cercetare științifică.docx
TRANSCRIPT
![Page 1: Cercetare științifică.docx](https://reader036.vdocuments.us/reader036/viewer/2022082517/55cf9715550346d0338fabd5/html5/thumbnails/1.jpg)
Cercetare științifică
,,Strategii de succes în campaniile politice din mediul online,
adaptate la spațiul românesc"
Sumarularticolului
PR-ul politic descrie strategiile şi tehnicile de creare de imagine intra- şi inter-electorală a
actorilor politici, iar campaniile politice sunt unealta prin care candidatiiincerca sa isiconvinga
electoratul de intentiile lor si astfel sa castige cursa pentru ocuparea pozitiei mult ravnite.
Desigur de-a lungul timpului modalitatea de constructie a campaniei a fost mult imbunatațita, ea
fiind adaptat la vremurile contemporane si intocmitadupa un plan, astfel incat nimic sa nu fie
lasat la voia intamplarii.
In cercetarea noastra am luat drept reper campania electorala a lui Traian Basescu pentru
alegerile prezidentiale din 2009 si cea a presedintelui Statelor Unite, BarackObama din 2008
respectiv 2012.
Cercetarea s-a bazat in principal pe studierea mijloacelor de actiune ale candidațiilor,
vizibilitatea in mediul online, interactiunea cu electoratul, acuratetea si frecventa discursurilor
publice, precum si resursele folosite.
![Page 2: Cercetare științifică.docx](https://reader036.vdocuments.us/reader036/viewer/2022082517/55cf9715550346d0338fabd5/html5/thumbnails/2.jpg)
Dacă politicienii din SUA au dat tonul campaniilor electorale în mediul online (cazul lui
BarackObama fiind expresiv în acest sens), în România, candidaţii la prezidenţialele din 2009 au
încercat să se plieze noului model care deja devenise un trend. Totuşi, nici în 2009 nu a existat,
în mod oficial, o supraveghere a activităţii online a website-urilor candidaţilor în ceea ce priveşte
numărul vizitatorilor, a site-urilor independente preocupate de tematica alegerilor, a opţiunilor
electoratului online. Tocmai din acest motiv, se poate considera că proiecte de genul „Politica şi
Internetul”, care să monitorizeze site-urile de campanie până în ziua alegerilor (oferind în final
diverse statistici referitoare la evoluţia online, impactul new media asupra unor categorii de
vârstă sau profesionale, profilul electoratului din mediul virtual, nivelul de interactivitate online
al alegătorului cu partidele şi, respectiv candidaţii), constituie teme de interes pentru alegerile
viitoare. O astfel de monitorizare ar permite analize pertinente pentru a se putea aprecia în ce
măsură e-democracy şi campania din cyberspace sunt aducătoare de voturi.
Campania pentru alegerile prezidenţiale din anul 2009 este prima campanie în care a fost
utilizată new media într-un context mai larg şi într-o structură integrată. Totuşi, trebuie subliniat
faptul că Traian Băsescu a fost primul candidat care a utilizat Internetul încă din 2004, dar la un
nivel mult mai slab. În campania din 2004, Traian Băsescu a utilizat într-un mod inteligent
caracterul viral al Internetului, oferindu-le utilizatorilor jocuri, mesaje prin Yahoo Messenger, iar
site-ul său oficial a permis postarea comentariilor internauţilor datorită platformei de blogging
utilizată.
Cu toate acestea, s-au observat considerabile schimbări în e-campania din România anului 2009.
Candidaţii au consultat specialişti atât din domeniul comunicării, cât şi din domeniul IT, astfel
încât substanţiala modernizare a fost destul de vizibilă, chiar dacă politicienii au avut sau nu
încredere în acest tip de comunicare. Fiecare candidat a fost prezent în mediul online, atât cu
pagini oficiale de campanie, bloguri, cât şi cu conturi deschise pe reţelele de socializare. Staff-
urile de campanie, pe lângă campaniile publicitare tradiţionale (bannere, broşuri, pliante, clipuri
video difuzate la televiziuni), au inclus promovarea candidaţilor prin new media (site-uri oficiale
de campanie, bloguri, video-sharing, photo-sharing, messenger, site-uri de socializare). O altă
caracteristică a campaniei electorale din 2009 constă în faptul că este prima campanie electorală
asociată cu un referendum naţional privind introducerea Parlamentului unicameral.
![Page 3: Cercetare științifică.docx](https://reader036.vdocuments.us/reader036/viewer/2022082517/55cf9715550346d0338fabd5/html5/thumbnails/3.jpg)
Introducere
Pe fondul evidenţierii impactului noilor mijloace de comunicare online, folosite în campania
electorală din 2007 pentru preşedinţia Franţei şi a succesului electoral al lui BarackObama în
cursa electorală pentru preşedinţia SUA din 2008, strategii campaniilor prezidenţiabililor din
România, în 2009, au inclus între mijloacele de comunicare şi Internetul, ca o posibilă soluţie
pentru a crea o punte între candidat şi alegător. Faţă de campaniile electorale anterioare, folosirea
Internetului s-a impus ca un dialog între cele două entităţi electorale, nu doar ca mijloc
detransmitere a unor informaţii.
Din pacateinsa aceasta solutie a fost utilizata doar temporar, astfel ca la finalul campaniei
candidatii nu doar ca au uitat sa actualizeze informatiile de pe paginile persoanele, dar mute
dintre ele au fost lasate de izbeliste sau chiar inchise. Nu putem afirma cu exactitate daca acest
lucru s-a datorat dezinteresului sau lipsei de timp a candidatiilor.
Metodologia
Pentru constatarea gradului de utilizare a Internetului şi a interactivităţii online, cu aplicaţie pe
site-urile de socializare în campania electorală din România în 2009, am analizat site-urile web
ale principalilor candidaţi la preşedinţie, cartografiind fiecare site şi inventariind elementele
paginii web ca text, imagini şi clipuri video, cu analiză specială pe pagina de start şi biografia
candidatului, a prezenţei sau absenţei caracteristicilor tehnice care au permis interactivitatea
(link-uri către e-mail, materiale postate pentru a fi descărcate, înregistrarea utilizatorilor), a
hyperlink-urilor textuale, a caracteristicilor convingătoare vizual. Această analiză a ajutat şi la
identificarea scopurilor site-urilor.
În afară de elementele deja standardizate, cum ar fi feedback-ul, e-mailul de contact sau
grupurile de ştiri, partidele au luat rareori măsuri pentru a intensifica interacţiunea directă. Astfel,
doar două dintre website-urile candidaţilor ofereau discuţii pe forumurile special create pentru
alegători, ceilalţi candidaţi preferând să intervină simptomatic la comentariile postate, dar fără o
prea mare implicare. Astfel, internauţii au fost prea puţin încurajaţi să dezvolte un dialog
frecvent, coerent şi direct, interactivitatea nefiind întotdeauna simetrică şi promptă. Totodată, a
funcţionat controlul mesajelor, iar candidaţilor le-a lipsit consecvenţa şi rapiditatea răspunsului.
Pe de altă parte, partidele româneşti şi candidaţii lor la alegerile prezidenţiale s-au concentrat pe
![Page 4: Cercetare științifică.docx](https://reader036.vdocuments.us/reader036/viewer/2022082517/55cf9715550346d0338fabd5/html5/thumbnails/4.jpg)
oferirea de informaţii online despre istoria lor, biografia lor, organizarea şi poziţiile lor în ceea ce
priveşte problemele politice curente, prin intermediul buletinelor informative, al documentelor de
campanie, al comunicatelor de presă şi al ştirilor despre partid, în timp ce trimiterile generale,
chiar la sistemul politic din România sau a unei proceduri electorale, au lipsit.
Campania electorală prezidenţială din 2009 a început oficial la 22 octombrie, în cursa pentru
Cotroceni înscriindu-se 12 candidaţi: Traian Băsescu, Dan Mircea Geoană, George Crin
Laurenţiu Antonescu, Corneliu Vadim Tudor, Kelemen Hunor, Sorin Mircea Oprescu, George
Becali, Remus Cernea, Constantin Rotaru, Eduard Gheorghe Manole, Ovidiu Cristian Iane,
Constantin NinelPotârcă. Primele trei locuri favorite în alegerile prezidenţiale din 2009 au fost
ocupate de Traian Băsescu, Mircea Geoană şi Crin Antonescu. Au existat două tururi de scrutin,
pe 22 noiembrie şi 6 decembrie 2009. După primul tur, confruntarea finală a avut loc între
preşedintele în funcţie, Traian Băsescu, şi Mircea Geoană, preşedintele Partidului Social-
Democrat.
Doar şase candidaţi au reuşit menţinerea comunicării online, dar nu toţi au contribuit la utilizarea
backround-ului material oferit (fotografii, arhivarea articolelor, postarea şi transcrierea unor
emisiuni la care participau etc). Funcţiile interactive au fost utilizate, dar nu în mod excesiv. Pe
lângă participare, funcţiile de mobilizare şi integrare/creare de reţele, s-au dovedit a fi, de
asemenea, de interes secundar pentru site-urile politicienilor români. Doar candidatul Partidulul
Naţional Liberal şi cel al Partidului Verde au încercat şi au reuşit, într-o foarte mică măsură, să
strângă prin apeluri online fonduri pentru campania electorală. Uniunea Democratică a
Maghiarilor din România, prin Kelemen Hunor, şi Partidul Social-Democrat, prin Mircea
Geoană, au încercat să-şi atragă voluntari doar prin câteva cuvinte postate la secţiunea special
creată.
Aproape toţi candidaţii la alegerile prezidenţiale au utilizat o platformă activă pentru încurajarea
comunicării mesajelor online, acest lucru fiind evident prin prezenţa lor pe site-urile de
socializare. Notă discordantă au făcut George Becali şi Corneliu Vadim Tudor care, ori din
motive financiare, ori din lipsa unei îndrumări, nu au comunicat deloc, pe parcursul campaniei
electorale, cu electoratul prin intermediul online-ului. În campania pentru prezidenţialele din
2009 cel mai activ, din punctul de vedere al comunicării online, a fost candidatul Partidului
Verde, Remus Cernea. Interactivitatea online este în opoziţie cu vizibilitatea publică, unde acest
![Page 5: Cercetare științifică.docx](https://reader036.vdocuments.us/reader036/viewer/2022082517/55cf9715550346d0338fabd5/html5/thumbnails/5.jpg)
candidat este aproape inexistent. Tânărul cu plete, atipic pentru o campanie electorală, îmbrăcat
non-conformist, şi-a atras cei mai mulţi simpatizanţi pe site-urile de socializare, 5.700 de
„prieteni” pe Facebook47 şi 1.000 de abonaţi la mesajele de pe Twitter48. Toţi candidaţii clasaţi
în cursa electorală înaintea lui erau figuri publice foarte cunoscute în România, dar Cernea a fost
cel care s-a menţinut în top la secţiunea politică a serviciului de monitorizare a traficului Internet
Trafic.ro. A fost un site de campanie care a încurajat interactivitatea dintre candidat şi utilizatori,
potenţiali alegători prin postarea comentariilor şi materialelor video pe care ei înşişi le puteau
încărca pe site.
Rezultate obtinute (interpretare)
Cum s-a vazut lupta electorala pe retelele de socializare?
Strategia campaniei new-media, inspirata din retele sociale cum ar fi MySpace si Facebook, a
revolutionat utilizarea web-ului ca instrument politic ajutandcandidatii sa creasca mai mult decat
ar face doua milioane de donatii mai mici de 200 de dolari fiecare, si de a mobiliza rapid sute de
mii de sustinatoriinainte de alegeri importante.
Piesa de rezistenta in aceast tip de campanie este My.BarackObama.com, unde sustinatorii se pot
alatura grupurilor locale, pot crea evenimente, se pot inscrie pentru sectiunea de stiti si pot crea o
pagina personala cu strangere de fonduri.Campania de succes prin strategia new-media a fost
luata in considerare de ceilalticandidati, cum ar fi si candidatul republicanilor, senatorul John
McCain.
“Utilizarea retelelor sociale vor ghida drumul in campaniile viitoare”, a declarat directorul de
internet al lui Clinton, Peter Daou, care a numit “uimitoare” campania online a lui Obama.
Candidatul democrat Obamasustine ca o mare parte din succesul din primul sezon se datoreaza
instrumentelor de retele sociale.
“Una dintre convingerile mele fundamentale este ca schimbarileadevarate vin de jos in sus”, a
declarat Obama intr-un discurs. “Nu este nicio arma de organizare mai puternica decat
Internetul”.
![Page 6: Cercetare științifică.docx](https://reader036.vdocuments.us/reader036/viewer/2022082517/55cf9715550346d0338fabd5/html5/thumbnails/6.jpg)
Facebook, cea mai mare rețea socială din lume, are puterea de a capitaliza extrem de mult
public în același timp, în același loc. Acest avantaj, spune Jonathan Karush (apud John Allen
Hendricks Robert E. Denton, Jr., 2010, pag.145), nu poate să fie ignorat de specialiștii în
comunicare politică, mai ales în contextul necesității distribuirii pe scară largă a mesajului de
campanie sau pentru organizarea unei strângeri de fonduri.
Comunicarea politică 2.0 este în atenția cercetătorilor și reprezintă un domeniu de studiu
important în cadrul comunicării politice. Apariția și dezvoltarea explozivă a rețelelor de
socializare aduce modificări atât în conceptul de spațiu public (social media presupune apariția
unui nou spațiu de dezbatere publică și discuții politice), cât și în cel de democrație. În acest
nou
spațiu, individul poate relaționa, se poate alătura unor grupuri, se poate implica în conversații, își
poate construi identitatea și reputația online, dar mai ales poate genera și distribui conținut
Concluzii
Secretele unei campanii de succes sunt ascunse vederii, dar le putem decoda cu putina atentie.
Site-uri de campanie, bloguri politice, donatii online, poze cu mesaj pe retele sociale, apeluri la
actiune. Asa arata lista scurta pe care o stiu in teorie si politicienii de la noi. In practica,
americanii o fac cel mai bine. Nu de alta dar avem opt milioane de romani pe internet iar peste
cinci milioane au cont pe Facebook. In schimb, oamenii politici de la noi nu reusesc sa stranga
nici macarcateva mii de sustinatori online.
Este chiar posibil ca Obama a castigat voturile care ii lipseau tocmai datorita fortei campaniei
sale pe internet. La prima vedere asa este. Aproape 23 de milioane de oameni ilurmaresc pe
Twitter pe presedintele Americii.
![Page 7: Cercetare științifică.docx](https://reader036.vdocuments.us/reader036/viewer/2022082517/55cf9715550346d0338fabd5/html5/thumbnails/7.jpg)
Ba mai mult decatatat, Obama are cont inclusiv pe Instagram, unde stafful sau posteaza constant
tot felul de fotografii, care par a fi realizate cu un telefon mobil. Cu alte cuvinte, presedintele
SUA este prezent pe tot ceea ce inseamna zona de interes online.
Acestea sunt pur si simplu niste tehnici de campanie prin care politicienii incearca sa ajunga la
alegatori exact acolo unde sunt ei, adica pe internet. Pe KloutMittRomney avea un scor destul de
bun, 92, insa nu a fost suficient ca sa-l ajunga pe Obama, care avea 99.
Concluziile studiului nostru sunt relativ simple si explicite, o campanie bine realizata poate
asigura succesul candidatului doar in masura in care acesta stie sa se plieze vremurilor actuale si
cerintelor electoratului. La noi aceasta parte inca este in curs de dezvoltare, intrucat nu dispunem
de resursele necesare si nici de tehnologie atat de avansata, ceea ce ne situeaza in urma tarilor
dezvoltate, atat ca mentalitate cat si ca deschidere.
Bibliografie
http://www.semneletimpului.ro/
http://stirileprotv.ro/
http://www.b1.ro/
http://www.unibuc.ro/
http://www.biziday.ro/
http://www.wall-street.ro/
http://www.sferapoliticii.ro/
http://ciprianborsan.wordpress.com/
http://contextpolitic.net/