ea#1 U $2 1$2

4 1 S 4 1 S 1$LL ; 1 S $LLrespecti' L$LY.

3

8/15/2019 Curs MC


1 U $1 1$1-'oluţiile dob+nii reale *n lumea contemporană demonstreaă disparităţile dintre

dob+nda nominală şi dob+nda reală.

8/15/2019 Curs MC


CAPITOLUL 4Sist%&u % p*,i #i riscuri% asociat%

4!1! Conc%ptu #i con,inutu sist%&uui % p*,i

4istemul #e *l)i poate fi definit ca un set de *nţele&eri >aranamente? pri'ind

descărcarea obli&aţiilor asumate de a&enţii economici ori de c+te ori aceştia ac(iiţioneaăresursele reale sau financiare. n economiile care nu se baeaă pe sc(imburi *n natură$astfel de obli&aţii sunt descărcate prin transferul titlului de proprietate a unei cate&orii deacti'e$ care$ prin *nsăşi natura şi lar&a lor acceptabilitate$ sunt cunoscute sub denumirea de

bani. Din punct de 'edere istoric$ aceste acti'e au luat forma unei mărfi >de pildă$ aur sauar&int? sau a unor di'erse miloace de consemnare a obli&aţiilor emise de instituţii&u'ernamentale$ instituţii financiare sau persoane pri'ate care$ *n principiu$ eraucompensabile *n mărfuri.

4!1!1! Moait*,i% #i instru&%nt%% % pat* Instrumentele #e *lat) utiliate s4au di'ersificat continuu$ o dată cu mutaţiile ce au

a'ut loc *n cadrul economiei şi al perfecţionării te(nicilor de transmitere a mesaelor.!ri'ite *n ansamblul lor$ se distin&#1. ;lata *rin mar0) c!ntra mar0)$ cunoscută sub denumirea de tr!c$ c!m*ensaie.

Din punct de 'edere istoric este prima “modalitate” de plată apărută$ iar re'enirea la acestmod de plată a fost determinată$ pe de o parte$ de fenomene de criă financiară naţională sauinternaţională >de e:emplu$ cria din 1L2L ; 1L33$ cria datoriilor e:terne din 1L ; 1L)etc.?$ iar pe de altă parte$ de limitele financiare ale unor participanţi la sc(imburile

internaţionale.n preent$ această te(nică este utiliată ca metodă de a “debloca” relaţiile

comerciale cu ţări$ firme etc.$ ale căror disponibilităţi financiare sunt modeste sauine:istente.

2. ;ata n numerar. Dacă *n trecutul istoric plata cu “bani peşin” constituia ocertitudine la *nc(eierea unei tranacţii$ *n etapa contemporană locul său *n ansamblul

plăţilor este modest şi pe cale de dispariţie$ ca urmare a dea'antaelor şi riscurilor pe carele incumbă#

transportul efecti'I

contactul direct *ntre cei doi parteneriI dificultatea de a sincronia obli&aţiile partenerilor.

Cu toate acestea$ factori diferiţi determină ca$ şi *n epoca contemporană$ plata *nnumerar să fie utiliată.

-lementul fundamental al plăţii *n numerar *l constituie *ncrederea care trebuie săe:iste *ntre partenerii de afaceri.

3. ;lata *rin cec este cea mai apropiată de plata *n numerar$ iar caracterul*nscrisului ; cecului ; oferă partenerilor de afaceri un &rad de si&uranţă mai ridicat. !lata

prin cec ; *n diferitele sale forme ; a luat o deosebită amploare după anii Z6$ fiind utiliatăcu precădere *n spaţiul plăţilor necomerciale.

)

8/15/2019 Curs MC


. ;lata prin titluri #e cre#it $ respecti' prin utiliarea cambiei şi a biletului la ordin$se numără printre cele mai 'ec(i te(nici de plată. n timp$ acestea au e'oluat de la utiliarealor sin&ulară$ *n sine$ sistem care se practică şi *n preent$ la asocierea lor unei alte te(nicide plată cum ar fi acrediti'ul documentar$ incasoul etc.$ adesea cu 'aloare de instrument de&arantare >*n caul incasoului$ de e:emplu? sau ca reultat al unor re&lementări specifice$

particulare pri'ind plata >scrisoarea de credit comercială$ specifică ţărilor de drept an&lo4sa:on?.

Fiecare dintre aceste două titluri de credit preintă anumite particularităţi *nutiliarea lor ca miloc de plată$ oferind un &ard de securitate ridicat părţilor implicate.

). ?r#inul #e *lat) este le&at de apariţia băncilor şi de'oltarea relaţiilor la ni'elinternaţional *ntre acestea. n esenţă$ se aseamănă plăţilor *n numerar$ dar se realieaă pecanal bancar şi constă din ordinul pe care un client *l dă băncii sale de a plăti$ din contulsău$ o sumă de bani unei alte persoane *n contul acesteia$ care poate fi desc(is la orice altă

bancă$ sau c(iar la aceeaşi bancă. n practică este denumit şi “plata direct din cont” sau

“plata din cont”./ndiferent de denumire$ plata presupune$ *n prealabil$ un ordin dat de titularul

contului.

Moait*,i% % pat*

A. ;l)i n numerar

/nstrumentele de plată preentate mai sus se pot &rupa *n două cate&orii distincte# plăţi *n numerarI

plăţi prin 'irament.

B. ;l)i *rin (irament doua modalitate de efectuare a plăţilor şi cea mai importantă ca 'olum este

'iramentul. ceastă modalitate de plată a apărut o dată cu băncile şi este str+ns le&ată deacestea$ adică nu se poate desfăşura *n afara lor.

Airamentul este de două tipuri# de creditI

de debit.

Airamentul de credit este cel mai utiliat şi constă *n faptul că plătitorul >debitorul?dispune de fondurile sale şi dă dispoiţie să se efectuee plata$ nefiind necesar unconsimţăm+nt prealabil al plătitorului. Din această &rupă fac parte cele mai importanteinstrumente de plată$ precum ordinul de plată$ cecul şi cambia.

n caul 'iramentului de debit$ utiliarea sa este mai rară. n prealabil este datconsimţăm+ntul plătitorului transmis băncii sale. !rin acest consimţăm+nt$ plătitorul*mputerniceşte creditorul să facă demersurile pentru efectuarea plăţii$ adică să depunădocumentele la bancă şi să ceară ca suma respecti'ă de plată să fie transferată *n contul său.

4!1!'! Utii)ar%a instru&%nt%or % pat* $n Ro&3nia

R%(ua&%ntu "NR nr! 11HH. pri'ind compensarea multilaterală a plăţilor

interbancare fără numerar$ pe suport de (+rtie$ stabileşte că toate instrumentele de plată>ordin de plată cu 'alori sub ) milioane lei$ cecuri$ cambii şi bilete la ordin$ indiferent de

6

8/15/2019 Curs MC


'aloarea acestora? se realieaă prin intermediul uneia din cele 2 Case de Compensaţiiinterbancare ale B8% >1 udeţene plus una *n cadrul centralei B8%?.

[ilnic *ntre orele 1 4 113$ *n cursul şedinţelor de compensare$ care au loc *n caselede compensaţie$ sc(imbul de instrumente de plată compensabile se realieaă bilateral *ntrea&enţii de compensare ai unităţilor bancare participante.

n decursul unei şedinţe de compensare se distin& două etape# prima etapă destinată transferului de instrumente de plată compensabileI

a doua etapă$ destinată operaţiilor de corecţie prin luarea *n considerare a

refuului transferului de instrumente de plată sau de date procesate &reşit$anterior.

Kedinţa de compensare se finalieaă atunci c+nd inspectorul de compensare dincadrul B8% constată că totalul sumelor *ncasate de Casa de compensaţii este e&al cu totalulsumelor plătite.

/nter'alele de timp *n care se compenseaă instrumentele de plată 'ariaă de la

două ile >pentru circuitul local? p+nă la şapte ile pentru circuitul naţional$ *n caul unuiordin de plată.

Circuitul de compensare ale instrumentelor de plată de debit >cecuri$ cambii$ bilete laordin? dureaă mai mult datorită particularităţilor pe care le preintă şi datorită 'erificăriie:istenţei disponibilităţii băneşti e:istente *n contul clientului plătitor >tră&ătorul$ trasul saualtă persoană obli&ată?.

Duratele ma:ime ale circuitelor 'ariaă de la 3 ile pentru cele cu circuit local$ p+năla L ile pentru cele cu circuit naţional.

4!1!+! At% instru&%nt% #i &oait*,i % pat*

Ca urmare a e:presiei *ndelun&ate$ băncile din ţările de'oltate oferă clienţilor şi alteinstrumente şi modalităţi de plată$ faţă de cele preentate.

• "anca a o&iciiu >(ome ban<in&? semnifică realiarea tranacţiilor bancare

prin telefon. ceastă modalitate este utiliată de către clienţii indi'iduali$ persoane fiice şia&enţi economici$ care prin intermediul miloacelor de comunicaţii$ au acces la centrulcomputeriat al instituţie financiare.

n caul *n care se utilieaă aparate telefonice$ ser'iciul este cunoscut sub numelede p7on% 2anin(. ccesul direct la ser'iciile băncilor se poate asi&ura prin terminale

'ideote:t >Minitel *n Franţa?$ sau prin prestarea de către companiile telefonice a unor ser'icii de transfer de fonduri sau plăţi pri'ind facturile >"0?.

9a modul &eneral$ ser'iciile oferite prin acest sistem modern sunt# furniarea de informaţii cu pri'ire la soldul contuluiI

solicitarea de carnete de cecuriI

transferul sumelor *ntre conturiI

plata facturilor.

T%%2anin(u

%epreintă o modalitate de transmitere a informaţiilor pri'ind e:trasele de cont şiinstrucţiunile de plată. Datele sunt sc(imbate$ *n cadrul acestui sistem$ prin intermediultransferurilor de fişiere$ cu pri'ire la ordinele de transfer credit$ transfer debit sau cecuri.

7

8/15/2019 Curs MC


-ste practicat$ *n special$ de către a&enţii economici care au un 'olum mare de plăţide efectuat şi care dispun de un sistem de contabilitate automatiat.

"anii %%ctronici0tiliarea /nternet4ului *n scopuri comerciale$ respecti' crearea ma&ainelor 'irtuale$

permite clienţilor 'iualiarea acestora$ ac(iiţionarea produselor care sunt oferite şi plata

cumpărătorilor pe baă de credit. %iscul aferent unor asemenea operaţiuni este ridicat$*ntruc+t prin receptarea mesaelor prin /nternet$ securitatea transferurilor este scăută.!entru soluţionarea acestui aspect$ se preconieaă ca *ntre cumpărător şi '+nător să sestabilească anumite *nţele&eri *nainte de *nc(eierea tranacţiilor.

4!'! Circuit%% % p*,i

/ndiferent de natura tranacţiei sau a persoanei fiice sau uridice care a ordonattransferul fondurilor$ aceasta se poate realia prin#

1. 5ransfer letric prin poştă >par a'ion?.

2. 5ransfer tele&rafic.3. 5ransfer prin sistemul ",/F5.. 5ransfer prin sistemul 5%H-5.

1! Trans6%ru %tricDin punct de 'edere istoric$ este primul utiliat de bănci şi$ *n esenţă$ constă *n

transmiterea fiică a *nscrisului printr4un anumit miloc de transport >de la caleaşcă la a'ion?de la o bancă la alta.

'! Trans6%ru t%%(ra6ic *nceput a fi utiliat de bănci la scurt timp după descoperirea tele&rafiei$ o dată cu

noile realiări te(nice *n domeniu# transmiterea prin cablu$ iar *n preent$ prin tele: şi fa:.bre'iat 55 >Tele-ra0ic trans0er'% constituie o modalitate mult mai rapidă de transmitere ainformaţiilor pri'ind transferul fondurilor dec+t transferul letric şi$ bine*nţeles$ mai scumpă.n esenţă$ conţine aceleaşi detalii ca şi transferul letric.

+! Trans6%ru prin sist%&u SJI/T

",/F5 constituie o te(nică computeriată de transmitere a mesaelor. ntr4oabordare simplă$ este similar transferului tele&rafic sau prin tele:$ cu particularităţiledeterminate de sistemul computeriat inte&rat care *l defineşte şi securitatea absolută a

transmiterii informaţiilor.-:presia ",/F5$ utiliată adesea *n practică ca un termen *n sine$ repreintă de fapt$

abre'ierea pentru 4!ciet@ 0!r !rl#i#e Interban Financial telec!municati!ns >"ocietatea pentru 5elecomunicaţii Financiare /nterbancare Mondiale?$ societate constituită *n 1L73$ prin asocierea a 23L de bănci din diferite ţări$ cu sediul la Bru:elles şi care a de'enitoperaţională *ncep+nd cu 1L77.

5ransmiterea mesaelor *n sistem ",/F5 se poate realia# cu prioritate n!rmal% sau !r#inar% ceea ce *nseamnă că mesaele sunt transmise *n

ordinea introducerii lor *n sistemI

cu prioritate ur-ent $ un mesa ce poartă o astfel de menţiune fiind *ntotdeaunatransmis *naintea tuturor celor ce fac parte din &rupa normaleI dar şi cele ur&ente$dacă sunt mai multe$ sunt transmise *n ordinea introducerii lor. Ca procedură de

8/15/2019 Curs MC


ansamblu$ mesaele cu prioritate ur&ent pot fi asemănate cu transferuriletele&rafice#

cu prioritate sistemI sunt mesae cu un circuit limitat$ &enerate şi transmise

numai pe calculatoarele societăţii ",/F5 pentru transmiterea unor informaţii deimportanţă maoră şi care sunt din nou recepţionate de toate băncile ce au aderat

la ",/F5..! Trans6%ru prin sist%&u TARKET

5%H-5 repreintă acronimul pentru Transeur!*ean Aut!mate# Real/time r!ss

4ettlement E9*ress Trans0er $ numele sistemului de transfer interbancar de fonduri care 'aasi&ura inte&rarea pieţei monetare şi$ implicit$ punerea *n aplicare a politicii monetare unice*n "tadiul al 5reilea al 0niunii -conomice şi Monetare. '+nd *n 'edere acest stadiu$sistemul a fost proiectat *ntr4un asemenea mod *nc+t să susţină procesarea plăţilor e:ternedenominante *n euro$ ca şi cm ar fi plăţi interne. biecti'ul principal al acestui sistem este

acela de a permite ca transferurile de fonduri băneşti şi$ *n special$ ale celor le&ate de piaţamonetară să fie făcute *n spaţiul euro la costuri scăute$ cu un *nalt &rad de securitate şi o'iteă sporită a procesării.

4!+! Riscuri% $n sist%&%% % p*,i

!rimele tipuri de riscuri cărora trebuie să le facă faţă$ *n mod uual$ cei doi partenericare au *nc(eiat o tranacţie sunt riscul #e cre#it şi riscul #e lic$i#itate.

Riscu % cr%it constă *n pericolul ca$ pe parcursul derulării unei tranacţii$ unadintre părţi să sufere o pierdere *n le&ătură cu realiarea creanţelor pe care le are asupracelorlalţi participanţi.

Riscu % ic7iitat% constă *n pricolul ca partenerul care datoreaă fondurile băneşti *ntr4o tranacţie să fie *n imposibilitatea de a se ac(ita de obli&aţia de plată. cestfapt$ *n primul r+nd$ afecteaă ne&ati' poiţia de lic(iditate a primitorului banilor$ pe careacesta mieaă că o 'a a'ea la un anumit moment.

5ipul de risc caracteristic sistemelor de plăţi şi decontări care poate de&enera *n riscsistemic$ este cunoscut sub denumirea de risc $n %contar%!

%iscul *n decontare se poate produce din multiple alte caue dec+t lipsa temporară delic(iditate a unei bănci şi poate induce o criă de lic(iditate şi pentru ceilalţi participanţi *nsistem. Caracteristicile pri'ind momentul apariţiei şi manifestarea riscului *n decontare suntdeterminate$ *n mare măsură$ de modul *n care anumit sistem interbancar de transfer defonduri deconteaă tranacţiile$ fie pe baă multilaterală netă$ fie pe baă continuă brută$ dar depind şi de alţi factori$ cum ar fi$ de e:emplu$ infrastructura te(nică.

4!.! Sist%&%% % p*,i #i %cont*ri $n ,*ri% Uniunii Europ%n%

!ornind de la necesitatea implicării acti'e a băncilor centrale *n controlul şisupra'e&(erea sistemelor de plăţi şi decontări$ pentru a se e'ita riscurile specifice acestoraşi efectele ne&ati'e aferente$ *n 1LL3 Comitetul Hu'ernatorilor din Băncile Centrale din H4

1 a aprobat un %aport pri'ind Caracteristicile Comune Minime pentru "istemele de !lăţi 8aţionale car% sta2i%#t% )%c% principii #i cinci o&%nii ca 6iin % o i&portan,* &aor*p%ntru succ%su r%ai)*rii Uniunii Mon%tar% Europ%n%!

L

8/15/2019 Curs MC


ceste cinci domenii şi ece principii sunt următoarele#1< Coni,ii% % acc%sAsi(urar%a acc%suui ir%ct a sist%&%% % trans6%r int%r2ancar % 6onuri se

face *n conformitate cu!%/8C/!/09 1# n ţările 0niunii -uropene$ ca re&ulă$ numai băncile centrale sau

instituţiile de credit$ aşa cum sunt ele definite de Directi'a a Doua de Coordonare Bancară$ pot fi admise ca participanţi direcţi *n sistemele de transfer de fonduri care proceseaă plăţile unor terţe părţi. Ca e:cepţie$ anumite alte or&anisme autoriate să menţină conturi pentru clienţi pot$ de asemenea$ să fie$ cu aprobarea băncii centrale$ participanţi direcţi *nastfel de sisteme cu condiţia ca# a? natura lor publică produce un risc scăut de eşec sau b?sunt supra'e&(eate de o recunoscută autoritate competentă.

n*turar%a oric*r%i iscri&in*ri % acc%s se face *n conformitate cu!%/8C/!/09 2# n ţările 0niunii -uropene$ nici o discriminare nu pote fi făcută

*ntre instituţiile de credit naţionale şi instituţiile de credit autoriate *n alte ţări membre ale

0niunii -uropene *n caul *n care acestea din urmă solicită să participe la sistemele localede transfer interbancar de fonduri$ fie prin sucursalele lor locale sau direct printr4un alt "tatMembru >acees de la distanţă?. plicanţilor$ oricum$ le poate fi solicitat să facă do'ada că

pot respecta cadrul le&al &eneral al ţării &adă. -i$ de asemenea$ trebuie să se conformee cucerinţele te(nice necesare ale sistemuluiI aceste cerinţe$ oricum$ nu pot fi discriminatorii.

Transpar%n,a crit%riior % acc%s se menţine *n continuare cu!%/8C/!/09 3# n ţările 0niunii -uropene$ criteriile de acces la sistemele de

transfer interbancar de fonduri trebuie să fie enunţate *ntr4un document public. cestdocument trebuie$ de asemenea$ să stabilească procedurile de eliminare a unui participant

dintr4un sistem. Criteriile adiţionale$ dincolo de cele enunţate *n !%/8C/!//9- 1 şi 2 pot fiaplicate participanţilor direcţi. ceste criterii pot include una sau mai multe din următoarelecondiţii#

capacitatea financiară adec'ată a instituţieiI

un număr minim de tranacţiiI

plata unei ta:ede intrareI

aprobarea >pe bae te(nice sau pe baa bonităţii financiare? fie a proprietarului V

conducătorului sistemului$ fie a participanţilor direcţiI aprobarea băncii centrale locale >dacă este posibil *n conte:tul cadrului le&al al

ţării?.'< Poitici% &ana(%&%ntuui % risc"istemele de transfer interbancar al fondurilor se situeaă *ntre băncile comerciale şi

banca centrală. ceste sisteme sunt preente *n toate ţările$ fiind destinate procesării plăţilor *ntre bănci. Funcţionarea lor impecabilă este esenţială pentru menţinerea stabilităţii şieficienţei sistemelor bancare.

Tr%c%r%a a sist%&%% % %contar% p% 2a)* 2rut* $n ti&p r%a *n conformitate cu!%/8C/!/09 # C+t de cur+nd posibil$ toate "tatele Membre trebuie să aibă un

sistem de decontare pe baă brută *n timp real prin care să fie procesate c+t mai multe plăţide mare 'aloare este posibil. stfel de sisteme trebuie să decontee prin conturi aflate *n

)

8/15/2019 Curs MC


e'idenţele băncilor centrale şi să aibă caracteristici le&ale$ te(nice şi prudenţiale solide caresă fie compatibile *n toate "tatele Membre ale 0niunii -uropene.

Sist%&%% % %contar% p% 2a)* n%t* a trans6%rurior % &ar% 8aoar% 'or funcţiona *n conformitate cu

!%/8C/!/09 )# n ţările membre ale 0niunii -uropene$ sistemele de decontare netă

a transferurilor de mare 'aloare pot continua să operee *n paralel cu sistemele de decontare pe baă brută *n timp real$ cu condiţia să decontee prin banca centrală$ dar$ *n 'iitorulapropiat ele 'or trebui să decontee *n aceeaşi i *n care s4a făcut sc(imbul instrumentelor de plată.

At% sist%&% % trans6%r int%r2ancar % 6onuri trebuie să respecte!%/8C/!/09 6# Ca parte a funcţiei de supra'e&(ere$ băncile centrale din 0niunea

-uropeană 'or e'alua dimensiunile şi natura riscului de decontare *n toate sistemele detransfer interbancar de fonduri care opereaă *n ţara lor. n timp ce 'or căuta să reducă$ c+tde mult posibil$ riscurile din aceste sisteme$ băncile centrale din 0niunea -uropeană pot

adopta pentru sistemele care nu sunt acoperite de !%/8C/!//9- şi ) o abordare fle:ibilăcare să ţănă cont de costurile şi beneficiile oricărei soluţii pre'ăute. De4a lun&ul timpului$ori de c+t ori sistemele sunt sc(imbate sau reproiectate standarde mai ridicate de reducere ariscurilor trebuie să fie atinse.

+< Caru %(a%olul proeminent al băncilor şi$ *n &eneral$ al instituţiilor de credit$ *n industria

plăţilor nu este &arantat prin le&e$ cu e:cepţia Franţei ; unde emiterea şi &estionareainstrumentelor de plată poate fi desfăşurată numai prin intermedierea unei instituţii de credit

; şi a Hermaniei$ unde efectuarea plăţilor fără numerar şi decontarea acestora este definită

ca o acti'itate bancară.!%/8C/!/09 7# fost stabilit că$ *n ţările 0niunii -uropene$ baa le&ală a

sistemelor naţioanle de plăţi trebuie să fie solidă şi aplicabilă. /nconsistenţele sintresistemele le&ale naţioanle *n 0niunea -uropeană care determină creşterea riscurilor *nsistemele de plăţi necesită să fie analiate şi$ pe c+t posibil$ reduse. Ca un prim pas$ acolounde este necesar$ băncile centrale din 0niunea -uropeană 'or acţiona susţinut pentrusc(imbarea anumitor aspecte certe ale le&islaţiei naţionale *n domeniul falimentului>e:emplu# claua orei ero?.

.< Constrou sist%&%or % p*,i ţine cont de

!%/8C/!/09 # Băncile centrale din 0niunea -uropeană care consideră că nudispun de sufieciente puteri de supra'e&(ere pentru a pune *n aplicare principiile formulatetrebuie să se străduiască să le obţină.

0< E6ici%n,a %cono&ic* #i t%7nic*'+nd *n 'edere ino'aţiile deosebite sur'enite *n te(nolo&ia de plăţi$ precum şi alte

numeroase concluii referitoare$ pe de o parte$ la di'ersitatea şi comple:itatea factorilor denatură te(nică iar$ pe de altă parte$ la dinamica mereu cresc+ndă a acestora *n domeniuleficienţei economice şi te(nice$ ţările membre ale 0niunii -uropene au con'enit săurmărească aplicarea a trei principii fundamentale#

Pro2%&% % orin t%7nic *n conformitate cu!%/8C/!/09 # n ţările comunitare sunt necesare standarde bancare compatibile şi

canale de comunicaţie eficiente *ntre sistemele de plăţi deoarece 'or asista procesarea

)1

8/15/2019 Curs MC


plăţilor e:terne *n conte:tul pieţei unice. -le 'or de'eni din ce *n ce mai importante *ncadrul 0niunii -uropene. Băncile centrale din 0niunea -uropeană 'or spriini şi participa laeforturile făcute de comunităţile bancare *n aceste domenii.

!%/8C/!/09 L# !oliticile de preţuri ale băncilor centrale din 0niunea -uropeanăaplicate *n le&ătură cu funcţiile sistemelor de plăţi 'or urmări e'itarea oricărei distorsiuni de

natură competiti'ă *n conte:tul !ieţei 0nice. biecti'ul acestor politici este acela de asi&ura recuperarea inte&rală de către băncile centrale a costurilor pri'ind aceste ser'icii.

ncep+nd din 1LLL$ băncile centrale naţionale *şi 'or alinia politicile de preţuri *nstr+nsă le&ătură cu politica de preţuri *n sistemul 5%H-5. biecti'ul urmărit este acela dea crea o piaţă competiti'ă a ser'iciilor de plăţi *n cadrul 0niunii Monetare -uropene.

Or%% % 6unc,ionar% a% sist%&%or % p*,i urmeaă#!%/8C/!/09 1# "uprapunerea dintre orele de operare ale maorităţii sistemelor de

transfer interbancar de fonduri din cadrul 0niunii -uropene >şi$ *n particular$ ale orelor defuncţionare a sistemelor de decontare pe baă brută *n timp real? este necesară şi poate fi

sporită pentru a facilita plăţile e:terne şi mecanismul de li'rare4contraplată. n aceastăordine de idei$ băncile centrale din 0niunea -uropeană 'or lua *n considerare o mai str+nsăcoordonare a orelor de operare ale ser'iciilor lor de decontări.

CAPITOLUL 5"ani #i 2*nci

5!1! Institu,ia "anc*F5!1!1! "anu pu2ic #i 2anu pri8at

Banul public este repreentat de banii c(eltuiţi prin intermediul bu&etului de stat şiaflaţi la dispoiţia &u'ernului. Deciiile acestuia pri'ind destinaţia banilor publici afecteaă*ntrea&a societate$ inclusi' persoanele pri'ate. cestea din urmă dispun de aşa4numiţii bani

pri'aţi$ ec(i'alentul contribuţiei factorilor de producţie aflaţi *n proprietate pri'ată larealiarea *ntre&ului produs intern brut. Banii pri'aţi sunt ma-ia libert)ii ec!n!mice$c(eltuirea lor fiind reultatul deciiilor libere ale a&enţilor economici pri'aţi. Creştereani'elului &eneral al preţurilor micşoreaă masa banilor pri'aţi reali$ aşa cum se *nt+mplă şicu banii publici. Dar poiţia a&enţilor economici faţă de inflaţie este ine&ală# *n timp ce

banii publici sunt supuşi unor recti0ic)ri bu-etare$ cauate de diferite moti'e$ inclusi' de

inflaţie$ banii pri'aţi au un statut *asi($ suportă inflaţia fără *mpotri'ire.

5!1!'! Istoria apari,i%i 2*ncior

ri&inea băncilor nu este clarificată. După unele păreri$ primii banc(eri s4au ocupatcu sc(imbul de bani *n 'remea c+nd circulau monede metalice de multiple pro'enienţe şi'alori$ astfel *nc+t sc(imbul a'ea o importanţă economică şi socială. pariţia băncilor ar coincide cu apariţia monedelor metalice. lte păreri susţin că apariţia băncilor ar fi le&ată de

preocuparea concentrării sub formă de depuneri a disponibilităţilor băneşti$ altor persoane *ncăutare de bani. asemenea ocupaţie a e:istat probabil la e&ipteni şi fenicieni şi si&ur la

&reci >“trapeiţii”? şi romani >“ar&entarii”?. lte opinii situeaă apariţia băncilor *n perioada*n care depunătorii de bani$ deci titularii de conturi ţinute de o persoană fiică sau de o

)2

8/15/2019 Curs MC


firmă$ au a'ut posibilitatea să efectuee o plată prin simple dispoiţii de 'irare a sumelor dinconturile lor *n cele ale beneficiarilor. ceastă uşurare considerabilă a plăţilor este opera

băncilor ise _de 'iramente”$ ca şi cele din oraşele4republici italiene din sec. //4/A.Banca din Aeneţia ; se pare prima dintre ele ; a fost *nfiinţată *n 1171$ iar *n 1)7 a fostrecunoscută oficial ca bancă de 'iramente sub denumirea de Banc! #i Rialt!. u urmat#

băncile din Henua >17?$ msterdam >16L?$ @ambur& >161L?$ %otterdam >163)?6

.n sensul modern al cu'+ntului$ băncile au apărut odată cu crearea monedei

fiduciare7 cu emisiunea de bilete de bancă. !rimele or&aniaţii bancare apar *ntre secolele// şi A// >5abelul nr. 1?.

Apari,ia pri&%or or(ani)a,ii 2ancar%

Ta2%u 1

ANUL DENUMIREA ORKANIAŢIEI"ANCARE11511+.11.510H+14141H14014H.

"anca % V%n%,ia"anca % "arc%ona"anca % San Kior(io"anca % Miano"anca % A&st%ra&"anca % a&2ur("anca % Stoc7o&"anca % An(i%i

SursaB H@-%H@- M89-"C0$ Monedă şi credit $ -ditura Fundaţiei R!m+nia #e

+ine$ Bucureşti$ 21$ pp. 1 4 1)

5!1!+! D%6ini,i% #i casi6ic*riBanca este o instituţie specialiată care desfăşoară o acti'itate comple:ă şi de un

caracter special const+nd *n efectuarea de operaţiuni de *ncasări şi plăţi *n numerar$depoitarea şi fructificarea disponibilităţilor băneşti ale clienţilor$ efectuarea de decontări şitransferuri de sume prin intermediul conturilor bancare laVdin ordinul clienţilor$ mobiliareaşi plasarea resurselor băneşti disponibile$ acordarea de credite$ or&aniarea circulaţiei

băneşti$ efectuarea de operaţiuni pe piaţa bancară etc.

Clasificarea băncilor se poate face după mai multe criterii#

6 C"5/8 C. E/%/J-"C0$ Moneda. Mică enciclopedie$ -ditura Ktiinţifică şi -nciclopedică$ Bucureşti$ 1L2$ p.).7 Bani fiduciari >bani 0icti(i?. Bani fără 'aloare proprie care circulă numai *n 'irtutea *ncrederii acordate dedeţinătorii institutului sau autorităţii emitente. Aei C"5/8 C. E/%/J-"C0$ Moneda. Mică enciclopedie$-ditura Ktiinţifică şi -nciclopedică$ Bucureşti$ 1L2$ p.6 A/C5% 5%CP$ /e0icon bancar $ -ditor 5ribuna -conomică$ Bucureşti$ 21$ p. 6.

)3

8/15/2019 Curs MC


Casi6icar%a 2*nciorTa2%u '

1! Dup* &ou % constituir% a r%surs%or natura op%ra,iunior %6%ctuat% #i %stina,ia ac%stora

B8C C-85%9P

utoritate a statului *n'estită cu prero&ati'e le&ale de re&lementare aacti'ităţii bancare dintr4o ţară$ emisiunea bănească$ influenţarea directăşi indirectă a costului creditului din ţara respecti'ă$ acordarea de*mprumuturi statului$ asi&urarea stabilităţii monedei naţionale etc. ne'oluţia istorică s4a trecut treptat de la conceptul de bancă de emisiune lacel de bancă centrală determinat şi de faptul că *n contemporaneitaterolul băncii centrale este mult mai amplificat dec+t cel al unei bănci deemisiune.

BP8C/ D- -M/"/08-

Banca *n'estită de autoritatea unui stat cu dreptul de a emite bancnoteIeste banca centrală a fiecărui stat care are şi alte atribuţii$ *n afaraemiterii de bancnote pri'ind re&lementarea şi controlul acti'ităţii

bancare. Fiecare ţară are c+te o bancă de emisiune$ cu e:cepţia ".0..care are 12 asemenea bănci. n %om+nia banca centrală şi banca deemisiune este Banca 8aţională a %om+niei.

BP8C/ CM-%C/9- "ocietăţi bancare care efectueaă operaţiuni de depoitare a resurselor disponibile$ acordă credite$ efectueaă operaţiuni specific bancare.BP8C/ D- C%-D/5

/!5-C% Bănci specialiate *n acordarea de *mprumuturi$ *ndeosebi pe termenlun&$ &arantate cu bunuri imobiliare.

BP8C/ M0509/"5-Bănci care au ca scop principal efectuarea de operaţiuni pentru

populaţie.

BP8C/ 08/A-%"9-Bănci care efectueaă toată &ama ser'iciilor bancare şi pentru toatecate&oriile de clienţi.

BP8C/"!-C/9/[5-

-fectueaă numai anumite operaţiuni sau numai operaţiuni specificeunui anumit sector de acti'itate economică.

'! Dup* 6or&a % propri%tat%

BP8C/ !%/A5-

Capitalul lor aparţine unei persoane sau unui &rup de persoane. "unt primele forme de bănci care au funcţionat sub formă de arafuri şicămătari. !rincipala formă pe care o *mbracă băncile pri'ate este una de

s!cietate *e aciuni al cărei capital este *mpărţit *ntr4un număr de părţicu o anumită 'aloare nominală$ numite acţiuni. /nfluenţa asupramana&ementului băncii se manifestă *n planul adunării acţionarilor şidepinde de numărul şi 'aloarea acţiunilor posedate. %epartiarea

profitului se face *n funcţie de numărul de acţiuni posedate de fiecareacţionar.

BP8C/ D- "55

u ca trăsătură definitorie posedarea *ntre&ului capital de către statul peteritoriul căruia se află. n cele mai multe cauri$ acestea *mbracă formaunor bănci specialiate. Deşi se bucură de o anumită autonomie$

rentabilitatea acestora este mai redusă comparati' cu cea a băncilor pri'ate$ statul fiind ne'oit să inter'ină c+nd nu se do'edesc suficient de'iabile.

BP8C/9- M/5-Funcţioneaă sub forma societăţilor pe acţiuni$ *n care statul este unuldin acţionariI caracteristicile acestui tip depind de ponderea acţiunilor deţinute de stat.

+! Dup* apart%n%n,a na,iona*

BP8C/ 05@58-

Caracteristica lor constă *n faptul că capitalul aparţine persoanelor fiicesau uridice din statul unde acestea funcţioneaă. ceste bănci suntcomponente ale sistemului bancar naţional$ funcţion+nd subsupra'e&(erea Băncii Centrale a statului respecti'.

BP8C/M095/8J/89-

Din această cate&orie fac parte r&anismele Monetare şi Financiare

/nternaţionale care au ca trăsături comune următoarele elemente# capitalul este constituit prin subscrierea Băncilor Centrale din ţările

membreI

)

8/15/2019 Curs MC


mana&ementul este asi&urat de &u'ernatorii ţărilor membreI acordă asistenţă şi credite ţărilor membreI supra'e&(eaă funcţionarea pieţelor financiar4bancare

internaţionale.

BP8C/ M/5-

"unt constituite prin aportul de capital a doi sau mai mulţi parteneri dinţări diferite$ se supun le&islaţiei din ţara unde *şi au sediul. Aeniturile

băncii se *mpart *ntre parteneri *n funcţie de ponderea contribuţieifiecăruia la constituirea capitalului băncii. "tructura acti'elor şi pasi'elor sunt opţiuni ale băncii mi:te$ respecti' reultatul *nţele&eriidintre parteneri. cti'itatea băncii este supra'e&(eată de Banca Centralăa ţării pe teritoriul căreia *şi are sediulI funcţioneaă sub formasocietăţilor pe acţiuni.

Surs%B A/C5% 5%CP$ /e0icon bancar $ -ditor 5ribuna -conomică$ Bucureşti$ 21$ pp. 647I M%/C/C "5/C$ Mana1e!ent bancar $ -ditura -conomică$ Bucureşti$1LLL$ pp. 2742.

5!'! "anca c%ntra*

5!'!1! Scurt istoric"istemele bancare moderne sunt alcătuite din două ni'eluri# pe primul ni'el se

situeaă banca centrală *n sarcina căreia intră conceperea şi implementarea politiciimonetare$ păstrarea reer'elor 'alutare ale ţării. Banca centrală este supra'e&(etor şi*mprumutător de ultimă instanţă al băncilor comerciale$ *ndeplineşte rolul de banc(er alstatului etc. pe cel de al doilea ni'el se situeaă băncile comerciale care *ndeplinescacti'ităţi de creditare$ de in'estiţii$ acti'ităţi specifice pentru satisfacerea necesităţilor

publicului lar& ş.a.Denumirea băncilor centrale diferă de la ţară la ţară. stfel e:istă# bănci care include *n denumirea lor numele ţărilor respecti'e >Banca n&liei$

Banca Franţei$ Banca /taliei etc.?I bănci care poartă denumirea de Bancă 8aţională >Banca 8aţională a %om+niei$

Banca 8aţională a !oloniei$ Banca 8aţională a 0n&ariei etc.?I bănci care poartă denumirea de Bănci de %eer'e >Federal %eser'es *n ".0..$

/ndia$ ustralia$ 8oua [eelandă ş.a.?.Banca 8aţională a %om+niei este una dintre cela mai 'ec(i din lume >1?. n

preent$ Banca 8aţională a %om+niei se bucură$ conform statutului său >9e&ea nr.11V1LL?$ de un &rad ridicat de independenţă. biecti'ul statuat *n le&e este “asi&urareastabilităţii monedei naţionale$ pentru a contribui la stabilitatea preţurilor”$ iar conducerea

băncii este aprobată de !arlament.

5!'!'! /unc,ii% 2*ncii c%ntra%

Băncile centrale *ndeplinesc$ de obicei$ şapte funcţii esenţialeL# emisiunea banilor$ o c(estiune limitată$ *n &eneral$ la bancnote şi monede$ care

permite apariţia fluctuaţiilor seoniere ale cererii de bani &(eaţăI

controlarea creării de credite$ care implică re&lementarea lic(idităţii *n

economie$ tipic prin operaţiunile pieţei desc(iseI

L @8"8$ Monetar2 T3eor2 and ractice$ pp. 1)341)LI "5%05@-% şi "!-/H@5$ Mone2$Institutions,T3eor2 and olic2$ pp. 141L.

))

8/15/2019 Curs MC


asi&urarea de ser'icii bancare &u'ernului ca$ de e:emplu$ reol'area datoriilor

acestuia faţă de sectorul pri'at$ emiterea şi răscumpărarea bancnotelor 5reoreriei şi emiterea stocului &u'ernamental ca re&istrator a datoriei naţionaleI

asi&urarea de ser'icii bancare altor bănci$ cum ar fi menţinerea balanţelor banilor

&(eaţă ale anumitor bănci *n pri'inţa operaţiunilor de clirin& şi a obli&aţiei

statuare a principalelor bănci de a deţine depoite de reer'ă raportate la bancacentrală$ ca măsură a responsabilităţii lorI

acţionarea$ ca *mprumutător de ultimă instanţă$ pentru sistemul bancar$ ceea ce

implică *mprumuturile indirecte acordate băncilor prin casele de decontare>balanţe la cerere? sau le&ate direct de reer'ele de lic(idităţi$ corespun+nd$

poate$ unei e'aluări a depoitelorI acţionarea ca supra'e&(etor &eneral al sistemului bancar$ *n primul r+nd$ prin

oferirea unui &(id neoficial aflat$ de obicei$ pe linia directi'elor &u'ernului.

5!'!+! /unc,ionar%a "*ncii Na,iona% a Ro&3ni%iBanca 8aţională a %om+niei este o instituţie de interes public creată ca efect al unei

9e&i r&anice$ promul&ată la 11V23 aprilie şi publicată *n Monitorul ficial la 17V2L aprilie1. 9e&ea “pentru *nfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune sub numele de Banca

8aţională a %om+niei” instituia pri'ile&iul e:ecuti' al acestei societăţi anonime ; aflată$ peatunci$ *n proporţie de 2V3 *n proprietate acţionarilor pri'aţi ; de a emite moneda statuluirom+n.

n 1LL a fost introdusă structura bancară pe două ni'eluri$ ceea ce a repreentat*nceputul reformei bancare *n %om+nia. n aprilie 1LL1 au fost adoptate 9e&ea pri'ind

acti'itatea bancară >9e&ea nr. 33V1LL1? şi 9e&ea pri'ind "tatutul Băncii 8aţionale a%om+niei >9e&ea nr. 3V1LL1?. De4a lun&ul a opt ani de e:perienţă s4a considerat necesar săse adopte o nouă le&e bancară ; 9e&ea nr. )V23 martie 1LL şi un nou statut al bănciicentrale ; 9e&ea nr. 11V1 iunie 1LL.

n calitate de bancă centrală$ B.8.%. are ca funcţii# emiterea numerarului$ formulareaşi conducerea politicii monetare şi 'alutare$ administrarea reer'elor oficiale internaţionaleale statului$ supra'e&(erea şi re&lementarea sistemului de plăţi. B.8.%. este or&anul unic desupra'e&(ere bancară$ fiind *mputernicită de le&e să acţionee ca *mprumutător de ultimăinstanţă pentru societăţile bancare aflate *n dificultate de plăţi.

B.8.%. poate acorda *mprumut statului. stfel$ pentru acoperirea decalauluitemporar dintre *ncasările şi plăţile din contul &eneral al 5reoreriei "tatului$ B.8.%. poateacorda *mprumuturi pe o durată de p+nă la 1 de ile$ la rata dob+nii de piaţă. "uma totalăa *mprumuturilor nu poate depăşi 7Y din 'eniturile bu&etului de stat *n anul precedent$ iar soldul *mprumutului trebuie să se situee la cel mult dublul capitalului şi al fondului dereer'ă.

/nstrumentele de politică monetară ce pot fi folosite de B.8.%. pentru realiareaobiecti'elor sale sunt# 1? operaţiunile de piaţă >!*en/maret !*erati!ns?I 2? facilităţile derefinanţare şi de depoitI 3? reer'ele minime obli&atoriiI ? persuasiunea morală > m!ral

suasi!n?.!rincipalele funcţii *ndeplinite de B.8.%. sunt arătate *n tabelul următor#

)6

8/15/2019 Curs MC


/unc,ii% "*ncii Na,iona% a Ro&3ni%i

D%nu&ir%a 6unc,i%i Con,inutu 6unc,i%i1! E&it% pun% #i r%tra(%in circua,i% nu&%raru

B.8.%. administreaă direct reer'a de bancnote şi monede metalice$elaboreaă pro&ramul de emisiune a acestora astfel *nc+t să se asi&urenecesarul de numerar *n strictă concordanţă cu ne'oile reale ale

circulaţiei băneşti. B.8.%. este sin&ura *n drept să stabilească 'aloareanominală$ dimensiunile$ &reutatea$ desenul şi alte caracteristici te(niceale bancnotelor şi monedelor metalice. Bancnotele sunt semnate de&u'ernator şi casierul central.

'! Est% 2anca 2*ncior B.8.%. este banca băncilor pe care le autorieaă să funcţionee peteritoriul %om+niei$ le re&lementeaă şi le supra'e&(eaă acti'itatea.B.8.%. se constituie *n &estionarul riscului de sistem *n acti'itateatuturor băncilor$ repreent+nd interesul *ntre&ii societăţi *n

pre*nt+mpinarea problemelor ce pot apărea *n onorarea de către băncilecomerciale a cererilor de retra&ere de depoite din partea deponenţilor.B.8.%. este *mputernicită de le&e să emită re&lementări >re&ulamente$norme$ circulare? cu 'alabilitate pentru *ntre&ul sistem bancar. n ca

de criă financiară sau de apariţie a unor riscuri sistemice$ B.8.%. poate fi *mprumutător de ultimă instanţă.

+! Est% casi%r (%n%ra #i2anc7%r a statuuiro&3n

B.8.%. participă la procesul e:ecuţiei bu&etare de stat şi ţinee'idenţele contabile ale contului curent al 5reoreriei "tatului. !entruoperaţiunile derulate prin contul 5reoreriei "tatului$ B.8.%. nu

percepe comisioane şi plăteşte dob+ndă la disponibilităţile din acestcont. B.8.%. poate acorda bu&etului de stat un *mprumut limitat a căruimărime este stabilită prin le&e pentru acoperirea decalaului temporar *ntre 'eniturile şi c(eltuielile acestuia. B.8.%. poate mobilia resurse

băneşti pentru contul bu&etului de stat$ acţion+nd ca a&ent al statului *nceea ce pri'eşte emisiunea$ '+narea şi răscumpărarea obli&aţiunilor

prin care statul se *mprumută de la public$ persoane uridice sau bănci.

.! Sta2i%#t% #i conuc%poitica &on%tar* a ,*rii

B.8.%. elaboreaă$ aplică şi răspunde de politica monetară.!rincipalele teme ale politicii monetare sunt# 'olumul$ structura şi dinamica operaţiunilor de creditareI 'olumul$ structura şi dinamica operaţiunilor de piaţăI 'olumul şi structura masei monetareI ni'elul şi calculul dob+nilor la 'edere şi la termenI cursul de sc(imb al 9eului *n raport cu alte 'alute şi situaţia

balanţei de plăţi a ţării.0! Sta2i%#t% #i conuc%poitica 8autar*

B.8%. elaboreaă$ aplică şi răspunde de politica 'alutară a ţării. Deasemenea$ asi&ură treoreria balanţei de plăţi a ţării şi acţioneaă

pentru asi&urarea con'ertibilităţii 9eului pentru tranacţiile curente ale

balanţei de plăţi.4! Supra8%(7%a)* #ir%(%&%nt%a)* sist%&u% p*,i a ,*rii

"upra'e&(erea sistemului de plăţi al ţării$ *n &eneral şi al plăţilor bancare$ *n special$ *n primul r+nd al celor fără numerar$ este oconsecinţă şi un miloc important de a *nfăptui politica monetară şi dea menţine stabilitatea monedei naţionale$ precum şi *ncrederea

publicului *n sistemul bancar naţional.

SursaB M0H0% C. /"P%-"C0$ ?*. cit.$ p. 1L41L3

5!+! "*nci% co&%rcia%5!+!1! Co&%r,u cu 2ani

Băncile comerciale$ *n accepţiune modernă$ au apărut *n le&ătură cu de'oltareacomerţului şi acumulările de capitaluri băneşti$ e:presie a de'oltării producţiei şi

)7

8/15/2019 Curs MC


e:pansiunii economiei. !articip+nd la de'oltarea operaţiunilor comerciale prin intermediultitlurilor cambiale$ *n mod firesc$ aceste bănci au primit apelati'ul de “bănci comerciale”.

n epoca contemporană$ rolul şi locul băncilor comerciale sunt str+ns le&ate decalitatea lor de interme#iari$ *n conte:tul relaţiei economii4in'estiţii$ relaţie fundamentală *nceea ce pri'eşte asi&urarea creşterii economice. Mobiliarea economiilor băneşti ale

a&enţilor economici şi populaţiei *ntr4un cadru or&aniat$ la dispoiţia băncilor$ constituie o principală premisă a de'oltării economice.

5!+!'! Op%ra,iuni% 2*ncii co&%rcia%

A< Op%ra,iuni% pasi8%

cestea sunt destinate constituirii resurselor băncilor alcătuite din resurse proprii şiresurse atrase.

R%surs%% propriiDin punct de 'edere al &radului de stabilitate$ resursele proprii cuprind resursele

stabile care pot fi plasate pe termen lun&$ constituite din capitalul social cas($ fondul dereer'ă$ primele le&ate de capitalul social 'ărsat şi resurse tem*!rare care pot fi plasate petermen foarte scurt$ constituite din reer'a &enerală pentru riscul de credit$ pro'iioanele

pentru riscul de credit$ di'idendele de plată$ impoitele constituite p+nă c+nd de'ine:i&ibile.1

R%surs%% atras%%epreintă partea cea mai acti'ă a resurselor băncii deoarece pe seama lor banca

poate face in'estiţii *n economie$ resursele proprii deţin+nd o pondere ne*nsemnată *nin'estiţiile băncii.

"< Op%ra,iuni acti8% :in8%sti,ii<

5ipurile de in'estiţii bancare principale sunt următoarele# creditele de orice fel acordate persoanelor uridice şi fiice

creditarea a&enţilor economiciI

creditarea persoanelor fiiceI

!lasamente pe piaţa interbancarăI

!lasamente *n titluri financiareI

peraţiuni comerciale şi de comision.

5!.! "*nci% % a6ac%ri

Băncile de afaceri sunt bănci de depoit care s4au specialiat *n operaţiuni definanţare a in'estiţiilor$ finanţare realiată pe seama depoitelor constituite de ele pe termenlun& şi a atra&erii de capitaluri prin emisiuni de 'alori imobiliare. -le oferă clienţilor spriinfinanciar direct$ prin participaţii de capital >cumpărări de acţiuni? sau indirect$ prin preluareadatoriilor acestora sub formă obli&atară.

Băncile de afaceri *ndeplinesc şi rolul de consilieri *n mana&ementul financiar alfirmelor$ *ncas+nd comisioane importante.

1 M%/C/C "5/C$ Mana1e!ent bancar $ -ditura -conomică$ Bucureşti$ 1LLL$ p. ) şi urm.

)

8/15/2019 Curs MC


5!0! Institu,ii% % cr%it sp%ciai)at%

Ca intermediari *n cadrul operaţiunilor de transfer al disponibilităţilor băneşti$ caformă specifică a circulaţiei capitalurilor$ aceste instituţii constituie principalii participanţila piaţa creditului pe termen milociu şi lun&.

Băncile şi celelalte instituţii de credit sunt specialiate$ fie *n finanţarea unor ramuri

care nu preintă interes pentru băncile comerciale$ fie *n creditarea unor obiecti'e speciale$&rup+ndu4se$ cel mai adesea$ *n următoarele cate&orii# bănci ipotecare$ bănci a&ricole$companii sau trusturi de in'estiţii$ bănci de comerţ e:terior$ societăţi de asi&urări$ societăţifinanciare$ cooperati'e de credit$ case de economii etc.

5!4! Lic7iitat%a 2ancar*

8e'oile de lic(idităţi ale băncii constau din necesitatea de a putea efectua plăţiimediate ca retra&erile de depoite sau satisfacerea cererilor de credite.

!lasamentele cu scadenţe mai mari dec+t resursele băncii repreintă un risc de

lic(iditate şi ele se fac din anticiparea creşterii dob+nilor pe termen lun&. Deponenţii preferă scadenţe reduse pentru a se protea *mpotri'a inflaţiei.

De aceea$ scadenţele resurselor şi plasamentele băncii trebuie *n permanenţăcoordonate$ iar băncile trebuie să dispună permanent de acti'e lic(ide pentru a face faţă$cum arătăm$ retra&erilor de depoite şi cererii de credite.

Cel mai lic(id acti' este numerarul băncii a cărui mărime şi durată de menţinereafecteaă profitabilitatea băncii$ dar lipsa lui poate pune *n dificultate banca.

!lasamentele *n acti'e lic(ide ; depoite pe piaţa interbancară şi titluri de stat ; sunt plasamente cu mare &rad de lic(iditate$ put+nd fi folosite la ne'oie aproape imediat pentru aface faţă necesităţilor de cas( ale băncii.

)L

8/15/2019 Curs MC


MONEDĂ ŞI CREDIT '

CAPITOLUL 1Riscuri% #i pru%n,a 2ancar*

1!1! Tipoo(ia riscurior 2ancar%n cate&oria riscurilor &enerale se include#

riscurile comerciale >riscul clentVprodus$ riscul de piaţă$ riscul de ima&ine

comercială?I riscurile aferente bunurilor şi persoanelor >riscul accidentelor$ riscul de delict?I

riscurile operaţionale şi te(nice >riscul asupra tratamentului operaţiunilor$ riscul

asupra sistemului le&at de telecomunicaţii?I

riscuri de &estiune internă >riscul re&lementărilor$ riscul deontolo&ic$ riscul

strate&ic$ riscul de insuficienţă funcţională$ riscul asupra &estiunii personalului$riscul de dependenţă te(nolo&ică$ riscul de comunicaţii?I

%iscurile specifice băncilor cuprind#

riscurile financiare >riscul de rată a dob+nii$ riscul de lic(iditate$ riscul asupra

titlurilor cu 'enit 'ariabil?I

riscuri de semnătură sau de contrapartidă >riscul clientelei$ riscul interbancar$

riscul de ţară?.!rincipalele riscuri bancare sunt#

Riscu % rat* a o23n)ii denumit şi risc de transformare$ corespunde unui risc de pierdere sau de absenţă a c+şti&ului$ fiind le&at de e'oluţia ratei de dob+ndă. De e:emplu$ o bancă ce acordă un credit la o rată fi:ă a dob+nii de 3Y$ pe o perioadă de ) ani$ *ndecursul căreia rata dob+nii aun&e la 3)Y$ se 'a confrunta cu acest tip de risc.

Riscu % sc7i&2 corespunde pierderii antrenate de 'ariaţia cursului de'ielor *nraport cu de'iele de referinţă *n care banca şi4a e:primat creanţele sau datoriile. Dee:emplu$ o bancă rom+nească acordă un credit *n dolari$ la momentul t c+nd ni'elulcursului este de 2 leiVX$ iar la momentul rambursării cursul de sc(imb este de 2 leiVX. cest tip de risc este &enerat de o e'oluţie nefa'orabilă a cursului de sc(imb *ntre

monede şi de o repartiare nefa'orabilă a riscurilor pe de'ie$ antreneaă o pierderefinanciară sau absenţa c+şti&ului estimat.

Riscu % ic7iitat% corespunde riscului de *ncetare a plăţilor datorităimposibilităţii băncilor de se refinanţa$ sau pierderilor le&ate de dificultatea băncilor de a4şi

procura fondurile *n condiţii normale de pe piaţa monetară.!rincipala cauă a acestui risc este structura deec(ilibrată a bilanţului$ respecti'

credite acordate pe termen mediu$ lun& şi finanţate prin depoite la 'edere$ precum şicotarea bursieră tot mai de&radată. !rincipalul efect antrenat de acest risc *l constituie

maorarea costuui $&pru&utuui pe care banca trebuie să *l suporte pentru a4şi onoraan&aamentele sale la scadenţă.

6

8/15/2019 Curs MC


Riscu asupra titurior cu 8%nit 8aria2i denumit şi risc asupra acţiunilor$ risc deemisiune sau risc de tranacţionare$ corespunde riscului de pierdere sau de absenţă ac+şti&ului ca urmare a 'ariaţiei 'alorii titlurilor deţinute de bancă. De e:emplu$ o bancădeţine un portofoliu de acţiuni e'aluate la un anumit curs iar 'aloarea acestuia se 'adiminua$ *ntruc+t reultatele financiare ale *ntreprinderii emitente sunt slabe şi nu se

distribuie di'idende.Riscu % 6ai&%nt$ denumit şi risc al clientelei$ risc de credit sau risc contencios$

corespunde riscului asumat de bancă *n caul falimentului unuia dintre clienţii băncii. bancă puternic an&aată *ntr4o *ntreprindere prin participanţii la capitalul acesteia$ precum şi prin credite de e:ploatare$ se 'a confrunta cu acest risc$ *n caul falimentului sectoruluirespecti'.

Riscu % ,ar* >risc su'eran? corespunde sumei totale a creanţelor$ indiferent careeste termenul sau natura acestora$ asupra debitorilor pri'aţi sau publici$ reidenţi *ntr4o ţară

cu risc sporit$ sau repreintă suma totală a creditelor acordate debitorilor reidenţi *ntr4o ţarăconsiderată neriscantă$ dar a căror naţionalitate este cea a unei ţări considerate riscantă.

Riscu ci%ntprous$ constituie riscul de lansare al unui nou produs sau risculconcurenţial şi pro'ine din inadaptarea unui produs sau ser'iciu la ne'oile şi aşteptărileclientelei$ sau din starea concurenţei la un moment dat. De e:emplu$ o bancă decide$ *ncadrul di'ersificării acti'ităţilor sale$ să practice alte tipuri de ser'icii$ să ofere ser'icii deasi&urări sau de 'oia$ ceea ce 'a afecta alte acti'ităţi.

Riscu s%ctoria corespunde riscului le&at de strate&ia de poiţionare a băncii pe piaţă şi poate fi &enerat de o puternică concentrare a rentabilităţii asupra unui număr redusde pieţe. cest risc poate &enera pierderi financiare şi o rentabilitate tot mai scăută.

Riscu acci%nta denumit şi risc de insecuritate fiică corespunde riscului le&at deun e'eniment neintenţionat care afecteaă securitatea fiică a persoanelor din bancă$ sau a

bunurilor băncii.

Riscu % %turnar% a 6onurior$ sau riscul de furt$ corespunde unei operaţiiile&ale efectuate de un an&aat al băncii *n profitul său.

Riscu in trata&%ntu op%ra,iunior$ denumit risc operaţional$ administrati' saurisc de “bac<4office” corespunde riscului le&at de tratamentul administrati' şi contabil aloperaţiunilor. Faptele &eneratoare ale acestui risc sunt o supra'e&(ere incorectă aoperaţiilor$ o procedură de control ineficientă şi erori neconstatate la timp$ situaţii carenecesită timp de corectare a anomaliilor$ precum şi o deteriorare a ima&inii băncii.

Riscu r%(%&%nt*rior este cunoscut şi sub denumirea de risc uridic$ risc fiscal sau penal şi corespunde riscului le&at de neaplicarea dispoiţiilor le&ale sau a re&lementărilor.Dacă o bancă nu respectă normele prudenţiale impuse de re&lementările bancare$ atunci 'asuporta consecinţele$ sub forma unor sancţiuni ale Comisiei bancare$ ameni sau retra&ereaautoriaţiei de funcţionare.

Riscu %ontoo(ic ; repreintă riscul de procedură sau riscul de control intern$ carecorespunde riscului le&at de nerespectarea de către bancă a principiilor deontolo&ice

61

8/15/2019 Curs MC


specifice sectorului bancar. !rofesia bancară posedă o foarte puternică deontolo&ie care estecomparabilă cu cea a medicilor$ a'ocaţilor sau preoţilor.

Riscu strat%(ic cunoscut şi sub denumirea de risc politic sau risc de mana&ement$corespunde riscului &enerat de absenţa unei strate&ii sau e:perienţa uneia ineficiente$ *nunul sau mai multe sectoare ale băncii.

Riscu % insu6ici%n,* 6unc,iona* corespunde insuficienţei or&aniării a uneia saumai multor funcţiuni de &estiune importante ale băncii# contabilitate$ audit$ control intern$control de &estiune$ or&aniare$ resurse umane$ mar<etin&.

Riscu % %p%n%n,* t%7noo(ic* apare atunci c+nd utiliarea unei te(nolo&iilea&ă banca de furniorul acesteia.

1!'! Contro #i nor&% pru%n,ia% 2ancar%1!'!1! Controu pru%n,ia

Controlul prudenţial are ca o2i%cti8 *mpiedicarea manifestării riscurilor interne c+t şie:terne$ la ni'elul unei instituţii bancare$ precum şi e'itarea propa&ării acestora.

Controu int%rn corespunde autocontrouui$ prin care se poate ameliora ni'elulreultatelor financiare şi raportul dintre costuri şi randament. 0n control intern eficientconstituie un instrument de &estiune indispensabil bunei funcţionări a instituţiilor de creditşi completeaă *n mod necesar măsurile prudenţiale.

1!'!'! Nor&% pru%n,ia% %urop%n% #i int%rna,iona%

nalia diferitelor norme prudenţiale e'idenţiaă e:istenţa unor caracteristicicomune$ şi anume#

a? ni'elurile impuse prin re&lementările prudenţiale nu constituie reultatul unor studii teoretice aprofundate sau al unor demonstraţii obiecti'e. 8imeni nu poateafirma că raportul de sol'abilitate de Y este cel mai bun ni'el. De asemenea$ nus4a demonstrat$ *ncă$ e:istenţa unei corelaţii in'erse *ntre raportul fondurilor

proprii ponderate şi falimentul bancar. 8u e:istă ustificări nici cu pri'ire lamodul de calcul al riscului de piaţă sau al restricţiilor de lic(iditate.

b? o altă caracteristică este aceea că re&lementările prudenţiale 'ieaă$ *n modesenţial$ instituţiile de credit$ spre deosebire de constr+n&erile prudenţiale dindomeniul industrial care 'ieaă produsele# mărime$ &reutate$ componenţă. n

domeniul bancar$ re&lementările se referă la practicile bancare şi la structurainstituţiei respecti'e$ ceea ce conduce la efecte asupra bilanţului bancarI

c? pentru maoritatea re&lementărilor$ instrumentul central de măsură *l constituienoţiunea de 6onuri proprii$ ceea ce face posibilă armoniarea la ni'el europeanşi internaţional a re&ulilor adoptate.

1!'!+! Pru%n,a 2ancar* #i i&itar%a riscuui % cr%it $n Ro&3nia

n %om+nia$ re&lementările prudenţiale se re&ăsesc *n le&i şi alte acte normati'e$respecti' *n 9e&ea bancară nr. )V1LL$ *n 8ormele nr. V1LLL pri'ind limitarea riscului de

credit al băncilor şi *n %e&ulamentul nr. 1V1LLL pri'ind or&aniarea şi funcţionarea la B8% a Centralei %iscurilor Bancare.

62

8/15/2019 Curs MC


altă re&lementare importantă pentru &estionarea riscurilor bancare o constituie cea pri'ind or&aniarea şi funcţionarea la B8% a Centralei %iscurilor Bancare. ceasta >C%B?repreintă un centru de intermediere$ care &estioneaă$ *n numele băncii centrale$in6or&a,ia % risc 2ancar pentru scopurile utiliatorilor$ *n condiţiile păstrării secretului

bancar.

/nformaţia de risc 2ancar$ potri'it re&lementării$ cuprinde datele de identificare aunui debitor şi operaţiunile *n lei şi *n 'alută prin care băncile se e:pun la risc faţă de aceldebitor$ respecti'#

acordarea de crediteI

asumarea de an&aamente de către bancă$ *n numele debitorului$ faţă de o

persoană fiică sau uridică nebancarăI asumarea de an&aamente de către bancă *n numele debitorului$ faţă de altă

bancă.!rin această re&lementare sunt definite c+te'a noţiuni care sunt rele'ate pentru

importanţa funcţionării Centralei %iscurilor Bancare.stfel# riscu ini8iua repreintă suma 'alorilor operaţiunilor raportate la C%B de

către o persoană declarantă pentru un debitorI acest risc repreintă e:punereaunei bănci faţă de un debitor şi se determină de persoana declarantăI

p%rsoana r%c%n)at* repreintă debitorul$ respecti' persoana fiică sau uridică

*nscrisă *n baa de date a C%BI riscu (o2a este suma riscurilor indi'iduale raportate de toate persoanele

declarante pentru aceeaşi persoană recenatăI p%rsoan%% %carant% sunt centralele băncilor$ persoane uridice rom+ne şi

sucursalele din %om+nia ale băncilor străineI p%rsoana acr%itat* este an&aatul autoriat de conducerea persoanei declarante

să transmită şi să recepţionee la Centrala %iscurilor Bancare informaţiile de risc bancar.

1!+! R%(%&%nt*ri% pru%n,ia% #i strat%(ii% 2ancar%

I&pactu r%(%&%nt*rior pru%n,ia% poate fi analiat *n termeni strat%(icico&%rciai sau financiari.

1? Din punct % 8%%r% strat%(ic$ efectul cel mai e'ident al re&lementărilor prudenţiale a fost crearea unei puternice constr+n&eri asupra dimensiunii bilanţului$ conduc+nd către orientarea băncilor spre obiecti'e precumrentabilitatea şi controlul riscurilor.Constr3n(%ri% asupra bilanţului au fost &enerate de raportul de sol'abilitate şinorma Coo<e$ prin care a fost fi:ată o limită a efectului de le'ier al fondurilor

proprii. stfel$ *n caul unei bănci care acordă un *mprumut de 1 milioaneu.m. unei colecti'ităţi locale naţionale$ prin respectarea normei Coo<e şiaplicarea coeficientului de ponderare de 2Y$ reultă că finanţarea trebuie să fie

asi&urată prin minim 1$6 milioane fonduri proprii$ restul repreent+nd finanţare

63

8/15/2019 Curs MC


prin emisiune de obli&aţiuni$ depoite la 'edere sau recur&ere la finanţare pe piaţa monetară.Fonduri proprii ^^^^^^^^^^^^ S Y S` Fonduri proprii S 2 mil. $ S 1$6 mil.1mil. 2Y

stfel$ normele de sol'abilitate au atribuit fondurilor proprii calitatea de inicator% (%stiun%$ ceea ce pe plan strate&ic conduce la limitarea capacităţii de e'oluţie aacti'ităţii. !entru a răspunde e:i&enţelor prudenţiale instituţiile de credit pot$ fie sămaoree fondurile proprii$ fie să reducă 'olumul acti'ităţii$ orient+ndu4se cătreacti'ităţi care solicită mai puţine fonduri proprii$ fie să cedee anumite acti'e >printitulariare$ cesiuni de create$ cesiuni de filiale?.2? /ncidenţa asupra poiticii co&%rcia% se re&ăseşte *n selectarea clienţilor şi a

unor acti'ităţi puţin consumatoare de fonduri proprii. Din punct de 'edere al selectării clienţilor$ trebuie remarcat că băncile au

interesul de a selecta creditele distribuite *n funcţie de ponderea care seatribuie acestora$ potri'it re&ulamentelor pri'ind coeficientul desol'abilitate.stfel cu u!&! fonduri proprii pot fi acordate credite de 1 u.m.

ponderate cu 1Y de 2 u.m. ponderate cu )Y şi ) u.m. *n caulcreditelor ponderate cu 2Y.

3? Din punct de 'edere al strat%(i%i 6inanciar%$ trebuie preciat că o perioadă*ndelun&ată de timp$ băncile au ucat un rol esenţial *n structurarea finanţărilor

pe termen scurt şi lun&$ după care e:i&enţele sporite ale acţionarilor pentruobţinerea unei remunerări satisfăcătoare a aporturilor lor şi *ndrumareare&lementărilor prudenţiale au modificat strate&iile bancare. !unerea *n aplicarea raportului Coo<e a a'ut ca reacţie imediată căutarea$ de către bănci$ a unor metode pentru maorarea rapidă şi semnificati'ă a fondurilor proprii. Băncile aurealiat maorări de capital sau au procedat la emisiunea de titluri subordonate.

.!.! P%r6or&an,%% 2ancar% #i inicatori % %pri&ar%

cti'itatea unei bănci poate fi analiată *n mod similar cu cea a unei *ntreprinderi$care e:ercită acti'ităţi şi funcţii specifice$ fiind reflectate *n bilanţ şi e:trabilanţier.

"inteti+nd aspectele preentate cu pri'ire al acti'itatea di'erselor tipuri de bănci$reultă că acestea desfăşoară trei tipuri de acti'ităţi care pot fi clasificate astfel#

a< int%r&%i%r% financiară$ care constă *n colectarea fondurilor >la 'edere sau latermen? şi acordarea de credite sau ac(iiţii de titluriI

2< acti8it*,i % pia,* concretiate *n operaţiuni asupra titlurilor primare şi deri'ateIc< pr%star%a % s%r8icii p%ntru ci%n,i su2 ur&*toar%% 6or&%B

&estionarea şi punerea la dispoiţia clienţilor a miloacelor de platăI

&estionarea indi'iduală sau colecti'ă a acti'elor clienţilorI

acordarea de consultanţă *n domenii referitoare al fuiuni$ ac(iiţii şi

emisiuni de titluri.

6

8/15/2019 Curs MC


/nstrumentul care reflectă aceste acti'ităţi este 2ian,u$ *n ale cărui posturielementele sunt clasificate *n funcţie de lic(iditatea acti'elor şi e:i&ibilitatea pasi'elor.

n mod sc(ematic$ principalele posturi ale bilanţului pot fi enumerate astfel#

6)

8/15/2019 Curs MC


Acti8% :Mo2ii)*ri< acti'e lic(ide >numerar$ depoite la Banca Centrală?

*mprumuturi acordate altor bănci

credite acordate clienţilor

portofolii de titluri >participanţii$ fuiuni ac(iiţii?

acti'e imobiliare

CAPITOLUL 'Poitica &on%tar* #i instru&%nt%% poiticii &on%tar%

'!1! Poitica &on%tar* co&pon%nt* a poiticii %cono&ic%

;!litica ec!n!mic) repreintă ansamblul deciiilor autorităţilor publice *n scopulorientării acti'ităţii economice *ntr4un sens considerat deirabil de către o comunitate

>naţiune?.n cadrul “corpului” teoretic al politicii economice$ careul ma-ic al !biecti(el!r

promo'ate$ de re&ulă$ prin politica economică# creşterea$ ocuparea deplină$ stabilitatea preţurilor$ absenţa deec(ilibrului balanţei de plăţi$ continuă să constituie o referinţă$ *nsăobiecti'ele sunt considerate mult mai comple:e$ constat+ndu4se o percepere at+t cantitati'ă$c+t şi calitati'ă a acestora$ plas+nd debaterea$ referitoare la conflictul obiecti'elor *ntr4o

perspecti'ă mai rela:antă.ntr4o formulare e:tinsă$ poitica &on%tar* poat% 6i %6init* ca ansamblul

inter'enţiilor Băncii centrale sau autorităţilor monetare care se efectueaă asupra lic(idităţii

economiei$ *n scopul de a contribui$ prin utiliare te(nicilor şi instrumentelor monetare$ larealiarea obiecti'elor politicii economice.

!ornind de la eficacitatea recunoscută a politicii monetare asupra acti'ităţiieconomice$ precum şi de la principalele canale de transmisie$ este uşor de dedus obiecti'ele#c!ntr!lul (!lumului #e m!ne#) *us n circulaie ntr/! ec!n!mie şi asi-urarea unui ni(el

a#ec(at al ratel!r #!b+nzii e0ecti( *racticate.

'!'! Instru&%nt%% poiticii &on%tar%

A< Ac,iun%a asupra ic7iit*,ii 2ancar%

a. Taa :rata< scontuuiTaa scontuui repreintă dob+nda uuală pentru creditele acordate de către banca

de emisiune *n cadrul operaţilor de rescontare.R%scontu se poate defini$ pentru banca de emisiune$ ca o ac(iiţie fermă$ cu plata

imediată$ a unor creanţe$ la termen$ preentate de băncile comerciale.Po)i,ia rat%i scontuui *n cadrul eşafodaului de dob+ni ale pieţei determină şi

utiliarea ei ca instru&%nt a poiticii &on%tar% #i % cr%it!n principal$ acţiunea ta:ei scontului influenţeaă piaţa capitalurilor$ sfera creditului

şi$ respecti'$ ritmul desfăşurării acti'ităţii economice *n ansamblul ei.

stfel$ sc)#erea ta9ei sc!ntului determină diminuarea &enerală a dob+nilor$sporeşte eficienţa utiliării creditelor pe baa an&renării de capitaluri suplimentare.

66

8/15/2019 Curs MC


Dimpotri'ă$ cre3terea ta9ei sc!ntului &enereaă sporirea &enerală a dob+nilor$ areca efect *nrăutăţirea condiţiilor de obţinere a creditelor şi duce la scăderea profiturilor

pentru cei ce utilieaă capitaluri suplimentare. n consecinţă$ *ntreprinătorii 'or manifesta prudenţă *n de'oltarea acti'ităţii lor$ 'or renunţa la o parte a creditelor.

b. Op%ra,iuni p% pia,* :op%n &ar%t<

5răsăturile specifice operaţiilor la piaţa liberă sunt# ni'elul dob+nii practicate 'ariaă *n funcţie de e'oluţia pieţei$ fiind determinat

de orientarea pe care Banca centrală doreşte să o impunăI *n desfăşurarea operaţiunilor$ Banca centrală are un rol acti'$ aceasta iniţiind

alimentarea pieţei monetare cu lic(idităţi$ *n special prin oferte propriiI operaţiile pe piaţa liberă au un dublu sens# *n timp ce operaţiile de rescont se

limiteaă numai la alimentarea cu lic(idităţi a băncilor comerciale$ operaţiile pe piaţa liberă permit băncii de emisiune$ deopotri'ă$ să acorde credite$ dar şi să*mprumute pe această piaţă$ reduc+nd astfel lic(idităţile băncilor şi$ prin aceasta$

ale economiei naţionale.stfel$ politica de !*en maret repreintă inter'enţia Băncii centrale pe piaţa

monetară$ aşa4numita piaţă liberă sau desc(isă >faţă de alte pieţe ale creditului din economiecare sunt$ mai mult sau mai puţin$ controlate?$ pentru a creşte sau a diminua lic(idităţilea&enţilor ce opereaă pe această piaţă$ deci$ posibilităţile lor de acordare a creditului şi decreaţie a monedei scripturale.

c. R%)%r8%% o2i(atorii"istemul reer'elor minime obli&atorii$ instituit din necesitatea de a asi&ura o

lic(iditate minimală$ reidă *n obli&aţia băncii care constituie depoite să consemnee *n

conturile sale desc(ise la banca de emisiune o sumă dimensionată$ de re&ulă$ prin cote procentuale aplicate la 'olumul depoitelor.

!rintr4o asemenea operaţiune are loc$ de fapt$ un transfer de resurse de la băncile dedepoit la banca de emisiune.

"istemul reer'elor minime constituie una din măsurile &u'ernamentale care$ *nraport de interesele conuncturale$ pot fi utiliate fie pentru creşterea 'olumului credituluiacordat *n economie$ determin+nd astfel intensificarea acti'ităţii economice >prin reducereareer'ei minime?$ fie pentru scăderea 'olumului creditelor acordate economiei şi atenuareade'oltării acti'ităţii economice >prin creşterea reer'ei minime obli&atorii?.

"< Ac,iun%a asupra cr%it%ora. S%%cti8itat%a cr%it%or"electi'itatea creditelor urmăreşte controlul nu al 'olumului$ ci al orientării

creditelor bancare *n direcţia dorită de stat.!entru a *ncuraa băncile şi celelalte instituţii financiare să finanţee sectoarele

numite “prioritare” >la scară naţională sau re&ională?$ statul utilieaă di'erse formule#a'antae fiscale$ dob+ni bonificate$ desc(iderea unor facilităţi de refinanţare$ &arantareacreditelor de către or&anisme oficiale$ alocarea de fonduri pentru dob+ndă redusă etc.

67

8/15/2019 Curs MC


b. Controu cr%it%orn lo&ica inter'enţiilor cantitati'e asupra ritmului de creştere a masei monetare$

autorităţile din unele ţări aplică modalităţi de control direct al creditelor bancare$ cu autorulunui sistem numit$ de obicei$ “*ncadrarea >plafonarea? creditelor”.

ncadrarea creditelor este limitarea$ decisă pe cale re&lementară$ a ritmului de

creştere a 'olumului creditelor acordate de bănci$ *n raport cu anul precedent$ luat ca an de baă. %itmul de creştere a 'olumului creditelor bancare este determinat$ de re&ulă$ de ritmulde creştere pre'ăut al altor contrapărţi ale masei monetare$ precum şi de soldul bu&etuluide stat şi de soldul balanţei de plăţi e:terne.

c. Pr%siun%a &ora*!resiunea morală este susceptibilă să influenţee 'olumul creditelor$ atunci c+nd$ de

e:emplu$ repreentanţii Băncii centrale *şi e:primă nemulţumirea faţă de faptul că anumite bănci comerciale *ncalcă dispoiţiile lor. n aceste cauri$ conducătorii băncilor comercialesunt con'ocaţi la discuţii$ *n cadrul cărora repreentanţii Băncii centrale le comunică

deacordul lor faţă de politica de afaceri a băncilor comerciale *n cauă$ făc+nd totodatăapel la spiritul ci'ic al conducătorilor băncilor respecti'e.

'!+! E6%ct%% poiticii &on%tar%

n funcţie de situaţia conuncturală a economiei$ autoritatea monetară poate decidecreşterea sau diminuarea ofertei de monedă prin utiliarea instrumentelor de politicămonetară$ utili+ndu4se două tipuri de măsuri reunite *n#

poitica &on%tar* %pansionist* :%%r* sau u#oar*<

poitica &on%tar* r%stricti8* sau r%str3ns*!

!rincipalele probleme care sunt urmărite prin cele două tipuri de politică monetară şiefectele acestora se manifestă după cum se preintă *n tabelul următor#

!olitica monetară uşoară >e:pansionistă? !olitica monetară restricti'ăPro2%&a şomaul şi recesiunea c7%i%BM%canis&B Banca centrală cumpără titluri$ diminueaă rata

reer'ei obli&atorii şi rata oficială a scontului

E6%ct%B "poreşte oferta de monedă

"cade rata de dob+ndă

"poresc in'estiţiile

Creşte cererea a&re&ată

Creşte !/B real *n funcţie de creşterea in'estiţiilor

Pro2%&a inflaţia c7%i%BM%canis&B Banca centrală 'inde

titluri$ maoreaă ratareer'ei obli&atorii şi rata

oficială a scontului

E6%ct%B "cade oferta de monedă

"poreşte rata de dob+ndă

"cade ni'elul in'estiţiilor

"cade cererea a&re&ată

/nflaţia se diminueaă

6

8/15/2019 Curs MC


Din tabelul preentat se desprind principalele probleme cărora trebuie să le &ăseascăreol'are politica monetară# stabilitatea preţurilor reflectată *n ni'elul inflaţiei$ şomaul şirecesiunea economică.

'!.! E6icacitat%a poiticii &on%tar%

Maoritatea economiştilor analieaă politica monetară din punct de 'edere aleficacităţii$ prin e'idenţierea următoarelor trăsături# 8it%)* #i 6%i2iitat%# comparati' cu politica fiscală a cărei aplicare necesită

deliberări parlamentare$ cumpărarea şi '+narea titlurilor de către bancacentrală se poate stabili ilnic. !e această baă sunt influenţate oferta demonedă şi rata dob+nii.

in%p%n%n,a 6a,* % 6actoru poitic reultă din durata mandatului

consiliului de administraţie al băncii centrale$ pe o perioadă mai mare de timpdec+t a mandatului politicI

succ%su poiticii &on%tar% care s4a manifestat$ *n ţările de'oltate$ *n perioada anilor 1L ; 1LL şi ulterior pentru a auta ieşirea economiilor dinstarea de recesiune din anii NL 4 NL2

'!0! Li&it%% poiticii &on%tar%

r%uc%r%a controuui! !otri'it unor economişti$ modificările *n practica

băncilor poate conduce la reducerea controlului băncii centrale asupra oferteide monedă >ca urmare şi a ino'aţiilor financiare şi a modificărilor structuriiin'estiţiilor populaţiei?

&ani6%star%a un%i asi&%trii cicic%! n condiţiile unei politici monetarerestricti'e$ ni'elul reer'elor băncilor comerciale poate fi diminuat p+nă lacontractarea 'olumului *mprumuturilor şi respecti' a ofertei de monedă.

!rin practicarea unei politici monetare uşoare$ băncile comerciale*nre&istreaă un e:ces de reer'e necesar pentru a “face creditele”. Dacă

băncile comerciale preintă probleme de lic(iditate$ atunci este necesarăinter'enţia băncii centrale. limentarea sistemului bancar cu monedă obţinută

prin cumpărarea de titluri de la a&enţi economici şi populaţie are ca principalefect utiliarea sumelor respecti'e pentru plata unor *mprumuturi dea

e:istente. astfel de asimetrie ciclică nu creeaă probleme maore pentru politica

monetară dec+t *n perioadele de declin economic. &oi6ic*ri $n 8it%)a % circua,i% a &on%%i! bser'aţiile efectuate

demonstreaă că 'itea de circulaţie a monedei e'olueaă *n sensul in'ers alofertei de monedă$ astfel# *n perioadele cu inflaţie$ atunci c+nd oferta demonedă este restr+nsă prin instrumentele politicii monetare$ 'itea de circulaţiea monedei poate să crească şi in'ers. Dacă se adoptă măsuri de creştere aofertei de monedă$ *n timpul recesiunii economice$ 'itea se diminueaă.

i&pact asupra in8%sti,iior! numiţi economişti şi4au e:primat reer'e cu pri'ire la impactul pe care politica monetară *l e:ercită asupra in'estiţiilor.stfel$ intersectarea curbei in'estiţiilor cu cererea de monedă semnifică doar o

6L

8/15/2019 Curs MC


modificare particulară *n oferta de monedă şi nu o modificare semnificati'ă *nec(ilibrul !/B.

Mai mult$ operaţiunile de politică monetară pot fi descrise la modul maicomplicat$ ca o modificare nefa'orabilă asupra dreptei care e:primă cererea dein'estiţii.

De e:emplu$ o politică monetară uşoară$ baată pe creşterea ratei de dob+ndă poate a'ea un impact redus asupra in'estiţiilor$ dar curba in'estiţiilor sedeplaseaă *nspre dreapta datorită optimismului *n afaceri$ pro&resuluite(nolo&ic şi anticipărilor cu pri'ire la creşterea preţului capitalului.

n sens in'ers$ o recesiune se'eră poate să determine o scădere a *ncrederii *nafaceri şi in'estiţii$ curba in'estiţiilor deplas+ndu4se spre st+n&a$ ceea cecreeaă “neaunsuri” *n cadrul unei politici monetare uşoare.

i%&a scopuui poiticii &on%tar%! 0na dintre cele mai importante probleme

ale politicii monetare constă *n a decide ce anume se supune controlului# oferta

de monedă sau rata dob+nii$ *n sensul că nu pot fi stabilite ca ambeleobiecti'e *n mod simultan. Dacă obiecti'ul stabilit de banca centrală constă *n stabiliarea ratei dedob+ndă$ moti'aţia este dată de faptul că fluctuaţiile acesteia destabilieaăin'estiţiile$ cererea a&re&ată şi 'enitul naţional. Dacă se presupune că *n perioada de e:pansiune economică sporeşte !/B$totodată creşte 'olumul tranacţiilor şi$ astfel$ cererea totală de monedă. Careultat$ rata de ec(ilibru a dob+nii *nre&istreaă o creştere.

CAPITOLUL +Ec7ii2ru &on%tar #i in6a,ia

+!1! Ec7ii2ru &on%tar+!1!1! Caract%ristici% c%r%rii #i o6%rt%i % &on%*

Din punct de 'edere teoretic$ e:istă următoarele contribuţii la *nţele&erea moti'elor care determină cererea de monedă#

a? Anai)a casic* a c%r%rii % &on%* se baeaă pe teoria cantitati'ă a cererii demonedă. ceasta are ca punct de plecare ecuaţia sc(imburilor lui /is7%r$ care a permis$ulterior construcţia ecuaţiei Kcolii de la Cambrid&e.

Ecua,ia sc7i&2urior a ui /is7%r arată că 'olumul de monedă M$ multiplicatcu 'itea de circulaţie a monedei V$ este e&al cu 'aloarea tranacţiilor pT$ *n care p este unindice de preţ$ iar 5 este 'olumul tranacţiilor$ *n termeni reali$ măsurate *n preţuri ale

perioadei de baă.MV Q pT

ceastă ecuaţie nu poate e:prima teoria cantitati'ă a monedei$ dec+t dacă e:istăo le&ătură cauă4efect *ntre fenomene$ respecti' dacă moneda *n circulaţie >caua? are oacţiune directă$ e:clusi'ă şi nere'ersibilă asupra ni'elului mediu al preţurilor.

b? Anai)a @%=n%sian* a c%r%rii % &on%*

7

8/15/2019 Curs MC


nalia cererii de monedă propusă de către @%=n%s pune accentul pe rolulmonedei ca r%)%r8* a 8aorii şi distin&e o cerere de monedă sp%cuati8*F şi o cerere demonedă *n 'ederea realiării tran)ac,iior.

Cererea de monedă :M1< cu scopul de *ncasări pentru tranacţii 'ariaă odată cuni'elul !/B. tunci c+nd acesta creşte este necesară mai mult monedă pentru satisfacerea

necesităţilor a&enţilor economici$ *n 'ederea realiării de tranacţii# dacă 'enitul naţionalscade$ atunci şi necesarul de monedă se diminueaă. Cererea de monedă :M1< este afectată*ntr4o măsură ne&liabilă$ de influenţa costului monedei sau de rată a dob+nii$ fiind ofuncţie :L1< de o sin&ură 'ariabilă#

M1 Q L1:R< *n care % este 'enitul naţional sau !/B

Dacă analia se realieaă pe o perioadă scurtă de timp$ atunci % poate ficonsiderat stabil$ şi deci şi M este stabil.

c? Anai)a cont%&poran* a c%r%rii % &on%* se efectueaă *n două direcţii

principale şi anume#1? &estiunea portofoliilor 2? teoria lui Milton Friedman

1? nalia care se baeaă pe (%stiun%a porto6oiior este le&ată$ *n mod direct$ deanalia lui Ee=nes şi *ntr4o asemenea abordare moneda repreintă un acti'

precum toate celelalte tipuri de acti'e$ lipsită de calităţi specifice$ risc+nd$ astfel$de a fi discreditată *n calitate de instrument al politicii monetare.

2? Funcţia de cerere a monedei este tratată de către Miton /ri%&an ca o problemă de ale&ere a acti'elor. !unctul de pornire al analiei sale *l constituie

definiţia pe care o dă patrimoniului sau bo&ăţiei. !atrimoniul a&enţilor economici compus din acti'e financiare reale precum şi din acti'e umane dănaştere unui flu: de 'enituri din muncă. !entru Friedman$ 'ariabila carefurnieaă cel mai bine un indice al bo&ăţiei umane şi nonumane$ este 'enitul

permanent >pre'ăut de a&enţii economici pentru un anumit ni'el al preţurilor?.

stfel$ cererea de monedă se poate e:prima *n termeni permanenţi şi estedeterminată de 'enitul permanent % N şi ni'elul preţurilor permanente pNN.

M Q a:R p<2$ relaţie *n care a şi b sunt constante iar M 1 este cererea

de monedă permanentă pentru un locuitor.O6%rta % &on%*

ferta de monedă repreintă cantitatea miloacelor de plată puse la dispoiţie$ lani'elul unei economii$ fiind asi&urată de sistemul bancar care creeaă moneda şi o pune *ncirculaţie.

"ursele ofertei de monedă sunt repreentate de contrapartidele masei monetare#creanţele asupra străinătăţii$ creanţele asupra 5reoreriei$ creanţele asupra băncilor comerciale.

-ficacitatea politicii monetare depinde de caracterul %o(%n sau %no(%n al ofertei

de monedă *n raport cu sistemul economic. Dacă oferta de monedă este %o(%n*$ atunci eaeste fi:ată *n afara sistemului economic de către autoritatea monetară. n acest ca este

71

8/15/2019 Curs MC


autonomă *n raport cu cererea de monedă. &enţii economici nebancari >populaţia$*ntreprinderi$ administraţie$ a&enţi e:teriori? nu e:ercită nici o influenţă asupra ofertei demonedă.

n caul *n care oferta de monedă este %no(%n* reultă că a&enţii nebancarie:ercită$ prin comportamentul lor$ o influenţă asupra acesteia$ deci oferta de monedă nu este

autonomă *n raport cu cererea de monedă.+!1!'! Sc7%&a r%ai)*rii %c7ii2ruui &on%tar

!entru e:plicarea realiării ec(ilibrului monetar$ se utilieaă două tipuri de analiă#cea Ee=nesiană şi interpretarea lui Milton Friedman.

n teoria Ee=nesiană$ sc(ema realiării ec(ilibrului macroeconomic se efectueaă *ntermeni reali. -c(ilibrul se stabileşte prin e&alitatea dintre economii şi in'estiţii. -conomiilesunt definite ca o funcţie crescătoare a 'eniturilor$ iar in'estiţiile ca o funcţie descrescătoarea ratei dob+nii. rice deec(ilibru *ntre economii şi in'estiţii determină austări *n termeni

reali iar *n cadrul acestora 'ariabilele monetare nu *ndeplinesc dec+t un rol limitat.Cur2a %cono&ii ? in8%sti,ii :IE< >ec(ilibru real?!e piaţa bunurilor$ ec(ilibrul necesită manifestarea următoarei e&alităţi#I Q E % S 'enit sau produs &lobalsau I Q I:r< / Q in'estiţii totaleE Q E:R< - S economii totaleI:r< Q E:R< rd S rata dob+nii

Int%rpr%tar%a ui Miton /ri%&an asupra sc(emei de realiare a ec(ilibrului

n această abordare$ 'ariaţiile masei monetare re&leaă ritmurile acti'ităţiieconomice. Modelul are ca rol să probee importanţa cantităţii de monedă *n acti'itateaeconomică. "tructurile financiare şi monetare şi comportamentul a&enţilor financiari nu suntinte&rate *n cadrul modelului. 0nica 'ariabilă este M$ masa monetară$ oferită a&enţilor economici şi care stă la baa fluctuaţiilor 'eniturilor şi preţurilor. le&ătură de caualitateeste stabilită *ntre M şi alte 'ariabile fundamentale$ fiind implicată$ astfel$ ipoteacaracterului e:o&en al ofertei de monedă.

nalia lui Friedman are ca punct de pornire două principii#

'aloarea produsului naţional şi preţul$ ca principală componentă$ sunt

determinate de cantitatea de monedăI cantitatea de monedă este determinată$ la r+ndul său$ de cantitatea de monedă

centrală$ pusă la dispoiţia băncilor.%eultă astfel$ că masa monetară determină fluctuaţiile 'enitului naţional. Dacă se

admite că impulsurile monetare e:ercită o influenţă totală asupra acti'ităţii economice$atunci cererea de monedă trebuie să fie considerată stabilă şi oferta de monedă trebuiedefinită ca fiind e:o&enă >se află *n m+inile autorităţii monetare?.

+!'! In6a,ia ? 6or&* a %)%c7ii2ruui &on%tar

+!'!1! /or&%% in6a,i%iIn6a,ia prin c%r%r% este &enerată de deec(ilibrele care se manifestă pe piaţa

bunurilor şi ser'iciilor$ *ntre cererea de bunuri şi oferta &lobală inelastică. -fectul unui

72

8/15/2019 Curs MC


asemenea deec(ilibru este creşterea preţurilor bunurilor şi ser'iciilor respecti'e$ iar la baafenomenului se află maorarea ofertei de monedă.

In6a,ia prin costuri este &enerată de re'endicările &rupurilor sindicale pentrucreşterea salariilor şi *n acele domenii de acti'itate unde nu se obţin creşteri de

producti'itate. Consecinţa maorărilor de salarii este maorarea costurilor bunurilor şi

ser'iciilor care sunt produse$ şi ulterior$ creşterea preţurilor. 9a baa creşterii preţurilor seaflă$ astfel$ diferenţa dintre creşterea producti'ităţii şi creşterea salariilor.

In6a,ia i&portat* este un reultat al participării economiilor la flu:urileinternaţionale de capital$ bunuri şi ser'icii şi se manifestă$ ca urmare a importului de materii

prime şi produse pe care le realieaă o anumită ţară. Aariaţia cursurilor de sc(imb *n sensulunei e'oluţii nefa'orabile a acestora$ pentru importatori$ constituie o modalitate de &enerarea procesului inflaţionist$ datorită maorării costurilor de producţie sub presiunea preţurilor de import.

In6a,ia structura* este determinată de strate&ia adoptată de unele ţări$ de

de'oltare accelerată şi de creşterea economică rapidă$ ceea ce implică mobiliareaintensi'ă a factorilor de producţie. n economie se creeaă deec(ilibre$ concretiate *ndeclinul unor sectoare de acti'itate$ apariţia unor noi ramuri şi crearea de noi capacităţi de

producţie.

+!'!'! D%)in6a,ia %6a,ia #i poitici% antiin6a,ionist%

9upta contra inflaţiei a de'enit obiecti'ul unic al politicii monetare$ iar &ioac%%trai,iona% antiin6a,ionist% constau *n#

$n(7%,ar%a pr%,uriorG

poitica 2u(%tar* #i 6isca*G i&itar%a cr%ituuiG

poitica 8%niturior!

"ocau pr%,urior este o modalitate directă de luptă contra inflaţiei şi constă *nmăsuri de intericere a maorării preţurilor pentru di'erse bunuri şi ser'icii$ de4a lun&ul unei

perioade determinate. ceastă măsură constă *ntr4o acţiune directă şi rapidă comparati' cualte măsuri$ dar eficacitatea pe termen lun& este scăută.

Poitica 2u(%tar* #i 6isca*

"unt disponibile două instrumente$ astfel# fie statul reduce c(eltuielile publice$

fie se maoreaă fiscalitatea$ sau 'eniturile se diminueaă şi astfel$ se diminueaă

c(eltuielile sectorului pri'at.

Li&itar%a cr%ituui constă *ntr4o acţiune restricti'ă asupra distribuirii anumitor credite. cest instrument preintă anumite limite$ şi anume#

dificultatea de a fi:a norme de creştere a 'olumului creditelorI

alterarea concurenţei *ntre bănci şi penaliarea celor mai dinamiceI

multiplicarea procedurilor de *ncălcare a re&lementărilor.

!olitica 'eniturilor se aplică *n măsura *n care o maorare e:cesi'ă a 'eniturilor constituie un factor determinant al creşterii cererii şi$ *n acelaşi timp$ al creşterii costurilor

73

8/15/2019 Curs MC


salariale. 9o&ica acestui instrument este următoarea# reducerea 'eniturilor poate reducetensiunile inflaţioniste.

n octombrie 1L7L$ băncile centrale din ţările industrialiate au declanşat lupta*mpotri'a inflaţiei$ renunţ+nd la ideea că şomaul poate fi combătut prin rate ale inflaţieisporite$ perioada 1L1 ; 1LL)$ fiind caracteriată prin %)in6a,i%!

Ca urmare a politicii monetare restricti'e$ inflaţia a scăut puternic *n maoritateaţărilor industrialiate$ *n decursul anilor Z. Costurile acestei deinflaţii au fost importante#inflaţia s4a situat sub 3Y. "in&urele ţări care s4au abătut de la re&ulă au fost# ustralia>)$1Y?$ /talia >)$Y?$ "pania >$Y?$ şi Marea Britanie >3$LY?.

D%6a,iaB con,inut #i riscuri

Definirea termenului “deflaţie” se poate realia *n următorul mod# fr+nare sauresorbţie totală a inflaţiei$ prin măsuri care 'ieaă diminuarea masei monetare şi reducereacererii *n raport cu oferta.

!ot fi distinse următoarele trei forme de deflaţie# deflaţie monetarăI

deflaţie financiarăI

deflaţie reală.

D%6a,ia &on%tar* se caracterieaă prin diminuarea miloacelor de plată *ncirculaţie$ deci prin reducerea cantităţii de monedă aflată la dispoiţia a&enţilor economici.

D%6a,ia 6inanciar* corespunde contractării creditului disponibil acordat prinsistemul bancar. !rincipala manifestare a acestor două forme de deflaţie este scăderea

preţurilor bunurilor şi ser'iciilor precum şi a preţului acti'elor reale.

D%6a,ia r%a* este sinonimă cu reducerea acti'ităţii economice$ acesta fiind un alttermen utiliat pentru a desemna recesiunea care *nsoţeşte$ *n &eneral$ deflaţia monetară saufinanciară.

CAPITOLUL .T%orii% &on%tar%

.!1! T%orii a% &on%%i

.!1!1! Casi6icar%a t%oriior &on%tar%

n funcţie de criteriile alese$ principalele clase de teorii monetare sunt următoarele11# Dup* pr%&is% #i 6inait*,iB

- teorii monetare ale stabiliării economice >centrate pe re&larea cereriia&re&ate?I

- teorii monetare structurale >centrate pe re&larea ofertei a&re&ate?I Dup* p%rsp%cti8a t%&pora*B

- teorii monetare conuncturale >anticiclice?I- teorii monetare ale creşterii >strate&ice?I

Dup* (rau % %sc7i%r% spr% %t%riorB

11 H@-%H@- M89-"C0$ Monedă şi credit, -ditura Fundaţiei R!m+nia #e +ine% Bucureşti$ 21$ p.11

7

8/15/2019 Curs MC


- teorii monetare ale absorţiei şi producţieiI- teorii monetare ale flu:urilor de capital e:terneI

Dup* t%oria &acro%cono&ic* $n car% s% int%(r%a)* #i p% car% s%

6una&%nt%a)* poitici% &on%tar%B- teorii monetare <e=nesisteI

- teorii monetaristeI- teorii monetare ale anticipaţiilor raţionaleI- teorii monetare ale economiei oferteiI- teorii monetare ale deec(ilibrului.

.!1!'! Na#t%r%a #i %8ou,ia t%oriior &on%tar%

T%oria 2anior ca instru&%nt a sc7i&2uui

Formulată *ncă din ntic(itate$ această teorie monetară are drept precursor peAristot% >334323 *. @r.? care considera că banii sunt “un e:pedient pentru ne'oia

practică”$ unitate de măsură a 'alorii şi miloc de circulaţie$ idei care 'or fi reţinute multtimp prin e:ponenţi ca C7ar%s Louis % S%conat Mont%sui%u >16L ; 17))?$ ;%an;acu%s Rouss%au >17124177? şi care s4au cristaliat *n formula# banii depăşesc &reutăţilete(nice ale sc(imbului direct dintre mărfuri.

T%oria &%taist* a 2anior

M%tais&u &%rcantiistpărută *n secolele A/ ; A//$ *n perioada acumulării primiti'e a capitalului$ c+nd

bo&ăţia naţiunilor era apreciată după cantitatea de metal preţios pe care a deţineau >aur$ar&int? şi banii erau identificaţi cu metalele preţioase >sin&urii bani sunt metalele preţioase?$

teoria metalistă a banilor era susţinută de mercantilişti ca# T7o&as Mun >1)71 ; 161? careanalieaă moneda *n str+nsă le&ătură cu comerţul ; banul a&ut) c!merul% iar c!merul

m)re3te b!-)ia n bani$ ;%an "aptist% Co2%rt >161L ; 163?$ celebru prin stăruinţa sa dea face ordine *n domeniul financiar şi al monedei şi ;o7n Loc% >1632 ; 17?$ cel dinurmă fiind preocupat de bani şi de'olt+nd o teorie a banilor *n C!nsi#eraii asu*ra

c!nsecinel!r re#ucerii #!b+nzii 3i a cre3terii (al!rii m!ne#ei. Eseuri *ri(in#

-u(ern)m+ntul ci(il >1662?.

T%oria no&inaist* a 2anior

!entru nominalişti$ banii sunt semne con'enţionale$ fără 'aloare intrinsecă$ fărăatributul de a fi o marfă. -i stabilesc doar *r!*!riile *n care se sc(imbă mărfurile$ sin&urelelor funcţii fiind doar cele de miloc de circulaţie şi miloc de plată.

T%oria cantitati8* a 2anior

n forma sa iniţială$ teoria cantitati'ă a monedei susţine e:istenţa unui raport direct

proporţional *ntre cantitatea de monedă *n circulaţie şi ni'elul preţurilor. n măsura *n care

creşte sau scade masa banilor *n circulaţie$ cresc sau descresc preţurile$ adică puterea de

cumpărare a monedei este in'ers proporţională cu cantitatea ei. ceastă formă “nai'ă”$

simplistă$ a teoriei cantitati'e a monedei este e:primată prin formula# M S 5 R !$ unde M

7)

8/15/2019 Curs MC


este cantitatea de monedă$ 5 'olumul tranacţiilor şi ! ni'elul preţurilor. Consider+nd pe 5

in'ariabil $ 'ariaţia lui M determină co'ariaţia lui !12.

A%p,ii &%canis&uui ir%ctB R! Cantion #i D! u&%

-i susţin că creşterea cantităţii de monedă determină creşterea$ *n proporţii e&ale$ a

preţurilor numai #ac) banii lic$izi sunt #istribuii n m!# neutru % ast0el nc+t #einerile #ebani ai !ric)rui in#i(i# s) creasc) n *r!*!rii e-ale.

.!1!+! T%oria &on%tar* %=n%sist*1+

. M. Ee=nes consideră că cererea de monedă *mbracă două forme# cererea

tranacţională şi cererea speculati'ă de monedă. Cererea tranzaci!nal) este o relaţie

simplă$ liniară *n raport cu 'enitul nominal şi nu este dependentă de modificarea costurilor

şi producţiei. Cererea s*eculati() a m!ne#ei se stabileşte *n funcţie de relaţiile dintre rata

curentă a dob+nii şi rata aşteptată. stfel$ cantitatea totală de monedă 'ariaă in'ers

proporţional cu rata dob+nii.

.!1!.! Mon%taris&u :r%$n8i%r%a t%ori%i cantitati8% a 2anior<

După cum arată unii autori1$ mişcarea de idei cunoscută ai sub numele de

!netarism *şi are ori&inile *n lucrările publicate *n perioada anilor Z) ; Z6 ca reacţie la

interpretările <e=nesiste ale fenomenelor economice ale 'remii. Miton /ri%&an >1L12?$

*ntemeietorul Kcolii de la C(ica&o1) readuce *n atenţia economiştilor teoria cantitati'ă a

banilor$ readapt+nd principalele ei enunţuri.

5ea principală a lui Friedman este că oric% 8aria,i% a &as%i &on%tar% %st% ur&at*

% o 8aria,i% % ac%a#i s%ns a pr%,urior a prouc,i%i #i a 8%niturior!

0rmătoarele afirmaţii sintetieaă %s%n,a &on%taris&uuiB

oferta de bani este o mărime e:o&enă şi independentă faţă de producţie. Aolumul

masei monetare şi e'oluţia ofertei băneşti sunt determinate de autorităţile

monetareI

inflaţia este un fenomen esenţialmente monetarI

nu e:istă o relaţie de determinare necesară *ntre e'oluţia masei monetare şi

ni'elul preţurilor$ pe de o parte$ şi rata şomaului$ pe de altă parteI

printr4o politică monetară sănătoasă$ &u'ernanţii pot asi&ura funcţionarea

normală a economiei.

12 C"5/8 C. E/%/J-"C0$ Op. cit.$ p. 313 H@-%H@- M89-"C0$ Op. cit.$ pp. 141L11 C%8-9 /8-"C0$ Curente de 1#ndire econo!ică$ -ditura Fundaţiei R!m+nia #e +ine$ Bucureşti$22$ pp. 1264127.1) lţi membrii# Da8i M%is%&an Ana Sc7>art) @ar "run%r Aan M%t)%r!

76

8/15/2019 Curs MC


CAPITOLUL 0Un%% t%orii a% o23n)ii #i critica or

0!1! Contri2u,ii% pr%-aa&ist%

5oate teoriile secolului al A///4lea pun *n e'idenţă faptul că rata economiilor realeşi a in'estiţiilor nete nu depind de rata dob+nii sau c(iar de profiturile aşteptate decomercianţi. Mai de&rabă ele depind de preponderenţa acelor clase din comunitate pline defilosofia economisirii.

ceasta a fost noua e:plicaţie clasică de ce de4%oltarea econo!ică este "n !od

obişnuit "nsoţită de o scădere a ratei dob#n4ii .

0!'! Aa& S&it7

"mit( face o abordare competentă asupra le&ilor dob+nii$ care limiteaă rata

dob+nii la )Y pentru că numai “risipitorii şi pre'iionarii” 'or da mai mult# “cea mai mare parte a capitalului unei ţări trebuie ţinută departe de m+inile cărora le4ar plăcea mai mult săfacă u profitabil şi a'antaos de el”.

0!+! Da8i Ricaro

/aptu c* o23na %ist* s% ator%a)* pur #i si&pu ips%i % ti&p I ea serealieaă totdeauna *ntre aplicarea inputurilor şi apariţia outputului. Cine o *ncaseaă estec(estiunea celui care dispune de miloacele necesare pentru a4şi permite “a#t%ptar%a”.

0!.! ;o7n Stuart Mi :14 ? 15+</una&%nt%a)* t%oria a2stin%n,%i :t%oria a#t%pt*rii<5ea “recompensei pentru abstinenţă” su&ereaă o ustificare obişnuită 'enitului

rentier şi mulţi scriitori moderni mar:işti interpreteaă *ncă teoria abstinenţei ca *nsemn+nde:act aceasta.

0!0! @ar Mar :11 ? 1+<

Mar:$ a considerat capitalul ca miloc de producţie realiat care transmite numai'aloarea produsuluiI el ne&a faptul că “abstinenţa” este un factor independent de producţie

şi că dob+nda se datoreaă acti'ităţii capitaliştilor.0!4! A! Mars7a

T%oria pro6ituuiMars(all atribuie profiturile celui de4al patrulea factor de producţie$ şi anume

“or&aniării”$ aranamentelor instituţionale ale afacerilor moderne. n plus$ el trece *nre'istă conunctura sau oportunitatea c+şti&urilor$ care reultă din faptul că a&enţiieconomici sunt mai producti'i c+nd se asociaă *n desfăşurarea unor acţiuni dec+t atuncic+nd lucreaă *n mod separat.

77

8/15/2019 Curs MC


CAPITOLUL 4T%orii in6a,ionist%

4!1! T%orii% pr%-aa&ist%

ndre 8i'ollet arată că noţiunea de inflaţie era utiliată *n antic(itate de MarcusTuius Cic%ro >1643 *. @r.? şi Pinius c% T3n*r!

nainte de *nceputul secolului al /4lea moneda şi preţurile erau str+ns asociate$&ener+ndu4se o intimitate str+nsă *ntre problema preţurilor şi cea a măsurării lor.

4!'! Da8i Ricaro

n tratatul său asupra ;reuril!r ri#icate la lin-!uri8 ! *r!blem) a #e*recieriim!ne#ei #e $+rtie scrisă *n 11$ %icardo enunţă tea de la “Currenc= "c(ool” prin care searată că e:cesul de monedă de (+rtie este caua simultană a scăderii 'alorii biletelor de

bancă *n raport cu lin&ourile de aur şi a inflaţiei en&lee. %icardo era$ deci$ un“cantitati'ist”.

4!+! @ar Mar ? /unc,ii% in6a,i%i

!otri'it lui Mar:$ funcţiile inflaţiei *n mecanismul economiei capitaliste sunturmătoarele#

1. eliminarea >de'alorificarea? unei părţi a capitalului supraacumulat pentru aasi&ura 'alorificarea la o rată a profitului considerată normală$ a capitaluluirămas$ debloc+nd astfel mecanismul de funcţionare a economiei capitalisteI

2.redimensionarea raportului *ntre timpul de muncă necesar şi timpul desupramuncă$ *n aşa fel *nc+t să asi&ure şi o cantitate sporită de plus'aloare$

pentru remunerarea la o rată a profitului corespunătoare unei mase a capitaluluisocial$ relati' mai reduse.

4!.! @nut Jics% ? proc%su cu&uati8

,ic<sell abandoneaă la sf+rşitul secolului al /4lea teoria cantitati'istă şi propuneo teorie a preţurilor *ntr4o economie de credit.

-l ia ca ipoteă de lucru deplina ocupare prin intermediul unei perfecte fle:ibilităţi a preţurilor şi o monedă *n *ntre&ime monedă de credit.

,ic<sell ia *n considerare trei rate ale dob+nii# rata bancară$ fi:ată de sistemul bancar şi care este rata debitoare >rata de baă?I

rata naturală >sau normală? care este eficienţa mar&inală a capitalului. -ste o rată

“ lă”

curs mc

Documents