Curs 3: Diviziuni sociale Curs 3: Diviziuni sociale Curs 3: Diviziuni sociale Curs 3: Diviziuni sociale

DiviDiviziuni sociale: etnie, gen, statusziuni sociale: etnie, gen, status

nn Lecturi:Lecturi:nn * * Anthias, F. (2001): “The Concept of ‘Social Divisions’ and Anthias, F. (2001): “The Concept of ‘Social Divisions’ and

Theorizing Social Stratification: Looking at Ethnicity and Theorizing Social Stratification: Looking at Ethnicity and Class” in Class” in Sociology, Sociology, Vol. 35, No. 4, pp. 835Vol. 35, No. 4, pp. 835--854.854.

nn * * Fleck, G., Rughiniş, C. (eds.) (2008): Fleck, G., Rughiniş, C. (eds.) (2008): Vino mai aproape. Vino mai aproape. Bucureşti: Human DynamicsBucureşti: Human Dynamics, pp. 1, pp. 1--81; 14381; 143--185 şi 205185 şi 205--213213. .

nn Rotariu, T. şi Iluţ, P. (1996): Rotariu, T. şi Iluţ, P. (1996): Sociologie. Sociologie. Cluj: Mesagerul, Cap. 14 Cluj: Mesagerul, Cap. 14 nn Rotariu, T. şi Iluţ, P. (1996): Rotariu, T. şi Iluţ, P. (1996): Sociologie. Sociologie. Cluj: Mesagerul, Cap. 14 Cluj: Mesagerul, Cap. 14 „Relaţii interetnice” (semnat de Istvan Horvath), pp. 346„Relaţii interetnice” (semnat de Istvan Horvath), pp. 346--363.363.

nn Resurse utile:Resurse utile:nn Institutul pentru Studiul Problemelor Minorităţilor Naţionale: Institutul pentru Studiul Problemelor Minorităţilor Naţionale:

www.ispmn.gov.rowww.ispmn.gov.ronn Proiectul “Egalitate prin diferenţă. Accesul femeilor rome pe piaţa Proiectul “Egalitate prin diferenţă. Accesul femeilor rome pe piaţa

muncii” muncii” www.femrom.rowww.femrom.ronn Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală: Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală: www.edrc.rowww.edrc.ronn Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi: Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi:

www.romacenter.rowww.romacenter.ro

Diviziuni socialeDiviziuni socialenn Diviziunile sociale (Anthias, 2001Diviziunile sociale (Anthias, 2001) se referă ) se referă percepţia unor percepţia unor

graniţegraniţe între categorii sociale şi existenţa unor între categorii sociale şi existenţa unor practici culturale practici culturale care reproduc aceste graniţecare reproduc aceste graniţe (simbolic şi uneori fizic).(simbolic şi uneori fizic).

nn Aceste graniţe pot fi trasate în funcţie de diferite atribute considerate Aceste graniţe pot fi trasate în funcţie de diferite atribute considerate “date la naştere”, de ex. genul, etnia, originea socială (clasa socială “date la naştere”, de ex. genul, etnia, originea socială (clasa socială sau casta). sau casta).

nn Operarea în termenii unor diviziuni socialeOperarea în termenii unor diviziuni sociale se caracterizează prin:se caracterizează prin:Principiul relaţionalităţii/ dihotomieiPrincipiul relaţionalităţii/ dihotomiei: : categoria etnică sau de categoria etnică sau de

gen social este una relaţională, NU graduală. Cineva aparţine sau nu gen social este una relaţională, NU graduală. Cineva aparţine sau nu unei anumite categorii etnice sau rasiale, unei anumite categorii de unei anumite categorii etnice sau rasiale, unei anumite categorii de unei anumite categorii etnice sau rasiale, unei anumite categorii de unei anumite categorii etnice sau rasiale, unei anumite categorii de gen. gen.

Principiul naturalizăriiPrincipiul naturalizării –– diferenţele dintre categorii sunt diferenţele dintre categorii sunt concepute şi prezentate în discursul public drept diferenţe concepute şi prezentate în discursul public drept diferenţe naturale, naturale, înnăscute, fireşti.înnăscute, fireşti.

Principiul atribuirii colectivePrincipiul atribuirii colective –– categoriile sunt percepute categoriile sunt percepute drept omogene, caracteristicile categoriei se aplică în mod drept omogene, caracteristicile categoriei se aplică în mod nediferenţiat tuturor membrilor acestora, care sunt trataţi în mod nediferenţiat tuturor membrilor acestora, care sunt trataţi în mod similar, identitatea lor de etnie sau gen prevalând asupra altor similar, identitatea lor de etnie sau gen prevalând asupra altor identităţi posibile (de exemplu profesie sau statut economic). identităţi posibile (de exemplu profesie sau statut economic). Sursă:Sursă: Anthias, F. (2001): “The Concept of Anthias, F. (2001): “The Concept of ‘Social Divisions’ ‘Social Divisions’ and Theorizing Social and Theorizing Social Stratification: Looking at Ethnicity and Class” in Stratification: Looking at Ethnicity and Class” in Sociology, Sociology, Vol. 35, No. 4, pp. 835Vol. 35, No. 4, pp. 835--854. 854.

Diviziuni socialeDiviziuni sociale

Consecinţele sociale ale existenţei unor Consecinţele sociale ale existenţei unor diviziuni sociale:diviziuni sociale:

§§ Hierarhizări Hierarhizări –– ocuparea unor poziţii sociale ocuparea unor poziţii sociale hierarhizate în funcţie de criteriul diviziunii hierarhizate în funcţie de criteriul diviziunii sociale. sociale.

§§ Alocarea diferenţiată a resurselor Alocarea diferenţiată a resurselor ––legitimată prin apel la valorizări social legitimată prin apel la valorizări social contruite. contruite.

Sursă:Sursă: Anthias, F. (2001): “The Concept of Anthias, F. (2001): “The Concept of ‘Social Divisions’ ‘Social Divisions’ and and Theorizing Social Stratification: Looking at Ethnicity and Class” in Theorizing Social Stratification: Looking at Ethnicity and Class” in Sociology, Sociology, Vol. 35, No. 4, pp. 835Vol. 35, No. 4, pp. 835--854. 854.

Ce tipuri de diviziuni sociale identificaţi în această imagine?Ce tipuri de diviziuni sociale identificaţi în această imagine?

Photo: Costel Ciocan, www.romanothan.ro

Construcţia socială a diviziunilor prin exagerarea, generalizarea şi Construcţia socială a diviziunilor prin exagerarea, generalizarea şi naturalizarea unor atribute stereotipice, apreciative sau stigmatizante: naturalizarea unor atribute stereotipice, apreciative sau stigmatizante:

“Ei“Ei”” sunt diferiţi de sunt diferiţi de ““NoiNoi”” ! ! Promovarea unor asemenea diviziuni sociale a făcut posibil Promovarea unor asemenea diviziuni sociale a făcut posibil

Holocaustul şi alte genociduri etnice.Holocaustul şi alte genociduri etnice.

EtniaEtnia

nn O viziune “esenţialistă” care defineşte etnia în termenii O viziune “esenţialistă” care defineşte etnia în termenii unei genealogii comune unei genealogii comune versus versus o viziune “constructivistă” o viziune “constructivistă” care consideră etnia o categoriecare consideră etnia o categorie cognitivcognitivă/perceptivă ă/perceptivă construită social;construită social;

nn Atribute comune şi o cultură împărtăşită în cadrul Atribute comune şi o cultură împărtăşită în cadrul comunităţii etnice comunităţii etnice versus versus trasarea unor diferenţe faţă de trasarea unor diferenţe faţă de “alţii”, împărtăşirea unor graniţe ce separă (virtual şi/sau “alţii”, împărtăşirea unor graniţe ce separă (virtual şi/sau fizic) grupul de apartenenţă de “ceilalţi”.fizic) grupul de apartenenţă de “ceilalţi”.fizic) grupul de apartenenţă de “ceilalţi”.fizic) grupul de apartenenţă de “ceilalţi”.

nn Referinţă: Barth, F. (1969): Referinţă: Barth, F. (1969): Ethnic groups and boundaries. Ethnic groups and boundaries. Amsterdam Univ. Press. Amsterdam Univ. Press.

nn Rasismul Rasismul –– o viziune esenţialistă care “consideră că o viziune esenţialistă care “consideră că diferenţele culturale existente între comunităţile umane diferenţele culturale existente între comunităţile umane se datorează diferenţelor biologice” (Horvath în Rotariu şi se datorează diferenţelor biologice” (Horvath în Rotariu şi Iluţ, eds., 1996: 347). Iluţ, eds., 1996: 347).

Comunitate etnică şi apartenenţă etnicăComunitate etnică şi apartenenţă etnică

nn “Delimitarea grupului etnic se face prin referinţă la “Delimitarea grupului etnic se face prin referinţă la anumite anumite elemente obiective ale culturiielemente obiective ale culturii (limbă, (limbă, religie, mod de viaţă, ocuparea unui teritoriu etc.), fără religie, mod de viaţă, ocuparea unui teritoriu etc.), fără ca etnicitatea să se reducă la acestea. ca etnicitatea să se reducă la acestea.

nn Elementele cărora li se atribuie Elementele cărora li se atribuie o semnificaţie socială o semnificaţie socială aparteaparte se constituie ca şi se constituie ca şi criterii de includere în criterii de includere în grupul etnicgrupul etnic, pe baza cărora se configurează un acord , pe baza cărora se configurează un acord relativ privind conţinutul etnicităţii, al alterităţii visrelativ privind conţinutul etnicităţii, al alterităţii vis--aa--vis vis de alte grupuri etnice;de alte grupuri etnice;relativ privind conţinutul etnicităţii, al alterităţii visrelativ privind conţinutul etnicităţii, al alterităţii vis--aa--vis vis de alte grupuri etnice;de alte grupuri etnice;

nn Cei incluşi în grupul respectiv manifestă Cei incluşi în grupul respectiv manifestă relaţii de relaţii de preferenţialitate faţă de ceilalţi indivizipreferenţialitate faţă de ceilalţi indivizi (...), (...), aceasta fiind baza coeziunii comunităţii etnice;aceasta fiind baza coeziunii comunităţii etnice;

nn Coeziunea grupului este asigurată şi de credinţe, Coeziunea grupului este asigurată şi de credinţe, mituri, reprezentărimituri, reprezentări, atât despre originea cât şi despre , atât despre originea cât şi despre profilul grupului propriu” (Horvath, I. în Rotariu şi Iluţ, profilul grupului propriu” (Horvath, I. în Rotariu şi Iluţ, coord., 1996: 351coord., 1996: 351--352.)352.)

Stereotipii, prejudecăţi, Stereotipii, prejudecăţi, discriminarediscriminare

nn StereotipiiStereotipiinn PrejudecăţiPrejudecăţinn DiscriminareDiscriminarenn Discriminare instituţionalizatăDiscriminare instituţionalizatănn Discriminare instituţionalizatăDiscriminare instituţionalizatănn Discriminare oficială (ex. regimul Discriminare oficială (ex. regimul

appartheidappartheid))Referinţă: Referinţă: Rotariu, T. şi Iluţ, P. (1996): Rotariu, T. şi Iluţ, P. (1996): Sociologie. Sociologie. Cluj: Cluj:

Mesagerul, Cap. 14 „Relaţii interetnice” (semnat de Mesagerul, Cap. 14 „Relaţii interetnice” (semnat de Istvan Horvath), pp. 346Istvan Horvath), pp. 346--363.363.

Teme de aprofundat:Teme de aprofundat:

nn AutoAuto--identificare şi heteroidentificare şi hetero--identificare etnicăidentificare etnicănn Etnie şi naţionalismEtnie şi naţionalismnn Formarea naţiunilor, comunităţi imaginate şi Formarea naţiunilor, comunităţi imaginate şi

naţionalismnaţionalismnaţionalismnaţionalism

nn Referinţe:Referinţe:nn E. J. Hobsbawm (1997 E. J. Hobsbawm (1997 [1990])[1990]): : Naţiuni şi naţionalism, Naţiuni şi naţionalism, Chişinău:Chişinău: Ed. Ed.

Arc.Arc.nn Verdery, K. (1991): Verdery, K. (1991): National Ideology under Socialism: Identity and National Ideology under Socialism: Identity and

Cultural Politics in Ceausescu’s Romania, Cultural Politics in Ceausescu’s Romania, Berkeley: Univ. of Berkeley: Univ. of California Press.California Press.

Etnie, status social, închidere Etnie, status social, închidere socialăsocială

nn Putem considera că accesul la resurse Putem considera că accesul la resurse valorizate social este marcată de apartenenţa valorizate social este marcată de apartenenţa etnică (autoetnică (auto-- sau heterosau hetero--atribuită)?atribuită)?

nn În ce fel apartenenţa etnică condiţioneazăÎn ce fel apartenenţa etnică condiţioneazăaccesul la anumite paccesul la anumite pozoziţii sociale?iţii sociale?accesul la anumite paccesul la anumite pozoziţii sociale?iţii sociale?

nn În ce contexte istorice a fost apartenţa În ce contexte istorice a fost apartenţa etnică relevantă pentru poziţionarea socială a etnică relevantă pentru poziţionarea socială a individului? individului?

nn În prezent, este apartenenţa etnică relevantă În prezent, este apartenenţa etnică relevantă pentru poziţionarea socială a individului?pentru poziţionarea socială a individului?

Teorii care explică relaţie dintre apartenenţă etnică Teorii care explică relaţie dintre apartenenţă etnică şi poziţia economicăşi poziţia economică

nn Teoria pieţei forţei de muncă divizateTeoria pieţei forţei de muncă divizate: o poziţie ocupaţională poate fi : o poziţie ocupaţională poate fi ocupată cu aceeaşi competenţă de persoane din categorii sociale diferite (de ocupată cu aceeaşi competenţă de persoane din categorii sociale diferite (de expl. de etnie sau religie diferită), dar persoanele din categoria considerată expl. de etnie sau religie diferită), dar persoanele din categoria considerată inferioară vor îndeplini sarcinile aferente pentru un salariu mai redus. inferioară vor îndeplini sarcinile aferente pentru un salariu mai redus. Diferenţele salariale sunt legitimate prin “inferioritatea” persoanelor din Diferenţele salariale sunt legitimate prin “inferioritatea” persoanelor din categoria respectivă. Este interesul direct al categoriei “superioare” să categoria respectivă. Este interesul direct al categoriei “superioare” să conserve şi să alimenteze prejudecăţile faţă de categoria “inferioară” pentru conserve şi să alimenteze prejudecăţile faţă de categoria “inferioară” pentru a păstra recompensarea diferenţiată pentru prestarea aceloraşi sarcini. a păstra recompensarea diferenţiată pentru prestarea aceloraşi sarcini.

nn Edna BonacichEdna Bonacich:: trei clase: capitaliştii, muncitorii cu salarii mari şi muncitorii trei clase: capitaliştii, muncitorii cu salarii mari şi muncitorii cu salarii mici. Teorie inspirată din lucrările lui Marx. Analize privind “the cu salarii mici. Teorie inspirată din lucrările lui Marx. Analize privind “the cu salarii mici. Teorie inspirată din lucrările lui Marx. Analize privind “the cu salarii mici. Teorie inspirată din lucrările lui Marx. Analize privind “the ethnic middlemen” şi “prefered workers”: muncitoare hispanice din industria ethnic middlemen” şi “prefered workers”: muncitoare hispanice din industria textilă din Los Angesles şi jucătorii basketball de culoare din NBA. textilă din Los Angesles şi jucătorii basketball de culoare din NBA.

Expl:Expl: În SUA, un manager AfroÎn SUA, un manager Afro--American va accepta să lucreze pentru un salariu mai redus American va accepta să lucreze pentru un salariu mai redus decât un manager Anglodecât un manager Anglo--Saxon, chiar dacă are aceeaşi calificare şi abilităţi manageriale. Saxon, chiar dacă are aceeaşi calificare şi abilităţi manageriale. Prejudecata alimentatăPrejudecata alimentată: Afro: Afro--Americanii sunt dezorganizaţi, nu au spirit managerial şi nu Americanii sunt dezorganizaţi, nu au spirit managerial şi nu îşi pot impune autoritatea asupra angajaţilor. îşi pot impune autoritatea asupra angajaţilor.

În satele din România, un etnic Rom va accepta să lucreze grădina pentru o În satele din România, un etnic Rom va accepta să lucreze grădina pentru o recompensare mai mică (constând probabil doar în bunuri) decât un etnic român, chiar dacă recompensare mai mică (constând probabil doar în bunuri) decât un etnic român, chiar dacă are aceeaşi forţă fizică şi îndemânare. are aceeaşi forţă fizică şi îndemânare. Prejudecata alimentată:Prejudecata alimentată: Romii sunt leneşi şi fac o Romii sunt leneşi şi fac o treabă de pripă, deci nu merită să primească aceeaşi recompensă ca şi harnicii români.treabă de pripă, deci nu merită să primească aceeaşi recompensă ca şi harnicii români.

Teorii care explică relaţie dintre apartenenţă etnică Teorii care explică relaţie dintre apartenenţă etnică şi poziţia economicăşi poziţia economică

nn Piaţa forţei de muncă este segmentată Piaţa forţei de muncă este segmentată –– anumite ocupaţii anumite ocupaţii sunt salarizate mai bine, sarcinile sunt transparente şi sunt salarizate mai bine, sarcinile sunt transparente şi negociate explicit, locul de muncă este mai sigur (negociate explicit, locul de muncă este mai sigur (sectorul sectorul primarprimar); alte ocupaţii sunt prost plătite, sarcinile nu sunt ); alte ocupaţii sunt prost plătite, sarcinile nu sunt explicitate şi fluctuaţia angajaţilor este mare (explicitate şi fluctuaţia angajaţilor este mare (sectorul sectorul secundar). secundar).

nn În plus, putem diferenţia între În plus, putem diferenţia între domenii de activitate domenii de activitate economică:economică:economică:economică:–– intensive în utilizarea de capital (capital intensive)intensive în utilizarea de capital (capital intensive)–– Intensive în utilizarea forţei de muncă (labour intensiv)Intensive în utilizarea forţei de muncă (labour intensiv)

De obicei, există o suprapunere între domenii de De obicei, există o suprapunere între domenii de activitate “capital intensiv” şi sectorul primar al pieţei activitate “capital intensiv” şi sectorul primar al pieţei forţei de muncă. forţei de muncă.

Anumite firme au şi o “piaţă internă” a forţei de muncă, unde Anumite firme au şi o “piaţă internă” a forţei de muncă, unde recrutează pentru poziţii superioare dintre angajaţii lor de pe recrutează pentru poziţii superioare dintre angajaţii lor de pe poziţii inferioare ale ierarhiei firmei, în funcţie de diviziunea poziţii inferioare ale ierarhiei firmei, în funcţie de diviziunea muncii. muncii.

Teorii despre etnie şi poziţionare pe piaţa Teorii despre etnie şi poziţionare pe piaţa forţei de muncăforţei de muncă

nn Teoria pieţei de forţă de muncă duală: Teoria pieţei de forţă de muncă duală: anumite ocupaţii sunt anumite ocupaţii sunt asociate cu anumite statusuri sociale şi, mai ales în condiţiile unor asociate cu anumite statusuri sociale şi, mai ales în condiţiile unor schimbări structurale, este foarte dificil de atras persoane care să schimbări structurale, este foarte dificil de atras persoane care să ocupe poziţiile “de jos” în hierarhia ocupaţională. ocupe poziţiile “de jos” în hierarhia ocupaţională.

nn Piaţa forţei de muncă este Piaţa forţei de muncă este duală duală pentru că există locuri de muncă pentru că există locuri de muncă labour intensive labour intensive şi şi capital intensive. capital intensive.

nn În general: există anumite ocupaţii care sunt rezervate membrilor În general: există anumite ocupaţii care sunt rezervate membrilor unei anumite categorii sociale. Acestea pot fi recompensate superior unei anumite categorii sociale. Acestea pot fi recompensate superior (ocupaţii ce constituie apanajul unor anumite categorii) sau pot (ocupaţii ce constituie apanajul unor anumite categorii) sau pot constitui constitui nişe ocupaţionalenişe ocupaţionale ce nu sunt neapărat recompensate ce nu sunt neapărat recompensate superior. superior.

Expl:Expl: În Europa, în perioada feudală, evreii nu aveau dreptul să În Europa, în perioada feudală, evreii nu aveau dreptul să deţină pământ. Pe de altă parte, învăţătura creştină interzicea deţină pământ. Pe de altă parte, învăţătura creştină interzicea cămătăria. Evreii au ocupat nişa ocupaţională ce corespunde noţiunii cămătăria. Evreii au ocupat nişa ocupaţională ce corespunde noţiunii moderne de “bancher” (a împrumuta capital financiar pe un termen moderne de “bancher” (a împrumuta capital financiar pe un termen fix, contra dobândă). fix, contra dobândă).

SStatistici privind cetăţenii români care lucrează în Italia tatistici privind cetăţenii români care lucrează în Italia Sursă: Sursă: Informaţia Informaţia -- 07.05.2008 07.05.2008

Aproximativ 196.000 de români lucrează în Italia, în marea majoritate fiind bărbaţi, aceştia fiind Aproximativ 196.000 de români lucrează în Italia, în marea majoritate fiind bărbaţi, aceştia fiind concentraţi în regiunile Lazio, Piemonte, Lombardia şi Toscana, relevă concentraţi în regiunile Lazio, Piemonte, Lombardia şi Toscana, relevă Raportul privind imigranţii Raportul privind imigranţii din Italiadin Italia prezentat recent de Ministerul italian de Interne, citat de ANOFM. prezentat recent de Ministerul italian de Interne, citat de ANOFM.

90,6% dintre cetăţenii români sunt angajaţi iar dintre aceştia, 14,2% au contracte pe perioadă 90,6% dintre cetăţenii români sunt angajaţi iar dintre aceştia, 14,2% au contracte pe perioadă determinată. 18% dintre cetăţenii români prezenţi în Italia au contracte de muncă part time, procent determinată. 18% dintre cetăţenii români prezenţi în Italia au contracte de muncă part time, procent care poate ajunge la 37,2% în cazul femeilor.care poate ajunge la 37,2% în cazul femeilor.

47,4% dintre români lucrează în industrie dintre care numai 23,1% fiind angajaţi în domeniul 47,4% dintre români lucrează în industrie dintre care numai 23,1% fiind angajaţi în domeniul construcţiilor. Bărbaţii lucrează în construcţii în procent de 67% în timp ce femeile sunt angajate în construcţiilor. Bărbaţii lucrează în construcţii în procent de 67% în timp ce femeile sunt angajate în domeniul construcţiilor în procent de 20%. Femeile lucrează în marea majoritate în sectorul domestic domeniul construcţiilor în procent de 20%. Femeile lucrează în marea majoritate în sectorul domestic şi cel al asistenţei acordate familiilor ( 38,9%).şi cel al asistenţei acordate familiilor ( 38,9%).

Bărbaţii ocupă de obicei posturi de: zidari, muncitori necalificaţi în domeniul construcţiilor, şoferi de Bărbaţii ocupă de obicei posturi de: zidari, muncitori necalificaţi în domeniul construcţiilor, şoferi de camion, magazineri, şoferi, muncitori, muncitori necalificaţi în agricultură, tâmplari şi dulgheri. Peste camion, magazineri, şoferi, muncitori, muncitori necalificaţi în agricultură, tâmplari şi dulgheri. Peste Bărbaţii ocupă de obicei posturi de: zidari, muncitori necalificaţi în domeniul construcţiilor, şoferi de Bărbaţii ocupă de obicei posturi de: zidari, muncitori necalificaţi în domeniul construcţiilor, şoferi de camion, magazineri, şoferi, muncitori, muncitori necalificaţi în agricultură, tâmplari şi dulgheri. Peste camion, magazineri, şoferi, muncitori, muncitori necalificaţi în agricultură, tâmplari şi dulgheri. Peste o treime dintre femei sunt colaboratoare domestice, acestea fiind urmate de ospătăriţe, asistente o treime dintre femei sunt colaboratoare domestice, acestea fiind urmate de ospătăriţe, asistente medicale, bucătărese precum şi de cele care îşi desfăşoară activitatea în sectorul de serviciimedicale, bucătărese precum şi de cele care îşi desfăşoară activitatea în sectorul de servicii--curăţenie.curăţenie.

Numărul mediu al orelor lucrate de către cetăţenii români este superior mediei (38,2 faţă de 37,7) şi Numărul mediu al orelor lucrate de către cetăţenii români este superior mediei (38,2 faţă de 37,7) şi poate ajunge la 41,7 în cazul bărbaţilor. poate ajunge la 41,7 în cazul bărbaţilor.

Conform ISTAT, la 1 ianuarie 2007 în Italia existau 2.414.972 străini cu un permis de şedere valabil, Conform ISTAT, la 1 ianuarie 2007 în Italia existau 2.414.972 străini cu un permis de şedere valabil, cu circa 129.000 în plus faţă de anul precedent. Având în vedere faptul că în 1992 erau înregistrate cu circa 129.000 în plus faţă de anul precedent. Având în vedere faptul că în 1992 erau înregistrate 649.000 permise de şedere, se observă faptul că numărul străinilor prezenţi în Italia a crescut de 4 ori 649.000 permise de şedere, se observă faptul că numărul străinilor prezenţi în Italia a crescut de 4 ori în ultimii 15 ani, în special de la sfârşitul anilor 90 până în 2004, ca efect al regularizărilor. în ultimii 15 ani, în special de la sfârşitul anilor 90 până în 2004, ca efect al regularizărilor.

În privinţa numărului cetăţenilor străini înscrişi în registrul de evidenţă a populaţiei, cei mai numeroşi În privinţa numărului cetăţenilor străini înscrişi în registrul de evidenţă a populaţiei, cei mai numeroşi sunt albanezii (375.947 persoane, reprezentând respectiv 12,8%), urmaţi de marocani (343.228 sunt albanezii (375.947 persoane, reprezentând respectiv 12,8%), urmaţi de marocani (343.228 persoane, reprezentând respectiv 11,7%) şi de români (342.200 persoane, reprezentând respectiv persoane, reprezentând respectiv 11,7%) şi de români (342.200 persoane, reprezentând respectiv 11,6%). 11,6%).

Câteva întrebări privind Câteva întrebări privind minoritatea Roma:minoritatea Roma:

nn Ce înseamnă “rom”? De ce se preferă Ce înseamnă “rom”? De ce se preferă utilizarea acestui cuvânt în loc de “ţigan”?utilizarea acestui cuvânt în loc de “ţigan”?

nn Sunt romii o categorie socială, sau o Sunt romii o categorie socială, sau o minoritate naţională? minoritate naţională? minoritate naţională? minoritate naţională?

nn Există o zi internaţională a romilor?Există o zi internaţională a romilor?

nn Ce înseamnă “rom”? De ce se preferă utilizarea Ce înseamnă “rom”? De ce se preferă utilizarea acestuia în loc de “ţigan”?acestuia în loc de “ţigan”?–– “Rom” provine din limba sanscrită şi înseamnă “om”. “Rom” provine din limba sanscrită şi înseamnă “om”.

Este cuvântul prin care membrii acestui grup etnoEste cuvântul prin care membrii acestui grup etno--cultural se autodefinesc. cultural se autodefinesc.

–– “Ţigan” are o conotaţie peiorativă şi este denumirea “Ţigan” are o conotaţie peiorativă şi este denumirea utilizată de către nonutilizată de către non--romi (“gadje”). romi (“gadje”).

nn Sunt romii o categorie socială, sau o minoritate Sunt romii o categorie socială, sau o minoritate naţională? naţională?

nn Sunt romii o categorie socială, sau o minoritate Sunt romii o categorie socială, sau o minoritate naţională? naţională? –– În perioada socialismului de stat, romii au fost În perioada socialismului de stat, romii au fost

consideraţi o categorie socială care trebuie “civilizată” şi consideraţi o categorie socială care trebuie “civilizată” şi asimilată. asimilată.

–– În 1990, romii sunt recunoscuţi ca o minoritate În 1990, romii sunt recunoscuţi ca o minoritate naţională cu un patrimoniu cultural propriu şi drepturi naţională cu un patrimoniu cultural propriu şi drepturi culturale. culturale.

nn Există o zi internaţională a romilor? Există o zi internaţională a romilor? –– Da, 8 Aprilie. Da, 8 Aprilie.

Situaţia Romilor în România Situaţia Romilor în România –– o problemă o problemă socială? socială?

nn Discriminare istorică Discriminare istorică nn Prejudecăţi negative puternicePrejudecăţi negative puternicenn Segregare teritorială şi condiţii de locuit precareSegregare teritorială şi condiţii de locuit precarenn Segregare şcolară, şanse inegale de reuşită şcolarăSegregare şcolară, şanse inegale de reuşită şcolarănn Şomaj de lungă durată şi participare redusă pe piaţa Şomaj de lungă durată şi participare redusă pe piaţa

oficială a forţei de muncă. Munci informale şi/sau oficială a forţei de muncă. Munci informale şi/sau oficială a forţei de muncă. Munci informale şi/sau oficială a forţei de muncă. Munci informale şi/sau ocazionaleocazionale

nn Stare de sănătate precară Stare de sănătate precară nn Acces limitat la servicii de sănătateAcces limitat la servicii de sănătatenn SărăcieSărăcienn Etichetarea romilor drept “dependenţi” de prestaţii Etichetarea romilor drept “dependenţi” de prestaţii

sociale sociale

Situaţia Situaţia Romilor Romilor în Româniaîn România

-- Romii au emigrat din India in sec. XI si sRomii au emigrat din India in sec. XI si s--au raspandit mai intai in peninsula Balcanica, au raspandit mai intai in peninsula Balcanica, apoi in intreaga Europa si, ulterior, America si Australia apoi in intreaga Europa si, ulterior, America si Australia

-- In Romania: primele atestari documentare ale populatiei Rome dateaza din 1385 (Tara In Romania: primele atestari documentare ale populatiei Rome dateaza din 1385 (Tara Romaneasca), 1400 (Transilvania) si 1428 (Moldova) Romaneasca), 1400 (Transilvania) si 1428 (Moldova) (vezi Achim, 1998: 18)(vezi Achim, 1998: 18)

-- Sec. XIV Sec. XIV –– XIX Romii sunt robi domnesti, ai manastarilor sau boieresti; interdictia XIX Romii sunt robi domnesti, ai manastarilor sau boieresti; interdictia casatoriei cu romani; drept la judecata in cadrul comunitatii rome (conduse de casatoriei cu romani; drept la judecata in cadrul comunitatii rome (conduse de voievod voievod sau sau bulibasa) bulibasa) cu exceptia cazurilor de omor; cu exceptia cazurilor de omor;

-- Legiuirea pentru emanciparea tuturor tiganilor din Principatul Tarii Romanesti Legiuirea pentru emanciparea tuturor tiganilor din Principatul Tarii Romanesti (1856)(1856)-- Transilvania: Transilvania: De Regulatione Zigarorum De Regulatione Zigarorum –– Maria Teresa, 1783Maria Teresa, 1783-- Integrarea sociala dificila si dupa eliminarea robiei;Integrarea sociala dificila si dupa eliminarea robiei;-- Porrajmos Porrajmos –– deportarea si exterminarea Romilor de catre regimurile naziste. deportarea si exterminarea Romilor de catre regimurile naziste.

In Romania, sub regimul lui Antonescu 25,000 de tigani sunt deportati in Transnistria si In Romania, sub regimul lui Antonescu 25,000 de tigani sunt deportati in Transnistria si -- In Romania, sub regimul lui Antonescu 25,000 de tigani sunt deportati in Transnistria si In Romania, sub regimul lui Antonescu 25,000 de tigani sunt deportati in Transnistria si doar jumatate dintre ei supravietuiesc si se reintorc dupa 1944. doar jumatate dintre ei supravietuiesc si se reintorc dupa 1944.

-- Regimul comunist nu recunoaste romii ca un grup etnoRegimul comunist nu recunoaste romii ca un grup etno--cultural (nationalitate) minoritar; cultural (nationalitate) minoritar; sunt luate masuri pentru sedentarizarea grupurilor nomade, de integrare ocupationala si sunt luate masuri pentru sedentarizarea grupurilor nomade, de integrare ocupationala si scolara;scolara;

-- Romii sunt recunoscuti ca nationalitate minoritara conlocuitoare in 1990; Romii sunt recunoscuti ca nationalitate minoritara conlocuitoare in 1990;

Surse:Surse:Achim, Viorel (1998): Achim, Viorel (1998): Tiganii in Istoria Romaniei, Tiganii in Istoria Romaniei, Editura Enciclopedica, BucurestiEditura Enciclopedica, BucurestiFraser, Angus (1995): Fraser, Angus (1995): Tiganii, Tiganii, Humanitas, Bucuresti Humanitas, Bucuresti Fleck, G. şi Rughiniş, C. (2008) Fleck, G. şi Rughiniş, C. (2008) Vino mai aproape. Vino mai aproape. Bucureşti: Human Dynamics. Bucureşti: Human Dynamics. Rapoartele întocmite de Rapoartele întocmite de Centrul de Resurse pentru Comunităţile de RomiCentrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi, accesibile pe www.romacenter.ro, accesibile pe www.romacenter.ro

ÎÎn prezent:n prezent:

-- Se implementeaza Se implementeaza Strategia Nationala pentru Imbunatatirea Situatiei Strategia Nationala pentru Imbunatatirea Situatiei RomilorRomilor, formulată şi aprobată , formulată şi aprobată îîn 2002n 2002, revizuită ulterior, revizuită ulterior

-- SS--a infiintat a infiintat Agentia Nationala pentru RomiAgentia Nationala pentru Romi; primariile localitatilor cu o ; primariile localitatilor cu o minoritate roma semnificativa au angajat consilieri pentru problemele romilor minoritate roma semnificativa au angajat consilieri pentru problemele romilor (nu neaparat de etnie roma);(nu neaparat de etnie roma);

-- La nivel local, activează La nivel local, activează mediatori sanitari mediatori sanitari şi şi mediatori şcolari mediatori şcolari pentru pentru comunităţile de romi;comunităţile de romi;

-- Hotararea Guvernului Romaniei 1.128/ Septembrie 2005 publicat in MO Nr. Hotararea Guvernului Romaniei 1.128/ Septembrie 2005 publicat in MO Nr. 878, Anul 173(XVII)878, Anul 173(XVII)Aprobarea Memorandumului de Intelegere dintre Secretariatul General al Aprobarea Memorandumului de Intelegere dintre Secretariatul General al Aprobarea Memorandumului de Intelegere dintre Secretariatul General al Aprobarea Memorandumului de Intelegere dintre Secretariatul General al Guvernului, Agentia Nationala pentru Romi si Programul Natiunilor Unite pentru Guvernului, Agentia Nationala pentru Romi si Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare referitor la Cofinantarea si Administrarea Programului Dezvoltare referitor la Cofinantarea si Administrarea Programului Activitati de Activitati de Implementare si Monitorizare a Strategiei pentru Imbunatatirea Situatiei Implementare si Monitorizare a Strategiei pentru Imbunatatirea Situatiei Romilor Romilor «« Parteneriat pentru sprijinul romilor Parteneriat pentru sprijinul romilor –– 20052005 »»

-- Studii anterioare (de ex. OSI Studii anterioare (de ex. OSI –– Romacenter Cluj, 2004) au aratat ca Strategia Romacenter Cluj, 2004) au aratat ca Strategia pentru Romi a avut pana acum rezultate modeste, limitate practic la crearea pentru Romi a avut pana acum rezultate modeste, limitate practic la crearea unor cadre institutionale. unor cadre institutionale.

-- Decada Incluziunii Romilor 2005Decada Incluziunii Romilor 2005--20152015 –– un program internaţional realizat un program internaţional realizat îîn colaborare de Open Society Institute, Banca Mondială şi Comisia Europeană: n colaborare de Open Society Institute, Banca Mondială şi Comisia Europeană: www.romadecade.orgwww.romadecade.org

Tabel 1: Atitudini faţă de minoritatea Romă în România, 2006

% respondenţi % respondenţi ce sunt de acordce sunt de acord

Romii ar trebui să trăiască separat de restul societăţii, pentru că nu se pot integra. Romii ar trebui să trăiască separat de restul societăţii, pentru că nu se pot integra. 27.227.2

Criterii formale cetăţeneşti: În 2006, cca 3% dintre romi nu aveau acte de identiate (Barometrul Incluziunii Romilor).Prejudecăţi negative puternice:

Romii ar trebui să trăiască separat de restul societăţii, pentru că nu se pot integra. Romii ar trebui să trăiască separat de restul societăţii, pentru că nu se pot integra. 27.227.2

Ar trebui să existe localuri şi magazine în care accesul romilor să fie interzis. Ar trebui să existe localuri şi magazine în care accesul romilor să fie interzis. 27.927.9

Cei mai mulţi romi încalcă legile. Cei mai mulţi romi încalcă legile. 81.281.2

StaStatul ar trebui să ofere mai multă asistenţă şi subtul ar trebui să ofere mai multă asistenţă şi subvvenţii romilor.enţii romilor. 46.446.4

Este bine că există locuri speciale pentru romi în şcolile şi universităţile de stat.Este bine că există locuri speciale pentru romi în şcolile şi universităţile de stat. 59.959.9

Statul ar trebui să ia măsuri pentru a opri creşterea numărului de romi. Statul ar trebui să ia măsuri pentru a opri creşterea numărului de romi. 47.547.5

Sursă: Cercetarea „Climat Interetnic în România – 2006” desfăşurat de cererea Departamentului pentru Relaţii Interetnice a Guvernului României. Cifrele indică procentul respondenţilor non-Romi de acord cu afirmaţia respectivă.

Segregare teritorială şi condiţii de locuit Segregare teritorială şi condiţii de locuit precareprecare

Politici sociale:Politici sociale:–– construirea de locuinţe sociale, acordate în funţie de construirea de locuinţe sociale, acordate în funţie de

criterii ce ţin de nevoile familiei şi resursele materiale ale criterii ce ţin de nevoile familiei şi resursele materiale ale acesteia. Pentru a se evita segregarea etnică, locuinţele acesteia. Pentru a se evita segregarea etnică, locuinţele sociale nu se acordă în mod diferenţiat romilor. sociale nu se acordă în mod diferenţiat romilor.

–– Ajutorul pentru încălzirea locuinţei, acordat pe baza Ajutorul pentru încălzirea locuinţei, acordat pe baza testării mijloacelor, la cerere testării mijloacelor, la cerere

Sursă: Barometrul Incluziunii Romilor (2007)

Segregare şcolară şi şanse inegale de Segregare şcolară şi şanse inegale de reuşită şcolarăreuşită şcolară

Politici sociale:Politici sociale:Formarea de consilieri şcolari pentru romi şi angajarea lor de către ispectoratele Formarea de consilieri şcolari pentru romi şi angajarea lor de către ispectoratele şcolareşcolare

nn MMăăsuri afirmative pentru etnicisuri afirmative pentru etniciii romi romi îîn n îînvnvăţăăţămmâântul universitar de stat: ntul universitar de stat: facultăţile facultăţile de şde ştiinte sociale tiinte sociale şşi juridicei juridice au un numărr de locuri bugetate destinate candidaţilor au un numărr de locuri bugetate destinate candidaţilor romi.romi.

Sursa datelor: UNDP (2005): Vulnerability Report Romania.

Participarea pe piaţa formală a forţei de muncăParticiparea pe piaţa formală a forţei de muncă: :

Politici sociale:Politici sociale:-- Programul Programul ““a doua şansăa doua şansă”” –– posibilitatea de a termina posibilitatea de a termina

şcoala primară, gimnaziul şi liceul întrşcoala primară, gimnaziul şi liceul într--un regim de un regim de învăţământ special, dedicat adulţilor;învăţământ special, dedicat adulţilor;

-- Integrarea pe piaIntegrarea pe piaţţa oficiala oficialăă a fortei de munca fortei de muncăă prin mprin măăsuri suri active (cursuri de calificare profesionalactive (cursuri de calificare profesionalăă, job, job--shopshop--uri uri pentru etnici romi)pentru etnici romi);;pentru etnici romi)pentru etnici romi);;

De exemplu, îDe exemplu, în 2005, 9079 persoane de etnie romn 2005, 9079 persoane de etnie romăă au fost au fost îîncadrate ncadrate îîn muncn muncăă îîn urma mn urma măăsurilor de stimulare a surilor de stimulare a ocupocupăării forrii forţţei de muncei de muncăă (Surs(Sursă: ă: Buletinul Statistic al Buletinul Statistic al Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei SocialeMinisterului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, 2006), 2006); ;

DAR: Şansele de angajare ale etnicilor romi sunt mai reduse DAR: Şansele de angajare ale etnicilor romi sunt mai reduse datorită prejudecăţilor negative puternice. datorită prejudecăţilor negative puternice.

Aveti asigurare medicala? (% din subiecti, exclusiv pensionarii)

81.6 82.4 83.6

57.6

16.2 15.0 16.1

38.4

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

90.0

DaNuNu stiu/Nu raspund

Sursă: Cercetarea ECHISERV, Noi. 2007. Eşation reprezentativ la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Vest. www.socialzoom.com/echiserv

2.6 0.44.02.2

0.0

10.0

Total regiune Romani Maghiari Romi

Politici sociale: Formarea de mediatori sanitari pentru romi: femei de etnie romă, angajate de către Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică pentru a facilita accesul comunităţilor rome vulnerabile la servicii de sănătate.

În România, programul a fost iniţiat de organizaţia RomaniCriss.

SărăcieSărăcie

Populaţie nonPopulaţie non--romă romă care trăieşte în care trăieşte în apropierea romilorapropierea romilor

RomiRomi

Rata de sărăcie (pragul de venit Rata de sărăcie (pragul de venit $$4.3 PPP/ membru de gospodărie)4.3 PPP/ membru de gospodărie) 2020 6767

Tabel 2: Sărăcie şi şomaj în rândul romilor şi a non-romilor ce trăiesc în proximitatea lor (2005)

Deficitul median relativ Deficitul median relativ –– poverty gappoverty gap (% din pragul de sărăcie)(% din pragul de sărăcie) 66 2525

Şomeri (% din respondenţi)Şomeri (% din respondenţi) 1111 3636

Angajaţi şi lucrători pe cont propriu (% din respondenţi)Angajaţi şi lucrători pe cont propriu (% din respondenţi) 2929 99

Sursă: UNDP (2005): Vulnerability Report Romania.

Dependenţă de prestaţii sociale?

Care a fost veniturile din prestaţii sociale (indemnizaţie de şomaj, ajutor social) ale gospodăriei Dvs., luna trecută?

România, 2005.

Households

Majority living in close

proximity to Roma Roma Total

Number % Number % Number %

Base: All households 601 100% 601 100% 1,202 100%

None 538 90% 360 60% 898 75%

Up to 25 EUR 22 4% 110 18% 132 11%

26-50 EUR 17 3% 84 14% 101 8%

51+ EUR 15 2% 24 4% 39 3%

Refused/Don?t Know 9 1% 23 4% 32 3%

Average amount (EUR) 3 n/a 11 n/a 7 n/a

Sursă: UNDP (2005): Vulnerability Report Romania.

Probleme:Probleme:nn Măsurile de acţiune afirmativă Măsurile de acţiune afirmativă

(discriminare pozitivă) pot crea tensiuni (discriminare pozitivă) pot crea tensiuni între populaţia majoritară şi minoritatea între populaţia majoritară şi minoritatea “privilegiat㔓privilegiată”

nn Discriminarea negativă se petrece mai Discriminarea negativă se petrece mai nn Discriminarea negativă se petrece mai Discriminarea negativă se petrece mai degrabă degrabă indirect indirect decât directdecât direct

nn Populaţia majoritară vorbeşte despre Populaţia majoritară vorbeşte despre o o comunitate romă, comunitate romă, deşi există deşi există mai mai multemulte grupări etnogrupări etno--culturale cu tradiţii culturale cu tradiţii specifice şi mod de viaţă diferitspecifice şi mod de viaţă diferit

Organizatii Rome Organizatii Rome şi institutii preocupate de şi institutii preocupate de situatia Romilorsituatia Romilor::

nn Agenţia Natională pentru Romi: www.anr.gov.roAgenţia Natională pentru Romi: www.anr.gov.ronn Institutul pentru Studiul Problemelor Minoritatilor Nationale Institutul pentru Studiul Problemelor Minoritatilor Nationale

www.ispmn.gov.rowww.ispmn.gov.ro

nn European Roma Right Centre www.errc.orgEuropean Roma Right Centre www.errc.orgnn European Roma Information Office www.erionet.orgEuropean Roma Information Office www.erionet.orgnn The OSCE Contact Point for Roma and Sinti Issues The OSCE Contact Point for Roma and Sinti Issues

http://www.osce.org/odihr/cprsihttp://www.osce.org/odihr/cprsinn Project on Ethnic Relations www.perProject on Ethnic Relations www.per--usa.orgusa.orgnn Project on Ethnic Relations www.perProject on Ethnic Relations www.per--usa.orgusa.orgnn The Rroma Centre for Public Policies “Aven Amentza” The Rroma Centre for Public Policies “Aven Amentza”

www.romanothan.rowww.romanothan.ronn RomRom--News Network Community www.romnews.comNews Network Community www.romnews.comnn EthnoEthno--Diversity Resource Centre www.edrc.roDiversity Resource Centre www.edrc.ronn Resource Center for Roma Communities www.romacenter.roResource Center for Roma Communities www.romacenter.ronn Roma Women Association www.romawoman.orgRoma Women Association www.romawoman.orgnn The Deacde of Roma Inclusion: www.romadecade.orgThe Deacde of Roma Inclusion: www.romadecade.orgnn The International Romani Union www.unionromani.orgThe International Romani Union www.unionromani.orgnn Romani Criss: www.romanicriss.orgRomani Criss: www.romanicriss.org