Descrierea CIP a Bibliotecii Nafonale a RominieiRysdyk, Evelyn C.

$amanul din Nord: practici spirituale din tradilia nordici veche /Evelyn C. Rysdyk;

trad. din lb. englezd: Ana-Luiza Marc. - Bucuresti: Heruld,20'1.9Congine bibliografie

ISBN 978-973-117-7 69-0

I. Marc, Ana-Luiza (ttad.),)

Pentru nouttfi si comenzi:www. e dituraherald. roo ffi ce@e dituraherald. ro

Tel: 021.379.40.60, 021..319.40.61.

Fsx: 021 .379 .40 .59 ,021 .379 .40 .60Mob: 0744.888. 388,077 1,.664.320

Evelyn C. RysdykZhe Norse Sltaman: Ancient Spiritual Practices of the Northern TraditionCopyright @ 201.6 Evelyn C. Rysdyk

EVELYN C. RYSDYK

gnptANUL DtN NonpPractici spirituale din vechea traditle nordici

U n ghi d experi enti al citr e ingelepciunea

popo ar eLor din nord uI indepirt at aI Eur opei

taducere din limba englezd:

ANA-LUZA MARC

EDrruRA Cb ""*roBucuregti

$eruraNur- orN Nono

Washington University in St. Louis,,,New Evidence for the Earliest

Modern Humans in Europe". Science Daily,2 noiembrie 2011,

www. sciencedaily. com/rel eases / 2077 / 1.1. / 1.71,1.02767141.htm

(accesat la 28 februarie 2016).

Wells, Spencer, TheJourney of Man:A Genetic Odyssey,Princeton, NJ.,Princeton University Press, 2002.

Williams, Mike,,,Oseberg Shamans: Sailing to Eternity", Blog de

samanism preistoric, 25 martie 20L7.

Williams, Mike, Prebistoric BelieJ,, Gloucestershire, UK, The HistoryPress,2011.

Winkelman, Michael,,,Shamans and Other'Magico-Religious'Healers: A Cross- Cultural Study of Their Origins, Nature,

and Social Tiansformations", Ethos 18, nr. 3 (1990): 308-52.

wwwj stor. or g/ stable / 6 403 3 9 (acces at Ia 28 februarie 207 6).

Winkelman, Michael,,,tance States: ATheoretical Model and Cross*

Cultural Analy sis", E t h o s 1. 4, m. 2 ( 1 9 8 6) : 17 4-203, www.jstor.

ory/ stable/ 639 95 1 (accesa t la 28 feb ruari e 20 1. 6) .

Wright, P. A.,,,The Nature of the Shamanic State of Consciousness: AReview", J o urn a / of Psy c h o a c t i zt e D r ugs 21., nr. ! ( 1 989) : 25 -33.

Zvelebil, Marek, ,,Innovating Hunter-Gatherers: The Mesolithic inthe Baltic", Capitolul 2 in Mezolithic Europe, editat de GeoffBailey gi Penny Spikins, Cambridge: Cambridge UniversityPress,201,0.

MurTu,utnt

CHto snaprrFtcAT DE pRoNUNTIE A cuvtNTELoR NoRDtcEPREZENTATE iN ACTASTA CARTE

lNrtoo u crtt . Puter ea gamanismu lui nordic

VrzroN,cRtt DtN ARBoRELE NosrRU cENEALoclc

Relagia cu focul

Dr oruurr tt DE DEPARTE

UtiltzNeafocului pentru a intilni un strimot gaman

PurpRr,c DrN coRPUL rEMEU

Celetori a dedicatE intAlnirii cu PrimuI $ aman

LumrLr SAMANULUI

Celercria de explorare a celor noui cirAmuri ale spiritului

Pruuur 5A^I,AN orvtNe zrtlACtr';5rtori a gamanici dedicati indlniriicu Zeiga Naturii/Primul $aman

N onN rt-r. I es And rcalit atea

Ctrli:toria spre Urd - MomentuI manifescirii

r3

19

z6

44

49

64

6s

8o

85

9o

94

r03

IIO

II9

316 3r7

-

27z

278

285

295

298

ro8

14

rz8

r33

rs8

fi617I

t84

t89

,96

zo9

zr3

zr9

II

I1

z3r

L35

L39

2.49

z5L

255

z6t

268

r3

t4

r5

fi

Ar:tac slWy''o.r. Creagianu cunoagte inceput sau sfirgitCeletoie spre o mai buniingeLeguea dimensiqni br ArLdg 9i Wyrd

Srtorr. ce RtruAL SAMANlc

LrcArune DINTRE RITuALUL sEtDRtl popuLATIA sAMl

Ptrc,arrRre uNUr RtruAL sEtDR

Cum sI igi ueezi propriu{ seilstaftObginer ea cintecelor ritu altce sei6r

investirea pelerinei gi glugii sei6r cu putet e

Pvimir ea cAntqri lor vardlokur pentruceremoni aIuL sei& realizatin comunitate

Arre TNsTRuMENTE NECEsARE FAMANULuT VorvaCelercri e de tr ansf ormar ein animalul de putere fy\gS a

Ursrra. Comqni unea cs putereanarurii

CtrIdtoriile ltiseta

SusTrprlre uNUr RlruAL sEIERDE cRUp

RitualuI seidr

Mulrtprrlp TATETE ALE RITuALULUT sErDR

Cum sI folosigi ritualul seidr

iH,u,+la,nn sA vrprM. intAlnirea "u

Odir,r,

incAlnirea "u

O6irrn pentru ainv|;lga

intAlnirea "u

Odirrn pentru abea apiin sigurangi

CopecuL DATAToR or vtarA

lncrarea in pAn tenul r eganer ator al C-op acului Lumii

VenerNea unui copac sacru lAngi sau in apropiere de casi

CoNcLuztr. Ragnarok s au kegenerare'l

ANrxeA

ANrxaB

Amx,q C

Clos,qt( or TERMENT

BtsLtocRArrt

zoI

zz4

;-:.6

I

V r zio NnRr1p,iN AneoRE r-r

NO5TRU CENEALOCIC

Observaliile fbcute asupra popoarelor contemporane de

vAnltori-culegitori dezvdluie ci acegti oameni privesc lumea

dintr-o perspectivd animisti. Animismul este structura spirituallcare intelege c[ existenta fizicd. - a animalelor, a plantelor gi

chiar a obiectelor frrdvia,ti.,precum gi toate formele de relief 9ifenomenele naturale - delin un spirit sau o esenli animatX. Acest

concept cultural este strAns legat de stilul de vrafd, caracteristic

vdnitorului-culegitor. Percepind totul ca fiind viu, acegtia

recunosc ci toate elementele din naturd participi la migcarea

viegii. Spiritul se afli la originea tuturor lucrurilor gi tot el face

posibile toate aspectele existenfei noastre fizice. Spiritul este

structura de rezistenti a existenfei noastre in plan fizic.

$amanismul este o practici spirituald tradigionali, largrispdnditd in lume. Degi imbraci multe forme, ridicina acestei

practici este dati de continua negociere cu spiritele pentru

pistrarea armoniei si intretinerea relaliilor cu acestea. $amanulgtie ci este inconjurat de fiinge simgitoare care i;i pot oferiinfelepciunea, indrumarea, perspectiva 9i puterea vindecltoarepentru a sprijini viala omului. in schimbul acestor daruri,oamenii oferi respect gi au grijn de spirite. Acest respect mutual

z6

VrzroNemr DrN ARBoRELE NosrRU GENEALocTc

1i interacfiuneabazatd.pe onorarea a tot ceea ce existi este piatrarlc temelie a culturii gamanice.

Dat fiind ci strimogii nostri cei mai indepirtati au triit incomunititi de vinitori-culegdtori, putem presupune ci aveau gi

r'rcdinte spirituale aseminitoare cu oamenii din comunitegile( ontemporane de vdnitori-culegdtori. Cu alte cuvinter putemslrune cI si ei practicau o formd de gamanism.l

Samanul este acea persoand care travers eazd in mod in-tr:rrtionat granita realitelii fizice cu scopul de a comunica maiIrine cu fiintele numinoase care insufletesc natura. Degi spiritelesurrt aproape imposibil devdzut si de auzit cu simturile noas-

tlc obisnuite, samanul poate interactiona usor cu aceste fiinfe,pirsind dincolo de capacititile obisnuite de perceptie a lumii.

f irrnanul pitrunde in tirimul spiritelor prin modificarea st5.rii

srrlc de constiintd. si extinderea cdmpului de perceptie. Aceast[t'r"rlirtorie intentionali intre tinutul obisnuit si cel neobignuit

rlcfineste un saman, conferindu-i tdrra, puterea si abilitateatle a solutiona problemele comunitdtii. Starea modificat[ de

r'onstiinti in care intr[ samanul - transa - poate fi indusi prinv:trii metode strivechi care s-au p[strat cu sfingenie de-a lungult irrrpului. E vorba de tehnici precum privarea senzoriald, sau fi-zicii, meditatia sau stimularea senzoriali. repetitivl, de duratd gi

t lc intensitate ridicati prin dans, sunete de zornditoare, cdntece

rnonotone specifice si incantagii, surse de luminI scdnteietoare2

',rrrr percutie.

intr-adev5.r, existl o legituri foarte strdnsi intre stiriletlc transi. gi gamanism, iar James L. Pearson face un serviciu<'xtraordinar culturii prin evidenfierea leglturii dintre aceste

I Winkelman,,,Shamans and Other'Magico-Religious'Healers",308-52.' Referingi la efecnrl stroboscopic. (N. red.)

SeuaNur prN Nono

aspecte in Shamanism and tlte Ancient Mind, carte in care oferl

gi etimologia cuvintelor gaman gi transd.El afirmi cd morfemul

trans provine din latines cul transitus, adicd ,,o trecere", in timp ce

verbul derivat din aceeagi rdddcinil este transire, care inseamnl

,,a trece dincolo". Urmdnd firul logic, autorul stgereazdcd transd

inseamnd a pngi intr-o alti lume. Ulterior, James L. Pearson

adaugd, explicagia cd termenul ,,saman" provine din cuvdntul

ianran din limba tungus-mongole 9i ci indeplinegte funcfia de

substantiv gi de verb in acelagi timp. Ridicina indo-europeani

a cuvdntului, Sa-, inseamnd, atdt,,a cunoaste", cit 9i ,,acela cate

este exaltat, migcat, ridicat". Prin aceste investigafii lingvistice

Pearson a definit gamanul ca fiind acea persoani care ajunge la

starea de extaz si, mai mult, a concluzionat cd starea de transi

este o conditie sine qua nzn a practicii gamanice.l

Michael Winkleman suger eazd. ci s amanis mul e ste cat ac-

teristic culturilor nomade de vdndtori-culegitori. intr-adevir,

existi dovezi sub formd de obiecte 9i picturi rupestre care

atest[ ideea cd s,amanismul era rispdndit in Europa in perioa-

da existenfei acestor comunitili. Desenele rupestre abstracte

datdnd din Paleoliticul superior - puncte,linii curbate, spirale

si cercuri concentrice - sunt specifice viziunilor2 caracteristice

st[rilor incipiente de trans[.3 in cartea sa, Sbamanism and the

Ancient Mind,James L. Pearson este de acord ci experientele

universale neurologice gi psihologice rezultate in urma triirilor

1 Pearson, Shamanism and tbe Ancient Mind,74.2 Experienle vizuale care survin la orice nivel al sistemului optic (ochii, lo-

bul occipital, precum si aTte zone ale cortexului neural care proceseazd stimuli

vizrall).3 Clottes, The Shatnans of Prehistorlt,l2-t9;John P. Miller,,,Ancient Sym-

bols in Rock Art", Bradford Foundation, w.ww.bradshawfoundation.com/

ancient*symbols-in*rock-art/index.php (accesat la 6 februarie 2016).

z8 29

VzroNemr DrN ARBoRELE NosrRU GENEALoGTc

;rvrrte in stdrile de transl contribuie la intelegere a arteipe care

ir('c:ste triburi nomade o creau, cu scopul de a portretizainrrrod concret sau doar de a sugera starea de transi a gamanului.

Aparent, cu tolii suntem capabili si experimentim stdrirlt' constiintd modificati. Un studiu publicat in L973 aratd.

r'rt stirile de transi, de constiin!5, alteratd,, sunt aparent uni-vclsrrl valabile, fiind prezente in jurul lumii, in varii tipuri de

r orrrunitifi umane. Studiul a cercetat 488 de comunit[gi 9i a.',rrrcluzionat cd,90o/o din aceste grupuri prezintd, forme insti-trrti<>nalizate de constiinli modificati, bine stabilite la nivel,lt' culturi. Studiul mai aratd, gi ci abilitatea de a experimenta:,t;rri de constiinti modificatl (extinsi - n. red.) este atAt de

urrivcrsal rispdnditi, incd.t pare si fie o parte din mostenirea

1'si lrobiologicd a speciei noastre.l

Dr. Mike Williams este 9i mai vehement in cartea sa Pre-/rittnric BelieJ,, unde isi clarificd o dati in plus perspectiva de

t crlcti.tor asupra intelegerii pe care strimosii nostri ar fi avut-o;rjul)ra lumii, sugerdnd cd oamenii preistorici practicau intrarearrr transi si ci se imprieteneau cu entiti.ti spirituale pe care le

rrrlilneau in timpul acestor experiente, considerdnd atdt enti-trrtilc, cdt si tlrimul locuit de ele ca reprezentdnd un alt aspect

:rl t'xistentei, o lume paruIeli..2 Cu alte cuvinte, strS.mosii nostri;r( ('cptau si intelegeau ci existd creaturi si td.rd.muri dincolo de

, t'lr: cunoscute tuturor aici, pe pimdnt.Tot dr. Mike Williams considerd. cd. intrarca in stirile de

Ir:rrrsir nu era o activitate rezervatd. doar pentru gamani. E de

lirurguignon,,,Introduction: A Framework for the Comparative Study ofA lrt'r'cd States of Consciousness", in R eligion, Altered States of Consciousness and

'\',', i a / C h ange, 3-33.' Williams, Prehistoric Belief 20.

$evreNur orN Nono

remarcat faptul cd Homo sapiens sapiensr avea creierul la fel de

dezvoltat ca omul modern, astfel ci era capabil si atingi stdri

de con;tiin/d superior ordonatd,putdnd si conceapi dimensiunile

de trecut, prezent gi viitor, si diferenlieze faza de visare de cea

lucidi, treazd.,si si acceadi la stlri de conqtiinf d' modifrcatd.La

fel ca noi, acegti indivizi detineau abilitatea de a-9i memora visele

9i experiengele de congtiinll altetatd. Drept consecinfi, aceaste

stare de con;tiinld superior ordonatd ne permite sI memorim 9i

conectim diferite experienfe de congtiinfi cu elementele vielii

noastre de zi cu zi.Iar pentru ci noi, oamenii, definem aceast[

abilitate, ideile care apar in vise si in viziuni ne pot fitrniza

informalii legate de realitatea curentd, sprijinind in acelaqi timp

transformarea acesteia.

Focul era crucial pentru supraviefuirea omului nordic.

Focul amplasat central reptezenta un Punct de referinll injurul ciruia incepea si orbiteze viala odatl' cu apusul soarelui.

Strimogii nostri igi petreceau noaptea adunali in jurul focului,

pentru a absorbi cildura,lumina 9i calmul scdnteilor. Este greu

pentru omul contemPoran si i9i imagineze intunericul greu

al noplilor strlvechi, pentru c[ suntem atdt de obignuili cu

mijloacele de iluminare artificiali. Pentru noi, zlta 9i noaptea

au devenit un tot inseparabil, iar pentru a sa\''ura intunericul

deplin, este nevoie si mergem in locuri destul de indepirtate

de orice formd de civilizalie. Am avut o astfel de experiengi

in orele de dinaintea risiritului, in nordul statului New York,

cind eram plecatd la vAnitoare. Era o noaPte fhr[ luni. Cerul

eraimpinzit de atitea stele, incdt nu puteai s[ recunogti nicio

1 Studii iegite la lumini dupi publicarea cirlii lui williams stgeteazil cil

este posibil ca 110 rno sapiens neanderthalensis gi Horno sapiens deni.sova si fi avut

aceeagi structuri a creierului ca omul modern'

3o

VrzroNeRrr DrN ARBoRELE NosrRU cENEALoGIc

r'<rnstelatie famlliard.Eraatdt de intuneric, incdt nu-mi vedeam

propria mdni in faga ochilor, iar acest intuneric complet al noptiirnii dezorientafizic si mI agita emotional.

Cdt de linistitor poate fi un foc in astfel de momente!l,ircul creeaz[ un spatiu special in care omul ii poate vedea pe

r'cilalti si poate interactiona cu ei. Astfel, mica zond iluminatirlirr jurul focului devine intreaga noastri. lume. in acelagi timp,rrritrginile cercului luminos creat de foc reprezint[ si o granigivi't,vald.,iar spatiul care se intinde dincolo de acest inel luminos

;r:rrc si mai intunecat. Privind spre addncul intuneric, lumea;rslr cum o cunoagtem pare inghititi complet de un alt spafiu.

Cind stim in fata focului, inconjurafi de un intuneric

lrrrrfund, obiectele si oamenii par si licireasci gi sI se miste inIrnnina scd.nteietoare. Focul produce un efect stroboscopic in care

lrrrrrina si intunericul aJterneazd cu rapiditate inainte si inapoi.lirccvenla acestei alternante este apropiati de cea a undelor,'r'rcbrale alpba gi theta,asociate unei activitifi cerebrale specifice

;i stirilor de constiintl accesate de gamani.l Pentru cd.vtafaspeciei

unlilne s-a desfbsurat in jurul focului, strimosii nogtri se expuneau

prrtcrii luminoase a focului de a induce astfel de stiri de trans[,rrr fiecare noapte a existentei lor. Asadar, stirile modificate de

t orrstiinti nu doar cd sunt o activitate naturah pentru specia

rrorrstri., dar sunt 9i un exercitiu practicat de mii de ani.

Aceasti stare de transi sustine crearea de noi conexiunir u'rrronale. Cu alte cuvinte, practica stirilor de transi conduce la, r r<:configurare a creierului. Faptul cI acest lucru este adevd.rat nu:,c rlatoreazi atit de mult practicilor samanice care au constituito l)irrte importanti a vechilor obiceiuri umane de relationare cu

' 'l'homason,,,The Role ofAltered States of Consciousness in Native Ame-r ir':rrr Flealing".

3r

$,rr.nNul orN Nonp

f*#o*i-,:-

$i;i..

.;ffi$l"ij,i-.: j

s" 1.

1S- '' .

iL'. :

:,'E"rury*';r1.. ^ffiE:t"i'"; .,:-d$S$*b;"-l

r1

Figura 1.1. in toate locurile in care s-a stabilit pe durata Pale-

oliticului, omul gi-a lisat amprenta palmei. Gestul acesta s-a

transmis de-a lungul mai multor generaiii. Poate era imPortant

pentru strimogii nogtri si comunice prin intermediul imaginilor,

si ne spuni: ,,Eu am fost aici. Acum, esti si tu cu mine." (Desen

in creion 9i tu9 02016 Evelyn C. Rysdyk)

J-

MzroNeRu DrN ARBoRELE NosrRU cENEALocrc

Irrrnea, ci tocmai faptului c5. intrarea repetatd, in aceasti stare

rrrodificati. de congtiinf d. ne-a ajutat, de fapt, sL ne descoperim

pc noi insine (si devenim congtienfi de sine) si de cum ne

l)unem in relafie cu lumea; ne permite si ne amintim trecutul gi

r;rr cugetim asupra viitorului. Cu alte cuvinte, starea de transl a

,',rndus la crearea noastr[ ca specie.l in plus, oamenii de stiinf[:rrr observat efecte fizice si psihologice benefice care survin lairrdivizii care intrl in transi., printre acestea numird.ndu-se si

rrrr rispuns mult mai bun al imunitigii.2tansa este si un instrument remarcabil pentru rezolvarea

,lc probleme. intr-adevdr, aceastd. dimensiune a transei este

;rtit de evidenti, incdt Michael Harner sugereazS, cd, intrareavoluntar[ in transi samanici. (starea de congtiinti. a samanu-

lrri) in contextul sesiunilor de consiliere psihologici. constituie,r rrretodi concretd gi dovedit[ de rezolvare a problemelor.3('rr siguranti, cei mai multi oameni au experimentat rnttatea:;prontani in stlri modificate de constiinti in timp ce efectuau

;rctiuni foarte simple gi repetitive, precum toarcerea firului de

lrrnir sau ascultarea unui sunet repetitiv. Degi o astfel de stare

poute fi absolut nelinistitoare cAnd apare in mod spontan,l,cneficiile pe care le comportd sunt nepretuite. Pe vremea( :urd eram ilustratoare, fd"ceam adeseori naveta la New York( u Lrn tren vechi, model Diesel. $i dimineala, si seara, tici-rritul sacadat al rolilor de tren imi inducea o stare de transi,;rst'mlnltoare visd.rii congtiente. Mi se intdmpla deseori ca

rn timpul acestor triiri si am revelatii referitoare la dileme

Williams, Prebistoric Belief, 20.I{arner si Tryon,,,Psychological and Immunological Responses to Shamanic

l,,r r r-r-reying with Drumming".' Mai multe informagii despre Michael Harner si despre modalitatea Harner de

, itrt.tiliere prin ;amanism sunt disponibile la adresa wwwshamanism.org.

J'

$al"leNur prN Nonp

curente din viaja mea. Aceastd metod[ mi-a devenit cu timpul

atdt de utili, incit am invlfat sd folosesc orele petrecute in tren

ca si-mi rezotv blocajele de inspiralie, in special in preajma

termenelor-limiti legate de munci.

Abilitatea de a intra voluntar in transi trebuie si fi fost un

instrument de preg pentru localtzarea vinatului in comunitlgi

ce se bazau preponderent pe migcarea sezonierd' a animalelot,

a pislrilor gi a pestilor. Transa voluntari trebuie sI fi fost la fel

de utili gi pentru gisirea membrilor care s-au rdtdcit de grup,

in identificarca cauzeLor pentru diverse boli sau in descoperirea

leacului natural potrivit pentru vindecarea unei anumite

afecliuni. $i, pe buni dreptate, in astfel de condigii, capacitatea

de a afla informatii inaccesibile vdzuLui, auzului sau atingerii

fbcea o diferenli de viali sau de moarte pentru strimogii noqtri

vdnitori*culegitori.

CtlreroRt DEExrAz

in vremurile strimogilor nogtri, toti indivizii din comu-

nitate aveau obligagia de a participa la supraviefuirea grupului.

Oameni de toate vdrstele, atit femei, cit 9i blrbali, adunau

plante sau oud de paslre, pescuiau, culegeau fructe de pidure,

produceau unelte, construiau adiposturi gi ciutau lemne de foc

pentru a susline viaga tribului.l Desigur, dupi cum este cazul

gi in zilele noastre, in fiecare grup existau indivizi pricepugi la

anumite sarcini mai mult decit la altele. Unii erau mai abili

in urmirirea vdnatului,la impletirea de funii, la aprinderea gi

intrefinerea focului sau la alte indeletniciri similare, fiind, deci,

speciali;ti in cadrul comunitilii.Iar pentru ci acegti indivizi cu

' Pringle,,,NewWomen of the Ice Age"

34

VrzroNRmr DrN ARBoRELE NosrRU GENEALoGTc

rrbilitngi mai dezvoltate decdt restul puteau indeplini diverse

srrcini mai rapid si mai precis, specializarea lor crestea efici-cnfa intregii comunitXgi, {Xcind astfel mai siguri supravietu-irea grupului. Chiar si mai tdtziu, cdnd specia umand a fhcuttranzitia culturall de la o societate de vdnltori-culegitori 1a

societatea care practica agricultura de subzistenli gi pistoritul,slrecializare a indlizllor si-a demonstrat in continuare efectullrcnefic in a asigura supravietuirea grupului.

Desi capacitatea de aintrain starea de transi este o abilitate

l)c care o au toate fiintele umane, Ia fel ca oricare alti abilitate,rrnumitor indivizi le este mai usor si se transpuni in aceastl

stare. Este foarte probabil sI existe si o anumit[ componentdgcneticd. care ii permite unei persoane si ajungi mai usor instarea de congtiinti. samanicd.l in triburile ancestrale, daclt'ci indemdnatici se dedicau unor activititi precum aprinderea

f ircului, lesutul plaselor de pescuit sau intinderea capcanelor de

vinltoare, oamenii cu predispozitie psihologici sau fiziologicd.rrccentuatl pentru aintra voluntar in stiri de transd deveneau

;rrmanii comunitltii.Din cauza faptului ci strimogii nostri experimentau

('onstant starea de transi, ei trebuie si fi avut o imagine neclarlirsupra limitei dintre ceea ce noi numim realitatea naturald si

('ca supranaturald. Cu alte cuvinte, in mediul lor se aflau atdt

t'rcaturi concrete, cit si spirite. A9a cum toate aspectele fizice

rrlc mediului inconjuritor (forme de relief pdduri, riuri etc.- n.

r, d.) erau considerate participanfi activi la viala gi supravietuirea

tlc zi cu zi, si spiritele constituiau elemente la fel de importanterrlc viegii cotidiene. Iar pentru cd aceste spirite nu erau vizibilepcntru tofi membrii comunitigii, abilitatea gamanului de a intra

' Wright,,,The Nature of the Shamanic State of Consciousness",25-33.

35