caractersticile generale

8/16/2019 Caractersticile Generale

1/14

Caractersticile generale:

Bazinul hidrografic Arge este situat în sudul României i este delimitat laș șnord de Mun ii Făgăra i la sud de fluviul Dunărea.ț ș ș

Bazinul hidrografic Arge se învecinează la nord i vest cu bazinul hidrograficș șOltla vest cu bazinul hidrografic !edea i la est cu bazinul hidrografic "alomi a.ș ț

#ste situat într$o regiune foarte bine %o%ulată &%este '' milioane locuitori înzonele urbane i rurale( i dezvoltată&industrieagricultură%ăduri i resurseș ș șnaturale( din ară.ț

Bazinul Arge este unul dintre cele mai im%ortate bazine hidrografice dinșRomânia datorită %oten ialului foarte ridicat de %roducere a energiei i alimentareț ș

cu a%ă&%entru industrieiriga ii %o%ula ie inclunzând ca%itala )Bucure ti care esteț ț șsituată în acest bazin(.

De asemeneaacest bazin este unul dintre cele mai bune echi%ate bazinehidrografice din ară având un mare număr de lacuri de acumulare cu folosin eț țcom%le*e &%roducerea de energieatenuarea viituriloralimentări cu a%ă( dederiva ii bazinale i interbazinale de regularizăride indiguiride %rize de a%ă iț ș șaltele.

Din %unctul de vedere al gos%odăririlor resurselor de a%ăbazinul hidrograficArge se află în subordinea Direc iei de A%ă Arge $!edea a Administra iei +a ioaleș ț ș ț țA%ele Române.

Relief:

Bazinul hidrografic Arge este caracterizat %rintr$o mare diversitate de formeșde reliefde la câm%ii &re%rezentând ,- din su%rafa a bazinului( la dealuri &/0 (ț

i mun i &0( du%ă cum urmează1ș ț

$ 2âm%ii 3oase %ână la 455 de m altitudine 2âm%ia DunăriiArge ului iș șDâmbovi ei situate î %artea de sud a bazinului.ț

$ 6ona de deal cu altitudini între ,55 m i 4/55 m 7iemont 8etic în %arteașcentrală a bazinului.


2/14

$ 6ona de munte cu altitudini %ână la /955 de m Mun ii Făgăra în %artea deț șnord Mun ii 7iatra 2raiului în %artea de nord i Mun ii Bucegi în %artea deț ș țvest a bazinului.

:tilizarea terenului i vegeta ia1ș ț;n bazinul hidrografic Arge utilizarea terenului nu este uniformș

distribuită datorită diversită ii formelor de reliefcuverturii vegetale iț șdezvoltării economice.;n %rezentsu%rafa a bazinului este 1ț/ i =de%ozite de Frate tiș ș ș >(.

Clima:;n bazinul hidrografic Arge clima este tem%erat$continentalărece iș ș

%loioasă în zonele de munte & cu %ierderi mici %rin eva%ora ie( uscată iț șcalduroasă în zonele de câm%ie &cu %ierderi semnificative %rin infiltra ie iț șeva%orra ie(.ț

Hidrografia-resursele de apă-re eaua hidrograficățSursele i resursele de apăș


3/14

Bazinul hidrografic Arge dis%une de bogate resurse de a%ăsuficienteș %entru %rinci%alii utilizatori din zonădar neuniform distribuite în tim% ișs%a iu.ț7rinci%alele surse de a%ă din bazinul Arge sunt a%ele deș

su%rafa ăre%rezentate de râuri i lacuri de acumulare i a%eleț ș șsubterane&freatice i de mare adâncine(.ș

Tabel 1.Sursele i resursele de apă din bazinul hidrografic rgeș ș

Resursele de a%ă &milioanem'(

Resurse teoretice Resurse utilizabile

A%ele de su%rafa ăț 1960 4,


4/14

!lsan /0 *+R!ul 2oamnei 1,/ 1*3R!ul T!rgului /" 1,03

Carcino) +* 1+4ea5lo) 13 */",

2!mbo)nic 11, 3*0Calnistea 11" 1/+Gla)acioc 1", 3"

Sabar 1/+ 1*+2!mbo)i aț "3 ""+ Străbate 6unicipiul

7ucure tiș

Densitatea re elei hidrografice este de 5', m@mț / în medie i densitatea ma*imă %esteș4.-5 m@m/!ariând între 5.,< m@m/ în %artea centrală i 5.'5 m@mș / în %artea inferioară a bazinului.

7anta râului varianză de la 45 n zonele muntoasela 5.-$4 în zonele de deal i %ână la maișmu in de 5.4 în zonele de câm%ie.ț

;n %rezento re ea de /0 m de deriva ii &tunelegalerii i canale deschise( este în func iune înț ț ș ț bazinul Arge .ș

7rinci%alele lacuri de acumulare cu folosin e multi%le din bazin Arge sunt %rezentate în ?abel '.ț ș

2el mai mare lac de acumulare din bazin este !idraru cu o ca%acitate de -,9 milioane m' destinat %roducerii de energie electricăacumulare care a fost inaugurată în anul 4,9.

Mai 3os de bara3ul !idraru se află nouă acumulări de a%ăconstruite de$a lungul Arge uluișCu%eriorîn s%ecial %entru %roducerea de energie electrică i alimentarea cu a%ă &%entrușindustrieiriga ii%o%ula ie(ț ț

;n 4< a fost inaugurată acumularea Ogrezeni %e Arge ul inferior %entru alimentarea cu a%ă așBucure tiului în tim% ce %entru atenuarea viiturilor a fost construită încă din 40< acumulareașacul Morii %e râul Dâmbovi a.ț

Tabel *.#rincipalele acumulări de apă din bazinul hidrografic rgeș

cumulare R!u Capacitate %mil

Suprafață %ha'

Scop Tip 8năl imțe

n


5/14

m*'idraru rgeș +3 1,,, #G 133 103

(e tiș rgeș 1. +" #G G9 ", 103/Cerbureni rgeș 1.3 * #G G9 1 103Curtea de

rgeș

rgeș 1.1 "3 #G G9 10 10/,

;igoneni rgeș 1*.* 13 9R G9 1 10/

ăcăre tiș 2!mbo)i aț +.1 /*,

679

"3 100

SaticSperiata

2!mbo)i aț ,.1 1 #G G9 10

R!u orș T!rgului 3, 10, 1", 10/

Scopul acumulării 1 A?$atenuarea viiturilor 7#$%roducerea energiei AA$alimentarea cu a%ă "$iriga ii 7$%iscicultură R$recreereț

Tip bara5 1 A$arc 8$greutate 7$%ământ R$ancrocamente BM$bara3 mobil.

2elimitarea administrati)e ?i caracteristicele demografice


6/14

Bazinul hidrografic ArgeE este situat in 3udeul ArgeE Dambovia?eleorman8iurgiu"lfov Ei2ălăraEi.

OraEul BucureEti ca%ital ării cu o %o%ulaie de %este /5 milioane de locuitori %ermaneni estede asemenea situate in %artea infeioară a acestui bazin.Regiunea este dens %o%ulat in zona

situindu$se oraEe im%ortatnte %recum 7iteEti &40,555 locuitori( 2urtea de ArgeE &'9555( EiOltenia&/0555(.

"n bazin e*istă cateva oraEe mici cum sunt 2âm%ulung 8ăieEti sau ?itu si un mare numar delocalităi in zona rurala G ,


7/14

Scurgerea medie anuala Ccurgerea medie anuala si debitul cu asigurarea 9 inregistrate in seciunicaracteristice %e raul ArgeE Ei %e %rinci%alii săi afluieni sunt %rezentate in ?abel 9.

Tabel . Caracteristicile scurgerii pentru raul rge? ?i afluien@i

R!u $ungimetotală%&m'

Sec@iune $ungime%&m'

Suprafată%Am"' Scurgeremedieanuală%m*Bs'

2ebitcuasig.0%m*Bs'

ArgeE '-5 2ateasca 4-' '-05 //.-


8/14

>mpactul lucrărilor asupra mediului

Din %unct de vedere hidrologic im%actul nu a fost resimit mai deloc deoarece s$au blocat

anumite sectoare ale râului dând naEtere la bazine de acumulare folosite in general la %roducereade energie electrică Ei la irigarea unor zone agricole mai aride. 2um s$a arătat Ei mai sus %rintabele cu valori cel mai mare bazin de acumulare du%a râul ArgeE este !idrarul cu o ca%acitatede -,9 mil.m' de a%ă acesta ca%ătând afluienii montani Ei râului. Din %unct de vedere turisticacest lac este folosit %entru agrement.

"nsă avem %arte Ei de un im%act negativ asu%ra mediului. 7rin construcia acestui lac deacumulare s$a renunat la o bună %arte din versani aceEtia fiind dinamitai iar astfel s$a a3uns laun dezechilibru intre faună Ei vegetaie. 7e de altă %arte insă acest sacrificiu a fost beneficavalului zonei. Datorită albiilor largi %o%ulate la cantităi mari de %reci%itaii Ei aluviuni s$ar fi

a3uns la inundaii %uternice. "n ceea ce %riveEte sectorul de câm%ie acest lucru incă mai este %osibil indiguirile fiind %uine la numar iar bara3ele sunt din ce in ce mai mari.

>>TDR> >ST(R>C S> RC4T >4 S#T>D$ H>2R(GR=>C RGS E 2

A%ariia undelor de viitură Ei a fenomenelor caracteristice hazardului natural la inundaii. Dateînregistrate la staiile hidrometrice. 2aracteristic râurilor cu bazine de rece%ie mici %loiletoreniale %roduc debite deosebit de mari în tim% ce în subbazinele cu su%rafee mai mariefectul %loilor toreniale scade sensibil rolul determinant în formarea debitelor ma*ime revenind %loilor de lungă durată sau to%irii ză%ezilor su%ra%use %este o %erioadă %loioasă . "n bazinulhidrografic Arges s$au %rodus de$a lungul tim%ului numeroase inundatii. Dintre cele mai

cunoscute sunt cele din anii 44


9/14

7entru studierea frecvenei de a%ariie a undelor de viitură de %roducere a fenomenelor

caracteristice hazardului natural la inundaii %entru zona studiată de am%lasare a lucrărilor de

amena3are %reconizate %e râul ArgeE Ei Dâmbovia %recum Ei am%loarea acestora în cazul

com%letării schemelor de amena3are cu %ro%unerii de lucrări hidrotehnice este necesar să fie

cunoscute valorile ma*ime înregistrate recent %entru %erioada 4


10/14

nu au fost e*ecutate la cota de iniială de %roiectare datorită %erioadei lungi de întreru%ere a

lucrărilor .

7e unele %oriuni digurile %rezintă breEe datorate unor cauze antro%ice &e*em%lu1

manevre ale utila3elor grele în zona balastierelor( Fenomene de tasare Ei deteriorare ale digurilor care nu au fost com%actate du%ă e*ecutare. "n acest s%atiu hidrografic adiacent traseului

sistemului hidrotehnic creat de lucrările %reconizate %e râul ArgeE sunt su%use riscului la

inundatii un numar de circa '5 de localitati si o su%rafate de teren agricol de circa 45555 ha

dis%use %e 3udee.

2onsideratii %rivind unele viituri istorice si de data mai recenta din bazinul raului Arges

!iiturile de %e râul ArgeE %rovoacă în mod inde%endent %agube %e cursul su%erior dar înce%ând

de la 8ăeEti s%re aval inundaiile %e care le %rovoacă se su%ra%un în caz de coincidenă cu cele

de %e r. Cabar &având o luncă comună de %este 4/5 m(. Ce menionează viitura istorică din anul

4-4 &% I 4( când au fost inundate cca.


11/14

râurile +ea3lov Cabar Ei Dâmbovia adică toate cursurile de a%ă ce au influenă asu%ra modului

de e*%loatare a acumuiărilor Ogrezeni Ei MihăileEti în %erioadele de a%e mari. 8eneza Ei

elementele caracteristice ale acestei viituri sunt %rezentate sintetic în continuare1 2a urmare a

%loilor căzute %este stratul de ză%adă în %erioada crăciunului 49 a căderii unui strat de ză%adă

de , $45 cm %e / $ '5.L"".49 urmat de %reci%itaii lichide &cca. 49 mm( %e '4 .L"". 49 $

54.4.4, s$au %rodus două unde de viitură succesive %e r. ArgeE %rima %e /


12/14

lacurile !îlcele Budeasa Bascov Ei 8oleEtiG • tranzitarea volumelor de a%ă afluente

su%limentare %rin uzinare Ei deversareG • comutarea alimentării Ar%echim CA din ac. 7rundu în

ac. 8oleEtiG • anunarea marilor consumatori de a%ă de modificările regimului debitelor aval de

acumulări. / $ "n decada a treia a lunii se%tembrie /559 %e raul Dambovita in zona amonte deacumularea acul Morii. "n intervalul /5 $ /9.5./559 la statia hidrometrica Dragomiresti

%reci%itatiile inregistrate au insumat cca. /95 l@m%. incat la data de /-.5./559 debitele raului

Dambovita du%ă confluena cu afluentul r. Baldana au atins un debit ma*im inregistrat de /-.-

mc@s la C Dragomiresti. Albia regularizata a raului Dambovita %e tronsonul cu%rins intre %od

2F 2hia3na si acumularea acul RoEu a trans%ortat in conditii de siguranta debitul ma*im de

/-.- mc@s

2a%acitatea de tranzitare a albiei raului Dambovita %e tronsonul cu%rins intre soseaua decentura Ei %odul 2F 2hia3na a fost de%asita ceea ce a condus la inundarea terenurilor agricole ' $

"n urma %reci%itatiilor abundente inregistrate %e raul 2olentina in decada a treia a lunii

se%tembrie /559 de cca. /49 l @m% $ la bara3ul Buftea /45.< l@ m% debitul ma*im afluent în lac a

fost de -9 mc@s in data de /'.5 fiind com%us din debitul raurilor 2olentina Baranga.2revedia

Ei de %e numeroase canale de desecare. +ivelul ma*im inregistrat in ac. Buftea a fost de 459.5

mdM+ în /9 se%t. &N 5cm %este ++RI 45955 mdM+ Ei ) 45 cm sub 2"I45,55 mdM+(.

Debitul ma*im evacuat din bara3ul Buftea a fost de '9 m' @s. "n data de /'.5./559 7rimăria

Buftea a solicitat a3utor de la M.A.+. si in noa%tea de /'@/-.5./559 soldati im%reuna cu

%ersonalul %rimăriei Buftea au %us saci %e o lungime de circa 55 m in zona descărcătorilor

%entru su%rainaltarea digurilor de contur mal dre%t Ei mal stâng in vederea %rote3arii localitatii. -

$ Din cauza %reci%itatiilor abundente din decada a treia a lunii se%tembrie /559 debitul raului

7asarea a atins 4- m' @s care au fost tranzitati %rin lacul de acumulare ?unari "" %e golirea de

fund ti% calugar Ei %e deversorul de a%e mari. Referitor la acumularie %iscicole din administrarea

altor deinători mentionam ca %e râul 7asarea se afla o salba de // de acumulari %iscicole din

care un numar de - bara3e s$au ru%t &2retuleasca Afumati " 8aneasa / 2ozieni( Ei la alte 45

bara3e s$au e*ecutat breEe controlate &Ctefanesti Boltasu Afumati "" Afumati """ Afumati "!

Moara Domneasca 8aneasa 4 8aneasa 7usnicul " si "" Branesti 4( deoarece nu au avut

ca%acitatea necesara de atenuare Ei tranzitare a debitelor de viitura. 9 $ Din cauza %reci%itatiilor

abundente din decada a treia a lunii se%tembrie /559 %e raul Cindrilita &afluent al raului 7asarea(


13/14

au fost generate debite ce au condus la evenimente la acumulările %iscicole din administrarea

altor deinători Astfel %e raul Cindrilita se afla o salba de 4/ acumulari %iscicole din care un bara3

s$a ru%t &Drum +ou """( si la doua bara3 s$a realizat bresa &Cindrilita " si Cindrilita "A( deoarece

nu au avut ca%acitatea necesara de tranzitare a debitului de viitura %e raul Cindrilita. , ) Din

analiza celor 4- viituri consemnate %roduse în ultimii 4,5 de ani %e cursul Dâmboviei în zona

oraEului BucureEti se constată că numai una a %rovenit de %e râul "lfov 9 se datorează

su%ra%unerii viiturilor de %e "lfov Ei Dâmbovia iar 0 s$au format numai %e Dâmbovia. 2a

natură genetică - din cele 4- viituri se datorează to%irii ză%ezilor iar au fost %rovocate

e*clusiv de %loi. ?rebuie menionat că în acest secol nu au mai avut loc nici o viitură im%ortantă

din to%irea ză%ezilor &cu sau fără su%ra%unere de %loi(. Datorită lucrărilor hidrotehnice &de

amena3are( e*ecutate către sfârEitul secolului trecut %e r. Dâmbovia în amonte de 2a%itală Ei în

cu%rinsul oraEului din cele 9 viituri im%ortante care au avut loc du%ă anul 455 numai cea maimare din 4 ) , iulie 4


14/14

caractersticile generale

Documents