CuprinsCuprinsCuprinsCuprinsCuprinsPrefa¡å .................................................................................................................11Introducere ..........................................................................................................17

INIºIEREA ................................................................................................................21

Capitolul unu: Schimbarea ini¡ialå ..................................................................23Capitolul doi: Stoarcerea min¡ii........................................................................31Capitolul trei: Provocårile .................................................................................42Capitolul patru: Jocurile min¡ii ........................................................................56

PRIMA PARTE: JOCURILE LINIARE ALE MINºII ...........................................................63

Grupul ACapitolul cinci: Fa¡ete false ...............................................................................65Capitolul ¿ase: Mårun¡e¿te ................................................................................76Capitolul ¿apte: „Disecarea“ cire¿elor .............................................................84Capitolul opt: Gânde¿te în bule .........................................................................90Capitolul nouå: SCAMPER ................................................................................96

Grupul BCapitolul zece: Încercarea puterii ...................................................................137Capitolul unsprezece: Cutia cu idei.................................................................143Capitolul doisprezece: Grila de idei ................................................................151Capitolul treisprezece: Bobocul de Lotus .......................................................157Capitolul paisprezece: Phoenix........................................................................162Capitolul cincisprezece: Marile linii aeriene transpacifice ¿i Compania

Storm Door ...................................................................................................169Capitolul ¿aisprezece: Viitorul fruct ..............................................................175

Grupul CCapitolul ¿aptesprezece: Gândirea brutå .......................................................183Capitolul optsprezece: Galeria în¡elep¡ilor ....................................................196Capitolul nouåsprezece: Cercul oportunitå¡ii................................................205Capitolul douåzeci: Desenul ideilor ................................................................210Capitolul douåzeci ¿i unu: Stråinul iste¡ .......................................................216

A DOUA PARTE: JOCURILE INTUITIVE ALE MINºII ...................................................225

Capitolul douåzeci ¿i doi: Calmarea................................................................229Capitolul douåzeci ¿i trei: Trandafiri alba¿tri ..............................................237

Capitolul douåzeci ¿i patru: Cei trei B............................................................245Capitolul douåzeci ¿i cinci: ªerpi cu clopo¡ei ¿i trandafiri...........................250Capitolul douåzeci ¿i ¿ase: Supa de piatrå .....................................................268Capitolul douåzeci ¿i ¿apte: Adevår ¿i minciunå ...........................................278Capitolul douåzeci ¿i opt: Peisajul de vis ........................................................286Capitolul douåzeci ¿i nouå: Tehnica lui Da Vinci .........................................291Capitolul treizeci: Tehnica lui Dali .................................................................298Capitolul treizeci ¿i unu: Nu în Kansas .........................................................302Capitolul treizeci ¿i doi: Umbra ......................................................................310Capitolul treizeci ¿i trei: Cartea mor¡ilor ......................................................316

A TREIA PARTE: SPIRITUL DE KOINONIA .................................................................323

Capitolul treizeci ¿i patru: Încålzirea.............................................................329Capitolul treizeci ¿i cinci: Brainstorming......................................................341Capitolul treizeci ¿i ¿ase: Brainstorming ortodox ........................................354Capitolul treizeci ¿i ¿apte: Creativitatea brutå .............................................373

A PATRA PARTE: JOCURILE DE FINAL ....................................................................395

Capitolul treizeci ¿i opt: Comitetul Crimei ....................................................397Capitolul treizeci ¿i nouå: Nu e¿ti un câmp cu iarbå ....................................406

AAAAAten¡ie:ten¡ie:ten¡ie:ten¡ie:ten¡ie:aceastå caceastå caceastå caceastå caceastå carararararte estete estete estete estete este

pentru maimu¡epentru maimu¡epentru maimu¡epentru maimu¡epentru maimu¡e

Atitudinea ta fa¡å de afaceri determinå poten¡ialul de inova¡ie,de creativitate, chiar de genialitate ¿i de succes din domeniul tåu.Existå douå atitudini fa¡å de afaceri, pe care eu le numesc „pisicu¡a“¿i „maimu¡a“, din cauza felului în care fiecare dintre aceste animalereac¡ioneazå la stres ¿i la schimbare.

Dacå un pui de pisicå este zåpåcit sau în pericol, nu face decât såmiaune pânå când vine mama lui så îl ducå într-un loc sigur. Princontrast, o maimu¡icå fuge la mama ei ¿i îi sare în spate la primulsemn de pericol. Puiul de maimu¡å merge apoi la adåpost, ¡inându-sede mama sa.

Aceastå carte nu poate face prea multe pentru cei cu atitudine de„pisicu¡å“ – cei care plâng dupå ajutor atunci când se confruntå cuo provocare sau cu o problemå. Jocurile min¡ii este conceputå pentru„maimu¡e“, pentru cei care doresc så lucreze asupra lor, såmunceascå pentru a-¿i dezvolta creativitatea de afaceri ¿i pentru agåsi idei novatoare... ªi care sunt gata så se bucure de adevåratelebeneficii ale acestei munci.

Dacå ai atitudinea de „maimu¡å“ ¿i î¡i dore¿ti så gåse¿ti o mul¡i-me de idei originale pentru a-¡i îmbunåtå¡i afacerea sau via¡a perso-nalå, aceastå carte este pentru tine. Te invit så iei aceste jocuri alemin¡ii ¿i så le folose¿ti pentru a crea ideile de care ai nevoie atuncicând î¡i propui så î¡i schimbi via¡a. Jocurile min¡ii sunt tehnicicreative, puternice, care î¡i aratå cum så ob¡ii idei. Restul depindede tine.

(Speran¡å pentru cei cu atitudine de „pisicu¡å“: Dacå vre¡i så våschimba¡i, ve¡i gåsi ajutorul de care ave¡i nevoie în Capitolul Unu,„Schimbarea ini¡ialå“, prin exerci¡ii ¿i încurajåri pentru a dezvoltaatitudinea de „maimu¡å“).

1111111111

PPPPPrefrefrefrefrefa¡åa¡åa¡åa¡åa¡å

„Generalul alege drumulspre siguran¡å sau spre pieire.”

SUN TZU

Gânde¿te-te la copacii de pe malul unui lac agitat, båtut defurtunå. Tiparul a¿ezårii acestor arbori este fåcut în a¿a fel,încât atunci când suflå vântul, se apleacå la unison ¿i toatefor¡ele din sistem råmân în echilibru. Modelul copacilor care seapleacå, al plantelor ¿i al rådåcinilor creeazå un întreg autonom.

Acum, gânde¿te-te la o por¡iune de teren foarte abrupt ¿i carese erodeazå. Nu existå destui copaci pentru a ¡ine påmântul peloc. Plouå toren¡ial ¿i ¿uvoaiele de apå iau solul cu ele, ceea ceformeazå fåga¿e. Aici tiparul arborilor ¿i al plantelor este slab.Påmântul nu este fixat pentru cå nu existå destule rådåcini sauvegeta¡ie. De fiecare datå când plouå sau bate vântul, eroziunease accentueazå. Tiparul acestui sistem este astfel fåcut, încâtfor¡ele cårora le då na¿tere pe termen lung distrug sistemul.Acesta este autodistructiv. Nu are capacitatea de a ståpânifor¡ele care apar în interiorul såu.

Naturii nu îi paså dacå tiparele sunt creative sau distructive.Ceea ce conteazå pentru naturå este felul în care lucrurile seorganizeazå, modul în care coopereazå pentru a crea tiparecoerente. Când privim modelele naturii, con¡inutul acestora nuse aflå în ceva, ci este dezvåluit doar de dinamicå. În cazularborilor, forma ¿i con¡inutul sunt inseparabile. Tiparul sånåtosal copacilor care se apleacå la unison creeazå armonie ¿ifrumuse¡e, pe când celålalt este urât ¿i distructiv.

La fel se întâmplå ¿i cu oamenii. În cazul arborilor, vântul,ploaia, rådåcinile ¿i eroziunea creeazå tipare; în cazul oamenilor,este vorba de un corp comun de comportamente umane care seamestecå pentru a crea o persoanå. O imagine de sine pozitivåeste asemenea modelului copacilor ¿i al vântului, este autonomå¿i creativå; o imagine de sine gre¿itå este ca tiparul fåga¿elor ¿ial ploii ¿i este autodistructivå.

1212121212

JOC

URILE

MINºII

JOC

URILE

MINºII

Ia trei coli albe de hârtie ¿i a¿azå-le una lângå alta la câ¡ivacentimetri distan¡å. Las-o pe cea din mijloc goalå. Pe cea dindreapta, deseneazå un mic romb în centrul ei. Pe cea din stânga,deseneazå o linie neregulatå.

Care dintre colile de hârtie ¡i se potrive¿te mai mult? Caredintre cele trei pare o reprezentare mai bunå a ta, ca întreg, cutoate speran¡ele, temerile ¿i slåbiciunile tale, a¿a cum e¿ti înacest moment? Care dintre ele reprezintå cel mai bine felul încare te vezi?

Majoritatea oamenilor alege fie linia neregulatå, fie coalaalbå. Aproape nimeni nu alege rombul. Totu¿i, coala cu rombeste cea mai centratå ¿i mai solidå ¿i are cel mai mult sentiment¿i poten¡ial. Cea albå pare goalå ¿i lipsitå de sens. Cea cu linianeregulatå creeazå o impresie de tulburare ¿i de incoeren¡å.

Se poate så te întrebi dacå descrierile sunt exacte. Pentru ate convinge, laså-må så î¡i propun un experiment de gândire. Såpresupunem cå e¿ti împreunå cu persoana pe care o iube¿ti celmai mult din lume. ªi så presupunem cå tocmai ai fåcut celetrei coli de hârtie la care ne uitåm. Så presupunem cå ¡i s-arcere så alegi pagina care ar reprezenta cel mai bine dragostea tapentru acea persoanå. Pe care dintre ele ai alege-o? Cel maiprobabil, ar fi cea din dreapta, deoarece pare valoroaså, pare cåmeritå så fie dåruitå ¿i pare cea mai plinå de sens dintre toate.

Cei mai mul¡i dintre noi sim¡im un gol ¿i o incoeren¡å învia¡a noastrå, de aceea ne privim ca pe ni¿te coli albe sau ca peni¿te linii neregulate în loc de romburi. ªtim cå rombul esteceea ce doream så alegem, dar, într-un fel, imaginea noastrå desine ne face så ne sim¡im nedemni ¿i, astfel, consideråm maipotrivit så alegem coala albå sau linia neregulatå. La fel seîntâmplå ¿i în via¡å.

Suntem învå¡a¡i tacit cå existåm ¿i suntem a¿a cum suntem.Am fost învå¡a¡i cå to¡i oamenii sunt conform genelor, mediului¿i naturii lor. Suntem condi¡iona¡i så fim obiecte. Suntem

1313131313

învå¡a¡i så fim „mine“ în loc de „eu“. Când te gânde¿ti la tineînsu¡i ca „mine“, e¿ti limitat. „Mine“ este întotdeauna limitatpentru cå este un obiect pasiv, nu un subiect activ. „Mine“ nuac¡ioneazå; for¡e exterioare ac¡ioneazå asupra lui.

Când te vezi ca pe un obiect, crezi în felul în care ceilal¡i(pårin¡i, profesori, prieteni, colegi ¿i a¿a mai departe) te descriu.Devii acel lucru. Ai putea dori så fii pictor, dar ceilal¡i î¡i spuncå nu ai talentul, educa¡ia sau temperamentul necesare. „Mine“va spune: „Cine te crezi? E¿ti doar un om obi¿nuit. Bagå-¡imin¡ile în cap.“

Richard Cohen este autorul cår¡ii Blindsided: Lifting a LifeAbove Illness ¿i tråie¿te o via¡å ståpânitå de boalå. Are multiplescleroze, este complet orb, aproape nu are voce ¿i suferå dedureri cronice care îl împiedicå så doarmå ¿i îi provoacå oepuizare constantå. Douå opera¡ii de cancer de colon i-au distrusintestinele ¿i, de¿i acum este vindecat de cancer, încå tråie¿tecu un disconfort.

Cohen a lucrat ca producåtor la CBS pânå când nu a mai fostîn stare. Faptul cå a fost îndepårtat de multe activitå¡i de boalacronicå ¿i de dizabilitatea fizicå l-a fåcut, ini¡ial, så se considerefårå rost. Prietenii ¿i familia l-au încurajat så caute un ajutorspecializat la psihologi, dar el a refuzat. I se pårea cå psihologiise concentreazå întotdeauna asupra a ce nu este în regulå cutine, î¡i explicå de ce te sim¡i fårå rost ¿i de ce nu este vina ta.Nu vedea valoarea acestui tratament.

Cohen a în¡eles consecin¡ele inevitabile ale bolii sale, dar aîn¡eles ¿i cå el, ¿i doar el, î¿i controla destinul. El spune cå„Primul lucru pe care pot så îl controlez se aflå în capul meu.Primul lucru pe care l-am fåcut a fost så må gândesc la cinesunt ¿i la cum a¿ putea învinge. Alegându-mi con¿tient senti-mentele, pot så îmi controlez stårile schimbåtoare ¿i så må simtbine cu mine aproape tot timpul.“ ªi-a cultivat o atitudine pozi-tivå fa¡å de via¡å interpretându-¿i toate experien¡ele într-un modpozitiv.

Spune cå via¡a lui este ca ¿i cum ai sta pe o navå care sezguduie. O så aluneci. O så te apuci de diferite lucruri. O såcazi. ªi existå tot timpul provocarea de a te ridica ¿i de a testrådui så continui. Dar, în final, spune el, cel mai înål¡åtorsentiment din lume este så te ridici ¿i så înaintezi zâmbind.

Richard Cohen este subiectul vie¡ii sale ¿i î¿i controleazåpropriul destin. Oamenii care tråiesc ca subiecte sunt minunatde vii ¿i de creativi. Odatå, într-o diminea¡å ploioaså de duminicåpe când må aflam într-o cafenea din centrul vechi al Montrealului,

1414141414

JOC

URILE

MINºII

JOC

URILE

MINºII

am våzut o femeie ridicându-se de la o maså ¿i, fårå vreun motivvizibil, începând så cânte operå. Avea un anumit surâs ¿i ¿tiamcå nu se sim¡ea deloc stingheritå în timp ce cânta. Purta o pålåriealbå mare, î¿i întinsese bra¡ele într-un gest expansiv ¿i era totalindiferentå la orice în afarå de ce era în ea ¿i în jurul ei în aceasecundå.

Citind acestea, s-ar putea så te gânde¿ti la oameni pe care îicuno¿ti ¿i care sunt vii ¿i la cei care, prin compara¡ie, sunt lipsi¡ide via¡å. Aceastå femeie era extraordinar de plinå de via¡å ¿idådea dovadå de creativitate. Când întâlne¿ti persoane ca RichardCohen sau femeia din Montreal, ai un sentiment vag cå „ar trebuiså fii“ ceva mai mult. Deja cuno¿ti acest sentiment. Îl ai atuncicând recuno¿ti în al¡ii ceea ce tânje¿ti så fii tu. Sentimentul cåar trebui så fii ¿i tu a¿a pare atât de banal, atât de fundamental,încât nu îndråzne¿ti så îl recuno¿ti fa¡å de ceilal¡i. Tânje¿ti så deviimai viu ¿i mai creativ în via¡a ta personalå ¿i de afaceri. Acestaeste cel mai primitiv sentiment pe care îl poate avea cineva. Estela fel de primitiv precum cel al bunåstårii personale.

Nu este u¿or så descrii în cuvinte acest sentiment. Persoanacare crede cå ea este un subiect este cinstitå, deschiså la minte,mergând cu sinceritate înainte, înfruntând degajatå situa¡ia ¿icåutând moduri de a face lucrurile så func¡ioneze ¿i de a lerezolva. Cea care crede cå este un obiect este inhibatå, împinså,conduså, ac¡ionând sub impulsul ordinelor sau intimidårii, areo minte liniarå ¿i cautå întotdeauna motive pentru care lucrurilenu pot fi fåcute sau pentru care nu pot func¡iona. Nu poate facefa¡å vie¡ii ca un om liber ¿i fericit; este limitatå, este sclavulpropriei atitudini.

Când prive¿ti comportamentul geniilor creative ca Leonardoda Vinci, Thomas Edison, Albert Einstein, Pablo Picasso ¿i al¡iidin întreaga istorie, vei afla cå, asemenea tiparelor copacilor,forma ¿i con¡inutul comportamentelor lor sunt inseparabile.Creatorii sunt veseli ¿i pozitivi. Ei se uitå la „ce este“ ¿i la „cepoate fi“, nu la „ce nu este“. În loc så excludå posibilitå¡ile,creatorii includ toate posibilitå¡ile, atât reale cât ¿i închipuite.Aleg så î¿i interpreteze propria lume ¿i nu se bazeazå pe inter-pretårile altora. ªi, cel mai important, creatorii sunt creativideoarece cred cå sunt astfel.

ºi-l po¡i închipui pe Vincent van Gogh deplângându-¿i e¿eculde a-¿i vinde picturile ca pe o dovadå a lipsei sale de talent? Saupe Thomas Edison cedând la ideea lui despre bec dupå ce dådusegre¿ de cinci mii de ori? Sau pe Leonardo da Vinci sim¡indu-sejenat så încerce prea multe deoarece nu avea educa¡ie? Ori pe

1515151515

Albert Einstein temându-se cå va fi într-o luminå nefavorabilådacå î¿i va prezenta teoriile despre univers din postura sa defunc¡ionar la biroul de patente? Sau pe Michelangelo refuzândså picteze tavanul Capelei Sixtine deoarece nu mai fåcuseniciodatå o frescå? Te-ai putea gândi la Mozart plângând ¿itânguindu-se în timp ce då vina pentru såråcia lui pe o lumenedreaptå? Ori la Walt Disney renun¡ând la fanteziile sale dupåce fusese dat afarå de la primul lui serviciu ca editor de ziarpentru cå îi lipsea imagina¡ia? Sau la Henry Ford abandonându-¿ivisurile dupå ce exper¡ii îi explicaserå cå nu avea capitalul nece-sar pentru a intra în industria de automobile? Ori la PabloPicasso deprimat, târându-¿i picioarele ¿i mergând pe stradåcu capul plecat sperând ca nimeni så nu îl observe?

Este imposibil så fii creativ dacå ai o atitudine negativå. Ceimai mul¡i oameni presupun cå atitudinile ne influen¡eazå com-portamentul, iar acest lucru este adevårat. Dar este la fel deadevårat cå felul în care ne comportåm ne influen¡eazå atitudi-nile. Te po¡i preface sau î¡i po¡i croi o nouå atitudine. Alegi såfii pozitiv sau negativ.

De fiecare datå când ne prefacem cå avem o atitudine ¿itrecem prin toate etapele, declan¿åm emo¡iile pe care le creåm¿i întårim atitudinea pe care ne dorim så o cultivåm. Gânde¿te-te,pentru o clipå, la ocaziile sociale – vizite, întâlniri, cine cu prie-tenii, adunåri, zile de na¿tere, nun¡i ¿i a¿a mai departe. Chiar ¿icând e¿ti nefericit sau deprimat, aceste ocazii te obligå så tepor¡i ca ¿i cum ai fi fericit. Remarcând fe¡ele, posturile ¿i vocilecelorlal¡i, le imitåm incon¿tient reac¡iile. Ne sincronizåm mi¿-cårile, postura ¿i tonul vocii cu ale lor. Apoi, imitându-i pe ceiferici¡i, devenim ¿i noi ferici¡i.

Nu alegem så ne na¿tem. Nu ne alegem pårin¡ii. Nu ne alegemepoca istoricå sau ¡ara de na¿tere ori circumstan¡ele imediateale cre¿terii noastre. Nu ne alegem, cei mai mul¡i dintre noi, såmurim; nici nu ne alegem momentul ¿i condi¡iile mor¡ii. Dar peacest tårâm al lipsei de op¡iuni, alegem cum vom tråi: cu unscop sau la întâmplare, cu bucurie sau cu triste¡e, cu speran¡åsau cu disperare, cu umor sau cu triste¡e, cu o atitudine pozitivåsau cu una negativå, cu mândrie sau cu ru¿ine, cu inspira¡iesau cu înfrângere ¿i cu onoare sau cu dezonoare. Noi hotårâmce ne face importan¡i sau insignifian¡i. Noi hotårâm dacå såfim creativi sau indiferen¡i. Nu conteazå cât de indiferent esteuniversul fa¡å de alegerile ¿i deciziile noastre, noi trebuie så lefacem. Noi decidem. Noi alegem. În final, propria noastrå cre-ativitate este stabilitå de ceea ce alegem sau refuzåm så facem.ªi, atunci când alegem ¿i hotårâm, ni se traseazå destinul.

1717171717

LåtraLåtraLåtraLåtraLåtratul pisiciitul pisiciitul pisiciitul pisiciitul pisicii

Ce pårere ai avea despre cineva care ar spune: „Mi-a¿ dori opisicå, dacå ar ¿ti så latre.“ Dorin¡a obi¿nuitå de a fi creativ,atât timp cât este ceva ce poate fi vrut sau dorit cu u¿urin¡å,este identicå. Tehnicile de gândire care conduc la creativitatenu sunt mai pu¡in rigide decât principiile biologice care sta-bilesc tråsåturile pisicilor. Creativitatea nu este un accident,nu este ceva determinat genetic. Nu este rezultatul vreunui trucsau secret magic u¿or de învå¡at, ci o consecin¡å a inten¡ieinoastre de a fi creativi ¿i a hotårârii noastre de a învå¡a ¿i de afolosi strategii de gândire creativå.

Desenul de mai jos aratå cuvântul „FLOP“, pe care îlcunoa¿tem ¿i îl în¡elegem cu to¡ii. Prive¿te-l din nou. Mai vezi¿i altceva?

Odatå ce vedem cuvântul „FLOP“, avem tendin¡a så excludemtoate celelalte posibilitå¡i, în ciuda formelor neobi¿nuite aleliterelor. Dacå te ui¡i la litera „O“ din „FLOP“, po¡i vedea un„I“ alb. Acum, în cazul în care cite¿ti contururile ca pe litereîmpreunå cu „I“, vei vedea cuvântul „FLIP“. Flip-flop este me-sajul complet. Odatå descoperit, pare atât de evident, încât teîntrebi de ce nu l-ai våzut de la început (în limba englezå, „flip-flop“ înseamnå „trosc-pleosc“ – n.tr.).

Schimbând perspectiva, î¡i extinzi posibilitå¡ile pânå când veziceva ce nu puteai observa înainte. Aceasta se va întâmpla cândvei folosi Jocurile min¡ii : vei privi într-un mod nou ¿i diferitacelea¿i informa¡ii pe care le aveai înainte. Acest „mod nou ¿idiferit“ te va conduce spre noi idei ¿i spre o în¡elegere deosebitå.

1818181818

JOC

URILE

MINºII

JOC

URILE

MINºII

Indiferent în ce domeniu de afaceri activezi, viitorul î¡i va fimodelat, chiar determinat, de inova¡ia care are loc aståzi. Deunde au apårut toate centrele de sånåtate ¿i magazinele deînchiriat filme? Cine î¿i mai aduce aminte de vremurile în caresingurul model de pantofi sport pe care îl avea toatå lumea eradin pânzå albå ¿i cu talpå platå? De fapt, când ai observat cåsunt ma¿ini ¿i produse japoneze peste tot? Po¡i så î¡i aminte¿tide primul casetofon portabil pe care l-ai våzut? Cine a inventataceste lucruri? Viitorul tåu depinde de idei måre¡e ¿i, pentru aavea astfel de idei în permanen¡å, nu po¡i så te bazezi pe noroc.

Jocurile min¡ii te înva¡å cum så ai idei. Sunt tehnici clare ¿ipractice, care î¡i permit så gåse¿ti idei mari sau mici; idei carefac bani, rezolvå probleme, întrec concuren¡a ¿i te ajutå så avan-sezi; idei de noi produse ¿i de noi moduri de a rezolva problemele.

Tehnicile sunt alese dupå cât de practice sunt ¿i variazå de lacele clasice pânå la cele mai moderne. Sunt împår¡ite în tehniciliniare , care î¡i permit så mânuie¿ti informa¡iile în moduri carevor genera noi idei ¿i în tehnici intuitive, care î¡i aratå cum sågåse¿ti noi idei folosindu-¡i intui¡ia ¿i imagina¡ia.

Un cunoscut joc pentru copii aratå ¿ase pescari ale cåror firesunt încurcate pentru a forma un fel de labirint. Una dintreundi¡e a prins un pe¿te; problema este de a gåsi pescarul cåruiaîi apar¡ine. Se presupune cå faci acest lucru urmårind fiecarefir prin labirint, ceea ce ar putea însemna pânå la ¿ase încercåri,în func¡ie de cât noroc ai. Evident, este mai simplu så începi dela celålalt capåt ¿i så urmezi firul de la pe¿te la pescar, cåci aiun singur punct de pornire, nu ¿ase.

Aceasta aratå cum am documentat ¿i am dezvoltat Jocurilemin¡ii. În loc så î¡i ofer un catalog cu toate tehnicile creativecunoscute ¿i så te las så î¡i dai seama care dintre ele chiar func-¡ioneazå, am început cu ideile (pe¿tele) ¿i am parcurs drumulînapoi pânå la fiecare creator (pescar). Apoi am identificatmetoda care a prins pe¿tele.

Unii dintre cititori vor sim¡i cå ob¡in mai mult de la tehnicileliniare ¿i le vor ignora pe cele intuitive. Al¡ii le vor prefera pe celeintuitive ¿i vor renun¡a la cele liniare. Po¡i produce idei folosindambele metode ¿i ar trebui så nu te limitezi doar la una – cu câtgenerezi mai multe idei, cu atât mai bine.

Aceastå carte va schimba modul în care î¡i prive¿ti propriacreativitate, dezvåluind-o în acela¿i timp. Poate pentru primadatå, vei vedea întinzându-se în fa¡a ta posibilitå¡i infinite.

1919191919

INTRODUCER

E

INTRODUCER

EVei învå¡a cum:

Så generezi idei la comandå;Så gåse¿ti noi cåi de a face bani;Så creezi oportunitå¡i de afaceri;Så manipulezi ¿i så modifici ideile pânå când le descoperipe cele mai inovatoare ¿i mai puternice posibil;Så creezi noi produse, servicii ¿i procese;Så îmbunåtå¡e¿ti vechile produse, servicii ¿i procese;Så dezvol¡i solu¡ii pentru problemele de afaceri complexe;Så revitalizezi pie¡ele;Så prive¿ti problemele ca pe oportunitå¡i;Så devii mai productiv;Så fii „omul cu idei“ în organiza¡ia ta;Så ¿tii unde så cau¡i „idei de råsunet“;Så devii indispensabil pentru organiza¡ia ta.

Jocurile min¡ii nu descrie experien¡a creativå, ci o sugerea-zå. Pentru a ilustra, så ne închipuim cå desenez un iepure pe otablå. Spui: „Da, e un iepure“, de¿i, în realitate, pe tablå nu estedecât o simplå linie trasatå cu creta. Iepurele apare pentru cå aiacceptat ideea mea cå spa¡iul cuprins de linie sugereazå un iepu-re. Linia delimiteazå con¡inutul, sugerând o formå cu semnifica¡ie.

Trebuie så subliniez cå nu este de ajuns så cite¿ti cartea –pentru a-¡i crea propriile idei trebuie så folose¿ti tehnicile. În-cearcå så explici plåcerea de a schia unui bo¿iman care nu aie¿it niciodatå din de¿ert. Po¡i så îi arå¡i ni¿te schiuri ¿i o foto-grafie a unui munte acoperit de zåpadå ¿i poate cå o så transmi¡io parte din idee. Totu¿i, pentru a în¡elege pe deplin conceptul deschi, bo¿imanul nostru trebuie så î¿i punå schiurile ¿i så coboareun munte. Dacå nu faci decât så cite¿ti aceste tehnici, nu vei aveadecât o sugestie despre cum så ob¡ii idei. Vei fi ca bo¿imanul carestå în de¿ert, holbându-se la schiuri ¿i la o fotografie a muntelui,având o vagå no¡iune despre ce ar putea însemna så schiezi.

Fiecare joc al min¡ii este o tehnicå anume de a gåsi idei pentrurezolvarea provocårilor. Fiecare capitol con¡ine un plan care dåinstruc¡iuni precise pentru folosirea tehnicii ¿i o explica¡ie amotivului în care func¡ioneazå – incluzând anecdote, povestiri¿i exemple despre cum eroi din via¡a realå au folosit fiecaretehnicå pentru a produce idei ¿i descoperiri epocale. Îi numesceroi pentru cå au låsat ceva în urmå, un semn, o idee, o afacere,un produs sau un serviciu care ne aduc aminte de inova¡ia lor.

2020202020

JOC

URILE

MINºII

JOC

URILE

MINºII

De asemenea, folosesc ilustra¡ii, probleme, grafice ¿i exem-ple ipotetice pentru a demonstra cum func¡ioneazå diferitetehnici. Unele dintre aceste exemple oferå idei pentru noi afaceri,produse ¿i servicii care pot fi folosite. Aceste idei sunt aurul dinrâul de cuvinte care curge continuu.

Fiecare capitol începe cu un citat din Arta råzboiului a ma-estrului legendar Sun Tzu. Acesta ¿i-a scris extraordinara carteîn China cu mai mult de 2.400 de ani în urmå, înså principiilelui se pot aplica la fel de bine creativitå¡ii în afaceri, dar ¿i råzbo-iului. Fiind de mult un clasic pentru oamenii de afaceri japonezi,lucrarea lui este acum o lecturå obligatorie în multe ¿coli deafaceri interna¡ionale cunoscute. De la Tokyo pânå pe WallStreet, conducåtorii de afaceri citeazå ¿i aplicå principiile luiSun Tzu.

Un prieten, Hank Zeller (director, întreprinzåtor, inventator¿i poet) a descris odatå creativitatea astfel: „Când î¡i dai seamacå ¡i-a venit o idee care este mai bunå decât orice s-a fåcut pânåatunci, ¡i se face pårul måciucå ¿i ai un sentiment nemaipomenitde venera¡ie; este ca ¿i cum ai auzi o ¿oaptå de la Dumnezeu“.

Ma

nua

lul c

rea

tivitå

¡ii în

afa

ceri

Ini¡iereaIni¡iereaIni¡iereaIni¡iereaIni¡ierea

Ma

nua

lul c

rea

tivitå

¡ii în

afa

ceri Primul capitol din aceastå sec¡iune, „Schimbarea ini¡ialå“,

te va ajuta så î¡i depå¿e¿ti temerile, îndoielile ¿i nesiguran¡elelegate de creativitate. Al doilea, „Stoarcerea min¡ii“, î¡i oferåexerci¡ii pentru a te ajuta så începi så te compor¡i ca o „persoanåcu idei“. Pentru a fi creativ trebuie så crezi cå e¿ti ¿i så te por¡ica ¿i cum ai fi.

Prive¿te imaginea de mai jos. Se pare cå sunt douå linii drepte,înså po¡i crea o a treia. Pentru a face acest lucru, depårteazåcartea de tine ¿i înclin-o în a¿a fel, încât så fie perpendicularåcu privirea ta. A¿az-o astfel pentru ca punctul de intersec¡ie alcelor douå linii så fie în fa¡a ta. Prive¿te cruci¿ ¿i concentreazå-teasupra punctului de intersec¡ie. Vezi a treia linie? (Ar trebui såarate ca un ac scurt care iese din paginå.)

Dacå tu crezi cå e¿ti creativ ¿i te compor¡i ca ¿i cum ai fi, veiîncepe så creezi idei din nimic, a¿a cum se întâmplå cu a treialinie.

Numårul ideilor pe care le creezi va depinde în mare parte defelul în care î¡i define¿ti problemele. Al treilea capitol, „Pro-vocårile“, î¡i aratå cum så enun¡i problemele pentru ca afirma¡iafinalå så î¡i dea sentimentul unei mingi bine plasate.

2323232323

Schimbarea ini¡ialåSchimbarea ini¡ialåSchimbarea ini¡ialåSchimbarea ini¡ialåSchimbarea ini¡ialå

„Stå în puterea noastrå

så ne påzim de înfrângere.“

Sun Tzu

Atunci când e¿ti deprimat, gândurile tale sunt diferite de celepe care le ai atunci când e¿ti fericit. Atunci când te sim¡i bogat¿i plin de succes, gândurile tale sunt diferite de cele pe care le aicând te sim¡i sårac ¿i lipsit de succes. În acela¿i fel, atunci cândte sim¡i creativ, ideile tale sunt diferite de cele pe care le ai cândte sim¡i lipsit de creativitate.

Oamenii de ¿tiin¡å au stabilit cå råspunsurile psihologicepot fi modificate con¿tient. Te po¡i condi¡iona så declan¿ezi încreier o anumitå reac¡ie chimicå prin care î¡i vei influen¡a înmod pozitiv atitudinile ¿i gândirea. Acest capitol con¡ine câtevaexerci¡i foarte simple care te vor ajuta så-¡i depå¿e¿ti temerile,îndoielile ¿i nesiguran¡ele, så î¡i afirmi valoarea ¿i så î¡i cultivio atitudine creativå.

Nimic nu este mai dåunåtor pentru o atitudine creativå pozi-tivå decât temerile, îndoielile ¿i nesiguran¡ele (TIN); totu¿i, ceimai mul¡i oameni laså TIN så le conducå vie¡ile.

Este mult mai productiv så înve¡i så î¡i controlezi TIN, såtransformi atitudinile negative, distructive într-o nouå realitatepozitivå. Pentru a face acest lucru, nu trebuie decât så accep¡isentimentele negative, apoi så î¡i concentrezi energiile asupraa ce vrei tu så le ia locul.

Så presupunem cå mergi cu ma¿ina ¿i cå indicatorul de pre-siune a uleiului se aprinde, avertizându-te cå automobilul sesupraîncålze¿te. Acesta este un semnal negativ. Totu¿i, nu îlignori, nici nu devii paralizat de fricå. Pur ¿i simplu, te opre¿tila un atelier, rezolvi problema ¿i mergi mai departe.

Dupå acest incident, nu te ui¡i tot timpul la indicatorul depresiune a uleiului în timp ce conduci, nu îl la¿i så î¡i mono-polizeze gândurile. A face acest lucru, ar însemna så mergi încet

CA

PITOLUL U

NU

2424242424

JOC

URILE

MINºII

JOC

URILE

MINºII

¿i prost, dacå ai mai avea curaj så conduci. La fel se întâmplå ¿icu temerile ¿i îndoielile. Trebuie så le accep¡i, apoi så le înlo-cuie¿ti cu gânduri pozitive.

Prescott Lecky, un pionier al psihologiei imaginii de sine, adezvoltat o metodå care constå în a-l face pe un subiect så în¡eleagåfaptul cå un concept negativ intrå în contradic¡ie cu o altå con-vingere profundå a lui. Lecky credea cå oamenii au o nevoie nativåde coeren¡å. Dacå un gând nu este în concordan¡å cu alte idei ¿iconcepte mai puternice, mintea îl va respinge.

Lecky a descoperit cå existå douå pârghii puternice pentru aschimba convingeri ¿i pentru a depå¿i temerile, idei pe care toatålumea le are. Acestea sunt:

1. Convingerea cå e¿ti capabil så î¡i faci partea ta de treabå,så faci fa¡å, având un anumit nivel de independen¡å.

2. Convingerea cå existå ceva în interiorul tåu care te faceså ai talente ¿i abilitå¡i egale cu restul lumii ¿i cå nu tre-buie så te minimalizezi ¿i nici så permi¡i så suferi umilin¡e.

Unul dintre pacien¡ii lui era un agent de vânzåri cåruia îiera teamå så sune clien¡ii importan¡i. Lecky l-a întrebat:

– Ai fi dispus så te a¿ezi în patru labe ¿i så te târå¿ti prinbirou, umilindu-te în fa¡a unui superior?

– Fire¿te cå nu! a råspuns agentul.– Atunci de ce te târå¿ti ¿i te plocone¿ti la nivel mintal? Nu

în¡elegi cå, de fapt, faci acela¿i lucru atunci când intri într-unbirou foarte îngrijorat dacå va fi sau nu de acord cu tine? Nuvezi cå, practic, îi cer¿e¿ti respectul?

Este necesar så ¡ii minte cå nu trebuie så î¡i schimbi persona-litatea sau via¡a, nici så te transformi într-o persoanå nouå ¿imai bunå pentru a-¡i în¡elege ¿i a-¡i înlocui gândurile negative.

Generalul George Patton a fost întrebat dacå a sim¡it vreodatåteamå sau nesiguran¡å înaintea unei båtålii. A råspuns cå i-afost de multe ori teamå înainte ¿i chiar în timpul unei lupte,dar cå mai important era faptul cå: „Niciodatå nu mi-am ascultattemerile“.

TTTTTic-ic-ic-ic-ic-TTTTTacacacacac

Tic-tac este un exerci¡iu puternic bazat pe opera lui Lecky ¿ieste fåcut pentru a te ajuta så î¡i depå¿e¿ti temerile, îndoielile¿i nesiguran¡ele. În Tic-tac, î¡i notezi temerile, te confrun¡i cuele direct ¿i apoi le înlocuie¿ti cu factori pozitivi care î¡i vorpermite så reu¿e¿ti.

2525252525

SCHI

MBAREA INIºIALÅSC

HIMBAREA INIºIA

LÅALGORITM

1. Identificå ¿i noteazå gândurile negative care te împiedicåså î¡i atingi scopul. Scrie-le sub „Tic“.

2. Cerceteazå în tåcere aceste gânduri negative. Aflå cumdeformezi ¿i exagerezi lucrurile ira¡ional.

3. Înlocuie¿te fiecare gând negativ, subiectiv, cu unulpozitiv ¿i obiectiv. Scrie-le pe acestea sub „Tac“.

Mai jos sunt douå exemple de exerci¡ii Tic-tac cu mostre degânduri pozitive ¿i negative. Primul se referå la teama de aprezenta o idee nouå conducerii; al doilea puncteazå teama de acrea un nou produs.

TIC-TIC-TIC-TIC-TIC-TTTTTAC NRAC NRAC NRAC NRAC NR. 1. 1. 1. 1. 1

TIC

Nu are rost så prezint aceaståidee. Conducerea are mai mul-tå experien¡å, este mai iscusitådecât mine ¿i probabil cå dejas-a gândit la asta.

Ideea este atât de neobi¿nuitå,încât voi ajunge de râsul tu-turor dacå o prezint.

TAC

Acesta este un tip de gândire„totul sau nimic“. Ideea nutrebuie så fie extraordinarå –finalurile glorioase provin dinînceputuri umile. Schimbå ro-lurile; dacå a¿ fi eu proprieta-rul companiei, nu a¿ vrea såprimesc cât mai multe idei?Îmi voi scrie toate îndoielile ¿ile voi nega.

Chiar dacå ideea este respinså,oamenii îi respectå ¿i îi admiråpe cei care sunt creativi ¿i careîncearcå tot timpul så îmbunå-tå¡eascå situa¡ia. Cine nu riscånu câ¿tigå. Cu cât este ideeamai riscantå, cu atât este maimare posibilitatea de a aduce oråsplatå.