comertinternational10c

1
Coreea de Sud Avansulcompetitiv Capacitatea de concurenta'o Prezenta firmelor coreene in pozitii de vArf este o realitate evidenta in economia si competitia internationala. Primele 5 grupuri chaebol fac parte din lista intocmita de Forfune a celor mai mari 100 de companii ne- americane din lume. Hyundai Heavy lndusties, Daewoo shipbuilding and Heavy Machinery si Samsung Heavy lndustries sunt primele trei firme din lume constructoare de nave. Samsung Electronics este cel mai mare producator mondial de placute de memorie. Pentru c6teva produse - s6rme, confectii barbatesti, televizoare monocolor - aproape jumatate din v6nzarile mondiale se fac de catre firmele coreene, iar pentru alte aproape 50 de produse de export cota mondiala se situea za intre g% si 40%. Existenta celor cAtiva factori naturali favorabili, cum ar fi de exemplu, iesirea la mare, unele materii prime necesa re fabricarii cimentului, traditia muzicala a familiilor coreene a fost exploatata din plin prin aparitia Tn fiecare caz a unor industrii competitive - constructii, constructii navale, pescuitul oceanic si fabricarea pianelor si a componentelor. Predominanta pozitiilor competitive apartine insa sectoarelor intens promovate siderurgie, confectii/textile si electronica. Aglomerarile competitive au inceput sa se formeze in toate aceste situatii, dar anvergura lor este modesta d u pa sta ndardele econom ii lor dezvoltate. Predispozitia mediului de afaceri catre domenii dintre cele mai diversificate a facut ca sortimentul produselor competitive sa nu se Tntinda foarte mult peste industriile enumerate mai sus si mai ales sa cuprinda in principal produse finale. Vulnerabilitatea aceasta competitionala a putut fi totusi compensata, paradoxal, prin concurenta acerba adiferitelorafiliate la chaebolui, de vreme ce aria de specializare a acestorgrupuri era mai mult sau mai putin aceeasi. lntensitatea competitiei interne depaseste in multe cazuri practica economiilor mai mature: numarul concurentilor trece de 3.000 in sectorul confectiilor, de 2.000 pentru textile, Tn jur de 500 in industria de constructii, intre 200 si 300 pentru constructii navale si incaltaminte, 20 in industria de semiconductori. Experienta mai recenta (1978-1985) a aratat ca firmele coreene au reusit foarte putin sa obtina noi pozitii competitive Tn industrii mai sofisticate. Printre exceptii merita mentionate domeniile inputurilor speciale Tn transporturi si a produselor pentru timpul liber. Provocari Odata cu sfArsitul lui 1997, Coreea a trecut prin cea mai g rava criza economica de la sf6rsitul razboiului coreean.''" (vezi Expunerea 7 pentru o comparatie a indicatorilor flnanciari inainte si dupa criza) Creditorii externi ra Aceasta sectiune urmareste de aproape pe Michael Porter, The Competitive Advantage... , pp. 454 - 479. ls World Trade Organization. Trade policy review body: Korea, Report by the Government - Part I and II, www.wto.org 2000.

Upload: raiu-dan

Post on 27-Sep-2015

213 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

-

TRANSCRIPT

  • Coreea de Sud Avansulcompetitiv

    Capacitatea de concurenta'oPrezenta firmelor coreene in pozitii de vArf este o realitate evidenta

    in economia si competitia internationala. Primele 5 grupuri chaebol facparte din lista intocmita de Forfune a celor mai mari 100 de companii ne-americane din lume. Hyundai Heavy lndusties, Daewoo shipbuilding andHeavy Machinery si Samsung Heavy lndustries sunt primele trei firme dinlume constructoare de nave. Samsung Electronics este cel mai mareproducator mondial de placute de memorie. Pentru c6teva produse

    -

    s6rme, confectii barbatesti, televizoare monocolor -

    aproape jumatate dinv6nzarile mondiale se fac de catre firmele coreene, iar pentru alte aproape50 de produse de export cota mondiala se situea za intre g% si 40%.

    Existenta celor cAtiva factori naturali favorabili, cum ar fi deexemplu, iesirea la mare, unele materii prime necesa re fabricarii cimentului,traditia muzicala a familiilor coreene a fost exploatata din plin prin aparitiaTn fiecare caz a unor industrii competitive

    - constructii, constructii navale,

    pescuitul oceanic si fabricarea pianelor si a componentelor. Predominantapozitiilor competitive apartine insa sectoarelor intens promovatesiderurgie, confectii/textile si electronica. Aglomerarile competitive auinceput sa se formeze in toate aceste situatii, dar anvergura lor estemodesta d u pa sta ndardele econom ii lor dezvoltate.

    Predispozitia mediului de afaceri catre domenii dintre cele maidiversificate a facut ca sortimentul produselor competitive sa nu se Tntindafoarte mult peste industriile enumerate mai sus si mai ales sa cuprinda inprincipal produse finale. Vulnerabilitatea aceasta competitionala a putut fitotusi compensata, paradoxal, prin concurenta acerba adiferitelorafiliate lachaebolui, de vreme ce aria de specializare a acestorgrupuri era mai multsau mai putin aceeasi. lntensitatea competitiei interne depaseste in multecazuri practica economiilor mai mature: numarul concurentilor trece de3.000 in sectorul confectiilor, de 2.000 pentru textile, Tn jur de 500 inindustria de constructii, intre 200 si 300 pentru constructii navale siincaltaminte, 20 in industria de semiconductori.

    Experienta mai recenta (1978-1985) a aratat ca firmele coreene aureusit foarte putin sa obtina noi pozitii competitive Tn industrii maisofisticate. Printre exceptii merita mentionate domeniile inputurilor specialeTn transporturi si a produselor pentru timpul liber.Provocari

    Odata cu sfArsitul lui 1997, Coreea a trecut prin cea mai g rava crizaeconomica de la sf6rsitul razboiului coreean.''" (vezi Expunerea 7 pentru ocomparatie a indicatorilor flnanciari inainte si dupa criza) Creditorii externira Aceasta sectiune urmareste de aproape pe Michael Porter, The Competitive Advantage...

    ,

    pp. 454 -

    479.ls World Trade Organization. Trade policy review body: Korea, Report by the Government-

    Part I and II, www.wto.org 2000.