constantin mavrocordat (1711 - 1769)

8/18/2019 Constantin Mavrocordat (1711 - 1769)

1/30

Constantin Mavrocordat (1711 - 1769)

eform torul


2/30

Constantin Mavrocordat


3/30

Biografie

S-a născut la 27 februarie 1711 la Constantinopol și a fost fiullui Nicolae Mavrocordat

, fiind crescut în țară.

A fost căsătorit de două ori:

în 1728 cu Smaranda Cantacuzino , decedată în 1730;

în 1732 cu Ecaterina Rosetti , cu care a avut trei fii.

A fost un om învățat ca și tatăl său și era pătruns de ideile filozofice și

reformatoare ale veacului al XVIII-lea. Domnia a obținut -o fiind ales deboieri. După două domnii scurte în Țara Românească, a fost mutat în

Moldova și unde, pentru a- și recâștiga tronul pierdut, contrar firii sale, atrebuit să mărească dările ca să-i poată cumpăra pe turci.

https://ro.wikipedia.org/wiki/27_februariehttps://ro.wikipedia.org/wiki/1711https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantinopolhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Mavrocordathttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cantacuzinohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Rosettihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XVIIIhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XVIIIhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Rosettihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cantacuzinohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Mavrocordathttps://ro.wikipedia.org/wiki/Constantinopolhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1711https://ro.wikipedia.org/wiki/27_februarie


4/30

Reîntors în Țara Românească în 1735 , a început să facă reforme,influențat fiind și de reformele austriece din Oltenia. Desființează uneleimpozite indirecte, ca „văcăritul” și „pogonăritul” și introduce o taxă

generală de 10 lei pe an, plătibilă în 4 „sferturi”. Îi eliberează pe țăranidându-le dreptul să se mute de pe o moșie pe alta, răscumpărându- șilibertatea cu 10 bani, plătiți boierului respectiv. Pe țăranii boierești îi

obligă la dijmă și 12 zile de lucru pe an, în Muntenia, și 24 în Moldova(În țările învecinate, Transilvania , Polonia , Rusia , Prusia orientală,

numărul zilelor de clacă ajungeau chiar la mai multe pe săptămână). Peboieri îi recompensează printr -un anumit număr (60 la un boier mare) de scutelnici, care nu plăteau bir decât boierului și de scutirea de orice bir

pentru visterie. În județe a numit ispravnici cu un rol judecătoresc și

administrativ foarte întins. În același an, 1735, la un an de la aprinderea luminilor primei loji masonice autohtone de către secretarul său, Anton Maria del Chiaro ,

fondează la Iași, Loja Moldova.

https://ro.wikipedia.org/wiki/1735https://ro.wikipedia.org/wiki/Olteniahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Poloniahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Prusiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Loj%C4%83_masonic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Loj%C4%83_masonic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Loj%C4%83_masonic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Loj%C4%83_masonic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Anton_Maria_del_Chiarohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Anton_Maria_del_Chiarohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Loj%C4%83_masonic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Prusiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Poloniahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Olteniahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1735


5/30

În urma războiului ruso - turco - austriac ( 1736 - 1739 ), înlăturânddiversele combinații ale puterilor, obține reunirea Olteniei la Țara

Românească, prin Tratatul de la Belgrad din 1739. Toate aceste reforme le aplică și în Moldova, atunci când este numit

domn. În timpul domniilor avute, a căutat să îmbunătățească starea

supușilor. A fost domnul care a suprimat iobăgia în țările române: maiîntâirumânia în Țara Românească ( 1746

), apoi vecinia în Moldova( 1749 ).

S-a îngrijit și de cele câteva școli existente, de cultura preoților, cărora

le cerea să știe carte românească. A pus să se tipărească și cărțibisericești în românește. În 1769 , în timpul ultimei domnii (în Moldova), pe când Rusia se afla

în război cu Poarta Otomană , Constantin Mavrocordat cade prizonier și este ucis de un soldat rus. Totuși a fost înmormântat cu onorurile

cuvenite unui domn.

https://ro.wikipedia.org/wiki/1736https://ro.wikipedia.org/wiki/1739https://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Belgradhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1739https://ro.wikipedia.org/wiki/Iob%C4%83giehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Rum%C3%A2nhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1746https://ro.wikipedia.org/wiki/Vecin_(%C8%9B%C4%83ran)https://ro.wikipedia.org/wiki/1749https://ro.wikipedia.org/wiki/1769https://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Poarta_Otoman%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Poarta_Otoman%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1769https://ro.wikipedia.org/wiki/1749https://ro.wikipedia.org/wiki/Vecin_(%C8%9B%C4%83ran)https://ro.wikipedia.org/wiki/1746https://ro.wikipedia.org/wiki/Rum%C3%A2nhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Iob%C4%83giehttps://ro.wikipedia.org/wiki/1739https://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Belgradhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1739https://ro.wikipedia.org/wiki/1736


6/30

Proiecte politice şi încercări de

modernizare în spaţiul românesc (secolul al

XVIII

-

lea

–

începutul secolului al

XIX

-

lea)

REFORMISMUL DOMNESC

REFORMISMUL BOIERESC

Veacul fanarioţilor (1711-1821)

Blestemul domniilor fanariote

https://istoriiregasite.wordpress.com/2011/08/17/proiecte-politice-si-incercari-de-modernizare-in-spatiul-romanesc-secolul-al-xviii-lea-inceputul-secolului-al-xix-lea/https://istoriiregasite.wordpress.com/2011/08/17/proiecte-politice-si-incercari-de-modernizare-in-spatiul-romanesc-secolul-al-xviii-lea-inceputul-secolului-al-xix-lea/https://istoriiregasite.wordpress.com/2011/08/17/proiecte-politice-si-incercari-de-modernizare-in-spatiul-romanesc-secolul-al-xviii-lea-inceputul-secolului-al-xix-lea/https://istoriiregasite.wordpress.com/2011/08/17/proiecte-politice-si-incercari-de-modernizare-in-spatiul-romanesc-secolul-al-xviii-lea-inceputul-secolului-al-xix-lea/https://istoriiregasite.wordpress.com/2011/08/17/proiecte-politice-si-incercari-de-modernizare-in-spatiul-romanesc-secolul-al-xviii-lea-inceputul-secolului-al-xix-lea/https://istoriiregasite.wordpress.com/2011/08/17/proiecte-politice-si-incercari-de-modernizare-in-spatiul-romanesc-secolul-al-xviii-lea-inceputul-secolului-al-xix-lea/https://istoriiregasite.wordpress.com/2011/08/17/proiecte-politice-si-incercari-de-modernizare-in-spatiul-romanesc-secolul-al-xviii-lea-inceputul-secolului-al-xix-lea/https://istoriiregasite.wordpress.com/2011/08/17/proiecte-politice-si-incercari-de-modernizare-in-spatiul-romanesc-secolul-al-xviii-lea-inceputul-secolului-al-xix-lea/https://istoriiregasite.wordpress.com/2011/08/17/proiecte-politice-si-incercari-de-modernizare-in-spatiul-romanesc-secolul-al-xviii-lea-inceputul-secolului-al-xix-lea/https://istoriiregasite.wordpress.com/2011/08/17/proiecte-politice-si-incercari-de-modernizare-in-spatiul-romanesc-secolul-al-xviii-lea-inceputul-secolului-al-xix-lea/https://istoriiregasite.wordpress.com/2011/02/06/veacul-fanariotilor-1711-1821/https://istoriiregasite.wordpress.com/2011/02/06/veacul-fanariotilor-1711-1821/https://istoriiregasite.wordpress.com/2011/02/06/veacul-fanariotilor-1711-1821/https://istoriiregasite.wordpress.com/2011/02/06/veacul-fanariotilor-1711-1821/https://istoriiregasite.wordpress.com/2010/10/19/blestemul-domniilor-fanariote/https://istoriiregasite.wordpress.com/2010/10/19/blestemul-domniilor-fanariote/https://istoriiregasite.wordpress.com/2010/10/19/blestemul-domniilor-fanariote/https://istoriiregasite.wordpress.com/2011/02/06/veacul-fanariotilor-1711-1821/https://istoriiregasite.wordpress.com/2011/08/17/proiecte-politice-si-incercari-de-modernizare-in-spatiul-romanesc-secolul-al-xviii-lea-inceputul-secolului-al-xix-lea/


7/30

1. REFORMISMUL DOMNESC

Începând cu anii 1711 în Moldova şi 1716 în Ţara Românească, s-auinstaurat domni il e fanariote . Regimul fanariot, care a durat până în

primele decenii ale secolului al XIX-lea (1821), s-a caracterizat prin

numirea domnitorilor direct de către Poartă, restrângerea statutului deautonomie, sporirea obligaţiilor pentru Ţările Române, accentuareaconflictelor dintre boierimea autohtonă şi cea venită împreună cu

domnitorii, dar şi adoptarea unor măsuri reformatoare.


8/30

Constantin Mavrocordat (1730-1769) a domnit alternativ în Moldova şi Ţara Românească; aaplicat un program de reorganizare administrativă, fiscală, judiciară.

Reforme:

– în fiscalitate: instituirea unei dări unice, prin comasarea dărilor multiple; plata impozituluiunic în patru rate anuale;

– în administraţie: judeţele erau conduse de ispravnici şi s-a introdus leafa pentru dregători(pentru a se evita abuzurile săvârşte de aceştia);

– sociale: desfiinţarea şerbiei în Ţara Românească (1746) şi Moldova (1749); consecinţa: ţăraniidevin clăcaşi, liberi din punct de vedere juridic, dar dependenţi economic, ceea ce determinăobligaţia în zile de muncă (claca): 12 zile pe an, în Ţara Românească, şi 24 de zile pe an, în

Moldova; – reforme juridice: Ţara Românească – codul de legi (cel dintâi) Pravilniceasca

Condică (1780), al lui Alexandru Ipsilanti; Legiui rea lu i Caragea (1818) – Gh. Caragea.

– în Moldova – Codul Callimachi (181 7), redactat din iniţiativa lui Scarlat Callimachi.

– în Transilvania , măsurile reformatoare adoptate de Maria Tereza (1740-1780) şi Iosif al II -lea

(1780-1790), în Imperiul Habsburgic, au avut efecte şi în spaţiul intracarpatic: – reforma socială (1785): prin patenta imperială s-a desfiinţat iobăgia în Transilvania;

– reforma religioasă: recunoşterea oficială a tuturor religiilor din Transilvania (Maria Tereza, prin Edictul din 1759, a restaurat ortodoxia; Iosif al II-lea, prin Edictul de toleranţă , din

1781, asigura liberul exercitiu religiilor necatolice; se păstra primatul catolicismului.


9/30

2.REFORMISMUL BOIERESC

Memoriile înaintate de boierime cereau: respectarea autonomiei statale şi obţinereaindependenţei; neutralitatea pământului românesc, domnitori pământeni,respectarea drepturilor politice.

Formele de guvernământ propuse de proiectele politice ale boierilor erau: instaurareaunei republici aristocratice, conduse de boierime, cerinţa „partidei naţionale”

condusă de Gavril Callimachi; domnia – organ de supraveghere şi control, iar puterea reală trebuia să treacă în mâna unei Adunări obşteşti şi a unui divancontrolat de boierime – proiect de reformă a lui Rosetti-Rosnovanu (1817-1818).

Programul politic Cerer i le norodului românesc , Tudor Vladimirescu (1821), prevedeaînlăturarea domnitorilor fanarioţi şi reinstaurarea celor pământeni; se considera că

alungarea grecilor reprezenta primul pas pentru cucerirea independenţei. În anul1822, Poarta a acceptat înlocuirea fanarioţilor prin numirea domnitorilor IoniţăSandu Sturdza (în Moldova) şi Grigore Dimitr ie Ghica (în Ţara Românească);


10/30

3. Veacul fanarioţilor (1711-1821)

Aşa-numita „epocă fanariotă” a fost foarte hulită în veacul trecut şi în veacul nostru. Dar trebuie spus că a fost cel mai mic rău dintre relele posibile, fiindcă în momentulcând turcii s-au temut că noi am fi putut trece de partea Austriei sau a Rusiei, n-aveam şanse să redevenim independenţi. Puteam ori să fim paşalâc, ori să avem guvernatori greci veniţi de la Constantinopol. A doua variantă era de preferat, cu atât mai mult cu

cât primii domnitori fanarioţi nu au fost răi.

https://istoriiregasite.wordpress.com/2011/02/06/veacul-fanariotilor-1711-1821/https://istoriiregasite.wordpress.com/2011/02/06/veacul-fanariotilor-1711-1821/https://istoriiregasite.wordpress.com/2011/02/06/veacul-fanariotilor-1711-1821/https://istoriiregasite.wordpress.com/2011/02/06/veacul-fanariotilor-1711-1821/


11/30

Nicolae Mavrocordat avea o bunică muşatină şi se considera os de domn. Tatăl său,vestitul mare dragoman Alexandru zis Exaporitul, adică „păstrătorul tainelor”, un

fel de „secretar de stat” (n-avea voie să fie ministru, dar era al doilea în ministerulde externe otoman), era un om de o mare iscusinţă şi inteligenţă, încât el a negociat

tratatul de la Karlowitz, din 1699, prin care turcii părăseau toată Ungaria şiTransilvania, precum şi părţi din Serbia şi Croaţia. Iar turcii nu i-au tăiat capul. Au

tăiat capul ministrului turc, dar el a rămas în viaţă, şi amândoi fiii lui, Nicolae şi Ioan, vor deveni voievozi ai Munteniei şi Moldovei. Soţia lui, Sultana Hristoscoleos,

era fiica domniţei Casandra a Moldovei, strănepoată a lui Ştefan cel Mare.

Fanarul era un cartier din Constantinopol , în afara zidurilor oraşului, spre golful care se numeşte Cornul de Aur. Se pare că numele de Fanar vine de la franţuzescul

„fanai”, adică un far care s-ar fi aflat acolo pe timpul aşa-zisului Imperiu Latin,după cruciada de la 1204. In acest cartier al Fanarului, turcii, câteva decenii dupăcucerirea Bizanţului, când au început să repopuleze Constantinopolul, au permis

grecilor să revină.

Î


12/30

În veacul al XVIII-lea — de la 1711, în Moldova, respectiv de la 1716 în Muntenia — încep vremuri foarte grele pentru ţările noastre. De aceea a apărut ideea că tot răulvine de la domnii fanarioţi, ceea ce în parte e nedrept. Nu ei au fost cauza răului, ciacel regim turcesc dur şi corupt, caracteristic perioadei de decadenţă a Imperiului

Otoman. Din nevoia de a stoarce bani pe orice cale, s-a ajuns la vânzarea tronurilorde la Iaşi şi Bucureşti pe bani grei. Şi la suma „oficială” se adăugau daruri, peşcheşuri, către marele vizir sau alţi demnitari care înlesniseră „târgul”.

Domnitorul, plin de datorii, îşi aducea creditorii cu el, îi făcea boieri la noi în ţară,ca să se căpătuiască. S -a ajuns astfel la o situaţie şi mai grea decât în veacul al XVII-lea, cu o şi mai mare sărăcire a păturii ţărăneşti, ba şi cu nemulţumirea

boierilor pământeni.

4 Bl t l d iil f i t

https://istoriiregasite.wordpress.com/2010/10/19/blestemul-domniilor-fanariote/https://istoriiregasite.wordpress.com/2010/10/19/blestemul-domniilor-fanariote/


13/30

4. Blestemul domniilor fanariote

Bacsis , robie, bir, mazil ire, co rup tie, pesches, lasitate, caftan, abuz,ciub uc , halal, complo t, aga, jaf, lefegiu , ligus eala, alai, lu lea, anteri u,trandavie, camatarie, mojic ie, calicie, samavo lnic ie, vizir , caimacam,po li t ich ie, talharie, capu chehaie, vic lenie, pric opsire, firman, l ichea,

basbuzuc , capudan, bulu c, bairam , mahala, calabalac, protip endada,tai fas, cardasie, agie, taclale. Si cu vo ia dum neavoastra …geamparale s i manele! Toate de mai sus s-au napustit cu urgie peste Moldova si Valahiasecolelor trecute, contribuind cu varf si indesat la o decadere spirituala si

materiala fara precedent in istoria romanilor. Faptasii? Imperiul Otoman,

evident, alaturi de hulpavii reprezentati ai unor familii grecesti din Stambulul deodinioara…

https://istoriiregasite.wordpress.com/2010/10/19/blestemul-domniilor-fanariote/https://istoriiregasite.wordpress.com/2010/10/19/blestemul-domniilor-fanariote/


14/30

Cartierul Fener (Fanari in greaca…) din Istanbulul de astazi a dat Turciei

moderne una dintre cele mai iubite echipe de fotbal din acesta tara. Acum

peste 300 de ani, din exact acelasi loc, adevarate dinastii de daunatori si-au

intins aripile in zbor pentru a parazita, la propriu si figurat, doua tari mici, dar

viteze care se chinuiau sa supravietuiasca inconjurate de dusmani puternici

si lacomi, undeva la o raspantie de imperii din estul Europei. Oricat de

incredibil pare, insasi civilizatia, cultura, fiinta nationala, caracterul, viata si

chiar genetica romanilor din acea perioada au fost afectat iremediabil de

invazia acestor trantori umani. Nu o spune doar autorul acestui articol, ci si o

ilustra suita de cercetatori si istorici care au analizat in detaliu toate aspectele

fenomenului istoric reprezentat de fanarioti. Revenind la cartierul de pe malul drept al Bosforului, in aste locuri rau famate apare o specie noua de om care

a dus al perfectiune concepte negative precum avaritia, parvenirea, ticalosia

sau tradarea…


15/30

Mihail SutuDupa cutremurul creat de caderea Constantinopolului, o serie de famili grecesti

nobiliare, si-au revenit foarte repede, ba chiar au cautat sa profite din plin de

noua schimbare politico-sociala care lovise subredul Imperiu Bizantin.

Scormonind prin istorie, apar numeroase marturii conform carora, grecii din

capitala Bizantului nu aveau o reputatie foarte buna nici macar in ochii

semenilor lor. Odata cu stapanirea turceasca, sultanii au realizat dezamagiti ca

proprii cetateni turci nu stiau sa faca nimic altceva decat sa duca razboaie. Abili

si atenti, grecii din Fanar au mirosit repede ocazia aparuta. S-au facut rapid

evidentiati in randul noii stapaniri, deoarece aveau deja experienta seculara aconducerii unui stat. Negustori, bancheri si camatari iscusiti, au pus din nou

mana pe aparatul administrativ in care se impotmolisera cuceritorii. otomani. Ca

si cum nu ar fi fost indeajuns, inspre cladirile inghesuite ale metropolei urmau

sa curga siruri, siruri de afaceristi, carieristi, fripturisti, profitori si aventurieri de

pe tot necuprinsul Imperiului Otoman. Influenta lor a devenit intre timp atat demare, incat la apogeu isi permiteau chiar sa faca legea in administratia

Patriarhiei. Istoricii greci sunt de parere ca inclusiv fiinta nationala a Greciei a

fost lovita de fanarioti, deoarece devenisera peste noapte elita unui popor care

traia la randul sau sub crunta asuprire turceasca. Grecii acuza pe buna

dreptate clasa fanariota de subordonarea si diluarea identitatii nationale pentruasigurarea unor interese materiale.


16/30

Grigorascu Ghica

Pentru noi romanii, la fel ca pentru greci, albanezi, sarbi, bosniaci sau

bulgari, fanariotii au intrupat, la propriu, esenta coruptiei, tradarii si perfidiei

politice. Raul nu a fost doar acesta. Deoarece au stapanit indelungat in tara

noastra si in Balcani, au reusit sa infesteze comportamental elitele politice

nationale ale tarilor pe care le parazitau. Vechea elita conducatoareromaneasca reprezentata de familiile boieresti a fost iremedicabil afectata,

valorile sale etico-traditionale de tip autentic romanesc bazate pe Legea

Pamantului si Dreptul Cutumiar taranesc fiind, la randul lor, pervertite si

influentate de principii straine fiintei nationale romanesti. Datorita acelorasi

fanarioti, inca din acea perioada imaginea romanilor a fost compromisa inochii tarilor europene. De fapt, daca este sa analizam serios fenomenul

propagarii in timp a unor trasaturi negative in cadrul unei populatii de oameni,

nu trebuie sa blamam atat de mult pentru starea Romaniei de astazi, nici

perioada comunista, nici pseudo-capitalismul salbatic in care ne impotmolim

astazi. Semintele raului au fost aruncate atunci, in dezastruoasa si decadenta perioada fanariota…


17/30

Constantin Mavrocordat

Dupa momentul 1821, reprezentat de Revolutia Domnului Tudor din

Vladimiri, fanariotii parasesc tronurile celor doua tari romanesti. Perioada

urmatoare pana la Unirea savarsita de Alexandru Ioan Cuza a fost una

tulbure, presarata de ocupatia si dominarea tarista. Moravurile sunt si ele

influentate, noua generatie de boieri adoptand orbeste o subcultura

frantuzita, atat de bine ironizata de Caragiale, Eminescu sau Creanga. Cat

despre caracterul fanariot, ei bine, nu a disparut deloc … Precum un balaur

din povesti, caruia daca-i tai capul, creste altul, stilul de viata fanariot nu a

disparut nici in perioada urmatoare. Ba din contra, il vedem si astazi la orice

colt de strada si pe toate canalele TV…


18/30

Despre cei peste o sută de ani de administraţie fanariotăse mai vorbeşte şi astăzi în termeni depreciativi. Esteadevărat că nu toate domniile fanariote au fost întocmai

celor deţinute de Constantin Mavrocordat.

S


19/30

Foto: harta Europei de Est la 1740, după F.W.Putzger, Historischer Schul - At las, Bielefeld und Leipzig. Nepot al lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul,

însărcinat cu afacerile externe al Imperiului otoman, Constantin Mavrocordat a îndeplinit şi funcţia de mare dragoman al Porţii fiind fiu al lui NicolaeMavrocordat, primul domn fanariot, la rândul său promotor al unei politici dereforme.


20/30

Foto Sergiu Ios ipescu:Constan tin Mavroco rdat învremea copilăriei . Detaliu

din tabloul votiv, fresca de la

Biserica Stravopoleos,Bucureşti ConstantinMavrocordat a fost înainte de

toate un domn învăţat, tatăl

său fiind foarte stăruitor încee ce privea educaţiamoştenitoruluisău, pregătindu-l pentru ocontinuare a politicii sale.


21/30

De şase ori domn în Muntenia şi de patru ori în Moldova înintervale diferite, Mavrocordat-fiul a fost şi un adevărat poliglot:

cunoştea italiană, franceză, turcă, persana şi greacaveche. După prima domnie foarte scurtă - 1730, îi urmează adoua în Ţara Românească, când a fost obligat să aplice opolitică fiscală constrângătoare pentru a-şi recăpăta domnia,

după cum scria cronicarul Ion Neculce.

Foto: harta Ţării Româneşti în vremea lui Constantin Cantacuzino

Î i d i di M i l 7 f b i 1741 i


22/30

În a treia domnie din Muntenia, la 7 februarie 1741 emite unhrisov domnesc prin care continua un vast program de reforme îndomeniile : fiscal, agrar, administrativ şi juridic. În străinătate afost cunoscut sub numele de “Constituţie”, fiind publicat înrevista franceză “Mercure de France”

Foto:Constitution - reformele din 1741 alepri ncipelui Constantin Mavrocordat publ icate în

" Mercure de France" , iulie 1742, Paris - prima

pagină (Gallica,Bibliotheque Nationale de

France,Paris)

Reforma fiscală pre edea nificarea impo itelor şi


23/30

Reforma fiscală prevedea unificarea impozitelor şidesfiinţarea impunerii pe vite mari cornute, a văcărituluişi a cuniţei - impozit pe deţinerea cailor - fixarea biruluiîn patru sferturi pe an sau trimestrial cum spunem

astăzi. O familie avea de plătit 105 parale din care cincierau datorate celui care strângea banii. Holteii sau

celibatarii plăteau 55 de parale. În fiecare localitate

suma totală de plată era împărţită după averea fiecăreifamilii, astfel că cei bogaţi plăteau mai mult, conformrecensământului fiscal.

Foto : domn i to ru l Cons tan t in Mavrocordat

Î d i l d i i t ti


24/30

În domeniul administrativ boierii au fost organizaţi pestraturi sau stări: mare, mijlocie,mică. Fiecare boier conformrangului primea leafădin visteria statului. Leafareprezenta o anumită cotă-partedin suma impozitelor de statcolectate.

Foto: Cartea Obşteştii Adunări a Ţării

Româneşti din 5 august 1746.Iscălituri ale

participanţilor (originalul la Arhivele

Naţionale Bucureşti)

Odată cu aplicarea noilor legi slujitorii călăraşii dărăbanii au fost


25/30

Odată cu aplicarea noilor legi, slujitorii, călăraşii, dărăbanii au fostincluşi în categoria populaţiei impozabile mărind baza, însă beneficiauşi de înlesniri. A mai fost unificată administraţia ţinuturilor prinnumirea a doi ispravnici (un fel de prefecţi) de ţinut care aveau puteri

executive şi judecătoreşti. Cronicarul Ion Neculce , boier s-a numărat printre judecătorii speciali numiţi de Constantin Mavrocordat pentruexaminarea diferitelor litigii fiind salarizaţi din visterie. Poate cea maiimportantă reformă susţinută şi aplicată de domnitorul fanariot a fosteliberarea din şerbie ( rumânie, în Muntenia - 1746, vecinie, în

Moldova - 1749) a ţăranilor, oferindu-le posibilitatea de a ieşi dinstarea de dependenţă personală faţă de proprietarii demoşii. Răscumpărarea a fost stabilită la suma de 10 taleri per ţăran,însă boierii moldovenii au cerut în plus şi efectuarea a 24 de zile de

boieresc pe an (muncă a ţăranilor pe pământurile lor) Legislaţia

agrară a avut ca scop asigurarea solvabilităţii ţăranilor în faţaimpunerilor către stat pentru a îndeplini pretenţiile PorţiiOtomane. Urmând exemplul german, Constantin Mavrocordat asusţinut introducerea culturii cartofului în cele două principate, caalternativă la culturile cerealiere.

A i t i i t d t i i 15 ti i fii d b i i l t dii


26/30

A mai trimis pe termen de trei ani 15 tineri, fii de boieri la studii, la Veneţia, iar câtorva savanţi străini le-a propus să întocmeascăo istorie comună a Moldovei şi Ţării Româneşti - “Prodromushistoriae Principatum Valachia et Moldavia”, un proiect din

păcate nerealizat. În plan extern, domnitorul ConstantinMavrocordat a reuşit recuperarea Oltenie de la austrieci şievitarea căderii acesteia sub autoritatea Imperiului Otoman. În

plan administrativ şi cultural a obligat pe funcţionarii statului săediteze toată corespondenţa actelor în limba română, iaraşezămintele de cultură de la Iaşi şi Bucureşti aveau rangul deacademii.


27/30

Foto : Biser ica Sfântul Gheorghedin Iaşi , Mitropo l ia

veche unde a fo st înhumat Constant in Mavrocordat


28/30

Ultima domnie a lui Constantin Mavrocordat a fost scurtă şi s-asuprapus peste unul dintre războaiele ruso-otomane. Se refugiazăla Galaţi, însă este rănit de un ofiţer rus şi făcut prizonier.Transportat în grabă la Iaşi moare la 4 decembrie1769 şi conform

invitatului ediţiei a fost înhumat în Biserica Sf. Gheorghe, lângăMitropolie.


29/30

Constantin Mavrocordat a avut două soţii, prima a muritîn 1730 în primul an al domniilor sale, iar cea de-a doua

a fost Catrina Rosetti cu care a avut doi fii: Dumitru care

nu a ajuns în scaunul domnesc şi Alexandru, viitor

domnitor, numit şi Deli-bey.

Foto SergiuI osipescu: Ecater inaRosetti , doamna lu iConstantinMavrocordat, detaliu

din fresca de labiseri ca Fundeni iDoamnei, comuna Dobroieşti, Ilfov,restaurată de pictorulElena Murariu


30/30

constantin mavrocordat (1711 - 1769)

Documents