cr_2_1_1_1_2005

8/18/2019 CR_2_1_1_1_2005

1/53

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

1. PROBLEME GENERALE1.1. Modul de aplicare1.1.1. Prezentul Cod cuprinde prevederi referitoare la proiectarea constructiilor cu pereti structurali de beton armat

monolit si/sau din elemente prefabricate.Prevederile privind alcatuirea de ansamblu si calculul structurilor cu pereti, cat si detaliile de alcatuire constructiva si

e armare a peretilor, se refera la tipurile uzuale de structuri care apar in mod curent la cladirile etajate civile sau

ndustriale, cu pana la 20 de niveluri.Pentru alte categorii de constructii, cu forme, alcatuiri si/sau solicitari speciale, sau la cladiri mai inalte, prevederile

rezentului Cod vor fi luate in considerare cu caracter orientativ.1.1.2. In cazul constructiilor situate pe terenuri sensibile la umezire si, in general, pe terenuri la care pot aparea tasariiferentiale importante, este necesar ca, pe langa respectarea prevederilor prezentului Cod, sa se prevada si masuri

uplimentare de alcatuire, dimensionare si armare corespunzatoare conditiilor de fundare respective. Aceste masuri nuac obiectul prezentei prescriptii.1.1.3. Alcatuirea constructiva a structurilor cu pereti de beton armat va fi pusa de acord cu procedeele de executie

olosite (sistemul de cofraj utilizat pentru peretii verticali din beton armat monolit, sau realizati din panouri marirefabricate, modul de executie al planseelor etc.).Se va urmari ca tehnologia de executie sa nu afecteze comportarea structurala avuta in vedere la proiectare.

1.1.4. Prevederile prezentului Cod trebuie interpretate ca avand un caracter minimal. De la caz la caz, proiectantii detructuri pot aplica si alte metode de calcul si pot lua si alte masuri constructive pentru obtinerea nivelului dorit de

iguranta.1.2. Relatia cu alte prescriptii1.2.1. Sub aspectul masurilor de protectie seismica, prezentul Cod de proiectare este bazat pe prevederileormativului P100/1992, fata de care cuprinde detalieri si precizari suplimentare.

Proiectarea structurilor cu pereti de beton armat va fi orientata pe satisfacerea exigentelor structurale (vezi cap. 3):- conformarea generala favorabila a constructiei;- asigurarea unei rigiditati suficiente la deplasari laterale;- impunerea unui mecanism structural favorabil de disipare a energiei sub actiuni seismice de intensitate ridicata.1.2.2. Metodele de proiectare seismica a structurilor cu pereti structurali de beton armat, diferentiate in functie de

modul in care este modelata actiunea seismica, de fidelitatea modelului de calcul in raport cu caracterul, in general,

patial, dinamic si neliniar al comportarii structurale, precum si de modul concret in care sunt efectuate verificarile cerivesc conditiile de conformare antiseismica si performantele raspunsului seismic, sunt cele prescrise la pct. 2.3 si

abelul 6.2 din Normativul P100/92, unde sunt precizate si domeniile recomandabile de utilizare a acestor metode.1.2.3. Prevederile prezentului Cod vor fi completate dupa necesitati cu prevederile altor prescriptii sub a caror

ncidenta se afla constructii le proiectate, cum sunt:- standardele referitoare la actiunile in constructii;

- standardele referitoare la proiectarea elementelor de beton armat din constructii civile si industriale;- standardele referitoare la calculul terenului de fundare;- P59/80 - "Instructiunile tehnice pentru proiectarea si executarea armarii e lementelor de beton cu p lase sudate";- NE012/99 - "Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat";- NP112/04 - "Normativ pentru proiectarea de fundare directa".

2. ALCATUIREA DE ANSAMBLU2.1. Definitii. Clasificari2.1.1. Constructiile cu pereti structurali sunt cele la care elementele structurale verticale sunt constituite in totalitate

au partial din pereti de beton armat turnati monolit sau realizati din elemente prefabricate.La aceste structuri este necesara realizarea planseelor ca diafragme orizontale, care asigura deformarea solidara in

reluarea fortelor orizontale (din actiunea cutremurului sau a vantului) a elementelor verticale structurale - pereti sautalpi.2.1.2. Dupa modul de participare a peretilor la preluarea incarcarilor verticale si orizontale, sistemele structurale se

lasifica in urmatoarele categorii:

Reglementare tehnica " Cod deproiectare a constructiilor cu

pereti structurali de beton armat",

indicativ CR 2-1-1.1-2005din 06/01/2006

Publicat in Mo nitorul Oficial, P artea I nr. 172 bis din 22 /02/2 006

Pa ina 1 din 53

ndaco Le e 4.4. Co ri ht c Indaco S stems 1999-2005.

8/18/2019 CR_2_1_1_1_2005

2/53

A. Sisteme cu pereti structurali, la care rezistenta la forte laterale este asigurata, practic, in totalitate de catre peretitructurali de beton armat. Structura mai poate cuprinde si alte elemente structurale cu rol numai in preluareancarcarilor verticale, a caror contributie in preluarea fortelor laterale poate fi neglijata.

B. Sisteme mixte (duale) la care peretii structurali conlucreaza cu cadre de beton armat in preluarea fortelor laterale.2.1.3. Peretii structurali se clasifica in:- pereti in consola individuali (necuplati), legati numai prin placa planseului;- pereti cuplati, constituiti din doi sau mai multi montanti (pereti in consola) conectati intr-un mod regulat prin grinzi

grinzi de cuplare) proiectate, dupa caz, pentru a avea o comportare ductila sau in domeniul elastic;

- peretii asamblati sub forma unor tuburi perforate sau nu.2.2. Alcatuirea generala a cladirilor si dispozitia elementelor structurale verticale2.2.1. La stabilirea formei si a alcatuirii de ansamblu a constructiilor se vor alege, de preferinta, contururi regulate inlan, compacte si simetrice, evitandu-se disimetriile pronuntate in distributia volumelor, a maselor, a rigiditatilor si aapacitatilor de rezistenta ale peretilor si a celorlalte subsisteme structurale, in cadrul aceluiasi tronson de cladire, inederea limitarii efectelor de torsiune generala sub actiunea seismica si a altor efecte de interactiune defavorabile.

Prin alcatuirea structurii se va realiza un traseu sigur, cat mai scurt, al incarcarilor verticale si orizontale, de la locul

nde sunt aplicate la terenul de fundare.La stabilirea configuratiei structurii si a peretilor structurilor se vor respecta prevederile paragrafelor 4.1 si 4.3 din

ormativul P100/92 si prevederile suplimentare prezentate in continuare.2.2.2. In cadrul aceluiasi tronson, suprafata planseului la fiecare nivel va fi pe cat posibil aceeasi, iar distributia in planperetilor va fi, de regula, aceeasi la toate nivelurile, astfel ca acestea sa se suprapuna pe verticala. Se admit retrageri

a ultimele niveluri, inclusiv cu suprimari partiale sau totale ale unor pereti, urmarind sa se evite aparitia unor disimetrii

mportante de mase si de rigiditati.Dimensiunile si armarea peretilor se vor pastra, de regula, constante pe inaltimea cladirii. La cladiri cu inaltimi mari

imensiunile se pot micsora gradat, fara salturi bruste importante, la unul, doua din niveluri.2.2.3. In cazul cand la parter sau la alte niveluri intervine necesitatea de a se crea spatii libere mai mari decat latajele curente, se poate accepta suprimarea unor pereti. Se vor lua masuri pentru a mentine si la aceste niveluriapacitati suficiente de rigiditate, de rezistenta si de ductilitate pe ambele directii prin continuarea pana la fundatii a

elorlalti pereti si prin alcatuirea adecvata a stalpilor de la baza peretilor intrerupti.2.2.4. La dispunerea peretilor in plan se va urmari sa se evite efectele negative rezultate din aparitia unorxcentricitati suplimentare ca urmare a plastificarii nesimultane a unor pereti la actiunea cutremurului dupa anumiteirectii. De asemenea, la pozitionarea peretilor in plan se va urmari ca cerintele de ductilitate sa fie cat mai uniformistribuite in peretii structurii.2.2.5. Amplasarea in plan a peretilor structurali va urmari cu prioritate posibilitatea obtinerii unui sistem avantajos de

undatii (incluzand, daca este necesar, peretii de la subsol si/sau de la alte niveluri de la partea inferioara), in masura

a realizeze un transfer cat mai simplu si mai avantajos al eforturilor de la baza peretilor la terenul de fundare.2.2.6. Peretilor structurali carora le revin cele mai mari valori ale fortelor orizontale trebuie sa li se asigure o incarcareravitationala suficienta (sa fie suficient "testati") astfel incat sa se poata obtine conditii avantajoase de preluare aolicitarilor din incarcari orizontale si de transmitere a acestora la terenul de fundare.2.2.7. La constructiile cu forma in plan dreptunghiulara, peretii structurali se vor dispune, de regula, dupa doua directii

erpendiculare intre ele. Se recomanda ca rigiditatile de ansamblu ale structurii dupa cele doua directii sa fie de valoripropiate intre ele.

La cladirile de alte forme, aceleasi cerinte se pot realiza si prin dispunerea peretilor dupa directiile principaleeterminate de forma cladirii.2.2.8. Se va urmari ca rezultantele incarcarilor verticale (gravitationale) care actioneaza peretii unei structuri sa nu

uca la excentricitati mari cu acelasi sens fata de centrele de greutate ale peretilor respectivi, neechilibrate pensamblul structurii la fiecare nivel.2.2.9. Dintre peretii interiori, se recomanda sa fie folositi ca pereti structurali cu precadere aceia care separa functiuniiferite sau care trebuie sa asigure o izolare fonica sporita, necesitand ca atare grosimi mai mari si care, in acelasi timp,

u prezinta goluri de usi sau la care acestea sunt in numar redus. Din aceasta categorie fac parte:- la cladirile de locuit, peretii dintre apartamente si peretii casei scarii;

- la cladirile administrative, peretii de la nucleul de circulatie verticala si de la grupurile sanitare, etc.2.2.10. Peretii exteriori pot fi realizati din beton armat si utilizati ca pereti structurali, cu conditia asigurarii izolarii lor

ermice prin placare, la exterior, cu un material termoizolator. Acesti pereti pot fi din beton armat monolit sau dinlemente prefabricate.2.2.11. La proiectarea structurilor cu pereti structurali se va avea in vedere in afara situatiei constructiei in faza dexploatare si situatiile care apar pe parcursul executiei, in care lipsa unor elemente inca neexecutate (de exemplu, a

lanseelor) pot impune masuri suplimentare in vederea asigurarii stabilitatii si capacitatii de rezistenta necesare aleeretilor.2.3. Alcatuirea elementelor structurale2.3.1. Pentru elementele structurale verticale, pereti individuali sau pereti cuplati, se vor alege, de preferinta, forme de

ectiuni cat mai simple (fig. 2.1).

Astfel, se va urmari realizarea peretilor cu sectiuni lamelare sau intarite la extremitati, in functie de necesitati, prinulbi si talpi cu dezvoltari limitate si se vor evita, pe cat posibil, sectiunile cu talpi ample, rezultate din intersectiaeretilor de pe cele doua directii principale ale cladirii.

Pa ina 2 din 53


8/18/2019 CR_2_1_1_1_2005

3/53

FIGURA 2.1

In cazul constructiilor cu pereti structurali desi, dezideratul mentionat mai sus se poate realiza printr-o dispunere

udicioasa a golurilor si prin eventuala fragmentare a peretilor.2.3.2. Se vor adopta, cand functiunea cladirii o impune, siruri de goluri suprapuse, cu dispozitie ordonata, conducand

a pereti formati din plinuri verticale (montanti), legate intre ele prin grinzi (rigle) de cuplare avand configuratia generalaunor cadre etajate.2.3.3. Grinzile de cuplare vor avea grosimea egala cu aceea a inimii peretilor verticali sau, daca este necesar,

imensiuni mai mari decat aceasta (fig. 2.2). In acest ultim caz marginile dinspre gol ale peretilor vor avea cel putinrosimea grinzilor (vezi si 7.2.4).

FIGURA 2.2

2.3.4. In situatiile in care se urmareste obtinerea unor elemente structurale cu capacitati sporite de rigiditate si deezistenta (de exemplu, pentru realizarea unei comportari de element cu sectiune tubulara inchisa la unele nuclee de

ereti) se recomanda decalarea golurilor pe inaltimea cladirii, in mod ordonat, ca in fig. 2.3.

FIGURA 2.3

2.4. Plansee2.4.1. Planseele vor fi astfel alcatuite incat sa asigure satisfacerea exigentelor functionale (de exemplu, cele de

zolare fonica), precum si cele de rezistenta si de rigiditate, pentru incarcari verticale si orizontale.Modul de alcatuire al planseelor se va corela cu distantele dintre peretii structurali astfel incat planseele sa rezulte,

ractic, indeformabile pentru incarcari in planul lor.2.4.2. Planseele pot fi realizate si din elemente prefabricate, cu conditia ca solutiile de imbinare sa asigure planseuluixigentele mentionate la 2.4.1.2.4.3. Se va urmari ca prin forma in plan aleasa pentru planseu si prin dispunerea adecvata a golurilor cu diferite

estinatii (pentru scari, lifturi, instalatii, echipamente) sa nu se slabeasca exagerat planseul dupa anumite sectiuni, inare sa apara riscul de rupere la actiunea unor cutremur de intensitate mare.2.5. Rosturi2.5.1. Se vor prevedea, dupa necesitati, rosturi de dilatare-contractie, rosturi seismice si/sau rosturi de tasare.Se va urmari ca rosturile sa cumuleze doua sau toate cele trei roluri mentionate.

2.5.2. In vederea reducerii sub limite semnificative, din punct de vedere structural, a eforturilor din actiunea contractiei

etonului si a variatiilor de temperatura, precum si a torsiunii generale la actiuni seismice, lungimea "L" a tronsoanelor

e cladire, ca si lungimea "l" intre capetele extreme ale peretilor (fig. 2.4) nu vor depasi, de regula, valorile date inabelul 1.

FIGURA 2.4

Tabelul 1

------------------------------------------------------------+--------+--------+Tipuri de planseu | L (m) | l (m) |

------------------------------------------------------------+--------+--------+Planseu din beton armat monolit sau planseu cu alcatuire | 60 | 50 |mixta (din predale prefabricate cu o placa de beton armat) | | |------------------------------------------------------------+--------+--------+

Planseu prefabricat cu o suprabetonare de 6-7 cm | 70 | 60 |------------------------------------------------------------+--------+--------+

Distanta dintre rosturi poate fi mai mare decat cea din tabelul 1, daca se iau masuri constructive speciale (utilizarea

e betoane cu contractie foarte mica, armari puternice, adoptarea unor rosturi de lucru deschise timp suficient etc.)i/sau se justifica prin calcul ca se poate controla adecvat procesul de fisurare.2.5.3. Dispunerea rosturilor seismice si latimea acestora vor respecta prevederile din paragraful 4.4 al normativului

P100/92.In cazul unor tronsoane de cladire vecine, cu inaltime si alcatuire similare, latimea rostului poate fi redusa pana la

imensiunea minima realizabila constructiv.

2.5.4. In cazul in care constructia este alcatuita din corpuri cu mase pronuntat diferite (de exemplu, au inaltimi foarte

iferite), sau cand acestea sunt fundate pe terenuri cu proprietati substantial diferite, rosturile vor traversa si fundatiile,onstituind si rosturi de tasare.2.6. Infrastructura2.6.1. Peretii structurali, individuali (in consola) sau cuplati, vor fi prevazuti la partea lor inferioara cu elemente

Pa ina 3 din 53


8/18/2019 CR_2_1_1_1_2005

4/53

tructurale care sa permita transmiterea adecvata a solicitarilor peretilor la terenul de fundare. Ansamblul acestor elemente structurale, care pe langa fundatii, poate include, atunci cand exista, peretii subsolului

au a mai multor niveluri de la baza structurii, alcatuieste infrastructura constructiei.

In raport cu marimea solicitarilor care apar la baza peretilor structurali si configuratia peretilor subsolului se potrevedea diferite solutii, dintre care cele mai importante sunt:a) Fundatii izolate de tipul celor adoptate in cazul stalpilor structurilor in cadre, dar cu proportii si dimensiuni corelate

u marimea eforturilor din peretii structurali.Un tip special de fundatii din aceasta categorie il constituie fundatiile realizate sub pereti care se pot roti liber la baza

vezi fig. 9.8), de exemplu fundatii cu cuzinet si bloc de beton simplu.b) Grinzi de fundatii pe una sau doua directii, constituind fundatiile comune pentru mai multi pereti.c) Infrastructuri realizate sub forma unor cutii inchise cu mare rigiditate si cu mare capacitate de rezistenta la

ncovoiere, forta taietoare si torsiune, alcatuite din planseul peste subsol, peretii subsolului, fundatiile si radieruleventual placa pardoseala de beton armat).2.7. Alcatuirea elementelor nestructurale2.7.1. Se recomanda utilizarea elementelor de compartimentare usoare, care sa poata fi modificate sau inlocuite pe

urate de exploatare a constructiilor si care sa fie cat mai putin sensibile la deplasari ale constructiei in planul lor.2.7.2. In cazul peretilor executati din materiale rezistente (de exemplu, din zidarie de caramida) se va urmari, ca prinlcatuirea lor (dimensiuni, pozitia si dimensiunea golurilor) si modul lor de prindere de elementele structurale, sa sevite realizarea unor interactiuni nefavorabile si sa se asigure limitarea degradarilor in pereti in conformitate curevederile normativului de proiectare antiseismica.

3. EXIGENTE GENERALE DE PROIECTARE3.1. Probleme generaleProiectarea constructiilor cu pereti structurali trebuie sa urmareasca satisfacerea tuturor exigentelor specifice de

iferite naturi (functionale, structurale, estetice, de incadrare in mediul construit, de executie, de intretinere si deeparare/consolidare etc.), in functie de conditiile concrete pe amplasament (geotehnice, climatice, seismice,ecinatatea cu alte constructii, etc.) si de importanta constructiei. Astfel se poate asigura o comportare favorabila in

xploatare, cu un nivel controlat de siguranta.Satisfacerea exigentelor structurale referitoare la preluarea actiunilor de diferite categorii, in particular a celor

eismice, se realizeaza prin:- conceptia generala de proiectare a structurii privind mecanismul structural de deformare elasto-plastica (si implicit

e disipare de energie);- o modelare fidela in raport cu comportarea reala si utilizarea unor metode de calcul adecvate pentru determinarea

forturilor si dimensionarea elementelor structurale;

- respectarea prevederilor prezentului Ghid si ale celorlalte prescriptii sub incidenta carora se afla constructia,eferitoare la calculul, alcatuirea si executia tuturor elementelor structurale si nestructurale.3.2. Exigente privind mecanismul structural de disipare a energiei (mecanismul de plastificare)Obtinerea unui mecanism structural de disipare a energiei favorabil sub actiuni seismice de intensitate ridicata in

azul constructiilor cu pereti structurali de beton armat implica:

- dirijarea deformatiilor plastice in grinzile de cuplare si la baza peretilor;- cerinte de ductilitate moderate si cat mai uniform distribuite in ansamblul structurii;- capacitati de deformare postelastica substantiale si comportare histeretica stabila in zonele plastice;- eliminarea ruperilor premature, cu caracter fragil, datorate pierderii ancorajelor, actiunii fortelor taietoare, etc.;- eliminarea aparitiei unor fenomene de instabilitate care sa nu permita atingerea capacitatilor de rezistenta

roiectate.De regula, prin proiectarea structurala trebuie sa se asigure o comportare in domeniul elastic pentru plansee si

istemul infrastructurii cu fundatiile aferente.Modalitatile practice de impunere a mecanismelor de plastificare adecvate sunt prezentate la 6.2.

3.3. Exigente de rezistenta si de stabilitateExigentele de rezistenta impun ca actiunile seismice de intensitate mare sa nu reduca semnificativ capacitatea de

ezistenta a sectiunilor celor mai solicitate ale structurii.Practic, se considera ca cerintele de rezistenta sunt satisfacute, daca in toate sectiunile capacitatea de rezistenta,

valuata pe baza prevederilor din STAS 10107/0-90, cu precizarile din prezentul Cod si in conditiile respectarii regulilore alcatuire prevazute de acestea, este superioara, la limita egala, cu valorile de calcul maxime ale eforturilorectionale.

Elementele structurale trebuie inzestrate cu rezistenta necesara in toate sectiunile, astfel incat sa fie posibil un traseu

omplet, fara intreruperi si cat mai scurt, al incarcarilor de la locul unde sunt aplicate pana la fundatii.Exigentele de stabilitate impun evitarea pierderii stabilitatii formei (voalarii) peretilor in zonele puternic comprimate si

liminarea fenomenelor de rasturnare datorate unei suprafete de rezemare pe teren insuficiente.Tot in categoria fenomenelor de instabilitate, care trebuie evitate, se incadreaza si situatii le in care distributia in plan

peretilor duce la excentricitati exagerate ale centrului maselor in raport cu centrul de rigiditate al peretilor structurali, in

bsenta unor pereti care sa preia in mod eficient momentele de torsiune generala (vezi 2.2.1; 2.2.4).3.4. Exigente de rigiditateConstructiile cu pereti structurali vor fi prevazute prin proiectare cu o rigiditate la deplasari laterale in acord cu

revederile normativului de proiectare seismica.

Pa ina 4 din 53


8/18/2019 CR_2_1_1_1_2005

5/53

De asemenea, rigiditatea peretilor structurali trebuie sa fie suficient de mare pentru a asigura si conditia deecoliziune la rosturi a tronsoanelor de cladire vecine, cu caracteristici de vibratie pronuntat diferite.3.5. Exigente privind ductilitatea locala si eliminarea ruperilor cu caracter neductil

Conditia de ductilitate in zonele plastice ale structurilor cu pereti de beton armat are in vedere asigurarea uneiapacitati suficiente de rotire postelastica in articulatiile plastice, fara reduceri semnificative ale capacitatii de rezistenta

n urma unor cicluri ample de solicitare seismica.In mod practic conditia de ductilitate locala se exprima printr-un criteriu de limitare a inaltimii relative a zonei

omprimate a sectiunilor sau, in cazul elementelor verticale, pentru evaluari preliminare, printr-un criteriu echivalent,

mai aproximativ, de limitare a efortului unitar mediu de compresiune.In vederea mobilizarii capacitatii de ductilitate la solicitarea de incovoiere cu sau fara efort axial, se va asigura, prin

imensionare, un grad superior de siguranta fata de ruperile cu caracter fragil sau mai putin ductil, cum sunt:- ruperea la forta taietoare in sectiunile inclinate;- ruperea la fortele de lunecare, in lungul rosturilor de lucru sau in lungul altor sectiuni prefisurate;- pierderea aderentei betonului la suprafata armaturilor in zonele de ancorare si de innadire;- ruperea zonelor intinse armate sub nivelul corespunzator eforturilor de fisurare.

In acelasi scop sunt necesare masuri pentru evitarea fenomenului de pierdere a stabilitatii zonelor comprimate deeton si a armaturilor comprimate (vezi pct. 4.2.3 si 6.4.1).3.6. Exigente specifice structurilor prefabricateProiectarea structurilor rezultate din asamblarea unor elemente prefabricate de perete, de suprafata sau liniare,

ebuie sa urmareasca obtinerea unei comportari practic identice cu cea a structurilor similare realizate din beton armatmonolit.

In acest scop, imbinarile verticale, orizontale sau dupa alte directii, intre elementele prefabricate vor trebui sa fieolicitate in domeniul elastic, sub incarcarile care corespund stadiului ultim pentru structura in ansamblu.

Valorile fortelor de lunecare si ale celorlalte forte care intervin la dimensionarea elementelor de imbinare vor fi celutin egale cu valorile asociate mecanismului de plastificare structural.

4. PROIECTAREA PRELIMINARA A ELEMENTELOR STRUCTURALE

4.1. Stabilirea incarcarilor verticaleValorile incarcarilor verticale se stabilesc pe baza prevederilor standardelor de actiuni, corespunzator gruparii

undamentale sau speciale de incarcari, dupa caz.Valorile eforturilor axiale din pereti si din celelalte elemente verticale ale structurii, provenite din incarcarile verticale,

e determina pe baza suprafetelor aferente sectiunilor acestora, in functie de alcatuirea (modul de descarcare)lanseelor (vezi pct. 5.3).

4.2. Dimensionarea preliminara a sectiunilor peretilor

4.2.1. Aria totala a inimilor peretilor pe o directie (in m

2

) va fi, de regula, cel putin cea data de relatia:

a k(s) n A(pl)SUMA A(bi) >= -------------- (4.1)

120

in care:SUMA A(bi) = aria inimilor, in sectiune orizontala, ale tuturor peretilor structurali, cu contributie semnificativa in

reluarea fortelor orizontale, orientati paralel cu actiunea fortelor orizontale;alfa = coeficient de importanta a constructiei, conform P100/1992;

k(s) = coeficientul zonei seismice de calcul, conform P100/1992; A(pl) = aria suprafetei planseului in m2;

n = numarul de niveluri de cladire (numarul de plansee) situate deasupra sectiunii considerate.4.2.2. Grosimea peretilor va fi cel putin 15 cm. La cladiri cu pana la 10-12 niveluri se recomanda sa se pastrezeimensiuni constante ale sectiunilor peretilor pe toata inaltimea.

4.2.3. Aria bulbilor sau talpilor A(t) prevazute la capetele sectiunii peretilor cu aria inimii A(i) va respecta relatiile:

A(t)

n0

8/18/2019 CR_2_1_1_1_2005

6/53

A(i)

pentru zonele seismice de calcul E si F.S-a notat:

N

n 0 = -------- (4.4)b h R(c)

unde N este efortul axial de compresiune in pereti, b si h dimensiunile inimii peretelui, iar R(c) rezistenta de calcul aetonului la compresiune.

Relatiile (4.2) si (4.3) servesc si la evidentierea situatiilor in care apare necesitatea prevederii de bulbi sau talpi laxtremitatile peretilor.4.3. Dimensionarea preliminara a sectiunilor grinzilor de cuplare4.3.1. Inaltimea grinzilor de cuplare la cladirile obisnuite se va lua egala cu dimensiunea plinului de deasupra golurilor

e usi si ferestre.4.3.2. Latimea grinzilor se va lua egala, de regula, cu grosimea peretilor.

5. CALCULUL STRUCTURILOR CU PERETI STRUCTURALI LA ACTIUNEA INCARCARILOR VERTICALE SIORIZONTALE5.1. Indicatii generale

5.1.1. Calculul elementelor structurale ale constructiilor cu pereti de beton armat se face pentru gruparileundamentala si speciala de incarcari.

Pentru cladirile curente sub aspectul regimului de inaltime, al valorilor incarcarilor gravitationale, gruparea speciala,ncluzand actiunea seismica, este cea care dimensioneaza, de regula, in conditiile aplicarii prescriptiilor din taraoastra, elementele structurale verticale.

In cadrul prezentului Cod de proiectare se are in vedere, cu prioritate, calculul in gruparea speciala de incarcari

entru aceste elemente.5.1.2. Proiectarea seismica a structurilor cu pereti structurali, pe baza prezentei prescriptii, are in vedere un raspuns

eismic neliniar al ansamblului suprastructura-infrastructura-teren de fundare, implicand absorbtia si disiparea denergie prin deformatii postelastice. Astfel:a) Se urmareste, de regula, localizarea deformatiilor postelastice in elementele suprastructurii. Prevederile dinrezentul Cod de proiectare au in vedere asigurarea unei comportari ductile pentru aceste elemente;

b) In cazuri speciale se admite sa se realizeze ansamblul structural astfel incat deformatiile postelastice sa seezvolte cu prioritate in elementele infrastructurii.

In situatiile in care se opteaza pentru aceasta solutie se vor lua masurile de ductilizare necesare ale elementelortructurale respective, cu reducerea corespunzatoare a cerintelor de ductilitate pentru elementele suprastructurii;c) In situatiile in care solutiile de la punctele a) si b) nu se pot realiza, de exemplu in cazul unor constructii ce

rmeaza sa se execute in spatiile limitate dintre alte constructii existente (care nu permit dezvoltarea suprafetei deezemare a structurii), se pot admite deformatii inelastice limitate si in terenul de fundare, controlate prin procedee dealcul adecvate. Si in aceste cazuri se pot diminua masurile de ductilizare ale elementelor structurale, deoareceerintele de ductilitate ale acestora sunt mai mici decat cele corespunzatoare constructiilor obisnuite.

In situatiile in care se opteaza pentru abordari de tip b) si/sau c) trebuie sa existe conditii de acces si de interventie lalementele proiectate pentru a lucra ca elemente disipative.

Dirijarea deformatiilor neliniare in unul sau mai multe din cele trei parti ale ansamblului suprastructura-infrastructura-

eren de fundare se va face prin metode de calcul omologate. Corelarea capacitatilor de rezistenta ale celor treiomponente se va face pe baza valorilor medii ale rezistentei betonului, armaturii de otel si, respectiv, a terenului deundare.5.1.3. In conditiile in care abordarea unui calcul structural, care sa reflecte intreaga complexitate a comportarii

tructurale, nu este inca practic posibila decat pentru cazuri particulare, pentru constructiile curente se vor utliza

metodele de calcul din categoria A, conform P100/1992, care admit urmatoarele simplificari principale:a) Calculul la actiunea seismica se face la incarcarile de calcul stabilite conform capitolului 5 din normativul

P100/1992, aplicate static pe structura considerata ca avand o comportare elastica;b) Dirijarea formarii unui mecanism structural de disipare a energiei favorabil, cu deformatii plastice dezvoltate inrinzile de cuplare si la baza peretilor structurali, se face prin dimensionarea elementelor structurale la valorile deforturi prescrise in paragraful 6.2 in prezentul Cod de proiectare;

c) Cerintele de ductilitate se considera implicit satisfacute prin respectarea conditiilor de calcul si de alcatuireonstructiva, date in prezentul Cod de proiectare;

d) In cazul cladirilor cu forme regulate, cu elementele structurale (pereti, eventual cadre) orientate pe doua directiirincipale de rigiditate ale structurii, calculul se efectueaza separat pe cele doua directii. In cazul in care elementeletructurale verticale sunt orientate pe directii care difera de directiile principale ale constructiei, calculul se efectueazae mai multe directii stabilite ca potential nefavorabile din punct de vedere al comportarii structurale la actiuni

Pa ina 6 din 53


8/18/2019 CR_2_1_1_1_2005

7/53

rizontale;e) Deformatiile planseelor se considera neglijabile in raport cu deformatiile peretilor.Prevederile din prezentul Cod de proiectare se refera la cazurile in care aceste simplificari pot fi acceptate.

In aceste conditi i, pentru calculul unei structuri cu pereti structurali la actiunea incarcarilor verticale si orizontale suntecesare urmatoarele operatii principale:(i) Alcatuirea initiala a structurii (dispunerea peretilor structurali, alegerea formei sectiunilor, a dimensiunilorlementelor structurale etc.), inclusiv ale infrastructurii;(ii) Modelarea structurii pentru calcul (stabilirea sectiunilor active ale peretilor structurali, pentru fiecare directie de

ctiune a incarcarilor orizontale si ale grinzilor de cuplare, conform prevederilor paragrafului 5.2);(iii) Stabilirea nivelului la care se considera incastrarea peretilor (conform cap. 9);(iv) Determinarea incarcarilor verticale aferente fiecarui perete structural si a eforturilor sectionate de compresiuneroduse de aceste incarcari (conform paragrafului 5.3);(v) Verificarea preliminara a sectiunilor peretilor structurali pe baza criteriilor din cap. 4 din prezentul Cod deroiectare si eventual modificarea acestora (prin marirea grosimii inimii, prevederea de bulbi la capetele libere, marirealasei betonului de la nivelurile inferioare ale cladirilor cu inaltimi mari etc.);

(vi) Determinarea caracteristicilor de rigiditate ale peretilor structurali pentru fiecare directie de actiune a incarcarilorrizontale (conform paragrafelor 5.2 si 5.4);(vii) Stabilirea incarcarilor orizontale de calcul conform cap. 5 din P100/1992;(viii) Determinarea eforturilor sectionale din actiunea incarcarilor orizontale. Se recomanda calculul cu programe de

alcul automat care sa ia in considerare comportarea spatiala a structurii. In cazurile precizate la paragraful 5.4.3eferitoare la structurile ordonate, cu alcatuire monotona pe verticala si cu inaltimi mici si medii (

8/18/2019 CR_2_1_1_1_2005

8/53

5.1):

b(p) = b + DELTA b(st) + DELTA b(dr) (5.1)

unde DELTA b se stabileste pe baza relatiilor (fig. 5.2):

h(i)

DELTA b = ------------ - l0

8/18/2019 CR_2_1_1_1_2005

9/53

Pentru incarcarile locale, concentrate sau distribuite, se admite ca repartizarea in corpul peretilor se face cu o pantae 2/3 ca in fig. 5.6a. In cazul go lurilor in peretii structurali, linia de descarcare se deviaza conform fig. 5.6b.

FIGURA 5.6

In cazurile obisnuite se admite ca rezultanta incarcarilor, verticale este aplicata in centrul de greutate al sectiuniictive a peretelui. Daca distanta dintre centrul de greutate al incarcarilor verticale si centrul de greutate, al sectiuniieretelui este relativ mare si daca efectul excentricitatilor nu se echilibreaza pe ansamblul structurii (fig. 6.5), se

fectueaza un calcul separat, pentru stabilirea eforturilor din incarcarile verticale, utilizand metoda de calcul prezentataa paragraful 5.4.

5.4. Metoda simplificata pentru determinarea eforturilor sectionale, in domeniul elasticIn prezenta sectiune se fac precizari privind modul de utilizare al metodelor simplificate de calcul al structurilor cu

ereti structurali in domeniul elastic, bazate pe modelarea peretilor structurali prin cadre etajate (structuri a lcatuite dinlemente de tip bara).5.4.1. Ipoteze si scheme de baza

a) In calculul cu structura formata din bare, se tine seama de toate tipurile de deformatii produse de actiuneaiferitelor eforturi sectionale: momente incovoietoare, forta taietoare si eforturi axiale. In cazurile curente se admite sae neglijeze deformatiile datorate eforturilor axiale in grinzile de cuplare, precum si eforturile axiale din peretii structuraliatorate incarcarilor verticale.b) Deschiderile teoretice ale cadrului etajat, care schematizeaza peretii cuplati cu goluri suprapuse, se iau intre axelelementelor verticale.

Pentru grinzile de cuplare (fig. 5.7) se considera deformabila (la incovoiere si la forta taietoare) numai portiuneaentrala l0, avand lungimea luminii (deschiderii libere) golului, iar portiunile laterale (L - l 0) se admit a fi indeformabile

aria sectiunii se considera in calcul infinita).

FIGURA 5.7

c) In cazul peretilor cu grinzi de cuplare inalte in raport cu inaltimea nivelului, se va tine seama de variatia sectiuniimontantilor, considerand ca deformabile zonele cuprinse intre grinzile de cuplare (lumina), iar in rest indeformabile (fig..8b).

FIGURA 5.8

5.4.2. Valorile de calcul ale rigiditatilor elementelor structurale

In prezentul paragraf se dau valori pentru determinarea caracteristicilor de rigiditate, utilizate la calculul eforturilorectionale.

In cazurile curente aceste valori ale caracteristicilor de rigiditate se pot utiliza si la determinarea caracteristiciloribratiilor proprii, inclusiv a perioadelor de oscilatie in diferite moduri proprii, precum si la calculul deplasarilor orizontale

a verificarea conditiilor de deplasare relativa de nivel sau la dimensionarea rosturilor seismice intre diferitele tronsoanele unei cladiri sau intre cladiri vecine.

In situatiile in care sunt necesare evaluari mai precise ale deformatiilor structurale, se aplica procedeele de calculpecifice pentru barele de beton armat, respectiv prin integrarea in lungul elementelor a deformatiilor specifice (axiale sie rotire) stabilite prin considerarea simultana a conditiilor statice, geometrice si a legilor sigma - epsilon ale betonuluii otelului.

Valorile de calcul (echivalente) ale caracteristicilor geometrice sectionale utilizate in determinarea caracteristicilor degiditate a elementelor structurale se i au dupa cum urmeaza:a) Pentru pereti structurali:

N

• daca --------- = 0,4 -> l(e) = 0,8 l(b) (5.6)A(b) R(c)

A(e) = 0,9 A(b) (5.7)A(ei) = 0,8 A(bi) (5.8)

N• daca --------- = 0,0 -> l(e) = 0,4 l(b) (5.9)

A(b) R(c)

A(e) = 0,6 A(b) (5.10)

A(ei) = 0,5 A(bi) (5.11)

N• daca --------- = -0,2 -> l(e) = 0,1 l(b) (5.12)

A(b) R(c)

Pa ina 9 din 53


8/18/2019 CR_2_1_1_1_2005

10/53

A(e) = 0,4 A(b) (5.13)A(ei) = 0,2 A(bi) (5.14)

Pentru valori intermediare ale raportului N/A(b) R(c), valorile de calcul ale l(e), A(e), A(ei) se stabilesc prin interpolareniara, unde l(e), A(e), A(ei) sunt valorile de calcul (echivalente) ale momentului de inertie, ariei sectiunii transversale si

riei sectiunii de forfecare, iar l(b), A(b), A(bi) sunt valorile corespunzatoare ale sectiunii de beton (nefisurate).Cu N si R(c) s-au notat valoarea de calcul a fortei axiale (pozitiva pentru compresiune) in sectiune si respectiv,

aloarea rezistentei betonului la compresiune.In vederea reducerii numarului de ipoteze de incarcare cu forte orizontale la evaluarea eforturilor sectionale de

alcul, in cazul structurilor de tip obisnuit se admite sa se utilizeze valorile caracteristicilor de rigiditate ale sectiunilorefisurate [l(b), A(b), A(bi)] ale montantilor. Valorile momentelor de incovoiere si fortelor taietoare astfel obtinute, se pot

orecta, in vederea obtinerii unor valori de dimensionare mai potrivite in raport cu comportarea reala a structurii, prinedistributia adecvata a eforturilor intre elementele verticale, care sa tina seama de gradul diferit de fisurare al acestora.

Acest procedeu de calcul simplificat furnizeaza si valorile de calcul ale deplasarilor orizontale.b) Pentru grinzile de cuplare:

• in cazul armarii cu bare ortogonale (bare longitudinale si etrieri):

l(e) = 0,4 l(b) (5.15)A(e) = 0,4 A(b) (5.16)

• in cazul armarii cu carcase diagonale:l(e) = 0,6 l(b) (5.17)

A(e) = 0,6 A(b) (5.18)

In calculul deformatiilor se va utiliza o valoare unica a modulului de elasticitate al betonului E(b) corespunzator clasei

rescrisa prin proiect.5.4.3. Metode de calcul structuralPentru stabilirea eforturilor sectionale in elementele structurilor cu pereti de beton armat se pot utiliza metodele de

alcul pentru structurile spatiale alcatuite din bare.In cazurile curente in care planseele de beton armat satisfac conditia de diafragme, practic infinit rigide si rezistente

entru forte aplicate in planul lor, se vor aplica metode de calcul in care deformatiile solidare ale peretilor pot fi definitee numai trei componente ale deplasarii la fiecare nivel (doua translatii si o rotire).

In cazul unor structuri nu prea inalte (orientativ, cu pana la 10 niveluri), cu alcatuire regulata si la care peretiitructurali prezinta monotonie geometrica pe verticala se admite utilizarea procedeului de calcul structural simplificatescris in anexa. Metoda poate fi aplicata si la structuri mai inalte sau cu o alcatuire mai putin regulata in evaluarile

nitiale din faza predimensionarii.Pentru structuri cu alcatuire complexa, cu forme complicate de sectiuni de pereti rezultate din intersectia peretilor

tructurali, cu goluri de dimensiuni diferite de la nivel la nivel sau/si care nu sunt dispuse ordonat sau in cazurile in careste necesar sa se determine starea de eforturi pentru directii ale fortelor orizontale care nu se suprapun cu directiilerincipale ale structurii, se recomanda utilizarea modelarii peretilor din elemente finite de tip panou, grinda si stalpi. Incest scop se pot folosi programele de calcul care permit o asemenea abordare.5.5. Metode de calcul in domeniul postelasticClasificarea, caracterizarea si domeniile de utilizare ale metodelor de calcul al structurilor in domeniul postelastic

unt date in cap. 5.8 si tabelul 6.2 din P100/1992.In cele ce urmeaza se fac precizari referitoare la particularitatile utilizarii acestor metode in cazul structurilor cu pereti

tructurali.5.5.1. Clasificarea metodelor de calculMetodele de calcul in domeniul postelastic se aplica unor structuri cu capacitatile de rezistenta cunoscute, respectiv

a structuri l a care armaturile longitudinale sunt cunoscute.In raport cu ipotezele simplificatoare admise in calcul, metodele de calcul in domeniul postelastic se clasifica in

rmatoarele trei categorii principale:a) Procedee de prima aproximatie, care constau in exprimarea echilibrului limita pe un mecanism cinematic delastificare cu articulatii plastice formate la capetele tuturor grinzilor de cuplare si la baza peretilor structurali, fara sa seoata pune conditii privind incadrarea rotirilor din aceste articulati i plastice, in capacitatile de rotire respective.

b) Procedee de calcul static neliniar, care constau intr-un calcul static pas cu pas al structurii ("calcul biografic"),marind treptat incarcarile laterale, determinand la fiecare treapta de incarcare eforturile sectionale si deformatiile

tructurii si verificand compatibilitatea rotirilor in articulatiile plastice formate la capetele grinzilor de cuplare si la bazaeretilor. Stadiul ultim de solicitare a structurii se considera stadiul in care se atinge deformatia limita intr-una dinrticulatiile plastice formate la baza peretilor structurali.c) Metode de calcul dinamic neliniar, obtinute prin adaptarea metodelor de calcul dinamic a structurilor in bare sau a

Pa ina 10 din 53


8/18/2019 CR_2_1_1_1_2005

11/53

tructurilor bidirectionale. Pornind de la accelerogramele unor cutremure reale inregistrate sau de la accelerogrameletalon caracteristice amplasamentului se determina elementele raspunsului structural in evolutia lor pe durata actiuniieismice, diagramele de eforturi sectionale, tabloul articulatiilor plastice in fiecare moment, cerintele de ductilitate,

nergia absorbita si energia disipata in articulatiile plastice, etc.Calculul in domeniul postelastic prin procedeele din categoriile (b) si (c) permit verificarea urmatoarelor conditii de

una conformare a structurii in raport cu actiunile seismice:- dezvoltarea unui mecanism structural de disipare a energiei favorabil, care, in cazurile curente, presupune formarea

rticulatiilor plastice la extremitatile grinzilor de cuplare si la baza peretilor structurali, in aceasta ordine, la cutremure de

ntensitate ridicata (cu perioade de revenire mari);- structura poseda capacitatea necesara de ductilitate (de absorbtie si de disipare de energie) pentru a putea rezista

a un cutremur de intensitatea maxima considerata prin codurile de proiectare;- capacitatile de deformare postelastica a elementelor verticale sa fie echilibrate (la cerinte de ductilitate apropiate), in

ensul evitarii aparitiei de ruperi premature ale unora dintre acestea, in timp ce celelalte prezinta inca rezerve mari deuctilitate;- structura sa nu inregistreze, pe durata actiunii seismice, deplasari mai mari decat cele admise.

5.5.2. Metode de prima aproximatieCa metoda de verificare (de determinare a fortei orizontale capabile a structurii), metoda bazata pe echilibrul la limita

l structurii poate fi utilizata la stabilirea valorii gradului de asigurare la actiuni seismice definite prin valoarea forteiaterale asociate mecanismului structural de plastificare. Aplicarea echilibrului limita al structurii presupune ca nu aparuperi premature, cu caracter neductil, prin actiunea fortelor taietoare sau a ruperii ancorajului armaturilor, iarapacitatea de deformare in articulatiile plastice este suficienta.

Metoda poate fi ut ilizata si la proiectarea constructiilor noi pentru dimensionarea mai rationala a grinzilor de cuplarei a peretilor structurali, in situatiile cand, pe baza unui calcul in domeniul elastic, rezulta solicitari si armari mult diferiten elementele structurale similare si este indicata operarea unor redistributii de eforturi (vezi 6.2.1 si 6.2.4).

5.5.3. Metode de calcul static neliniara) Date generalePe baza unui calcul prealabil in domeniul elastic, efectuat conform paragrafului 5.4 din prezentul Cod, se stabilesc

ectiunile si armarea peretilor structurali. Sectiunile astfel dimensionate urmeaza a fi apoi corectate dupa necesitati,unctie de rezultatele calculului in domeniul postelastic.

Pentru efectuarea calculului in domeniul postelastic este necesar sa se determine valorile momentelor de plastificarele sectiunilor caracteristice ale elementelor structurale (sectiunile de la extremitatile grinzilor de cuplare si a sectiunilore la baza peretilor), precum si caracteristicile de deformare ale zonelor care inregistreaza deformatii plastice. Latabilirea acestora se utilizeaza valorile medii ale rezistentelor betonului si otelului, prezentate in documentul normativ

e referinta STAS 10107/0 -90.

(a) = 1,35 R(a)

(c) = 1,75 R(c)

b) Scurta descriere a procedeuluiSe efectueaza un calcul static, la incarcari orizontale seismice avand distributia fortelor seismice conventionale, care

e maresc progresiv. Este recomandabil sa se considere 2 distributii ale fortelor orizontale, infasuratoare (de exemplu oistributie triunghiulara si una uniforma). La fiecare treapta de incarcare se determina starea de eforturi si de deformatiestructurii, se identifica sectiunile in care apar deformatii plastice si se stabilesc marimile rotiri lor in articulatiile plastice

onventionale formate la capetele grinzilor de cuplare si la baza montantilor. Se verifica daca rotirile in articulatiilelastice se incadreaza in valorile rotirilor capabile ale elementelor structurale in care apar aceste articulatii.

Pentru analizarea unor stari de solicitare avansate se pot admite depasiri ale capacitatii de rotire a articulatiilorlastice din grinzile de cuplare (ruperi). Aceasta implica modificarea schemei statice pentru etapele de calcul ulterioare,

n sensul inlocuirii barelor iesite din lucru prin penduli articulati la capete, capabili sa preia numai eforturi axiale. Catadiu limita de solicitare a structurii se considera stadiul in care se atinge deformatia limita la baza unuia din montanti.

Rezultanta incarcarilor orizontale, corespunzatoare acestui stadiu, reprezinta forta orizontala capabila a structurii, iar

eplasarile inregistrate, reprezinta deplasarile maxime pe care le poate suporta aceasta.c) Caracteristici de deformare plastica a peretilor structurali Aplicarea procedeului de calcul descris la punctul anterior implica verificarea compatibilitatii deformatiilor (rotirilor)

lastice in articulatiile plastice teoretice formate in sectiunile de la capetele riglelor si la baza montantilor. Pentruceasta, valorile theta ale rotirilor inregistrate in articulatiile plastice la diferite niveluri ale incarcarii orizontale seompara cu valorile limita theta(p) ale rotirilor ce se pot dezvolta in articulatiile plastice, denumite, in mod curent, rotiri

apabile [theta(cap)].Conditia ca un element sa nu se rupa in zona unei "articulatii plastice" se exprima prin relatia:

theta

8/18/2019 CR_2_1_1_1_2005

12/53

Valorile theta(cap) se determina prin insumarea rotirilor specifice (curburilor) pe lungimea zonelor plastice, inituatiile in care in sectiunea cea mai solicitata s-au atins deformatiile specifice ultime ale betonului, epsilon(bu)

corespunzator gradului de confinare a betonului prin armaturi transversale) sau a armaturii de otel intinse, epsilon(au).5.5.4. Metode de calcul dinamic neliniarMetodologia calculului dinamic neliniar si datele privind parametrii seismici ai excitatiei (accelerograme inregistrate

e amplasament sau accelerograme generate, compatibile cu spectrul de raspuns) si ai raspunsului seismic al structuriiegile constitutive ale comportarii elementelor structurale, tinand seama si de degradarile structurale, proprietatile de

mortizare, etc.) sunt precizate in P100/1992 si i n manualele de utilizare a metodelor de calcul dinamic neliniar.

6. CALCULUL SECTIUNILOR PERETILOR STRUCTURALI6.1. GeneralitatiLa proiectarea constructiilor cu pereti structurali se va avea in vedere satisfacerea unor conditii care sa confere

cestor elemente o ductilitate suficienta, iar pentru structura in ansamblu sa permita dezvoltarea unui mecanismtructural de disipare a energiei favorabil (cap. 3).

Principalele masuri legate de dimensionarea si armarea peretilor structurali prin care se urmareste realizarea acesteierinte sunt urmatoarele:• adoptarea unor valori ale eforturilor de dimensionare care sa asigure, cu un grad mare de credibilitate, formarea

mecanismului structural de plastificare dorit (pct. 6.2);• moderarea eforturilor axiale de compresiune in elementele verticale si, mai general, limitarea dezvoltarii zonelor

omprimate ale sectiunilor (pct. 6.4.1);

• eliminarea fenomenelor de instabilitate (pct. 6.4.2);• moderarea eforturilor tangentiale medii in beton in vederea eliminarii riscului ruperii betonului la eforturi unitare

rincipale (pct. 6.4.3);• asigurarea lungimii de ancorare si a lungimii de suprapunere, la innadire, suficiente pentru armaturile longitudinale si

ele transversale ale elementelor structurale;• folosirea unor oteluri cu suficienta capacitate de deformare plastica (OB 37, PC 52, PC 60) la armarea elementelor

n zonele cu solicitari importante la actiuni seismice (in zonele plastice potentiale);• prevederea unor procente de armare suficiente in zonele intinse pentru asigurarea unei comportari specifice

lementelor de beton armat.Conditiile de dimensionare si cele de alcatuire constructiva se diferentiaza, in conformitate cu prevederile P100/1992,

n functie de zona seismica de calcul, precum si functie de categoria (participante sau neparticipante la actiunieismice) si de clasa (a, b sau c) din care face parte elementul, luand ca referinta STAS 10107/0 -90.

De asemenea, conditiile mentionate se diferentiaza intre zonele in care se asteapta sa se produca deformatiile

lastice ( "zonele plastice potentiale") si restul zonelor apartinand unui anumit element structural.Zonele plastice, in cazul peretilor structurali, sunt considerate urmatoarele:• la grinzile de cuplare, intreaga deschidere libera (lumina), daca l0

8/18/2019 CR_2_1_1_1_2005

13/53

etermina cu relatiile (fig. 6.3b):a) in suprastructura, pentru zona A:

M = M(so) (6.2)

b) in suprastructura, pe inaltimea zonei B:

M = k(M) omega M(s)

8/18/2019 CR_2_1_1_1_2005

14/53

S-a notat:Q(s) = forta taietoare din incarcarile seismice de calcul;k(Q) = coeficient de corectie a fortelor taietoare (fig. 6.3e)

k(Q) = 1,2 (6.6)

6.2.4. Valorile eforturilor sectionale din calculul la incarcarile seismice se pot redistribui intre grinzile de cuplareituate pe aceeasi verticala. Corectiile efectuate nu vor depasi 20% din valorile rezultate din calcul, iar suma valorilorforturilor din grinzile de pe aceeasi verticala, rezultate in urma redistribuirii, nu va fi inferioara valorii corespunzatoareezultata din calcul.6.2.5. Valoarea fortei taietoare de calcul pentru grinzile de cuplare se determina cu relatia:

| sup| | inf||M | + |M || cap| | cap|

= 1,25 --------------- (6.7)

l(r)

nde:sup| | inf|M | + |M | - valorile absolute ale momentelor capabile in sectiunile de lacap| | cap| extremitatile grinzii de cuplare, corespunzatoare celor doua

sensuri de actiune a momentelor, stabilite pe baza rezistenteisup

de calcul a armaturii R(a); la stabilirea lui M se va tinecap

seama si de contributia armaturilor continue din zona activa

a placii, paralele cu grinda;(r) = l0 - deschiderea grinzii de cuplare (vezi 5.4.1).

In cazul grinzilor de cuplare de mare rigiditate si cu o capacitate mare de rezistenta, care nu sunt proiectate calemente de disipare a energiei seismice (de exemplu grinzile cu deschidere mica la constructii cu inaltime de nivel

mare cu raspuns probabil in domeniul elastic), calculul eforturilor se efectueaza pe baza echilibrului mecanismului delastificare format in acest caz.

FIGURA 6.4

6.2.6. Fortele axiale de dimensionare din peretii cuplati se stabilesc pe baza echilibrului peretelui in starea demecanism de plastificare. In cazul (frecvent) in care mecanismul implica plastificarea grinzilor de cuplare, forta taietoare

sociata din grinzi se ia fara sporul de 25% al capacitatii de rezistenta la incovoiere considerat in relatia (6.7).6.3. Efectul incarcarilor verticale excentrice

In cazul structurilor la care rezultanta incarcarilor verticale aferente peretilor se aplica excentric in raport cu centrul dereutate al sectiunii lor si daca aceste incarcari excentrice nu se echilibreaza pe ansamblul structurii (fig. 6.5) si produc

eplasari orizontale semnificative ale structurii, se vor evalua separat eforturile corespunzatoare si se vor insuma cuele din actiunea incarcarilor orizontale din gruparea speciala de incarcari.

FIGURA 6.5

Pentru determinarea eforturilor din incarcarile verticale se utilizeaza acelasi model structural ca pentru incarcarilerizontale.6.4. Dimensionarea sectiunii de beton a peretilor structurali6.4.1. Grosimea necesara a peretelui structural si oportunitatea prevederii de bulbi sau talpi la capetele libere se

tabilesc punand conditia:

X

csi = -

8/18/2019 CR_2_1_1_1_2005

15/53

in care x este inaltimea zonei comprimate stabilita pe baza rezistentelor de calcul ale betonului si armaturii la stareamita de rezistenta in gruparea speciala.

Valorile csi(lim) se iau:

0,10 (omega + 2) in cazul zonelor seismice de calcul A-D;0,15 (omega + 2) in cazul zonei seismice E si F.In cazul in care conditia (6.8) nu este indeplinita sunt necesare masuri speciale de confinare a zonei comprimate de

eton conform paragrafului 7.5.2.6.4.2. In zona plastica potentiala a peretilor, in situatia cand inaltimea x a zonei comprimate depaseste cea mai mica

intre valorile 5 b (b - grosimea peretelui) si 0,4 h (fig. 6.6a) este necesara verificarea pentru evitarea pierderiitabilitatii.

FIGURA 6.6

Asemenea verificari sunt necesare si la extremitatile talpilor, daca inaltimea zonei comprimate x > 2 h(p), in portiunileare depasesc dimensiunile 4 h(p) de fiecare parte a inimii (fig. 6.6b).

In cazurile curente se admite ca se impiedica pierderea stabilitatii peretelui daca in zonele mentionate estendeplinita conditia:

H(e) H(e)b >= ---- sau h(p) >= ----

15 15

in care H(e) este inaltimea libera a nivelului.

In caz contrar extremitatile respective ale peretilor trebuie intarite cu bulbi (vezi 7.2.3).Daca la capatul lamelar, peretele structural este legat printr-o grinda de cuplare de un alt perete, in locul valorii H(e),

n relatiile de mai sus se va considera dimensiunea golului H(g) (fig. 6.6c).6.4.3. La stabilirea dimensiunilor peretilor structurali se va respecta si conditia:

Q = 1,

imensionarea armaturii orizontale A(ao) la forta taietoare in sectiunile inclinate se face pe baza relatiei:

Q

8/18/2019 CR_2_1_1_1_2005

16/53

unde sigma0 este efortul unitar mediu in sectiune.

Fractiunea din sigma0 corespunzatoare incarcarilor verticale se obtine prin raportarea intregii incarcari verticale la

ivelul considerat la aria totala a sectiunilor orizontale efective ale tuturor peretilor verticali (vezi 5.3).Fractiunea din sigma0 din efectele indirecte ale fortelor orizontale se obtine prin raportarea fortelor axiale respective

a sectiunea activa de calcul, conform 5.2.1.In relatiile (6.11) si (6.12), sigma0 ia semnul plus pentru compresiune.

In cazul intinderii, sigma0 se ia cu semnul minus in relatia (6.12) si zero in relatia (6.11).

In cazul peretilor cu raportul H/h < 1 sectiunile armaturilor orizontale si verticale din inima peretilor vor respectaelatia:

+ +| h - H |

Q = SUMA q(i) H(i) (6.14)

In fig. 6.7 si in relatia (6.14), q(i) reprezinta fortele orizontale, considerate uniform distribuite, transmise de planseu la

erete la nivelul i, iar H(i), distanta de la baza la nivelul i.

FIGURA 6.7

b) Calculul in sectiunile orizontale de la nivelurile rosturilor de turnare.

Dimensionarea armaturilor verticale de conectare in rosturile orizontale de turnare din peretii structurali de betonrmat monolit si in imbinarile orizontale ale structurii din panouri mari se determina utilizand prevederile documentuluiormativ de referinta STAS 10107/0-90.

Ca armaturi active de conectare se considera armaturile din inima peretilor si armaturile situate in talpa (bulbulntins).

In cazul peretilor cuplati armaturile de conectare rezulta din conditia preluarii lunecarii ansamblului peretilor pe intreg

ostul, avand lungimea egala cu suma lungimilor peretilor cuplati.6.5.3. Calculul armaturilor orizontale in imbinarile verticale ale structurilor prefabricateValoarea eforturilor de lunecare in lungul imbinarilor verticale in structurile cu pereti din elemente prefabricate de

eton armat cu diferite alcatuiri se determina pe baza conditiei de echilibru al fortelor in mecanismul de plastificare altructurii (de regula, cu sectiunile de la extremitatile riglelor de cuplare si de la baza peretilor structurali solicitate laapacitatea lor de rezistenta (fig. 6.8)).

FIGURA 6.8

Armatura orizontala A(ao) in imbinarile verticale ale panourilor cu profilatura sub forma de dinti incluzand armaturarizontala din centuri, se determina pe baza relatiei:

L

8/18/2019 CR_2_1_1_1_2005

17/53

SUMA L(d) = suma eforturilor de lunecare capabile ale dintilor panoului sau ale dintilor monolitizarii, care este maimica.

Efortul de lunecare capabil a unui dinte se va lua egal cu cea mai mica dintre valorile (fig. 6.9):• rezistentei la strivire pe capatul dintelui:

L(d1) = b c R(c) (6.16)

(b, c sunt dimensiunile in proiectie orizontala a dintelui)• rezistentei la forfecare a dintelui

L(d2) = h(d) b R(f) = 1,5 h(d) b R(t) (6.17)

h(d) = inaltimea dintelui;

R(f) = 1,5 R(t) = rezistenta la forfecare, in care R(t) se ia minima rezistentelor la intindere a betoanelor din panoulrefabricat, respectiv din imbinare.

FIGURA 6.9

6.6. Calculul armaturilor din grinzile de cuplare6.6.1. Calculul armaturilor longitudinale ale grinzilor de cuplare se face in baza prevederilor din documentul normative referinta STAS 10107/0-90 privind calculul la incovoiere, la valorile momentelor rezultate din calcul la actiunieismice, eventual redistribuite pe inaltimea cladirii conform indicatiilor de la paragraful 6.2.4. In cazurile curente aleeschiderilor de usi

8/18/2019 CR_2_1_1_1_2005

18/53

| |h(r) - 0,5 l0| |

Q = ---- • ------R(a) 2 h(r)

6.6.4. In cazul in care se adopta un sistem de armare cu carcase inclinate aria armaturii inclinate A(ai) dupa fiecare

iagonala se determina cu relatia:

QA(ai) = --------------- (6.22)2 R(a) sin alfa

alfa = unghiul de inclinare al carcaselor de armatura (fig. 7.12).

6.6.5. In cazul in care grinzile de cuplare au o alcatuire mixta (prefabricat + suprabetonare) si se urmareste realizareaonlucrarii celor doua zone de beton de varste diferite, armaturile transversale se vor dimensiona si pentru rolul deonectori, luand in considerare prevederile pct. 3.4.2.6 din documentul normativ de referinta STAS 10107/0-90.6.7. Calculul planseelor ca diafragme orizontale6.7.1. La structurile cu pereti structurali, in vederea asigurarii unei comportari spatiale solidare a ansamblului

tructural, este necesar ca planseele sa prezinte o alcatuire care sa le confere o rigiditate r idicata in planul lor, astfel ca

eformatiile sa fie neglijabile in raport cu deformatiile elementelor verticale (pereti structurali, cadre). In cazurile curentee poate considera ca diafragmele sunt infinit rigide in planul lor.6.7.2. La structurile cu pereti desi la care rigiditatile peretilor de pe aceeasi directie sunt comparabile ca marime,lanseele lucreaza ca grinzi cu deschideri reduse, astfel ca de regula nu este necesara verificarea lor la eforturile ce leevin din aceasta solicitare.

6.7.3 La structurile cu pereti rari (orientativ, cu distante mai mari de 12 m intre peretii structurali), precum si la cele cu

ucleu central de pereti si cadre perimetrale si alte structuri similare, planseele trebuie verificate la solicitarile ce le revina diafragme orizontale.

La pct. 6.7.4-6.7.7 se prezinta etapele unui procedeu de calcul simplificat pentru stabilirea eforturilor in diafragmarizontala.6.7.4. Valorile fortelor F1, F2 , ..., F(n) reprezentand reactiunile diafragmei asupra peretelui, la nivelul unui planseu se

ot deduce din calculul de ansamblu. Astfel pentru peretele i (fig. 6.10 si 6.11), diafragma situata peste nivelul j exercita

eactiunea:

j j j+1F = Q - Qi i i

j j+1unde Q , Q sunt fortele taietoare de calcul in peretele i la nivelurile j

i isi j+1 (6.2.4).

FIGURA 6.10

FIGURA 6.11

Marimea si re artitia incarcarilor orizontale distribuite liniar i se stabilesc din conditia ca rezultanta lor sa coincida

Pa ina 18 din 53


8/18/2019 CR_2_1_1_1_2005

19/53

a valoare si pozitie cu rezultanta fortelor F (fig. 6.11).Momentele incovoietoare si fortele taietoare in planul diafragmei se determina ca pentru o grinda continua cu

eactiunile pe reazeme [F1, F2 ..., F(n)] si incarcarile orizontale distribuite, q(i).

Dimensionarea planseului la incovoiere si forta taietoare pentru fortele din planul sau se va face utilizand valoriporite cu 20% fata de cele obtinute din calculul structural.6.7.5. La cladirile la care intervin suprimari ale unor pereti structurali, planseul dintre zonele cu numar diferit de pereti

a fi verificat ca diafragma pentru a asigura redistributia la nivelul respectiv a fortelor orizontale intre peretii structurali.6.7.6. Transmiterea fortelor orizontale din planul planseului la pereti se poate face (fig. 6.12):- prin compresiune directa pe capatul peretelui (1)

- prin armaturi intinse care "colecteaza" fortele distribuite pe planseu in inima grinzilor pereti (a planseului - diafragmarizontala) aferente (2)- prin lunecari intre inima peretelui si diafragma (3)

FIGURA 6.12

Evaluarea fractiunilor F1, F 2 , F3 din forta F care revine peretelui la fiecare nivel se face prin aprecieri ingineresti,

onsiderand mai multe scheme posibile. Se va tine seama ca mecanismul 1 este mai rigid decat mecanismul 3, iarcesta mai rigid decat mecanismul 2.Forta F1 este limitata la rezistenta la strivire a betonului. Pentru sporirea capacitatii de a prelua compresiuni, zona de

egatura intre perete si placa planseului se poate ingrosa sub forma unei centuri (fig. 6.12c).

Armaturile de colectare constituie armarea centurii peretelui. Aceasta trebuie sa fie suficient de lunga pentru antrena fortele din planseu aferente peretelui. In placa planseului mai trebuie prevazute armaturi de suspendare ancarcarilor care nu se afla in zona de influenta a colectorului (aferenta zonei posate in figura).

Armatura de colectare cuprinde si armaturile orizontale continue situate in plansee, in zonele de latime 5 b situate departe si de alta a peretelui.Preluarea fortelor F3 se face prin conectori dimensionati in baza prevederilor documentului normativ de referinta

TAS 10107/0-90.

Identificarea mecanismului de transmitere a fortelor de la planseu la perete este important mai ales la diafragmele deransfer", cum sunt, de exemplu, planseele de la contactul suprastructurii cu o infrastructura mult mai rigida prinrezenta peretilor de contur si, eventual, a altor pereti suplimentari.6.7.7. La constructiile cu lungimi mari, cu pereti structurali concentrati la extremitati sau/si in situatiile in carelanseele sunt perforate prin goluri de dimensiuni relativ mari in zona lor mediana se va avea in vedere posibilitatea descilatie asincrona a diferitelor parti ale planseului. Pentru a evita dezvoltarea unor fisuri rezultate din rolul de element

ntins al planseului in asemenea situatii, aria tuturor armaturilor continue din planseu in fiecare directie, A(cont),ncluzand armaturile centurilor, va fi la orice nivel:

0,6 F(j)

A(cont) = -------- (6.23)R(a)

in care F(j) este forta seismica de calcul aplicata la nivelul considerat.

7. PREVEDERI CONSTRUCTIVE7.1. Materiale utilizate7.1.1. Clasa minima a betonului ut ilizat in peretii structurali va fi Bc 15.La cladirile cu inaltimi mari (orientativ, cu mai mult de 10 niveluri) se recomanda utilizarea unor betoane de clasa

uperioara Bc 30 ... Bc 40, in special la nivelurile inferioare.7.1.2. Pentru armarea peretilor structurali se utilizeaza:- bare din otel beton (PC 60, PC 52, OB 37);- sarma trasa mata (STNB) sau sarma profilata sub forma de plase sudate produse in industrie.Plasele sudate din STNB pot fi folosite, de regula, numai la armaturile constructive (paragraful 7.3.1).Plasele sudate din sarme ecruisate mai pot fi folosite ca armatura de rezistenta in situatiile in care prin asigurarea

uperioara fata de eforturile sectionale se asigura o comportare a sarmelor in domeniul liniar elastic.7.2. Alcatuirea sectiunii de beton a peretilor structurali. Dimensiuni minime7.2.1. Grosimea minima a inimilor si talpilor peretilor structurali va indeplini conditiile:

H(e)

b >= 150 mm si b >= ----20

Pa ina 19 din 53


8/18/2019 CR_2_1_1_1_2005

20/53

7.2.2. Pentru stabilirea necesitatii prevederii de bulbi si talpi (evazari) la capete se vor lua ca baza conditiile de la

aragraful 6.4.1 si 6.4.2.Se recomanda ca la cladirile situate in zonele seismice de calcul A-D cu pereti structurali rari sau/si cu mai mult de 6

iveluri, peretii sa fie prevazuti la extremitati cu bulbi sau talpi.7.2.3. La dimensionarea sectiunii bulbilor se vor respecta si conditiile:

h(p) >= 250 mm si b(p) >= 2 b

Se considera talpi, lamelele transversale cu grosimea minima de 150 mm si lungimea de cel putin H(e)/4 (fig. 7.1).

7.2.4. Grinzile de cuplare la peretii cu goluri de usi vor avea, de regula, aceeasi grosime cu restul peretelui. Inazurile in care, din calcul, aceasta grosime rezulta insuficienta, grinzile se vor ingrosa cu conditia ingrosarii si aeretelui pe o lungime suficienta pentru a asigura ancorarea armaturilor longitudinale din grinda (fig. 2.2).7.2.5. In cazul in care se adopta armarea grinzilor de cuplare cu carcase inclinate de armatura grosimea acestora vacel putin 250 mm.7.2.6. Se va evita amplasarea golurilor pentru usi sau ferestre in apropierea capetelor libere ale peretilor structurali.

e recomanda ca distanta de la extremitatea peretelui structural pana la marginea primului gol sa fie mai mare de 1200mm (fig. 7.1).

FIGURA 7.1

In cazurile cand aceasta conditie nu poate fi respectata, montantul de capat va fi prevazut cu bulb la marginea

olului.7.2.7. La peretii avand goluri decalate pe verticala (fig. 7.2), se recomanda ca plinul dintre golurile la doua niveluri

uccesive sa fie de minimum 600 mm lungime.

FIGURA 7.2

7.2.8. Se admite inglobarea in peretii structurali a tuburilor verticale de instalatii electrice, respectand conditia ca inrosimea peretelui sa nu se afle mai mult de un tub, iar distanta minima intre doua tuburi, in lungul peretelui sa fie 200

mm. Tuburile vor avea diametrul de maximum 1/8 din grosimea peretelui si se vor poza intre cele doua plase de armareurenta.7.3. Armarea peretilor. Prevederi generale

7.3.1. Armaturile peretilor structurali se clasifica in:a) armaturi de rezistenta, a caror necesitate si dimensionare rezulta din calculul la eforturile din actiunea incarcarilor

erticale si orizontale, pe baza prevederilor din cap. 6. In aceasta categorie intra:• armaturi longitudinale (verticale) cu aport in capacitatea de rezistenta la incovoiere;• armaturi transversale (orizontale) cu rol in preluarea fortei taietoare; la peretii scurti (pct. 6.5.2) si armaturile

ongitudinale verticale contribuie la capacitatea de rezistenta la forta taietoare;

• armaturi longitudinale de conectare in lungul rosturilor de turnare;• armaturi de confinare a betonului din zona comprimata;• armaturi transversale pentru evitarea flambajului armaturilor longitudinale comprimate.b) armaturi constructive, a caror necesitate nu se stabileste de regula prin calcul, prevederea lor fiind determinata de

coperirea unor solicitari neevidentiate in calcule curente (cum sunt cele produse de contractia betonului, variatiile deemperatura, cele datorate redistributiilor in timp ale solicitarilor datorita deformatiilor de curgere lenta a betonului etc.)

i confirmata de comportarea in exploatare a cladirilor. In aceasta categorie se incadreaza si armaturile cu rol demontaj.

7.3.2. In cazul utilizarii plaselor sudate, se vor respecta prevederile "Instructiunilor tehnice pentru proiectarea sixecutarea armarii elementelor de beton cu plase sudate" P59-80.

In cazul armarii cu plase formate din bare independente, fara sudura, barele orizontale se vor dispune spre fataxterioara a peretelui (fig. 7.3).

FIGURA 7.3

7.3.3. Acoperirea cu beton a armaturilor va lua in considerare conditiile prevazute in paragraful 6.1 din documentulormativ de referinta STAS 10107/0-90.7.3.4. Innadirea armaturilor

a) De regula, nu se admit innadiri ale armaturilor verticale in zona A, in special a celor de diametre mai marioncentrate la extremitatile sectiunii, utilizand bare cu lungime suficienta.b) Daca nu se poate evita innadirea armaturilor in zona A, se recomanda ca innadirea armaturilor principale

oncentrate de la extremitatile sectiunilor peretilor sa se faca prin sudare, de preferinta cu procedee de sudare cap la

Pa ina 20 din 53


8/18/2019 CR_2_1_1_1_2005

21/53

ap sau prin mansoane sau alte dispozitive similare. In cazul adoptarii innadirii prin suprapunere, lungimile minime dennadire sunt date in tabelul 2.

Tabelul 2

----------------------------+----------------------------------------------------------+

| Lungimile minime de innadire pentru bare din: |

Armaturi + ------- ------------------------+ ------- ------------------- +

| OB 37 | PC 52, PC 60 |---------------- ------------+------- ------------------------+ ------- ------------------- +

Barele or izont ale inclusiv ce le di n centura si ba rele verticale din armare a de camp |

---------------- ------------+------- ------------------------+ ------- ------------------- +

|Fara carlige: 70 d | |+ ------- ------------------------+ 50 d |

|C u carlige: 50 d | |

---------------- ------------+------- ------------------------+ ------- ------------------- +

Barele vert icale de r ezistenta cu sectiunea A(a) situate in zona d e cap at, (vezi 6.5.1) |

----------------------------+----------------------------------------------------------+n aceeasi secti une se | Barele cu d 20 mm se innadesc cu sudura |+ ------- ------------------------- ----- --------------------- +

| Ba rele cu d < 16 mm |

---------------- ------------+------- ------------------------+ ------- ------------------- +

n aceeasi secti une se | - | |nnade ste mai mu lt de 50% din+ ------- ------------------------+ 60 d |

aria totala de armatura. | - | |

+ ------- ------------------------+ ------- ------------------- +

| Barele cu d >= 16 mm se inna desc cu su dura |

----------------------------+----------------------------------------------------------+

Innadirile cu sudura vor respecta "Instructiunile tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton C28-83".

Pentru zona B lungimile minime de innadire sunt cu 10 d mai mici decat cele din tabelul 2. De asemenea, in zona Bu este necesara innadirea prin sudura a armaturilor cu d >= 16 (20) mm.c) Se recomanda ca barele verticale de armatura sa fie realizate fara carlige.d) In cazul utilizarii plaselor sudate, in conditiile precizate la 7.1.2, lungimile minime de innadire se iau egale cu unchi + 50 mm si cel putin 40 d.7.3.5. Ancorarea armaturilor

Problema ancorarii se pune de regula pentru:a) Barele orizontale din centuri si barele orizontale independente din inima peretilor la intersectiile in forma de T sau L

fig. 7.4a);b) Barele orizontale din grinzile de cuplare (fig. 7.11, 7.12);c) Barele verticale din pereti ancorate in infrastructura (fig. 7.4b);

FIGURA 7.4

d) Barele verticale de bordare a golurilor (fig. 7.5).

FIGURA 7.5

Pentru barele de la pct. a) se va prevedea o lungime de ancorare de 40 d pentru bare din PC 52, PC 60 si OB 37 cu

arlige. In cazul barelor din OB 37 fara carlige se va prevedea o lungime de ancoraj de 60 d.Pentru barele din grinzile de cuplare si cele ancorate in fundatii (pct. b, c) se vor prevedea lungimile de ancoraj,

uand ca referinta STAS 10107/0-90.Pentru barele de bordare a golurilor (pct. d), lungimea de ancorare [l(s,o), respectiv l(s,v)] se stabileste astfel incat sa

e antreneze cel putin numarul de bare intrerupte in fiecare directie. In fig. 7.5 l(a) reprezinta lungimea de ancoraretabilita in baza prevederilor documentului normativ de referinta STAS 10107/0-90. Armaturile orizontale de bordaj pot include si armatura centurii planseului. Armatura orizontala prevazuta la partea

uperioara a golului trebuie sa preia si eforturile de incovoiere a grinzii create prin introducerea golului.7.3.6. Plasele care formeaza armarea continua a peretilor se vor lega cu agrafe care sa le asigure pozitia in timpul

urnarii.

De regula se vor dispune cel putin (fig. 7.3):

- 4 agrafe Φ 6/m2 in cazul barelor cu d 10 mm.

7.4. Armarea in camp a peretilor structurali7.4.1. Prin armare in camp se intelege armatura cuprinsa in inima peretilor in zona dintre doua intersectii succesivee pereti, intre o intersectie si o zona de capat sau intre doua zone de capat (definite la 7.5.1) fara intersectii

ntermediare cu alti pereti.

Pa ina 21 din 53


8/18/2019 CR_2_1_1_1_2005

22/53

In functie de incadrarea in prevederile paragrafului 7.3.1, armarea in camp poate fi o armare de rezistenta (paragraful.4.2) sau o armare constructiva (paragraful 7.4.3).7.4.2. Armarea de rezistenta, se prevede:

- in zona A (definita conform paragafului 6.1);- in zona B (definita conform paragrafului 6.1);- in peretii scurti (H/h < 1) in conformitate cu prevederile paragrafului 6.5.2.In zona A indiferent de tipul peretilor (lungi sau scurti), procentele minime de armare sunt cele din tabelul 3. In

rocentul de armare se considera armaturile de la ambele fete ale peretelui.

In afara zonei A se vor adopta ca procente minime de armare valorile indicate in tabelul 3 pentru zona seismica F.

Tabelul 3

--------------+---------------------------------------------------------------+| Procentul minim de armare pentru |

Zona seismica +-------------------------------+-------------------------------+de calcul | Barele orizontale | Barele verticale |

+---------------+---------------+---------------+---------------+| OB 37 | PC 52, PC 60 | OB 37 | PC 52, PC 60 |

--------------+---------------+---------------+---------------+---------------+

A, B, C, D, E | 0,30% | 0,25% | 0,35% | 0,30% |--------------+---------------+---------------+---------------+---------------+

F | 0,25% | 0,20% | 0,25% | 0,20% |--------------+---------------+---------------+---------------+---------------+

Armaturile din categoria STNB pot fi utilizate pentru armarea de rezistenta numai in situatiile specificate la 7.1.2.Procentele minime in aceste cazuri sunt 0,25% pentru armaturi orizontale si 0,20% pentru cele verticale.

Armatura de rezistenta se realizeaza din doua plase dispuse cate una la fiecare fata a peretelui (fig. 7.3).Barele se innadesc conform 7.3.4 si indicatiilor din tabelul 2.

Diametrul minim al barelor se va lua 8 mm pentru armaturile orizontale si 10 mm pentru cele verticale, in cazulrmarii cu bare independente. Distantele maxime intre bare se vor lua 350 mm pe orizontala si 250 mm pe verticala.7.4.3. Armaturile constructive se vor stabili functie de rolul indeplinit si dimensiunile elementelor structurale. Acestermaturi nu vor fi mai mici decat cele care pot acoperi eforturile de fisurare (la intindere, incovoiere, dupa caz).

La peretii de la calcane si de la rosturi si la cei care marginesc casa scarii, pe toata inaltimea acesteia, precum si laltimul nivel in toate cazurile, se vor prevedea armaturi orizontale care corespund cel putin unor procente de armare de,30% in cazul otelului OB 37 si 0,25% pentru otel PC 52 sau PC 60.7.5. Armari locale ale elementelor verticale7.5.1. Armarea zonelor de la extremitatile peretilor structurali

In zonele de la extremitatile sectiunilor peretilor structurali, pe suprafetele indicate in fig. 7.6a, pentru sectiuniamelare, in fig. 7.6b, pentru sectiuni prevazute cu bulbi si talpi si in fig. 7.6c pentru sectiunile peretilor cuplati, armarea

e realizeaza cu carcase de tipul celor utilizate la armarea stalpilor.Procentele de armare verticala a acestor zone nu vor fi mai mici decat valorile indicate in tabelul 4.

Tabelul 4

--------------+---------------------------------------------------------------+| Procente de armare minime pentru armaturi din: |

Zona seismica +-------------------------------+-------------------------------+de calcul | OB 37 | PC 52, PC 60 |

+---------------+---------------+---------------+---------------+

| zona A | zona B | zona A | zona B |--------------+---------------+---------------+---------------+---------------+A, B, C, D, E | 0,7% | 0,5% | 0,6% | 0,5% |--------------+---------------+---------------+---------------+---------------+

F | 0,4% | 0,4% |--------------+-------------------------------+-------------------------------+

Diametrul minim al armaturilor este 12 mm. Armarea locala va respecta, de regula, din punct de vedere al distributiei si numarului minim de bare, detaliile din fig.

.7; 7.8 si 7.9. Se recomanda ca barele orizontale ale plaselor sudate sa fie in acelasi plan vertical cu ramurile etrierilorin inima. (Obs. In fig. 7.7, 7.8 si 7.9 etrierii au fost desenati mai mici pentru a putea fi distinsi).

Pa ina 22 din 53


8/18/2019 CR_2_1_1_1_2005

23/53

Armatura concentrata impreuna cu armatura verticala prevazuta in inima si talpile peretilor, inclusiv cea dinntersectiile intermediare (paragraful 7.5.2), trebuie sa confere sectiunii peretelui structural o capacitate de rezistenta lancovoiere superioara valorii momentului de fisurare M(f) al sectiunii determinat cu:

M(f) = N r(s) + 0,5 c(pl) W(f) R(t) (7.1)

in care:r(s) = distanta de la centrul de greutate al sectiunii pana la limita samburelui central situata pe aceeasi parte cu fortaxcentrica N;W(f) = modulul de rezistenta la fisurare al sectiunii, calculat considerand zona intinsa integral plastificata;c(pl) = coeficient care tine seama de plastificarea partiala a zonei intinse a sectiunii (luand ca referinta tabelul 15,

TAS 10107/0-90).

FIGURA 7.6

FIGURA 7.7

FIGURA 7.8

FIGURA 7.9

Sectiunile se vor alcatui astfel incat armaturile longitudinale sa se gaseasca la punctul de indoire al etrierilorerimetrali, al celor intermediari sau al agrafelor.

Diametrul minim al etrierilor: Φ 6 mm si d/4 (d = diametrul minim al barelor verticale al armaturii). Distantele maximedmise intre etrieri si agrafe sunt:• in zona A:- 150 mm in zona seismica de calcul F;- 120 mm, dar nu mai mult de 10 d, pentru zonele seismice de calcul A -E;• in zona B:

- 200 mm, dar nu mai mult de 15 d.Etrierii carcasei se vor realiza astfel incat aria lor sa prezinte cel putin aceeasi rezistenta cu cea a armaturilor

rizontale din inima peretelui cu care se innadesc (fig. 7.7, 7.8 si 7.9).7.5.2. Armatura de confinare a zonelor comprimate.In conditiile in care inaltimea zonei comprimate a sectiunilor corespunzatoare capacitatii de rezistenta depaseste

aloarea limita stabilita cu relatia (6.8): x > x(lim), se va prevedea o armatura speciala de confinare a zonei comprimate,

e o lungime cel putin egala cu x/2.Cantitatea de armatura de confinare A(ao), in fiecare directie se calculeaza cu relatia:

+ +R(c) | x|

A(ao) = 0,15 a(e) c ---- |0,5 + -| (7.2)R(a) | h|

+ +

in care:a(e) = distanta interax, pe verticala, intre seturile de etrieri de confinare;c = dimensiunea miezului de beton cuprins de etrierii de confinare masurata perpendicular pe directia bratelor

trierilor.

In armatura A(ao) se poate considera si armatura orizontala a inimii daca aceasta este indoita dupa barele verticalei ancorata corespunzator.

In zonele in care procentul de armare longitudinala depaseste valoarea 2,4/R(a) (N/mm2) se vor lua masuri

uplimentare de a evita flambajul barelor in zona plastica potentiala. Armatura de confinare A(ao) poate juca si acest

ol. In aceste zone, barele verticale de diametru d > 14 mm se vor lega transversal prin etrieri si agrafe la distante deel mult 6 d.7.5.3. Armarea intersectii lor de pereti structurali

Intersectiile situate la capetele peretilor se alcatuiesc conform paragrafului 7.5.1. Intersectiile interioare cuimensiunile precizate in fig. 7.10 se armeaza cu carcase cu 2 etrieri in cruce, care fac legatura cu armarea orizontala aeretilor.

Etrierii carcaselor din intersectii vor respecta conditiile de la 7.5.1 privind sectiunea minima si innadirea cu armatura

Pa ina 23 din 53


8/18/2019 CR_2_1_1_1_2005

24/53

rizontala din inima peretilor.Distanta maxima intre etrieri: 200 mm. Armarea verticala minima a zonelor in intersectie: 12 Φ 12 in zona A si 4 Φ 12 + 8 Φ 10 in zona B.

FIGURA 7.10

7.5.4. Armarea in jurul golurilora) In cazul sirurilor de goluri suprapuse pe verticala, limitate de montanti si grinzi de cuplare, armarea de contur se

ace conform paragrafului 7.5.1 si fig. 7.6.b) In cazul golurilor izolate de dimensiuni mari si al golurilor care nu se suprapun pe verticala, armarile in jurulcestora se vor prevedea in corelare cu starea de eforturi stabilita tinand seama in calcul de aceste goluri.c) In jurul golurilor de dimensiuni mici in raport cu cele ale peretelui si care nu influenteaza in mod semnificativ

omportarea ansamblului acesteia, se va prevedea o armare constructiva avand pe fiecare latura cel putin doua bare Φ 0 mm si cel putin sectiunea echivalenta armaturilor intrerupte pe portiunea de gol aferenta. Armarea din jurul golurilor va respecta regulile indicate in fig. 7.5.

7.5.5. Armarea intersectii lor peretilor cu planseelePe grosimea planseului in perete se prevede o armare de centura, formata din cel putin 4 bare.

Sectiunea barelor continue din centuri va fi stabilita tinand seama decerintele de rezistenta rezultate din solicitarile de diafragma orizontala (vezi

6.7).Se va utiliza otel PC 52, PC 60 sau OB 37. Diametrul minim al armaturilor: 12 mm.

La innadirea si ancorarea armaturilor se vor respecta conditiile indicate in fig. 7.4.7.6. Armarea grinzilor de cuplare7.6.1. In sistemul de armare cu bare longitudinale si etrieri verticali, armarea unei grinzi de cuplare este formata din

fig. 7.11):a) Bare longitudinale rezultate din dimensionarea la moment incovoietor, dispuse la partea superioara si inferioara a

ectiunii.

Diametrul minim al barelor: Φ 12 mm. Marcile de otel recomandate: PC 52, PC 60.La detalierea armaturii longitudinale se va tine seama de cerintele de executie privind o buna betonare si compactarebetonului.b) Bare longitudinale intermediare dispuse pe fetele laterale cu diametrul minim Φ 12 mm. Barele intermediare vor

ealiza un procent de armare minim de:

l0

- pentru grinzi de cuplare la care h(r) = ---- b h(g), in zonele seismice A ... D100

si0,20

A(ao) >= ---- b h(g), in zonele E si F

100l0

- pentru grinzi de cuplare la care -- < h(r)2

0,40

A(ao) >= ---- b h(g), in zonele seismice A ... D100

si0,30

A(ao) >= ---- b h(g), in zonele E si F.

100

c) Etrieri, care vor avea diametrul minim: Φ 6 mm. Procentul minim de armare transversala: 0,20%. Distanta maximadmisa intre etrieri a(e) va fi:a(e)

8/18/2019 CR_2_1_1_1_2005

25/53

d) Armarea grinzilor se prezinta ca in fig. 7.11 unde se indica si lungimile de ancorare necesare. In cazul utilizarii unorrmaturi longitudinale cu d >= 22 mm se recomanda ca extremitatile barelor sa fie curbate si innadite prin sudura (fig.

.11).7.6.2. Grinzile de cuplare cu armaturi principale inclinate incrucisate, se utilizeaza si se dimensioneaza conformrevederilor paragrafelor 6.6.2 si 6.6.4. In fig. 7.12 se prezinta un exemplu de alcatuire a acestui tip de grinzi.Diagonalele pot fi realizate si din profile metalice. Armaturile inclinate se asambleaza sub forma de carcase cu cate cel putin 4 bare. Lungimea de ancorare a barelor

nclinate va fi minimum 60 d. Se recomanda inchiderea la capete a barelor inclinate prin bucle sudate. Ori de cate oriimensiunile grinzii permit, acest sistem de armare este cel mai indicat. Armarea transversala se poate realiza cu etrieri sau cu freta continua.Distanta dintre etrieri sau pasul fretei nu va fi mai mare de 6 d (diametrul armaturilor inclinate).Diametrul minim al etrierilor sau al fretei: d/4. Armaturile orizontale si etrierii se dispun constructiv.Procentul tuturor armaturilor orizontale va reprezenta cel putin 0,30%, iar procentul de armare transversala cu etrieri

a fi cel putin 0,20%.

FIGURA 7.12

8. PROBLEME SPECIFICE DE ALCATUIRE A STRUCTURILOR PREFABRICATE8.1. Probleme generale

In prezentul capitol se dau prevederi specifice proiectarii peretilor realizati din elemente prefabricate care au inedere aspectele de ordin structural. Problemele referitoare la proiectarea de arhitectura, a izolatiilor termice si fonicerecum si la proiectarea tehnologiei de executie nu fac obiectul prezentului Cod de proiectare.

Prin masurile de alcatuire a elementelor prefabricate si a imbinarilor dintre acestea se urmareste obtinerea uneiomportari structurale, inclusiv in raport cu actiunile seismice, similare cu cea a structurilor cu pereti din beton monolit.

Regulile generale de alcatuire a structurilor cu pereti din elemente prefabricate, privind configuratia structurii, forma

eretilor si modul de dispunere in plan sunt cele indicate la capitolul 2.De asemenea, planseul realizat din panouri prefabricate, va fi astfel conceput incat sa se asigure comportarea lui ca

iafragma practic infinit rigida si rezistenta in planul ei.8.2. Alcatuirea panourilor8.2.1. Elementele prefabricate care alcatuiesc structura cladirii vor fi realizate, de regula, sub forma de elementelane - panouri mari. In functie de forma concreta a peretilor, de tehnologia de executie si de mijloacele de ridicare si

ansport de care se dispune, se pot adopta si forme spatiale sau de bara a unora din elementele prefabricate.

Forma elementelor prefabricate rezulta prin sectionarea peretilor prin taieturi orizontale (fig. 8.1a) sau prin taieturirizontale si verticale (fig. 8.1b, c).

FIGURA 8.1

8.2.2. Elementele prefabricate se re

cr_2_1_1_1_2005

Documents