Catalogue of the “Urban Activation in

Romania” exhibition (2.11.–20.12.2011,

National Museum of Contemporary

Art, Bucharest). The exhibition is

an event within the “Heritage as

resource” program. The program is

part of the 2011 Zeppelin Festival.

Acest catalog însoţește expoziţia

„Activări urbane în România” (2.11.–

20.12.2011, Muzeul Naţional de Artă

Contemporană, București). Expoziţia

este un eveniment din cadrul

programului „Patrimoniul ca resursă”.

Programul face parte integrantă din

Festivalul Zeppelin 2011.

Intro — 4

Operaţiunea Verona – Street Delivery / Verona Operation – Street Delivery — 6

Fabrica de Pensule din Cluj / The Paintbrush Factory in Cluj — 10

Club Electroputere, Craiova — 14

The Ark – Centru de industrii creative, Rahova / The Ark – Centre for Creative Industries, Rahova — 18

Ţibănești – ateliere tradiţionale / Ţibănești – traditional workshops — 22

60 de biserici de lemn / 60 wooden churches — 26

Regenerare urbană – Axa Buzești–Uranus / Urban regeneration – Buzești–Uranus Axis — 30

Ctrl-S: Roșia Montană — 34

Intervenţie urbană în Ferentari – Aleea Livezilor / Urban intervention in Ferentari – Livezilor Alley — 38

Magic Blocks — 42

Claca urbană / Urban Kalaka — 46

Faţă de Mureș / Mureș Face — 50

Intervenţii în spaţiul public din Harghita / Public space interventions in Harghita County — 54

Rowmania & Canotca — 58

Ce-am urmărit cu expoziţia asta / What we aimed at in this exhibition — 62

www.zeppelin-magazine.net

Urban activation in Romania

Activări urbane în România

Programul „Patrimoniul ca resursă” “Heritage as a Resource” Programme

4

T his selection suggests

14 eff ective models of

recovery – of abandoned

spaces, the identity of

a place, certain techniques and

good practice, ways of dealing

with our environment – promot-

ing thus a culture of urban civic

activism. Th e exhibition brings

together the energies, experience,

memories, questions and perspec-

tives of people understanding

that the fate of the place they live

in is up to them.

Th ey are all independent projects,

initiated by professionals of the

city, design groups, entrepreneurs

or nongovernmental organiza-

tions: people who get together

for a common cause. Th ey do not

follow a commission, yet aim at

sorting out diffi cult issues, often

of immediate and vital public

interest. Th ey usually short-

cut institutional systems, and

sometimes some of them turn

AA ceastă selecție propu-

ne 14 modele efi ciente

de recuperare – a unor

spații abandonate, a

identității unui loc, a unor tehnici

și obiceiuri bune, a relațiilor

cu lumea – promovând astfel

o cultură a activismului civic

urban. Expoziția aduce împreună

energiile, experiențele, aminti-

rile, întrebările și perspectivele

unor oameni care au înțeles că

de ei depinde soarta locului în

care trăiesc.

Toate sunt proiecte indepen-

dente, inițiate de profesioniști

ai orașului, grupuri de creație,

antreprenori sau organizații

non-guvernamentale: oameni

care se asociază liber în funcție

de o cauză comună. Nu răspund

niciunei comenzi, dar urmă-

resc rezolvarea unor situații

problematice, adesea de interes

public imediat și vital. De regu-

lă, scurtcircuitează sistemele

14 recent projects14 proiecte recente

Urban activation in Romania

Activări urbane în România

Programul „Patrimoniul ca resursă” “Heritage as a Resource” Programme

5

into institutions. Th ey are all long

term projects and have already

gone successfully through a stage,

and won a battle. Beyond their

precise, clear purpose, all of them

aim at working as an impulse for

future actions, reverberating as

good practice models; and change

the way of thinking in time.

Each initiative manages to regen-

erate existing local communities,

motivating them to take part in

actions benefi c to all, or builds

up other communities, coming

up with new ways of using a city.

Th ey challenge people to get away

from passiveness and interact

with each other – a fi rst and vital

step of the activation process.

Besides the mere intervention,

the communities get confi dence

in their own forces and in the

concept of improving their lives

on their own. ✎

instituționale, iar unele, la un

moment dat, se instituționalizea-

ză. Toate sunt proiecte pe termen

lung și au parcurs deja cu succes

cel puțin o etapă, au punctat o

victorie. Dincolo de scopul precis,

punctual, toate-și propun însă să

funcționeze ca un impuls pentru

acțiuni viitoare, să reverbereze,

ca modele valabile de practică; în

timp, să schimbe mentalități.

Fiecare inițiativă reușește să

regenereze comunitățile locale

existente, determinându-le să

participe la acțiuni din care vor

benefi cia toți, sau construiește

alte comunități propunând noi

moduri de folosire a orașului. Îi

provoacă pe oameni să iasă din

pasivitate și să interacționeze –

un prim și foarte important pas al

procesului de activare. Mai mult

decât intervenția în sine, comuni-

tățile câștigă încredere în forțele

proprii și-n faptul că-și pot face

singure viața mai bună. ✎

6

S treet Delivery quickly

turned into a trendy

event, an urban happen-

ing whose success almost

consumes its deep resources: from

the distance it looks like a sum-

mer Oktoberfest, a mini-edition

on Dambovita where people enjoy

culture instead of beer.

Yet, behind this event there is

no PR fabric, but a clear strate-

gic plan of urban rehabilitation

and possible model of interven-

tion in the historical structure

of the capital’s centre: the Area

Urban Plan for “A cultural axis –

Episcopiei Street, Pictor Verona

Street, Gradina Icoanei” by archi-

tect Serban Sturdza and Prodid

which, for over fi ve years, has got

the urban planning endorsement.

And no more.

In 2009 though, following numer-

ous requests by architect Șerban

Sturdza, the project leader, the

city hall, accepted to implement

a small portion of the AUP, the

SS treet Delivery a devenit

foarte repede un eveni-

ment stradal „trendy”,

un fenomen, al cărui

succes aproape că-i caniba-

lizează resorturile profunde:

de la distanță, pare un soi de

Oktoberfest estival, miniatural,

dâmbovițean, unde în loc de bere

se consumă cultură.

„În spatele” evenimentului nu

este însă o urzeală de PR, ci un

plan strategic de reabilitare urba-

nă și posibil model de intervenție

îîn țesutul istoric al centrului

Capitalei: Planul Urbanistic Zonal

„Traseu Cultural str. Episcopiei,

str. Pictor Verona, Grădina

Icoanei”, autor Șerban Sturdza

și Prodid, care de mai bine de

cinci ani are avizul de urbanism.

Și atât.

AAbia în 2009, după nenumăratele

solicitări ale arhitectului Șerban

Sturdza, coordonatorul proiec-

tului, Primăria a acceptat imple-

mentarea unui mic segment din

Cine: Ordinul Arhitecţilor

din România și Fundaţia

Cărturești

Who: The Chamber of

Romanian Architects and

Cărturești Foundation

For three days a year, we close Arthur Verona street access to cars and open it to people.

Timp de trei zile pean, închidem strada Arthur Verona pentrumașini și o deschidem pentru oameni.

Verona Operation – Street Delivery

Operaţiunea Verona –Street Delivery

P-TA BISERICIIANGLICANE

PIETONALPROPUS

Piața

Bisericii

Anglicane

Anglican

Church Square

Proiectul

urbanistic

integrat

Integrated

urban Projecct

9

www.streetdelivery.ro

rehabilitation of Anglican Church

Square. Although the Actually,

this should have included a turn-

ing of the street in that section

into a pedestrian area too, which

did not happen. Despite this and

other cuts, the work stands for

an achievement enjoyed by the

public, highlighting the dubious

contrast between such urban oa-

ses and a diversity of vandalisms

or usurpation of public space.

Simplifying the case, which is the

very mission of Street Delivery – a

non-profi t event of social respon-

sibility, meant to highlight roles

and functions of the public space

in order to make it work, at least

temporarily, as a place of commu-

nity awareness, without waiting

for the urban project to be fully

fi nalized. A permanent “pressure”

of the current state while going

forward with small steps until

authorities will understand that

3 days out of 365 are an extremely

avaricious concession for locals

and that such urban oases should

be constant.

It is satisfying that the action pat-

tern is contagious: Street Delivery

is simultaneously organized in

Timișoara, in Florimund Mercy

Street, while several similar ini-

tiatives and street events appear

in the capital, aiming at restor-

ing the city to its people, step

by step. ✎

PUZ, reabilitarea Pieței Bisericii

Anglicane, deși aceasta implica

în mod esențial și transformarea

în traseu pietonal a segmentului

din str. Pictor Arthur Verona care

acum desparte Grădina Icoanei de

parcul Casei Universitarilor. Cu

toate ciuntirile impuse, această

soluție elegantă este însușită cu

bucurie de public, accentuând

dubiosul contrast dintre astfel de

oaze urbane și varietatea de forme

de vandalizare sau confi scare a

spațiului public.

Simplifi când, tocmai asta e și

misiunea Street Delivery – un

eveniment cultural non-profi t, de

responsabilizare socială, gândit

să evidențieze roluri și func-

ții ale spațiului public în ideea

de-al face să funcționeze, mă-

car provizoriu, să intre ca loc în

conștiința comunității, fără a se

mai aștepta ca proiectul urbanis-

tic și de amenajare să fi e fi nali-

zat în amploarea lui. O „forțare”

permanentă a stării de fapt și o

avansare cu pași mici, până când

autoritățile vor înțelege că 3 zile

din 365 sunt o concesie extrem

de zgârcită pentru locuitori și că

astfel de oaze urbane ar trebui să

fi e o permanență.

E îmbucurător că modelul de

acțiune e molipsitor: Street

Delivery e organizat, simultan, și

în Timișoara, pe strada Florimund

Mercy, iar în Capitală sunt tot

mai multe inițiative similare și

evenimente stradale menite să

restituie orașul locuitorilor săi,

pas cu pas. ✎

10

Foto: Dacian Groza,

Luminiţa Klara Veer,

Galeria Sabot,

Brice Guillaume

Photo: Dacian Groza,

Luminiţa Klara Veer,

Galeria Sabot,

Brice Guillaume

F actory for rent. Th e

newspaper ad in 2009

followed the economical

crisis which blocked the

original plans of replacing the Th e

Paintbrush Factory, a former so-

cialist plant in Cluj, with an offi ce

and fl ats compound. At the same

time, a group of artists, curators,

cultural producers and manag-

ers was in search of fi nancially

convenient spaces.

Th is is how the top cultural

independent centre in Romania

probably appeared; not as a result

of cultural or urban public policies

or mega-investments coupled

with an architecture project, but

as a federation managing a place,

building and developing a collec-

tive entity with certain common

values along the respect for the

individuality of its members.

Î nchiriez fabrică.

Anunțul de ziar din

2009 venea ca urma-

re a crizei care oprise

planurile inițiale de înlocuire a

Fabricii de Pensule, o fostă între-

prindere socialistă din Cluj, cu un

ansamblu de birouri și locuințe.

Concomitent, un grup de artiști,

curatori, producători și manageri

culturali căuta spații accesibile

din punct de vedere fi nanciar.

AAșa a luat naștere probabil cel

mai important centru cultural

independent din România; nu ca

rezultat al unor politici cultura-

le sau urbane publice și nici al

unei megainvestiții cuplate cu

un proiect de arhitectură, ci sub

forma unei federații care asigură

administrarea unui loc, constru-

irea și dezvoltarea unei entități

colective care are la bază valori

An independent cultural centre and a social enterprise, a blend of creative improvisation and smart self-organization.

Un centru cultural independent și oîntreprindere socială, o combinaţie între improvizaţie creativă și autoorganizare inteligentă.

The Paintbrush Factory in Cluj

Fabrica de Pensule din Cluj

13

www.fabricadepensule.ro

Th e federation has a cultural

manager and a board of directors.

Th e 2500 sqm space was organ-

ized following the needs of the

members, in 30 modern art units,

with a minimal setup and essen-

tial technical equipment. Th e mix

of cultural display and produc-

tion is fascinating and constantly

feeds on energy, interdiscipli-

nary acts and visibility. On the

same fl oor one can acces artists’

workshops, contemporary art

galleries, music or contemporary

dance studios or an independent

theatre hall.

Th e Paintbrush Factory stands

and develops. It will probably

need a public support at a certain

point: not mere funding, but an

institutional one as well, perhaps

a public-private partnership to

cover the sustainability of the

project without interfering its

independence. Besides that, the

reconversion will probably also

ask for the coordination of an

architect. As in so many places,

the development produced by

alternative culture may initiate

a new issue – it may gentrify the

area and eventually endanger the

very future of the center. But we

will see what will be the long-

term impact in the immediate

urban context. ✎

comune în respectul individuali-

tății membrilor.

Federația este administrată

de un manager cultural și un

consiliu director. Spațiul de peste

2.500 mp a fost organizat, după

necesitățile membrilor, în 30 de

celule de artă contemporană,

cu amenajări minimale și doar

echipamente tehnice absolut

necesare. Amestecul de expunere

și de producție culturală e fasci-

nant și asigură în permanență

energii, salturi interdisciplinare

și vizibilitate. De pe același culoar

poți intra în ateliere de artiști,

galerii de artă contemporană,

studiouri muzicale sau de dans

contemporan ori într-o sală de

teatru independent.

Fabrica de Pensule rezistă și se

dezvoltă. Probabil însă că, la un

moment dat, va fi nevoie de o

susținere publică: nu doar fon-

duri, ci și un sprijin instituțional,

poate un parteneriat public-privat

care să asigure sustenabilitatea

proiectului fără a-i agresa inde-

pendența. Pe lângă aceasta, va fi

probabil necesară o coordonare

arhitecturală a reconversiei. Ca

în atâtea alte locuri, dezvoltarea

produsă de cultura altenativă

poate declanșa o nouă problemă –

ar putea gentrifi ca zona și, până

la urmă, periclita chiar viitorul

centrului. Urmează să vedem care

va fi impactul pe termen lung în

contextul urban imediat. ✎

14

W orker’s club clubs before

’89 were about “art bri-

gades”, heavy commu-

nist propaganda but also

about art circles and – tolerated

or simply well-hidden – rock con-

certs and projections of subversive

fi lms. Most of those changed after

1989 in bazaars or bingo halls,

with an amaying exception: the

club of Electroputere Craiova

Union turned though into an art

and contemporary culture centre.

Th e post-industrial recovery for

the art production is a classical

phenomenon by now. But in this

case, the factory did not remain

a mere name, but continues to

work on, and the centre does not

simply occupy certain industrial

areas left out, but reinvents, and

cooperates with the union, a place

VV ă mai amintiți cluburile

muncitorești de dinainte

de ’89? Brigăzi artistice,

propagandă comunistă

la greu, dar și cercuri de artă, și –

tolerate sau măcar bine ascun-

se – concerte rock și proiecții de

fi lme subversive. Majoritatea s-au

transformat apoi în bazaruri sau

săli de bingo. Clubul sindicatu-

lui de la Electroputere Craiova

a devenit însă centru de artă și

cultură contemporană.

Recuperarea postindustrială

pentru producția de artă e deja

un fenomen clasic. Dar, în acest

caz, fabrica n-a rămas doar ca

nume, ci activează în continuare,

iar centrul nu ia în posesie niște

spații industriale dezafectate, ci

reinventează, în colaborare cu

sindicatul, un loc și o instituție.

We lacked a background for cultural activities, so we started to build one. The other things just came along.

Ne lipsea un mediuîn care să activămcultural, așa căam început să-lconstruim. Restul avenit pe parcurs. Cine: Adrian Bojenoiu

(curator), Alexandru

Niculescu (artist vizual)

Who: Adrian Bojenoiu

(curator), Alexandru

Niculescu (visual artist)

Club Electroputere,Craiova

17

www.clubelectroputere.ro

and an institution. Starting with

the launch in 2010, the activity

of the centre exploded: a fi rm

curatorial programme, several ex-

hibitions, an elaborate catalogue,

“Romanian Cultural Resolution”,

the project for one of Romania’s

pavilions at 2011 Venice Biennale.

Th e natural participation to

the international arena blends

with building a local audience

and attracting visitors from the

country. People come to see key

works, listen to famous people

like Dan Perjovschi and take part

in fi lm projections or community

theatre shows. We hope a more

substantial physical change of

the building and the public space

(for the moment dull) in front of

it will happen in time. Th e club

could not only position and keep

Craiova on the map of contempo-

rary art, but also turn itself into

an urban hub of Craiova. ✎

De la inaugurarea din 2010,

activitatea centrului a explodat:

un program curatorial solid,

mai multe expoziții, un catalog

somptuos, „Romanian Cultural

Resolution”, proiectul pentru

unul dintre pavilioanele României

la ediția din 2011 a Bienalei de

la Veneția.

Participarea fără complexe la

lumea artistică internațională

se combină cu construirea unui

public local și atragerea de vizita-

tori din țară. Lumea vine să vadă

lucrări esențiale sau să-l asculte

pe Dan Perjovschi și să participe

la proiecții cinematografi ce sau

spectacole de teatru comunitar.

Așteptăm și o transformare fi zică

mai importantă a clădirii și a spa-

țiului public (deocamdată inert)

din fața acesteia. Clubul ar putea

nu doar să pună și să mențină

Craiova pe harta artei contem-

porane, ci să devină și un focar

urban pe harta Craiovei. ✎

18

O ver a century ago, it was

a landmark for connect-

ing the capital to the

European economy. A

monument of industrial ar-

chitecture by the Italian archi-

tect Giulio Magni, assisted by

Anghel Saligny: the Commodity

Exchange. In the ’80s it turned

into an administration site for

the building site of Ceausescu’s

Palace. After ’90 it went through

a devastating fi re, was abandoned

and declared a collapse. Th is

project saved it.

Following Teodor Frolu’s initia-

tive, DC Communications and

Headvertising initiated a rehabili-

tation strategy under a common

partnership: they saved the build-

ing from demolition buying it,

AA cum mai bine de-un

secol era simbolul

conectării capitalei la

economia europeană. Un

monument de arhitectură indus-

trială datorat arhitectului italian

Giulio Magni, cu asistența lui

AAnghel Saligny: Bursa Mărfurilor,

sau Vama Antrepozite. În anii

’80 devenise loc de organizare de

șantier pentru Casa Poporului.

După ’90 a suferit un incendiu

devastator, a fost abandonată și

declarată în stare de colaps. Acest

proiect a salvat-o.

La inițiativa lui Teodor Frolu,

societățile DC Communications

și Headvertising au pus la cale,

îîn parteneriat, o strategie de rea-

bbilitare: au salvat de la demolare

clădirea achiziționând-o, s-au

Cine: DC Communication,

Headvertising și

Re-Act Now Studio

Foto: Andrei Mărgulescu,

The Ark

Who: DC Communication,

Headvertising and

Re-Act Now Studio

Photo: Andrei Mărgulescu,

The Ark

A new house supporting the old façade, recovered and restored after the collaps.

O nouă casă, de care se sprijină vecheaffaţadă recuperatăși restaurată după colaps.

The Ark – Centre for Creative Industries, Rahova

The Ark – Centru de industrii creative, Rahova

21

www.theark.ro

struggled to get various permits,

took loans and started the works,

based on a brilliant reconversion

project done by Re-Act Now archi-

tecture offi ce.

Th e transformation actu-

ally expanded over three years:

practically, a new building came

up, “covered” by the old red-

brick façade, fully recovered and

restored, and whose frontispiece

still has the old name. Th e func-

tions of the old exchange were

reconverted following current

needs – the ground fl oor and

the basement as public spaces

for fairs, exhibitions and events,

and the three fl oors for offi ces for

creative industries.

Re-opened in 2007, the build-

ing was called the Ark. Th e same

year, Bucharest Urban Space

Association launched the TUB

project (TransCentral Urban

Bucharest), a model of urban

development following “urban

halls” and which placed the

Uranus–Rahova–Th e Ark area in

a possible Room of Alternative

Culture. Its role would be to help

regenerate a neighborhood with

huge social problems and start a

natural integration of the centre,

currently savagely cut by the to-

talitarian axes, and, together with

that, of all the cultural, social and

economic events along a route ex-

clusively dedicated to pedestrians

and cyclists. ✎

luptat pentru autorizații, s-au

împrumutat de la bancă și au

demarat lucrările, în baza unui

briliant proiect de reconversie

realizat de studioul de arhitectură

Re-Act Now.

Procesul de transformare a durat

trei ani: practic, a fost construită

o nouă clădire „învelită” de vechea

fațadă de cărămidă, integral recu-

perată și restaurată, și pe al cărei

frontispiciu încă fi gurează vechea

denumire. Funcționalitățile

vechii burse au fost reconvertite

conform necesităților actua-

le – parterul și subsolul ca spații

publice, pentru târguri, expo-

ziții și evenimente, iar cele trei

etaje ca zone de birouri pentru

industriile creative.

Redeschisă în 2007, clădirea a fost

rebotezată Th e Ark. În același an,

Asociatia Spațiu Urban București

lansa proiectul TUB (TransCentral

Urban București), un model de

dezvoltare urbană după conceptul

„camerelor urbane” și care plasa

zona Uranus–Rahova–Th e Ark

într-o posibilă Cameră de Cultură

Alternativă. Rolul acesteia ar fi să

contribuie la o regenerare a unui

cartier cu enorme probleme socia-

le și la o integrare naturală a cen-

trului, acum barbar secționat de

Calea 13 Septembrie și Bulevadul

Unirii și, odată cu asta, a tuturor

manifestărilor culturale, sociale

și economice, de-a lungul unui

traseu exclusiv dedicat pietonilor

și cicliștilor. ✎

22

Cine: Prodid, Asociaţia

Maria și Arhiterra

Who: Prodid, Maria

Association and ArhiterraA t the edge of Ţibănești,

part of a historical

route connecting Iași

to Vaslui, there is Petre

P. Carp’s complex, apparently

damned to neglect and degrada-

tion: an almost two hundred year

mansion, a mausoleum (allegedly

raised following Gustave Eiff el’s

plans, who lived there for a while),

a church and a tree park. Taken

by the communist regime in

1949, the mansion went through

vandalisms and brutal interven-

tions, being simply abandoned

gradually. Th e restoration of

the place to its owners brought

the opportunity of a surprising

rehabilitation formula.

Instead of a mere restoration

action, absolutely vital, the

initiators suggested the change

of its original function – from a

residence to an education and

research centre linked to the res-

toration of historical monuments,

traditional techniques in con-

struction, environmental archi-

tecture and sustainability, the key

owners being both the children

in the village, and the students

LL a marginea satului

Țibănești, pe un drum

istoric ce leagă Iașiul de

Vaslui, se afl ă ansamblul

conacului Petre P. Carp, care era

condamnat la uitare și degradare:

un conac vechi de aproape două

secole, un mausoleu (ridicat, spu-

ne-se, după planurile lui Gustave

Eiff el, care locuise o vreme aici),

o biserică și un parc dendrologic.

Confi scată de comuniști în 1949,

moșia a suportat devalizări și

intervenții brutale, fi ind lăsată,

treptat, în paragină. Repunerea în

drepturi a proprietarilor a prileju-

it dezvoltarea unei surprinzătoare

formule de reabilitare.

În locul „simplei” operațiuni de

restaurare, care se impunea de

la sine, inițiatorii au propus și

schimbarea funcției inițiale – din

reședință în centru de educație și

cercetare în meserii legate de re-

staurarea monumentelor istorice,

tehnici tradiționale în construcții,

arhitectură ecologică și suste-

nabilitate, principalii benefi ciari

fi ind atât copiii din sat, cât și

studenții la Arhitectură, Arte sau

Sociologie interesați de cursuri

Restoration through education

Restaurare prin educare

Ţibănești – traditional workshops

Ţibănești –ateliere tradiţionale

25

at architecture, arts of sociology

interested in summer courses

and camps. A staring point was

the general fact that experts in

traditional craftwork turn into an

endangered species.

In 2007, the fi rst workshops took

place: one for wood restoration

and ironwork, and a second for

clay work and wood sculpture

(more precisely, the backrest of

traditional roma chairs). In 2008,

a carpentry workshop took place

at the administration offi ce.

Following a partnership of Th e

Chamber of Romanian Architects,

Pro Patrimonio Foundation and

Les Compagnons du Devoir, a

French blacksmith was invited to

Ţibănești to set up a smithy and

to initiate a train a number of

blacksmiths in that community.

Th e initiative goes on and de-

velops, and each year several

workshops and labs are organized

to rediscover the old crafts, useful

both to the locals and to those in-

terested in heritage conservation.

Th erefore, in 2011, architecture

students and members of French

group of associations Rempart

equally worked together with

the village volunteers, experi-

mented earth, manure or recycled

paper plasters. Th ey found out

how simple and cheap technolo-

gies can improve the quality of a

vandalized space by brutal inter-

ventions with a set of concrete

covers done halfway through and

later abandoned. ✎

și ateliere de vară. Un punct de

plecare era și faptul că specialiștii

în meșteșuguri tradiționale sunt

pe cale de dispariție.

În 2007, au fost organizate pri-

mele ateliere: unul de restaurare

lemn și feronerie, unul de con-

strucții de lut și unul de sculptură

în lemn (mai exact, spătare de

scaune rudărești). În 2008, a fost

înfi ințat un atelier de tâmplărie

la casa Administrației conacului.

În urma unui parteneriat între

Ordinul Arhitecților din România,

Fundația Pro Patrimonio și

organizația Les Compagnons du

Devoir, un fi erar francez a fost

invitat la Țibănești, unde se pune

pe picioare un atelier de fi erărie,

în scopul de a iniția și a forma în

comunitate o serie de fi erari.

Inițiativa directorului Asociației

Maria, arhitectul Șerban Sturdza,

continuă și se dezvoltă, în fi ecare

an fi ind organizate o serie de ate-

liere și laboratoare pentru redes-

coperirea vechilor meșteșuguri,

utile în egală măsură localnicilor

și celor preocupați de conservarea

patrimoniului. Astfel, în 2011,

studenții la Arhitectură și mem-

brii grupului francez de asociații

Rempart au lucrat cot la cot cu vo-

luntarii din sat, au experimentat

tencuielile cu pământ și băligar

sau cu hârtie reciclată, descope-

rind cum tehnologiile simple și

ieftine pot ameliora calitatea unui

spațiu vandalizat de intervenții

brutale cu cămășuieli de beton

abandonate la jumătate. ✎

www.arhiterra.ro

26

I n between 2007–2009,

Dala Foundation identi-

fi ed 60 wooden churches

under serious degrada-

tion, some even under collapse, in

Hunedoara, Sibiu, Gorj and Vâlcea

counties. All of them are historical

monuments. In 2009, two of them

(Almașu Mic and Tomnatecul de

Sus) fell down.

Given such a case, Th e Chamber of

Romanian Architects initiated a

set of urgent intervention actions

in 2009, often as a time trial,

for emergency or even revival.

Certain churches were covered

with a temporary foil to protect

the degraded cover, the tile roof-

ing was repaired in the case of

others, and the wooden church

in Pogojeni Gorj was moved to

Cămărășeasca Monastery as an

exceptional recovery case.

ÎÎ n perioada 2007–2009,

Fundația Dala a iden-

tifi cat în județele

Hunedoara, Sibiu, Gorj

și Vâlcea 60 de biserici din lemn

îîntr-o stare extrem de avansa-

tă de degradare, unele chiar de

colaps. Toate sunt monumente

istorice. În 2009, două dintre ele

(Almașu Mic și Tomnatecul de

Sus) s-au dărâmat.

În aceste condiții, Ordinul

AArhitecților din România a

inițiat, în 2009, un set de măsuri

urgente de intervenție, adesea

contra cronometru, acțiuni de

prim-ajutor sau chiar de resus-

citare. Printre altele, anumite

bbiserici au fost acoperite provi-

zoriu cu folie pentru protejarea

îînvelitorii deteriorate, la câteva

a fost reparat acoperișul de țiglă

iar, ca măsură excepțională de

Cine: Ordinul Arhitecţilor

din România, ProPatrimonio

și Fundaţia Dala

Parteneri: Universitatea

de Arhitectură și Urbanism

„Ion Mincu” București,

Universitatea Naţională

de Artă București, Muzeul

Ţăranului Român, SoNoRo

Who: The Chamber of

Romanian Architects,

ProPatrimonio and Dala

Foundation

Partners: “Ion Mincu”

University of Architecture

and Urban Planning,

National University of

Arts, Romanian Peasant

Museum, SoNoRo

An emergency project for 60 historical monuments in Northern Oltenia and Southern Transylvania.

Proiect de primănecesitate pentru 60 de monumente istorice din nordul Olteniei șisudul Transilvaniei.

60 wooden churches

60 de biserici de lemn

Intervenții de urgență

la frescele bisericii

din Urși

Emergency interventions

on frescoes from the

church in Ursi

Biserica din Urși

The church in Ursi

Protejarea bisericii

din Urși

Protection for the

church in Ursi

Protejarea acoperișului

bisericii din Sălciva

Roof protection for the

church in Salciva

29

In 2010, the fi rst aid actions

continued, especially for the

Urși wooden church whose vault

collapsed on the 12th of June. Th e

critical state of paintings (mainly

the exterior ones where pieces

kept dropping daily) asked for an

extreme emergency intervention:

the frescoes were consolidated,

a temporary protection struc-

ture was built, the roof and the

iconostasis were disassembled

and a warehose for detached

frescoes was built. Th e works

went on in 2011 as well: a geo area

was set up; the structure project

and references for the restaura-

tion of frescoes are under way.

In October, the construction of a

new temporary wooden roof for

the Călugăreni church started.

At the same time with those

urgent interventions, lots of

events, information and raising

awareness campaigns, workshops,

exhibitions, debates, concerts and

charity events were organized, an

impressive eff ort meant to speed

up and explore the long term

strategies supported by a legisla-

tion able to protect such a herit-

age close to extinction. ✎

www.60-project.blogspot.com

salvare, biserica de lemn din

Pogojeni Gorj a fost strămutată la

Mănăstirea Cămărășeasca.

În 2010, au continuat lucrările de

prim-ajutor, în special la biserica

de lemn din Urși, a cărei boltă

se prăbușise la 12 iunie. Starea

critică a picturilor (în special a

celor exterioare, din care cădeau

zilnic bucăți) impunea o interven-

ție de maximă urgență: au fost

consolidate frescele, s-a construit

o structură provizorie de protec-

ție, s-au demontat acoperișul și

iconostasul și a fost construit un

depozit pentru frescele desprin-

se. Lucrările au continuat și în

2011: a fost întocmit un studiu

geo și sunt în curs de desfășurare

proiectul de rezistență și întoc-

mirea documentației de restau-

rare a frescelor. În octombrie, a

început construcția unui acoperiș

provizoriu de lemn la biserica

din Călugăreni.

În paralel cu toate aceste inter-

venții de prim-ajutor au fost orga-

nizate nenumărate evenimente,

campanii de informare și sensi-

bilizare, workshop-uri, expoziții,

discuții, concerte și acțiuni carita-

bile, o mobilizare impresionantă,

menită să urgenteze și identifi -

carea de strategii pe termen lung,

susținute de legi care să protejeze

acest patrimoniu afl at în pericol

de dispariție. ✎

30

A n extremely contro-

versial operation in

Bucharest made a part

of the centre sim-

ply melt away under our own

eyes: the apocalyptic landscape

seasoned with bulldozers in the

Berzei–Buzești area reminded

to many of us the brutality of

interventions in the 80s. Tens of

organizations joined, stating the

absence of public consultation

and the anachronism of an action

far away from the rules of mod-

ern urban planning, favouring

sustainability, pedestrians and

cyclists (the 2007 Leipzig Chart

and the 2010 Toldedo Declaration,

both signed by our country

as well).

Set up in 2008, as a reaction to

major issues of the capital such as

chaotic development, the dispari-

tion of green areas, as well as at-

tacks on the “Salvaţi Bucureștiul”

Cine: Asociaţia Salvaţi

Bucureștiul, Platforma

pentru București, Ordinul

Arhitecţilor din România și

Arhitecţii Voluntari

Who: Salvaţi Bucureștiul

Association, Platform for

Bucharest, The Chamber of

Romanian Architects and

Volunteering ArchitectsÎÎ n cadrul unei operațiuni

extrem de controversa-

te, o bucată din centrul

orașului a dispărut sub

ochii noștri: peisajul apocaliptic

agrementat cu buldozere din zona

Berzei–Buzești evoca pentru mulți

bbrutalitatea intervențiilor din

anii ’80. Zeci de organizații s-au

mobilizat, amendând absența

consultărilor publice și anacronis-

mul unei operații în dezacord cu

principiile urbanismului actual,

care privilegiază sustenabilitatea,

pietonii și bicicliștii (Carta de

la Leipzig, 2007 și Declarația de

la Toldedo, 2010, asumate și de

țara noastră).

Înfi ințată în 2008, ca reacție la

probleme majore ale Capitalei,

precum dezvoltarea haotică,

dispariția spațiilor verzi și agre-

siunile asupra patrimoniului,

AAsociația Salvați Bucureștiul și-a

propus, ca procedură urgentă de

Peace at Matache Market Hall

Pacea de la Hala Matache

Urban regeneration – Buzești–Uranus Axis

Regenerare urbană – Axa Buzești–Uranus

Foto / Photo: Dragoș Lumpan

(Save Bucharest) Association

aimed at, as an urgent type of

intervention, taking such an

attack in the court: therefore,

it turned into a legal entity in

no less than 25 trials. Valuable

time was hence saved to draw up

alternative solutions.

In early 2011, a coalition of 50

associations grouped under

the “Platform for Bucharest”

title forwarded authorities an

elaborate survey, “An alternative

vision to Buzești–Berzei–Uranus

Diametral”, which described

the background of a potential

integrated regeneration project.

In April, the Area Urban Plan

was cancelled by the court. In

June, following the pressure of

the coalition, the Ministry of

Development decided to stop the

works in the area and initiate a

public debate, taking the role of

a mediator between the town

hall, the NGOs, Th e Chamber of

Romanian Architects and the

experts. Th e team of “Arhitectii

Voluntari” (Volonteeer Architects)

launched the “Alternative Project

for Matache Market Hall”, a

intervenție, atacul în instanță: în

acest caz a inițiat nu mai puțin

de 25 de procese (pentru stoparea

demolărilor, anulări de autoriza-

ții, PUZ-uri, utilitate publică sau

expropieri). S-a câștigat astfel

timp prețios pentru elaborarea

unor soluții alternative.

La începutul lui 2011, o coa-

liție a 50 de asociații grupate

sub numele „Platforma pen-

tru București” a supus atenției

autorităților laboriosul studiu „O

viziune alternativă la Diametrala

Buzești–Berzei–Uranus”, care

descria cadrul unui posibil proiect

de regenerare integrată. În aprilie,

Planul Urbanistic Zonal a fost

anulat în instanță. În iunie, la

presiunea coaliției, Ministerul

Dezvoltării a dispus sistarea lu-

crărilor din zonă și inițierea unei

dezbateri publice, asumându-și

rolul de mediator între Primărie,

ONG-uri, Ordinul Arhitecților din

România și specialiști. Echipa

AArhitecții Voluntari a lansat

„Proiectul Alternativ pentru Hala

Matache” – o soluție sustena-

bbilă de dezvoltare a zonei prin

protejarea țesutului istoric rămas

32

33

sustainable development solution

of the area including the protec-

tion of the remained historical

fabric and the preservation of

the market as an identity core of

public spaces.

Following intense rounds of nego-

tiations, the administration and

the coalition announced in mid

summer that they reached a rea-

sonable compromise, the so-called

“Peace at Matache Open Market”

agreement: besides the preserva-

tion of Matache Market Hall on

the current location, they got the

commitment of the City Hall for

an integrated urban regeneration

of the neighbourhood, a fi rst seen

historical by many: it would be

the fi rst time when the principles

of such an intervention would

be applied in Romania where a

disadvantaged area is turned into

a high standard housing one,

following solid surveys, a possible

model for other cities across the

country. Yet, in October, the City

Hall hadn’t started the actual

urban regeneration process for

the neighborhood. ✎

și menținerea halei ca nucleu

identitar de spații publice.

După intense runde de negoci-

eri, edilii și coaliția au anunțat,

la mijlocul verii, că au ajuns

la un compromis rezonabil,

așa-numitul acord „Pacea de la

Hala Matache”: pe lângă păstrarea

Halei Matache pe actualul ampla-

sament, s-a obținut angajamentul

Primăriei pentru regenerarea

urbană integrată a cartierului, o

premieră pe care mulți au consi-

derat-o istorică: ar fi prima oară

când s-ar aplica și în România

principiile unei astfel de de inter-

venții, prin care o zonă defavori-

zată e transformată, după studii

temeinice, într-una cu standarde

înalte de locuire, un posibil model

pentru alte orașe din țară. Totuși,

până în octombrie, Primăria încă

nu demarase procesul efectiv de

regenerare urbană integrată a

cartierului Matache. ✎

Proiectul

Arhitecților

Voluntari

Volunteering

Architects'

project

www.bucurestiulmeu.ro

34

Cine: a|r|a – Asociaţia

„Arhitectură. Restaurare.

Arheologie”

Who: a|r|a – “Architecture.

Restoration. Archeology”

Association

T he Roșia Montană

Mining project is a very

popular topic for many

years, and quite noisily

referred to, so it is rather dif-

fi cult to go beyond words and

even harder to fi nd out the truth.

High notes, increasingly shrewd

ventriloquists and pink promises,

a war of impressions on values

with a clear market price list.

Meanwhile, in almost total dumb-

ness, an implacable war goes on:

lately, over 150 houses were de-

molished or left degraded, and the

case only points out the destruc-

tions planned once this huge gold

surface extraction starts.

In fact, starting with 2002,

the International Council on

Monuments and Sites (ICOMOS –

the largest world association on

heritage) regularly affi rmed its

point of view on such threats,

DD espre Roșia Montană se

vorbește foarte mult, de

foarte mulți ani, și pe

tonalități ridicate, încât e

greu să mai vezi altceva decât vor-

bbele și tot mai greu să poți decela

adevărul. Vocalize acute, ventri-

loci tot mai abili și promisiuni

rozalii, un război al impresiilor

despre valori cu mercurial expli-

cit. În tot acest timp, în muțenie

aproape deplină, se consumă un

război implacabil: în ultimii ani,

peste 150 de case au fost demolate

sau lăsate-n ruină, bilanț ce abia

prefi gurează distrugerile planifi -

cate odată cu începerea imensei

exploatării aurifere de suprafață.

În fapt, încă din 2002,

International Council on

Monuments and Sites (ICOMOS –

cea mai mare organizație pro-

fesională din lume în domeniul

patrimoniului) – s-a pronunțat

Concrete action instead of just protest.

Nu doar proteste, ciși acţiuni concrete.

Ctrl-S: Roșia Montană

asking the Romanian state to take

action, save this site and evaluate

it to be nominated on the World

Heritage List. Even if “unheard”

of, several wide-known science

organisations annually sign up

resolutions, letters and position

papers to support the endangered

heritage; given this background,

the actions of the Romanian or-

ganizations should be referred to

more carefully.

Starting with 2007, the

“Architecture. Restoration.

Archeology” Association carries

out several projects for the cul-

tural heritage in Roșia Montană.

Moreover, it initiated various ac-

tions for the site to be part of the

UNESCO World Heritage, providing

the documents for the offi cial

registration to the Ministry of

Culture; following the initiative

of A.R.A., the International Union

of Architects adopted a resolu-

tion to support this exceptional

heritage. It is notable that such

mobilizing actions of the associa-

tion (including in the court) are

doubled by practical and exem-

plary initiatives, such as the fi ve

editions of A.R.A. Summer School

regulat în privința acestor ame-

nințări, solicitând statului român

să acționeze pentru salvarea

acestui sit și evaluarea sa în ve-

derea nominalizării pentru Lista

Patrimoniului Mondial. Chiar

dacă „neauzite” aici, nenumărate

organisme științifi ce de calibru

din lume semnează anual rezo-

luții, scrisori și luări de poziție în

sprijinul patrimoniului ame-

nințat, context în care acțiunile

organizațiilor românești ar trebui

decelate cu mai multă atenție.

Din 2007, Asociația „Arhitectură.

Restaurare. Arheologie” (A.R.A.)

dezvoltă numeroase proiec-

te pentru protejarea valorilor

patrimoniului cultural de la

Roșia Montană. În plus, a inițiat

demersurile de înscriere a sitului

îîn Patrimoniul Mondial UNESCO,

furnizând Ministerului Culturii

documentația pentru declanșarea

procedurii ofi ciale; tot la inițiativa

A.R.A., Uniunea Internațională a

AArhitecților a adoptat o rezoluție

îîn sprijinul protejării acestui pa-

trimoniu excepțional. Remarcabil

e că acțiunile militante ale

organizației (inclusiv în justiție)

sunt dublate de inițiative practice

36

37

www.simpara.ro

(for architecture undergradu-

ates) which take place in Roșia

Montană since 2009.

Th e aim is both the data on the

threatened architectural heritage,

as well as protecting it through

practical works of restoring

historical buildings. Th us, emer-

gency temporary interventions

were completed at the Reformed

Church Offi ce, as well as resto-

ration works to the Unitarian

Church House, the Unitarian

Church and traditional mining

houses. Everything based on low

funding, traditional materials and

crafts and a direct commitment

of the community: local labour

and craftsmen, knowledge and

techniques still alive in special-

ized masonry, carpentry, iron

or limestone work. A model of

intervention was thus provided,

and it may be used on for a sus-

tainable development of an area

hosting the oldest mining loca-

tion in the country, and one of

the most important in the world.

Loosing that, we could just show

off with the widest open quarry

in Europe. ✎

și demonstrative, precum cele

cinci ediții ale Școlii de vară A.R.A.

(dedicate studenților arhitecți) și

care, din 2009, se desfășoară la

Roșia Montană.

Se urmărește aici atât documen-

tarea patrimoniului arhitectural

amenințat, cât și protejarea, prin

lucrări practice de restaurare, a

unor edifi cii istorice. Astfel, s-au

făcut atât intervenții de urgen-

ță, provizorii, la Ofi ciul Parohial

Reformat, cât și lucrări de restau-

rare la Casa Parohială Unitariană,

Biserica Unitariană și locuințe

minerești tradiționale. Totul

cu mijloace fi nanciare reduse,

materiale și tehnici tradiționale și

implicarea directă a comunității:

forță de muncă și meșteri locali,

cunoștințe și practici încă vii în

lucrări specializate de pietrărie,

dulgherie, fi erărie sau vărărit. A

fost furnizat astfel și un model de

intervenție, care ar putea fi multi-

plicat pentru dezvoltarea durabilă

a zonei ce găzduiește cea mai

veche așezare minieră din țară și

una dintre cele mai semnifi cative

din lume. În contrapartidă, ne-am

putea făli cu cea mai mare carieră

cu crater deschis din Europa. ✎

38

F erentari, sometimes

knows as Frentexas or

Ghettoland, is the area

with the worst reputa-

tion in the capital. Th ere are

the cheapest, but also the most

diffi cult housings to sell, and the

taxi drivers in the centre often

decline a call. Yet there are also

people willing to work voluntarily

in a place where everybody wants

to run away from.

In 2009, Komunitas Association,

set up by a few researchers on

social sciences, ran several a

participative urbanism project,

“Our city – our decision”: inter-

active workshops with children

form Ferentari and students

from “Ion Mincu” University

for Architecture and Urbanism

and a mapping of the needs

of the community – the most

urgent and achievable being the

FF erentari, uneori po-

reclit Ferentexas sau

Ghettoland, e cartierul cu

cea mai șifonată reputa-

ție din capitală. Aici sunt cele mai

ieftine, dar și mai greu de vândut

locuințe iar taximetriștii din cen-

tru refuză adesea să vină. Sunt,

îînsă, și oameni care-și fac benevol

de lucru în locul de care fug toți.

În 2009, Asociația Komunitas,

fondată de niște tineri cercetători

îîn domeniul științelor sociale, a

derulat un proiect de urbanism

participativ, „Orașul nostru –

decizia noastră”: ateliere de lucru

interactive cu elevi din Ferentari

și studenții de la Facultatea de

AArhitectură „Ion Mincu”, și o

inventariere a nevoilor comuni-

tății – cea mai urgentă și soluțio-

nabilă fi ind revitalizarea parcu-

lui din Aleea Livezilor. Pentru

succesul unei interveții urbane de

Cine: Asociaţia Komunitas

Parteneri: L’Armoire

Urbaine (Franţa), Asociaţia

pentru Dezvoltare

Comunitară Ferentari,

Asociaţia Peisagiștilor din

România și Administraţia

Domeniului Public sector 5

Who: Komunitas Association

Partners: L’Armoire Urbaine

(Franţa), Ferentari

Association for Community

Development, Association

of Landscape Planners in

Romania and the District 5

Administration of

Public Areas

Irrespective of its stigma, a community can work and be aware that it can only win through active involvement.

Oricât ar fi de stigmatizată, o comunitate poate coopera șiconștientiza că are doar de câștigat prin implicarea activă.

Urban intervention in Ferentari – Livezilor Alley

Intervenţie urbanăîn Ferentari –Aleea Livezilor

41

www.din-inima-cartierului-meu.blogspot.com

rehabilitation of Livezilor Alley

Park. To be successful in a massive

urban intervention, the organisa-

tion aimed at taking action with

the locals instead of doing some-

thing for them.

Th e project started in February

2011 with some workshops at

School 136, and the students

were invited to show, via collage

and drawings on photographs,

how they would like the park to

change. Adults were consulted

then, and architects and land-

scape planners suggested various

alternatives, for both partial and

permanent rehabilitation, while

the professional project of the

whole park was to be implement-

ed by sector 5 town hall admin-

istration when the funds were

going to be available.

Starting almost from zero, the

benefi ciaries were directly in-

volved in coordinating the work

for a football ground, install-

ing benches and rubbish bins,

cleaning the green areas and the

park. Th eir awesome park was

celebrated with a big party –

Ferentari Delivery. ✎

amploare, organizația a înțeles că,

în loc să facă ceva pentru locui-

tori, trebuie să acționeze împreu-

nă cu ei.ă

Proiectul „Din inima cartierului

meu” a debutat în februarie 2011

cu niște ateliere de lucru la Școala

136, elevii fi ind invitați să arate,

prin colaje și desene pe fotografi i,

cum și-ar dori să schimbe parcul.

Au fost consultați și adulții, apoi

arhitecții peisagiști au propus

câteva variante de revitalizare,

atât parțială cât și permanentă,

proiectul profesionist de ame-

najare a întregului parc urmând

să fi e pus în aplicare de edilii

sectorului 5 când vor dispune de

sufi ciente resurse.

Pornind aproape de la zero, be-

nefi ciarii au participat direct la

amenajarea unui teren de fotbal,

amplasarea de bănci și coșuri de

gunoi și salubrizarea de amploare

a parcului. Apoi au sărbătorit cu o

paranghelie, „Ferentari Delivery”,

că au „un parc boboc”. ✎

42

W hen speaking generally

of “communist blocks”

we forget that behind

this obsessive expression

there are extremely diverse urban,

architectural and social cases:

large neighbourhoods at the edge

of the city, but also Ceausescu’s

interventions in the centre; ex-

clusive residential areas and fl at

whose cost drops down; wide free

spaces or formless waste grounds

around the buildings.

Magic Blocks is a research pro-

gramme of alternative projects

and interventions for the blocks

in the socialist era; it started from

two assumptions: fi rst, that the

issue of rehabilitating the blocks

is not a mere technical one, but

that it implies urban regen-

eration, which should include

strategies and projects both for

CC ând vorbim, gene-

ric, despre „blocurile

comuniste”, uităm că

în spatele obsedantei

expresii se ascund situații urbane,

arhitecturale și sociale cum nu se

poate mai diferite: mari cartiere

la periferie și operațiile ceaușiste

din centru; reședințe exclusiviste

și apartamente care-și pierd tot

mai mult valoarea; uriașe spații

libere sau maidane informe în

jjurul clădirilor.

Magic Blocks este un program de

cercetare, proiecte alternative și

intervenții în cartierele de blocuri

din perioada socialistă, și a pornit

de la două convingeri: întâi, că

problema reabilitării blocurilor

nu e doar una tehnică, ci și de

regenerare urbană, care ar trebui

să implice strategii și proiecte atât

pentru construcții, cât și pentru

Cine: Asociaţia

Zeppelin, Point4,

Archis Interventions și

Hackenbroich Architekten,

în colaborare cu ATU,

Space Syntax Romania,

StudioBASAR, Platforma 9,81

Who: Zeppelin

Association, Point4,

Archis Interventions și

Hackenbroich Architekten,

in cooperation with ATU,

Space Syntax Romania,

StudioBASAR, Platforma 9,81

People call them matchboxes. Nobody loves the blocks of flats of the socialist era, yet most of the urban population lives there.

Oamenii le numesc cutii de chibrituri.Nimeni nu iubește blocurile din perioada socialistă, însă în ele locuiește cea mai mare parte a populaţiei noastre urbane.

Magic Blocks

OBOR

O ORO OR

RO

R

Deschiderea spațiului public

Opening up public space

Un salon urban

An urban living room

Un loc al comunității

Community space

O trecere între două lumi

A passage between two worlds

Localizarea

intervențiilor pe

Calea Moșilor

Interventions on

Calea Moșilor

Boulevard

Un model de dezvoltare: O arie de

intervenţie (un nou spaţiu public), o

deschidere a cortinei prin funcţiuni

publice, și un sistem de reglementare

pentru introducerea de funcţiuni noi în

ţesutul vechi din spatele blocurilor

A development model: An intervention

area (a new public space), an opening of

the curtain through public functions,

and a regulation system for inserting

new functions in the fabric behind the

blocks of flats

Exemple de intervenții

Interventions examples

45

www.zeppelin-magazine.net

constructions, as well as for the

public space and community

interventions; and then, that such

neighbourhoods do not only stand

for issues, but also include un-

foreseen perspectives for a better

balanced urban development.

In 2009, certain typologies were

researched, and various ideas

and principles for a regeneration

strategy were thought, including

possible solutions for a few key

areas. In 2010, the team focused

on the grand totalitarian aexes in

the centre and the waste grounds

behind them. For the Calea

Moșilor study case, certain solu-

tions were looked after to change

such ignored places in genuine

public spaces to be used as ele-

ments of reviving the historical

city behind the concrete curtain.

Th e urban strategy was connected

to a series of interventions placed

in key-locations and implement-

ed with the local community:

pointing out that real things

can happen, while working as

democratic tests of a professional

initiative. Starting with 2011, the

project is to be further promoted,

aiming for an economic model,

including the cooperation with

the authorities to start certain

pilot-projects. ✎

Th e programme is constantly supportedby Erste Foundation and Goethe Institute,and had the support of the Embassy of Netherlands, the Austrian Cultural Forum,the Romanian Cultural Institute throughCantemir Program, and the Union of Architects in Romania.

spațiul public și pentru opera-

ții comunitare; apoi, că aceste

cartiere nu aduc doar probleme, ci

și perspective nebănuite pentru o

dezvoltare urbană mai echilibrată.

În 2009, s-au cercetat tipologii

și s-au propus idei și principii

pentru o strategie de regenerare

și soluții posibile pentru câteva

locuri reprezentative. În 2010,

echipa s-a concentrat asupra

marilor bulevarde din centru și a

maidanelor din spatele acestora.

Luând Calea Moșilor ca studiu

de caz, s-au căutat soluții pentru

transformarea acestor locuri ale

nimănui în spații publice verita-

bile și folosirea lor ca elemente

de activare ale orașului istoric

din spatele cortinei de beton.

Strategia urbană a fost legată de o

serie de intervenții amplasate în

locuri-cheie și realizate împreună

cu comunitatea locală: semnale că

se pot întâmpla lucruri concrete,

dar și testări democratice ale unui

demers profesional. Din 2011, se

lucrează la promovarea proiectu-

lui și la construirea unui model

economic și a unor colaborări cu

diferite autorități pentru demara-

rea unor proiecte-pilot. ✎

Programul este susținut permanent decătre Erste Foundation și Goethe Institutși a benefi ciat de susținerea AmbasadeiRegatului Țărilor de Jos, a Forumului CulturalAustriac, a Institutului Cultural Român prinProgramul Cantemir și a Uniunii Arhitecțilordin România.

Non-locuri în spatele cortinelor de

beton: zone abandonate sau prost

folosite, dar și o rezervă de spaţii

publice pentru oraș

Non-places behind the socialist

boulevards: abandoned or ill-used areas,

but also an un-acknowledged reserve in

the heart of the city

46

T he word “kalaka” has in

our language meanings

as close as Dr Jekyll & Mr

Hyde: the negative one,

from the Middle Ages, referring

to unpaid and bad quality work,

made with no enthusiasm; the

tradition also left the good one –

the mutual support between

fellows or neighbours, a fi nal-

ized work, regularly followed by a

small party.

In 2008, Ordorheiu Secuiesc

Community Foundation aimed at

reviving this extraordinary tradi-

tion. Once the town hall, a news-

paper and a few local companies

joined the idea, they managed

to mobilize over 120 locals who

worked voluntarily, and in their

own benefi t, to rehabilitate the

playing grounds in 4 quarters,

turning them into clean, safe

CC uvântul „clacă” are în

limba noastră sensuri

la fel de apropiate ca Dr.

Jekyll & Mr. Hyde: cel rău,

rămas din feudalism, e de muncă

obligatorie neplătită și lucru de

mântuială, fără tragere de inimă,

prost; tradiția ni l-a lăsat însă și

pe cel bun – de ajutor colectiv re-

ciproc între consăteni sau vecini,

activitate fi nalizată, de regulă, cu

o mică petrecere.

În 2008, Fundația Comunitară din

Odorheiu Secuiesc și-a propus să

readucă la viață în mediul urban

această extraordinară tradiție.

După ce și-a atras ca parteneri

primăria, un ziar și câteva com-

panii locale, a reușit să mobili-

zeze peste 120 de localnici care

au muncit benevol și-n propriul

lor benefi ciu la renovarea tere-

nurilor de joacă din 4 cartiere,

Give, get, do.Să dai, să primești,să faci.

Cine: Fundaţia Comunitară

din Odorheiu Secuiesc

(SzKA)

Who: Odorheiu Secuiesc

Community Foundation (SzKA)

Urban KalakaClaca urbană

49

and enjoyable places. Th is model

then developed naturally, with

a similar event organized by the

association of a block of fl ats and

another one initiated by a young

lady and her friends.

In 2009, FCOS involved the locals

in the urban planning process,

collating their ideas about what

could be done with a damaged

well in a major park. Th ere were

over 5000 votes and the fund-

raising started. Th e organisation

then reiterated the challenge on

other issues pointed out by locals:

rehabilitating the only free sports

ground. Th e programme contin-

ues to develop through similar

projects run by the community in

its own benefi t.

When we knocked on the first

door in search of volunteers

the man said 'of course I

will come, it is my kids

playground.' We asked if

his neighbor would join. No.

We went to the neighbor and

asked if he would come. Of

course, he said, I drink my

coffee there. And, we asked

‘will your neighbor come?’

Again, no. Later as they

were working side by side on

the playground it was nice to

thank them both for coming.

(Christopher Worman,

Executive Director) ✎

transformându-le în locuri curate,

sigure și plăcute. Acest model

s-a dezvoltat apoi natural, cu un

eveniment similar organizat de

asociația unui bloc și altul pus

la punct de o tânără și gupul ei

de prieteni.

În 2009, FCOS i-a implicat pe

localnici în procesul de planifi -

care urbană, adunând părerile

lor în legătură cu ce ar fi de făcut

cu o fântână stricată dintr-un

parc important. S-au strâns

peste 5 000 de voturi și-a înce-

put atragerea de fonduri pentru

proiect. Organizația a repetat apoi

provocarea în jurul altei probleme

semnalate de locuitori: renovarea

singurului complex sportiv public

gratuit. Programul continuă să

se dezvolte prin astfel de proiec-

te coordonate de comunitate în

propriul ei benefi ciu.

Când am ciocănit la prima

uşă, în căutare de volun-

tari, omul a zis „fireşte că

voi veni, doar e locul unde

se joacă puştii mei”. L-am

întrebat dacă i se va alătu-

ra şi vecinul. Nu. Ne-am dus

apoi la vecin şi l-am între-

bat dacă ar veni. Fireşte,

ne-a zis, doar îmi beau

cafeaua acolo! L-am între-

bat dacă va veni şi vecinul

lui. Iarăşi nu. Mai târziu,

pe când munceau împreună umăr

la umăr la locul de joacă,

a fost fain să le mulţu-

mesc la amândoi c-au venit.

(Christopher Worman,

director executiv) ✎

www.szka.org

50

T he horrors of communist

collectivism left the su-

perstition that whatever

belongs to everybody

is actually nobody’s. Th e public

space, when not a mere abstract,

is a combatant – a pet hate of

private space. It is nobody’s, go-

ing to be ignored, degraded, and

annexed. unDAverde Association,

managed by young architects in-

terested in improving the quality

of public space, understood that

such a recovery includes healings

at human level: refreshing com-

mon sense, the sense of belong-

ing, the communion with local

values or a certain landscape.

Mureș River crosses in Romania

11 cities and four natural parks.

A non-metaphorical remark

states that the locals turned their

backs to it, similarly to denying

OO rorile colectivismului

comunist ne-au lăsat

superstiția că ce e al

tuturor nu e al nimă-

nui. Spațiul public, când nu e o

abstracțiune, e un beligerant – în

dușmănie de moarte cu spațiul

privat. E al nimănui, așadar,

predispus a fi ignorat, degradat,

anexat. Asociația unDAverde,

coordonată de trei tineri arhi-

tecți preocupați de ameliorarea

calității spațiului public, a înțeles

că o astfel de recuperare implică și

vindecări la nivel uman: trezirea

bbunului-simț, a sentimentului de

apartenență, de comuniune cu va-

lorile locale sau un anumit peisaj.

Râul Mureș traversează, în

România, unsprezece orașe și

patru parcuri naturale. O ob-

servație deloc metaforică e că

riveranii i-au întors spatele, ca și

Cine: Asociaţia unDAverde

Who: unDAverde Association

Feel at home.Simţiţi-vă ca acasă.

Mureș FaceFaţă de Mureș

53

an old ally and friend once they

started enjoying running water

and plastic bottles. Th e Mureș

Face project literally proposes a

change of attitude through an at-

tractive “shop window” along its

course, integrating certain simul-

taneous functions: navigation, ca-

noeing, cycling, trekking, fi shing,

industry, living and recreation.

Following the mapping of fi shing

routes – trekked and recorded

with a GPS receiver – a cycling

journey on Reghin–Tîrgu Mureș

section was proposed, including

minimal improvements, with

certain halts or refl ection places,

bridges over surrounding streams,

and information signposts.

Various design workshops were

organized on the water shore. Th e

area, initially trekked by fi sher-

men and agricultural tools only,

turned into an enjoyable route for

running, walking or cycling, far

from the busy traffi c. Kayak trips

can be organized along this fi rst

inter-urban park.

Th e concept could be applied from

Izvorul Mureșului to river mouth

(Szeged) across Transylvania.

Around 80 castles with gardens

are attraction points along this

journey, and tens of additional

services could be involved to

sustain tourism. Th e implemen-

tation of this initiative is funded

by Anvergo. ✎

www.undaverde.ro

cum s-ar dezice de-un vechi aliat

și prieten odată cu binefacerile

apei de la canal și-ale Pet-urilor.

Proiectul Față de Mureș propu-

ne, literalmente, o schimbare de

atitudine prin realizarea unei

„vitrine” atrăgătoare de-a lungul

său, integrând toate funcțiile care

se suprapun: navigație, canotaj,

ciclism, drumeții, pescuit, indus-

trie, viețuire și recreere.

După cartarea cărărilor

pescărești – parcurse și înregis-

trate cu un receptor GPS –, a fost

propus pe segmentul Reghin–

Târgu Mureș, cu amenajări mini-

male, un traseu pentru biciclete

agrementat cu locuri de popas

sau de contemplare, podețe peste

pârâurile afl uente, indicatoare și

panouri informative. S-au orga-

nizat workshop-uri de proiectare

pe malul apei. Calea bătută până

deunăzi doar de pescari și utilaje

agricole a devenit un plăcut tra-

seu pentru alergare, plimbare și

pedalare, departe de trafi cul auto.

De-a lungul acestui prim parc in-

terurban pot fi organizate excursii

cu caiace.

Conceptul ar putea fi implemen-

tat de la Izvorul Mureșului până

la vărsare (Szeged), traversând

Transilvania. În jur de 80 de

castele cu grădini sunt puncte de

atracție pentru traseu, și zeci de

servicii complementare pot fi an-

trenate pentru susținerea turis-

mului. Implementarea ințiativei e

susținută fi nanciar de Anvergo. ✎

54

Cine: Elevii secţiei de

arhitectură de la Liceul

de Artă Nagy István din

Miercurea-Ciuc. Profesori

îndrumători: Máthé Klára,

Korodi Szabolcs,

Köllő Miklós

Who: students of “Nagy

Istvan” Art High School,

architecture section.

Supervising teachers:

Máthé Klára, Korodi

Szabolcs, Köllő MiklósA t school, students learn.

At an architecture

school, they are to learn

a number of few things

on the job they will practice

(not all of them actually) follow-

ing quite a long time of study at

university. Well, the students of

“Nagy Istvan” High School learn,

starting with 2006, also in real

projects – interventions in various

areas in Harghita county. Part of

summer camps, they are of course

meant to make the students

familiar with the materials, the

role of a structure in an architec-

tural work, the progress from a

concept to real life; all on a rather

practical side, bringing an added

value to the place they set on.

And those things truly involved

the local communities they were

devoted to.

LL a școală, elevii învață. La

un liceu de arhitectură,

se presupune că învață

câte ceva despre o me-

serie pe care o vor practica (și nu

toți) după încă niște ani buni de

facultate. Ei bine, elevii Liceului

Nagy István învață, din 2006, și

prin proiecte reale – intervenții în

diferite zone din județul Harghita.

Realizate în cadrul unor tabe-

re de vară, acestea sunt, fi rește,

menite să-i familiarizeze pe elevi

cu materialele, cu rolul structurii

îîntr-o lucrare de arhitectură, cu

trecerea de la idee și-apoi proiect

la realitate; dar au și un rol practic

și aduc ceva în plus locului în care

se așază. Toate aceste acțiuni au

implicat și comunitățile locale

cărora le-au fost dedicate.

A case where community architecture is part of architectural pedagogy.

Un caz în carearhitectura comunitară devine parte aunei pedagogiiarhitecturale.

Public space interventions in Harghita County

Intervenţii în spaţiul public din Harghita

57

In 2008, in Ghiduț, close to

Lăzarea, three pedestrian bridges

were made of fi re trees off ered by

the town hall, bridges to make

the access to the school on the

hill easier. In 2009, in Frumoasa,

eight picnic areas were set up

close to a mineral water reservoir,

secured and run by the people in

the village. Th e areas turned into

the favourite places of locals for

parties and celebrations. Th e set

of interventions go on in 2011, at

Șugău cave Natural Park, in part-

nership with the autorities and

Lacul Roșu Adventure organiza-

tion. Th e set up includes bridges,

pathways, stops, signposting and

stops at the entrance to the cave.

Perhaps it is not a bad idea that

the fi rst works for the future

architects are those of public

interest, meant to support the

community, to value and protect

certain places and a local culture

of building. ✎

În 2008, la Ghiduț, lângă Lăzarea,

au fost construite trei poduri pie-

tonale din trunchiuri de brad puse

la dispoziție de către Primărie, po-

duri ce fac mai ușor accesul către

școala din deal. În 2009, în locali-

tatea Frumoasa, au fost amenaja-

te opt locuri de picnic în imediata

vecinătate a unui bazin de apă

minerală, captat și administrat

de către oamenii din sat. Zonele

au devenit locurile preferate ale

localnicilor pentru petreceri și

sărbători. Seria de intervenții a

continuat în 2011, în rezervația

naturală de la Peștera Șugău,

în parteneriat cu administrația

locală și cu organizația Lacul Roșu

Adventure. Amenajările cuprind

poduri, cărări, semnalizări, locuri

de popas la intrarea în peșteră.

Poate că nu e rău că primele

lucrări cu care au de-a face viitorii

arhitecți sunt unele de uz public,

destinate să ajute comunității,

să pună în valoare și să prote-

jeze locuri și o cultură locală

a construirii. ✎

58

I n Romania, the excep-

tional untainted places

are usually in a poor

economic and social

situation. While the accessible

and popular ones get the touristic

and economic development, they

also destroy the values which

made them attractive.

Danube Delta is a marvellous

place and the setting of terrify-

ing social issues. Tourism, the big

hope, is rather of the week-end

kind and comes up with mo-

torboats, luxurious ghettos

and concrete. Olympic Canoe

Champion Ivan Patzaichin (a man

of the Danube Deltas himself )

and architect Doru Frolu come up

with an infrastructure strategy

for a “slow tourism” in the Delta:

outsides major routes, with

longer trips and more profi table

ÎÎ n România, locurile

excepționale neconta-

minate se afl ă de obicei

într-o stare economică și

socială gravă. În schimb, cele ac-

cesibile și populare obțin dezvol-

tare turistică și economică, dar și

distrugerea tocmai a valorilor care

le-au făcut atractive.

Delta e în același timp un loc

minunat și scena unor proble-

me sociale înspăimântătoare.

Turismul e unul de weekend

și aduce până acum mai ales

bbărci cu motor, ghetouri de lux

și betoane. Campionul olimpic

Ivan Patzaichin și arhitectul

Teodor Frolu propun o strate-

gie de infrastructură pentru un

„turism slow” în Deltă: dincolo

de traseele majore, de mai lungă

durată și mai profi tabil pentru

localnici (mai ales cei din zonele

Cine: Asociaţia

„Ivan Patzaichin – Mila 23”

Arhitectură: SKAA

Construcţie bărci:

Paul Vasiliu

Designer: Grigore Mitrea

Foto: Dragoș Lumpan

Who: “Ivan Patzaichin –

Mila 23” Association

Architecture: SKAA

Boats: Paul Vasiliu

Designer: Grigore Mitrea

Photo: Dragoș Lumpan

An alternative to destructive and failing models of development in tourism or agriculture.

O alternativă la modelele nocive și falimentare de dezvoltare în turism sau agricultură.

Rowmania & Canotca

Centru de

acces pe

traseu

Access centres

along the

trail

61

www.rowmania.ro

for the locals (especially those in

isolated areas), more sensitive and

more sustainable too. A model to

match development to protec-

tion and to restore local traditions

and resources.

Th e format is an open one and

centred on a community: a series

of trips for human-powered boats

(no car roads or ships), genuine

eco tourist guesthouses to be

accredited against clear criteria.

Access centres along trips and

camping sites will be funded with

European money and then run

by the locals. Th e Ivan Patzaichin

Association, together with several

partners, is in charge with the

construction, funding and the

integrated management of the

project; once completed, it will

monitor and supervise the proper

use of resources.

Th e fi rst real achievement is a

prototype of the “canotca” done

with one of the last experts in the

Delta. Th e canotca is a hybrid of a

“lotca” (the traditional robust boat

of the Delta fi shermen) with a

canoe: a lighter boat in which you

can sail face forward. Th e boats

can be rent and left at certain

points along the route – a water-

world “rent-a-bike”. ✎

cele mai izolate), mai delicat și

mai sustenabil. Un model care

împacă dezvoltarea cu protecția

și recuperarea unor tradiții și

resurse locale.

Formatul este deschis și centrat

pe o comunitate: un sistem de

trasee pentru bărci cu vâsle (și

nu șosele și vapoare), pensiuni

eco-turistice veritabile ce vor fi

acreditate conform unor criterii

ferme. Centrele de acces pe trasee

și campingurile de pe parcursul

acestora vor fi fi nanțate din fon-

duri europene și apoi date în ad-

ministrare localnicilor. Asociația

Ivan Patzaichin, alături de mai

mulți parteneri, coordonează

construcția, fi nanțarea și mana-

gementul integrat al proiectului,

iar după fi nalizarea acestuia va

monitoriza și asigura buna utili-

zare a resurselor.

Prima realizare concretă este

prototipul „canotcii”, realizat

împreună cu unul dintre ultimii

marangozi ai Deltei. Canotca este

o hibridizare a lotcii cu canoea:

o lotcă mai ușoară și în care poți

vâsli cu fața. Bărcile vor putea

fi închiriate și lăsate în diferite

puncte pe traseu – cam cum se

face acum în orașele civilizate

cu bicicletele. ✎

62

What about a private city

I f something does not work, do not try

to force things, take a bigger hammer!

says one of Murphy’s laws. Applied in

our case, it would turn into: if the bike

lanes are not usable, take a bigger car! A country

for cars only works perfectly in the Middle East.

For us though, the pedestrian areas, the lanes,

the public transport are vital: we do not want to

argue about city slices by hammers.

S ome of the selected initiatives follow:

▶ Restoring the public space

▶ Prioritizing the pedestrian

▶ A smart public transport

▶ A decent urban life

▶ A common sense of daily life

▶ A social dialogue and collective participation

One could say that they actually initiate a

project-based critique, a diff erent kind of a dis-

course on the values of the built environment.

Not that it is truly new, if we browse the histo-

ries of architecture, yet it is necessary given the

cultural stand assumed by the authors of the

projects and the way this professional tradition

is well understood and updated. Th e projects

promote, in this respect, something we really

need: a genuine and responsible culture of the

built environment.

Cum ar fi un oraș privat

DD acă ceva nu merge, nu forța, ia un

ciocan mai mare! zice o lege a lui

Murphy. Aplicată la noi, ea ar suna cam

așa: dacă pistele de biciclete nu sunt

utilizabile, ia-ți o mașină mai mare! O țară doar

pentru autoturisme funcționează perfect în

Orientul Mijlociu. Pentru noi însă pietonalele,

pistele, transportul public sunt vitale: nu dorim

să ne disputăm felii din oraș cu ciocanele.

OO parte dintre inițiativele selectate

urmăresc:

▶ restituirea spațiului public

▶ impunerea interesului pietonal

▶ transportul public inteligent

▶ decența vieții urbane

▶ bunul-simț al vieții cotidiene

▶ dialogul social și participarea colectivă

Se poate spune că acestea inițiază, de fapt, o

critică prin proiect, un alt fel de discurs despre

valorile mediului construit. Nu ar fi ea atât de

nouă, dacă răsfoim istoriile de arhitectură, însă

e necesară prin poziția culturală asumată de

autorii proiectelor și prin modul în care această

tradiție profesională este bine înțeleasă și

actualizată. În acest sens, proiectele militează

pentru ceva de care avem mare nevoie: o cultură

autentică și responsabilă a mediului construit.

Two superposed textsby Constantin Goagea &Cosmin Caciuc

Două texte suprapuse deConstantin Goagea și Cosmin Caciuc

C.G.:

C.C.:

What we aimed at in this exhibition

Ce-am urmărit cu expoziţia asta

63

The conflict between the publicand the private interest

W e need:

▶ Investments in organising the

public space, able to stimulate

private initiatives

▶ Private initiatives able to stimulate invest-

ments in the public space.

It is a circular process: let’s think, for instance,

about the historical centre of Bucharest where

private investments at the ground fl oor of

various buildings cannot be separated by the

neighbouring public space: a terraced café

(private investment) depends on a pedestrian

lane (public investment). If squares or pedes-

trian lanes cannot be supported by converging

private interests, the quality of urban life is

sensibly lower and we feel its eff ects daily.

Why we need to developcoherently the urban activism

➀ A critical stand:

▶ socially relevant intentions and motivations

▶ a set of assumed cultural values

▶ knowing critical theories validated

internationally

▶ managing adequate tools of mapping and

discourse interpretation to assess ideologies

involved in social debates

▶ communicative action

▶ a creative capacity in problem-solving

▶ a multi-, inter- and

transdisciplinary approach

▶ a project-based research and experimenting

in known cases.

➁ A civic code of appropriating the city (by

educated and responsible citizens):

▶ Ethical principles of using urban spaces

▶ Good behaviour and intervention practice in

the public space

▶ Models of collective action, public reaction

and dissemination in the media.

Conflictul dintre interesul public și cel privat

A vem nevoie de:

▶ investiții în amenajarea spațiu-

lui public, capabile să stimuleze

inițiative private

▶ inițiative private capabile să stimuleze inves-

tițiile în spațiul public.

E un proces circular: să ne gândim, de pildă, la

centrul istoric al Capitalei, unde investițiile pri-

vate de la parterul clădirilor nu pot fi separate

de spațiul public adiacent: o cafenea cu o terasă

(investiție privată) depinde de un pietonal (in-

vestiție publică). Dacă piețele sau pietonalele nu

pot fi susținute de interese private convergente,

calitatea vieții urbane scade drastic și resimțim

zilnic consecințele ei.

De ce e nevoie ca să dezvoltăm coerent activismul urban

➀ O poziție critică:

▶ intenții și motivații relevante la nivel social

▶ un set de valori culturale asumate

▶ cunoașterea unor teorii critice validate la

nivel internațional

▶ stăpânirea unor instrumente pertinen-

te de cartografi ere și interpretare discursivă

pentru evaluarea ideologiilor implicate în

dezbaterile sociale

▶ acțiune comunicativă

▶ capacitate creativă în avansarea unor soluții

la probleme

▶ abordare multi-, inter- și transdisciplinară

▶ cercetare prin proiect și experimentare în

situații determinate.

➁ Un cod civil al însușirii orașului (de către

cetățeni educați și responsabili):

▶ principii etice de folosire a spațiilor urbane

▶ bune exemple de comportament și interven-

ție în spațiul public

▶ modele de acțiune colectivă, reacție publică și

diseminare în mass-media.

64

Following the experience of a totalitarian city,

it is time to refl ect on extreme capitalism,

the freedom of private economy at full speed.

Th is would exclusively imply small cars, limos,

mansions, mansions and mansions yet again,

offi ces, malls and supermarkets. And a few chic

cafés and relatively good restaurants. Perhaps.

And lots of apartment buildings, if the economy

were better. But it does not. Let’s imagine a

wide and spread suburb with no free place for

people “wasting time” or for ordinary thoughts.

Nothing for free. Everything for sale, everything

to be paid and consumed. Everyone having a

card in search of an ATM or to pay services and

goods. In the middle of the private city, the eyes

of citizens notice transactions solely. Starting

as kids. Playing may be natural for living beings

but, if it does not produce, it will spoil things.

Everything making a city to be beautiful, pleas-

ant and loved (freedom, elections, diversity,

options, changing one’s mind and hopes) would

be missed by everybody. Free spaces, mobility,

going out, meetings, and confrontation would

disappear. Th e same with parks and spaces for

education and culture. Issues invariably seen

under “etcetera”: optional, disposable and rath-

er unimportant now. To be done in the future.

A correct move to and from theworld and welfare

R ecent surveys claim though that edu-

cation and spaces for meeting, dia-

logue and culture are vital in a city and

cannot be substituted by malls, that

prosperity, welfare and balance rather come

with education and culture instead of exploita-

tion and strictly personal business. A correct

move to and fro of the world and welfare hap-

pen when there is a critical mass of biologically

and intellectually/morally balanced individuals.

It can be reached via complex actions, through

making a public space to stimulate the meeting,

assessment, negotiation, tolerance, reasoning,

and dialectics and not just through satisfying

and preserving the need of possessing things,

Not that the latter may be less important.

După ce am experimentat orașul totalitar, e

timpul să refl ectăm la extremul capitalism, la

libertatea economiei private dată la maximum.

AAsta ar implica exclusiv mașini mici, limuzine,

vile, vile și iar vile, birouri, malluri și supermar-

keturi. Și câteva cafenele șic și restaurante mai

acătării. Poate. Și blocuri multe, dacă ar mai

merge bine economia. Dar nu merge. Ni-l ima-

ginăm ca pe un intens și întins suburb care nu

are nici un loc liber pentru oameni care „pierd

vremea” sau pentru gânduri normale. Și nimic

gratuit. Totul e de vânzare, totul se plătește și

se consumă. Toți umblă cu carduri după aparate

de scos bani sau la plătit servicii și bunuri. În

mijlocul orașului privat, ochii cetățenilor văd

numai tranzacții. De mici copii. Joaca o fi na-

turală la fi ințele vii, dar, dacă nu produce ceva,

mai mult strică.

Tot ce face ca un oraș să fi e frumos, plăcut și

iubit (libertatea, alegerile, diversitatea, opțiu-

nile, răzgândirile și speranțele) ar lipsi tuturor.

AAr dispărea spațiile libere, mobilitatea, ieșirile,

îîntâlnirile, confruntarea. La fel și parcurile și

spațiile pentru educație și cultură. Chestiile

care sunt trecute invariabil la „și celelalte”:

deocamdată facultative, dispensabile, neimpor-

tante. De făcut pentru viitor.

Balansul corect al lumii șibunăstarea

TT otuși, studiile recente spun că educa-

ția și spațiile pentru întâlnire, dialog

și cultură sunt vitale pentru un oraș

și nu pot fi suplinite de malluri, că

prosperitatea, bunăstarea și echilibrul vin mai

degrabă din educație și cultură decât din ex-

ploatare și afaceri personale. Balansul corect al

lumii și bunăstarea se petrec atunci când există

o masă critică de indivizi echilibrați biologic

și intelectual/moral. Ceva ce poate fi atins prin

acțiuni complexe, prin crearea unui spațiu

public care să stimuleze întâlnirea, evaluarea,

negocierea, toleranța, argumentația, dialectica

și mai puțin prin satisfacerea și întreținerea

unor nevoi de acumulare a bunurilor. Nu că asta

ar fi mai puțin important.

C.G.:

65

Most of the initiatives and projects under this

exhibition rebuild the components of the public

space: parks, pedestrian lanes, routes, urban

rooms, markets and open areas accessible to

everyone. Others, uncomfortable, protesting,

aim at recovering the heritage, oppose the de-

struction and degradation of public goods.

The critical value of a placeversus using the space

W e believe in an urban economy able to

identify and seriously enhance the key

qualities of places. Th e place (or the

real context) is there before any devel-

opment projects (industrial or post-industrial

ones) and has lots of qualities (beyond resourc-

es), accumulated over a long time. In the last

seven decades, we learned in the good books

(Hannah Arendt, Henri Lefebvre, Karl Popper,

Kevin Lynch, Jürgen Habermas, Gianni Vattimo,

Kenneth Frampton, John Forester, Manuel

Castells) how to identify the values of a place,

how to deeply decode what seems invisible at a

hasty look and what we need to remember from

previous experience and accidents of modernity

in order to avoid making similar costly errors.

Rather worryingly, the identifi cation of the

essential qualities of a place and making use of

them on a long term are ethical issues ignored

by many local development projects locally.

For us, it is as crystal-clear that a place can-

not reduced to just an economic estimate of

fi nancial profi ts in a harmful way, outdated and

non-critical to the early modernity. Moreover,

a place cannot be use as a stake for an eco-

nomic rehabilitation when coherent social and

cultural projects miss or are simulated behind

circumstantial demagoguery.

Following the sanctifi cation of values for a place

for the cult of an investment profi t, there are

certain errors of estate speculations in our cit-

ies, for which the concept of quality in a public

space is still frivolous. We think that a social

and cultural gain connected to the material

profi t is fundamental.

Mai toate inițiativele și proiectele selectate în

această expoziție reconstruiesc componente-

le spațiului public: parcuri, pietonale, trasee,

camere urbane, piețe și zone deschise accesului

tuturor. Altele, incomode, protestatare, vizează

recuperarea patrimoniului, se opun distrugerii

și degradării bunului public.

Valoarea esenţială a locului vsexploatarea spaţiului

C redem într-o economie urbană capabi-

lă să identifi ce și să sporească sensibil

calitățile esențiale ale locurilor. Locul

(sau contextul concret) există înain-

tea proiectelor de dezvoltare (industrială sau

postindustrială) și e plin de calități (nu doar

de resurse), stratifi cate în timp îndelungat. În

ultimele șase decenii, am învățat din cărțile

bune (Hannah Arendt, Henri Lefebvre, Karl

Popper, Kevin Lynch, Jürgen Habermas, Gianni

Vattimo, Kenneth Frampton, John Forester,

Manuel Castells) cum să identifi căm valorile

locului, cum să descifrăm în adâncime ceea ce

pare invizibil la o privire superfi cială și ce să

reținem din experiențele anterioare și acciden-

tele modernității astfel încât să nu reproducem

aceleași costisitoare erori.

Îngrijorător, identifi carea calităților esențiale

ale unui loc și punerea lor în valoare pe termen

lung sunt chestiuni etice ignorate de multe pro-

iecte de dezvoltare de la noi. Pentru noi este cât

se poate de evident că un loc nu poate fi redus la

un calcul economic al profi turilor fi nanciare în

stilul păgubos, expirat și necritic al modernită-

ții timpurii. Mai mult, un loc nu poate fi folosit

ca miză pentru o reabilitare economică atunci

când proiecte sociale și culturale coerente

lipsesc sau când sunt simulate în spatele unor

demagogii de conjunctură.

În registrul sacrifi cării valorilor locului pen-

tru cultul profi tului unei investiții se înscriu

și erorile speculației imobiliare din marile

noastre orașe, pentru care noțiunea de calitate

a spațiului public e încă neglijabilă. Credem că

un câștig social și cultural asociat profi tului

material este indispensabil.

C.C.:

66

Regenerating processes

W e also believe in regenerating proc-

esses, in the fact that we cannot

take something out of the environ-

ment without off ering something in

exchange. Michel Serres proposed, not long

ago, a contract with the environment following

the social contract imagined by Jean-Jacques

Rousseau in the early days of Industrial

Revolution. Th at, when you cut a tree only if

you can replace it, one to grow in the next 20

years only, that asks for the exploitation to be

graduated, in order to cover a circuit of ongoing

recovery. Let us think how we could translate

such an idea on the built heritage of a city. If we

are to believe Steven A. Moore, what is the point

of promoting the good practice in architecture

and urban planning without designing fi rst

regenerating processes (economic, social and

cultural ones) able to sustain the shapes in the

built environment on a long term?

Ethical issues and areflexive reason

W ith the risk of mentioning over-used

phrases in the last decades, we believe

in the recovery of current urban and

architectural fragments (part of all

moments, of both history and modernity), for

rehabilitation, remaking, recycling. Th e reha-

bilitation involves a complex process of under-

standing the social, cultural and urban condi-

tion. Remaking stands for a critical journey,

a reduction of strong interventions, rejecting

tabula rasa and heroic, formalist and rhetoric

mega-projects, the respect for the past and the

present which are connected to appropriating

the space naturally. We are interested not only

in recycling materials (a social common sense

action), but in recycling critically ideas since

we speak of the same regenerating process

mentioned earlier.

Modern activism could gradually build a demo-

cratic project for a critical and communicative

reasoning “bottom up”, in opposition with

Procese regenerabile

DD e asemenea, credem în procese rege-

nerabile, în faptul că nu putem lua

ceva din mediul înconjurător fără să-i

dăm ceva în schimb. Michel Serres ne

propunea, nu demult, să încheiem un contract

cu mediul după modelul contractului soci-

al imaginat de Jean-Jaques Rousseau în zorii

Revoluției Industriale. Ca atunci când tai un

arbore doar dacă poți să pui altul în loc, care va

crește abia în 20 de ani, ceea ce implică necesi-

tatea dozării exploatării, astfel încât să asiguri

un circuit al refacerii perpetue. Să ne gândim

cum am putea traduce această idee cu privire

la fondul construit al unui oraș. Dacă îi dăm

crezare lui Steven A. Moore, ce sens ar avea

să promovăm exemple bune de arhitectură și

urbanism fără să proiectăm mai întâi procese

regenerabile (economice, sociale și culturale)

capabile să susțină pe termen lung formele din

mediul construit?

Probleme etice și oraţiune reflexivă

CC u riscul de-a invoca termeni bine tociți

în ultimele decenii, noi credem în

recuperarea fragmentelor urbane și

arhitecturale existente (care aparțin

tuturor momentelor, istoriei și modernității

deopotrivă), pentru reabilitare, reinventare, re-

ciclare. Reabilitarea implică un proces complex

de înțelegere a unei condiții sociale, culturale

și urbane. Reinventarea înseamnă pentru noi

o reparcurgere critică, o slăbire a intervențiilor

îîn forță, oroarea de tabula rasa și megaproiecte

eroice, formaliste și retorice, respectul pen-

tru urmele trecutului și prezentului de care

procesele de însușire a spațiului se leagă în mod

natural. Ne preocupă nu doar reciclarea materi-

alelor (un gest de bun-simț social), ci și recicla-

rea critică a ideilor, pentru că vorbim despre

același proces regenerativ amintit anterior.

AActivismul contemporan ar putea să-și constru-

iască în timp un proiect democratic pentru o

raționalitate critică și comunicativă „de jos în

C.C.:

67

the instrumental and reductionist reasoning

proposed by “top down”. Such reasoning would

rely on contextual actions, the critique of preju-

dices and the false understanding of reality,

the participatory dialogue, the “creative moral

improvisation” (suggested by John Forester),

and the creative adjustments to specifi c social

cases, the understanding of people’s hopes

and fears, their expectations and need of

collective recognition.

Invented projects

N one of those people were asked to do

anything, none was commissioned

or got a special incentive, so many

ask why they got into this when they

could have simply stayed away. Th ere is a lot to

be done in our private life and career, to avoid

interfering into what is not our business. Since

we could earn quite well, we manage, we side-

step somehow, and it is not that bad. And then,

why shouldn’t we leave this place if we dislike it

and keep criticising the things going badly?

Th ose projects started as inventions and went

on as adventures. Not too many models around,

no history reiterated, each going on in its

own way.

C reative volunteering may rely on:

▶ a rational observation of reality

▶ an intelligent interpretation of

daily changes

▶ a balanced social commitment (if optimist,

even better)

▶ relevant ideas and challenging hypotheses

starting with modesty

▶ smart solutions and rather not costly for the

issues of the public space

▶ critical and responsible evaluation

▶ an intense and ongoing public awareness.

sus”, în opoziție cu raționalitatea instrumen-

tală și reductivistă propulsată „de sus în jos”.

Această raționalitate s-ar baza pe acțiunea con-

textuală, pe critica prejudecăților și a falselor

înțelegeri ale realității, pe dialogul participativ,

pe „improvizația morală creativă” (propusă de

John Forester), pe adaptările creative la situații

sociale particulare, pe înțelegerea speranțe-

lor și temerilor locuitorilor, pe așteptările și

nevoia lor de recunoaștere colectivă.

Proiecte inventate

N ici unuia dintre acești oameni nu i-a

cerut nimeni să facă nimic, nici unul

n-a primit o comandă sau un stimu-

lent special, așa că mulți se întreabă

de ce s-au legat la cap când ar fi putut face

să nu-i doară. Sunt destule de făcut în viața

noastră privată și în cariera noastră ca să nu ne

amestecăm unde chiar nu ne fi erbe oala. Doar

suntem oameni care ar putea câștiga binișor,

ne descurcăm, o scăldăm noi cumva, nu e chiar

așa rău. Și apoi, de ce nu ne-am duce de-aici

dacă nu ne convine și tot cârtim că lucrurile

merg prost?

Proiectele astea au pornit ca niște invenții și au

continuat ca niște aventuri. Nu există modele

prea multe prin preajmă, nu se repetă istorii,

fi ecare s-a descurcat în felul lui.

V oluntariatul creativ s-ar putea baza pe:

▶ observația lucidă asupra realității

▶ interpretarea inteligentă a transfor-

mărilor cotidiene

▶ angajamentul social echilibrat (dacă e opti-

mist, cu atât mai bine)

▶ idei pertinente și ipoteze îndrăznețe conduse

de modestie

▶ soluții ingenioase și puțin costisitoare pentru

problemele spațiului public

▶ evaluări critice și responsabile

▶ conștientizare publică intensă și susținută.

C.G.:

A flight to fancy

R ather untranslatable, the verb “a

cășuna” could be interperetated as

“a fl ight of fancy” (a fi gment of one’s

imagination, sudden target, just like

that); it would rather fi t well the way such

initiatives come down. Romanian, city-like,

fully engaged to something as imprecisely… as

possible. And rather opposed the implacable: we

are poor, don’t you get it, no money, no one to

work with, who might come for this, I’m rather

busy now, I’d come but I’m away etc. People

need a fl ight to fancy.

Actually, a motivated action needs to develop

from a valid set of public aspirations, from a

non-biased understanding of social and cultural

trends, from a critical reasoning, a genuine

willingness of empowerment and openness,

and coordinated will.

Utopian economies

T he world we owe such initiatives is

both a normal and abnormal one. Not

that this was good to happen, to get

it, or such a case to happen previously.

Well, to implement such project, many of the

human and fi nancial resources able to make

them possible are diffi cult to spot. Such initia-

tives are linked to strange types of economy:

collectivism, commercial enterprises, social

partnerships, systems of fair distribution of

resources and profi ts… especially when those

profi ts do not exist. Th us, co-participation, com-

mitment and other similar stuff for which we

miss the time…

Despite that, we stand for alternative joint

ventures, for profi tableness in (rather) parallel

worlds, for a profi t to be measured by the units

of an economy of social meanings.

Since the profi t of such actions is, actually,

the minor detail for a better city, they could

be taken for ethical-aesthetic housekeeping

models of a city. Indeed, some of them man-

age to turn into economic models, a start for a

better future. A model for whom? For the city

A cășuna

DD estul de intraductibil, verbul „a cășuna”

(a „ți se pune pata”, a te lăsa bântuit

de-o idee, un obiectiv năpraznic, așa,

din senin, fără prea mari explicații)

s-ar potrivi destul de bine felului în care sunt

parașutate aceste inițiative în ordinea fi rească

a lucrurilor noastre. Românești, de oraș, total

angajate spre ceva cât se poate de... imprecis.

Și parcă puse de-a curmezișul implacabilului:

e sărăcie, dom’le, nu pricepi, nu sunt bani, nu

avem cu cine, cine crezi c-o să vină, acum sunt

ocupat, aș veni, dar sunt plecat etc. Oamenilor

trebuie să le cășuneze pe câte ceva.

În fapt, acțiunea motivată trebuie să se dezvol-

te dintr-un orizont valid de aspirații publice,

dintr-o înțelegere netendențioasă a fenome-

nelor sociale și culturale, din rațiunea critică,

dorința autentică de emancipare și deschidere,

și din voință coordonată.

Economii utopice

LL umea căreia i se adresează aceste iniți-

ative este, deopotrivă, cea mai normală

și mai anormală. Nu că n-ar fi fost bine

să se fi întâmplat, să ni se dea, sau să

fi existat situația asta dinainte. Ei bine, pentru

implementarea acestor proiecte, multe dintre

resursele umane și fi nanciare care-ar putea

să le facă posibile sunt greu de găsit. Aceste

inițiative se leagă de niște forme ciudate de

economie: colectivism, cooperativism, partene-

riate sociale, sisteme de distribuție echitabilă a

resurselor și profi turilor... mai ales atunci când

aceste pofi turi nu există. Așadar coparticipare,

implicare și alte chestii de-astea de care nu prea

avem vreme...

Totuși, noi milităm pentru joncțiunile al-

ternative, pentru rentabilitate în universuri

(aparent) paralele, pentru un profi t care se

poate măsura în unitățile unei economii a

semnifi cațiilor sociale.

Cum tot profi tul acestor acțiuni e, de fapt,

chiar detaliul mărunt care-ar face o urbe mai

bbună, ar putea fi numite modele de gospodărire

C.G.:

C.G.:

C.G.:

C.C.:

C.C.:

offi cials and other partners who could get the

resources and who should, sometimes, follow

such an example.

No contracts, no clients

W ell, actually clients are quite welcome,

but they woul rather like to be called

partners. But what kind of contracts

could be between people making such

projects? A contract where your counterpart

misses is a commitment to oneself, to one’s

own ambitions or limits. No clients paying

bills, but partners applying and developing: on

such projects, ideas are assumed given one’s

supply and for motivations out of a classi-

cal relationship between a client (benefi ciary,

according to the contract) and the executor.

A management issue: how to make the place

you live more comfortable. And, in the end,

one may get a good story too. One looks back,

and realizes what was done. Usually, for an NGO

or a group of people (who only got their ideas),

all projects should be part of the priorities of

local administration.

Well... what administration?

T own hall, municipality, prefecture,

parks and gardens or roads and in-

frastructure administration, envi-

ronmental protection, someone, the

government, the church, who, who, who? So

many serious issues who are never approached

as they are too complex, too ordinary or in such

a chronic state that they will continue for ever.

On the other hand, it is not acceptable to blame

the administration for everything – sometime

it does not have the time, resources, manage-

ment capacity, know how or especially the time

for research and evidence. We need a crea-

tive, optimist and proactive administration.

We believe we need an agreement. Let’s start

from here! ✎

etico-estetică a orașului. Da, unele dintre ele

reușesc să devină și modele economice, un

început pentru un viitor mai bun. Model pentru

cine? A, da, pentru primării și alți parteneri ca-

re-ar putea dispune de fonduri și care ar trebui,

uneori, să le urmeze exemplul.

Nu contracte, nu clienţi

N u că nu sunt bineveniți, dar ei ar

prefera să se numească parteneri. Ce

fel de contracte ar fi între cei care fac

astfel de proiecte? Un contract în care

lipsește partea adversă e un angajament față de

tine însuți, față de propriile ambiții sau limite.

Nu clienți care plătesc facturile, ci parteneri

care implementează și dezvoltă: cu astfel de

proiecte, ideile sunt asumate după puteri și

pentru motivații care nu au nimic de-a face

cu relația clasică dintre un client (benefi ciar,

cum zice-n contract) și un prestator. Chestie

de gospodăreală: cum să faci mai suportabil

locul în care să stai. Și la urmă poate te-alegi

și cu o poveste mișto. Te uiți în urmă și vezi că

ai făcut ceva. De obicei, pentru un ONG sau un

grup de oameni (nu au decât ideile cu ei), toate

proiectele astea ar trebui să se regăsească în

agenda administrației.

Acum… care administraţie?

P rimărie, municipalitate, prefectură,

parcuri și grădini, drumuri și infra-

structură, protecția mediului, cineva,

guvernul, biserica, cine, cine, cine?

Atâtea probleme serioase cărora nu le vine

niciodată rândul pentru că-s prea complexe,

prea banale ori atât de cronicizate încât pot să

mai reziste ca și până acum. Pe de altă parte,

nu-i normal să dai vina pentru orice pe admi-

nistrație – uneori chiar n-are timp, resurse,

capacitate organizatorică, know how și mai ales

răgaz pentru cercetare, documentare. Avem

nevoie de-o administrație creativă, optimistă

și proactivă. Credem că trebuie făcut un pact.

Aici începem! ✎

Mulţumiri

Mulţumim în primul rând celor care realizează

toate aceste proiecte. Lipsa de spaţiu a făcut

în cea mai mare parte imposibilă menţionarea, pe

lângă organizaţii, și a sutelor de oameni care

s-au implicat într-un fel sau altul în acţiunile

prezentate aici. Îi veţi găsi de obicei pe site-urile

proiectelor sau ale organizaţiilor.

Mulţumim autorilor fotografiilor pentru acordarea

drepturilor de publicare.

Expoziţia și publicaţia nu ar fi fost posibile

fără ajutorul acordat de cei care au mediat

relaţia cu diferitele organizaţii, care au adunat

imagini și informaţii și uneori au scris și

texte care au stat la baza materialelor finale:

Ioana Alexe, Alexandra Antonescu, Mirela Duculescu,

Raluca Munteanu, Luminiţa Klara Veer.

Organizatorii au făcut toate eforturile pentru a

verifica informaţiile și pentru a credita corect

proiectele prezentate și autorii fotografiilor.

În cazul unor greșeli sau omisiuni, vă rugăm să vă

adresaţi la office@zeppelin-magazine.net.

Special Thanks

First of all, we would like to thank all those

realizing these projects. Lack of space made it

impossible, in most cases, to mention, along with the

organizations, the hundreds of a people that, one

way or another, took part in the actions we presented

here. You will find most of them on the sites

dedicated to the projects and organizations.

Thanks to all the photographers that gave us the

publishing rights.

The exhibition and publication would not have been

possible without the help of those who mediated

our relation with different organizations, gathered

information and images and sometimes also wrote

texts that were used for the final materials:

Ioana Alexe, Alexandra Antonescu, Mirela Duculescu,

Raluca Munteanu, Luminiţa Klara Veer.

The organizers made their best to verify the data and

credit the projects in a proper way. Should there be

any errors or omissions, please contact us at

office@zeppelin-magazine.net.

Organizator / Organizer:

Asociaţia Zeppelin

www.zeppelin-magazine.net

Curatori / Curators:

Constantin Goagea, Cosmina Goagea,

Ștefan Ghenciulescu, Mugur Grosu, Cosmin Caciuc

Design grafic / Graphic design:

Radu Manelici, Dinu Dumbrăvician

Amenajare expoziţie (colaboratori) / Exhibition

design (collaborators):

Adrian Dobre, Andra Stan, Corina Marinescu

Echipa Zeppelin / Zeppelin team:

Raluca Marţiș, Camelia Ghiţă, Nona Beicu,

Adrian Hariga, Gabriel Morariu

Proiect susţinut de către / Project supported by:

ARCHISINTERVENTIONS

SEE

Proiect cultural finanţat dintimbrul arhitecturii

Cultural project supported byThe Chamber of RomanianArchitects under thearchitecture revenue stamp

Proiect cultural finanțatde Administrația FonduluiCultural Național

Cultural project financed byThe Administration of theNational Cultural Fund