btmonthly09 · 2020. 10. 22. · 1 evoluții macroeconomice recente • economia mondială a...
TRANSCRIPT
1
Evoluții macroeconomice recente
• Economia mondială a crescut pentru a treia lună la rând în septembrie (conform indicatorului PMI Compozit), pe fondul resimțirii mix-ului relaxat (fără precedent) de politici economice. Accelerarea industriei prelucrătoare confirmă intrarea într-un nou ciclu economic. Serviciile au decelerat însă, în contextul persistenței pandemiei.
• Prima economie a lumii (SUA) a crescut pentru a patra lună consecutiv în septembrie, conform indicatorilor ISM, evoluție susținută de mix-ul relaxat fără precedent de politici economice (un nou program bugetar de susținere este negociat în prezent).
• Economia Zonei Euro (principalul partener economic al României) a crescut pentru a treia lună la rând în septembrie, dat fiind că accelerarea industriei prelucrătoare a contrabalansat declinul consemnat în sectorul serviciilor.
• În China (a doua economie a lumii) ritmul anual de creștere economică a accelerat de la 3.2% în T2 la 4.9% în T3, confirmându-se intrarea în ciclul post-pandemie.
• Evoluțiile macro-financiare din România indică perspectiva intrării într-un nou ciclu economic după ajustarea severă din trimestrul II, proces susținut de mix-ul relaxat fără precedent de politici economice în implementare în Zona Euro și pe plan intern.
• Pe piețele financiare internaționale volatilitatea s-a intensificat în septembrie, pe fondul preocupărilor privind relansarea economică, în contextul persistenței pandemiei.
Scenariul macroeconomic central
• Am actualizat previziunile macroeconomice pe termen mediu prin încorporarea evoluțiilor recente ale indicatorilor din sfera economiei reale și din economia financiară.
• Prognozele revizuite indică perspectiva creșterii economiei interne cu un ritm mediu anual de peste 2.5% în intervalul 2020-2022, într-un scenariu axat pe majorarea investițiilor productive cu o dinamică medie anuală de 6.8%, cu impact de antrenare.
• Premisele pozitive pentru investițiile productive sunt susținute de persistența costurilor reale de finanțare la un nivel redus, implementarea programelor Next Generation și cadrul financiar multianual 2021-2027, climatul favorabil din sectorul bancar și potențialul ridicat pentru dezvoltarea infrastructurii critice pe plan intern.
• Totodată, prognozăm o creștere a consumului public cu o dinamică medie anuală de peste 5% în intervalul 2020-2022, perspectivă susținută de programele UE.
• Pentru consumul privat (principala componentă a PIB) ne așteptăm la un ritm mediu anual de creștere de 1.4% în perioada 2020-2022.
• În sfera economiei financiare continuăm să previzionăm o convergență a costurilor de finanțare spre nivelurile din Zona Euro și o apreciere graduală a EUR/RON.
• Considerăm că riscurile pentru dinamica economiei interne în perioada următoare constau în: evoluția pandemiei și soluțiilor medicale în dezvoltare; percepția de risc din piețele financiare mondiale; climatul macro-financiar din Zona Euro (principalul partener economic); Brexit-ul; contextul electoral din România; climatul geo-politic.
scenariul macroeconomic central
indicator / an 2018 2019 2020-2022 (medie)
PIB nominal (miliarde EUR) 204.5 223.3 238.1
PIB real (%, an/an) 4.5 4.2 2.5
Consum privat (%, an/an) 7.7 5.5 1.4
Investiții productive (%, an/an) -1.1 17.8 6.8
Consum public (%, an/an) 3.3 6.0 5.4
Exporturi (%, an/an) 5.3 4.0 -2.9
Importuri (%, an/an) 8.6 6.5 -1.0
Rata șomajului (%) 4.2 3.9 5.4
Inflația (IAPC) (%, an/an, medie) 4.1 3.9 2.6
Dobânda de politică monetară (%) 2.50 2.50 1.8
Deficit bugetar (% PIB) (SEC) 2.9 4.4 5.7
Datoria publică (% PIB) 34.7 35.3 44.8
Contul curent (% PIB) -4.4 -4.7 -2.6
Rata de dobândă la titluri de stat la 10 ani (%)
4.7 4.5 3.8
EUR/RON (medie anuală) 4.65 4.75 4.90
Surse: INS, Eurostat, AMECO, Comisia Europeană, previziuni Banca Transilvania
BTmonthly09
dr. Andrei RĂDULESCU Director Analiză Macroeconomică, Banca Transilvania | [email protected] | (+4)0374.697.575
structura PIB 2017 (%) 2018 (%) 2019 (%)
Consum privat 63.3 63.8 63.6
Consum public 15.7 16.8 17.3
Investiții productive 22.4 21.1 23.6
Exporturi 42.0 41.9 40.4
Importuri 44.5 45.3 44.2
macro indicatori perioada an/an (%) nivel (%)
PIB real T2 2020 -10.3 -
rata inflației IPC Sep-20 2.45 -
rata șomajului Aug-20 5.30
rata de dobândă de politică monetară
din 06-Aug-2020
- 1.50
ROBOR (IRCC) T2/2020 2.17 Surse: Bloomberg, INS, Eurostat
rata de dobândă de referință, deviația ratei șomajului și diferențialul inflație-inflație țintă în Zona Euro sursa: estimări BT pe baza datelor Bloomberg
impulsul fiscal în contextul pandemiei (% PIB) sursa: FMI
calendar macroeconomic octombrie 2020 instituție data indicator
BNR 1 Oct Rezervele internaționale (Sep)
INS 1 Oct Piața forței de muncă (Aug)
INS 5 Oct Comerțul cu amănuntul (Aug)
INS 5 Oct Veniturile și cheltuielile populației (T2)
INS 9 Oct Dinamica PIB (T2 2020)
INS 9 Oct Salariul mediu net (Aug)
INS 12 Oct Comerțul exterior cu bunuri (Aug)
INS 12 Oct Prețurile de consum (Sep)
INS 14 Oct Comenzile noi în industrie (Aug)
INS 14 Oct Producția industrială (Aug)
BNR 14 Oct Balanța de plăți (Aug)
INS 15 Oct Agricultura (2019)
INS 16 Oct Sectorul de construcții (Aug)
BNR 23 Oct Indicatorii monetari (Sep)
INS 28 Oct Tendințe în economie (Oct-Dec)
INS 30 Oct Rata șomajului (Sep)
INS 30 Oct Autorizațiile de construire (Sep) Surse: Institutul Național de Statistică (INS), Banca Națională a României (BNR)
-3
-2
-1
0
1
2
3
-2
-1
0
1
2
3
4
5
6
Au
g-9
9
Au
g-0
0
Au
g-0
1
Au
g-0
2
Au
g-0
3
Au
g-0
4
Au
g-0
5
Au
g-0
6
Au
g-0
7
Au
g-0
8
Au
g-0
9
Au
g-1
0
Au
g-1
1
Au
g-1
2
Au
g-1
3
Au
g-1
4
Au
g-1
5
Au
g-1
6
Au
g-1
7
Au
g-1
8
Au
g-1
9
Au
g-2
0
Componenta ciclică a ratei șomajuluiRata de dobândă de referințăInflația - inflația țintă (dr.)
0
5
10
15
20
25
30
35
40
ME
X
TU
R
AL
B
EG
Y
IND
MU
S
TU
N
PA
K
KA
Z
AR
E
RO
U
SA
U
PH
L
RU
S
CO
L
IDN
BG
R
AR
G
GE
O
CH
N
ZA
F
PE
R
PO
L
TH
A
BR
A
CH
L
Impuls imediat Capital, credite și garanții
Politică economică relaxată pe termen mediu | 22 octombrie 2020
2
EVOLUȚII RECENTE
ACTIVITATEA ECONOMICĂ și PIAȚA FORȚEI DE MUNCĂ SUA
• Conform indicatorului PMI Compozit (calculat de JPMorgan și Markit Economics) economia mondială a crescut pentru a treia lună consecutiv în septembrie. Se evidențiază accelerarea industriei prelucrătoare (cel mai bun ritm din august 2018). Pe de altă parte, sectorul de servicii a decelerat, în contextul persistenței crizei sanitare.
• Ameliorarea comenzilor noi (cea mai bună dinamică din semestrul I 2018) și componentei locuri de muncă confirmă intrarea economiei mondiale în ciclul economic post-pandemie și exprimă premise favorabile pentru evoluția pe termen scurt.
• Subliniem faptul că economia mondială a crescut în T3 cu cel mai bun ritm din T1 2019, notându-se dinamica motorului reprezentat de industria prelucrătoare.
• Din perspectiva analizei pe țări se evidențiază creșterea economică din SUA, Germania, Marea Britanie, Italia, Brazilia, Rusia, Australia și Kazahstan.
• La polul opus, Japonia, Franța, Spania și Irlanda au consemnat scăderi în septembrie.
• Cele mai recente previziuni ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) indică perspectiva ajustării economiei mondiale cu 4.5% an/an în 2020, pe fondul incidenței pandemiei și consecințelor acestui șoc fără precedent. Pe de altă parte, economia mondială ar putea crește cu 5% an/an în 2021.
• Conform estimărilor finale ale Departamentului Comerțului din SUA prima economie a lumii a scăzut cu o dinamică trimestrială anualizată de 31.4% în T2, evoluție determinată de ajustarea cererii interne, în contextul incidenței pandemiei și consecințelor acestui șoc fără precedent în perioada postbelică.
• Consumul privat (principala componentă a PIB) s-a diminuat cu un ritm trimestrial anualizat de 33.2%, pe fondul deteriorării climatului din piața forței de muncă și creșterii ratei de economisire, ca urmare a restricțiilor implementate pentru contracararea crizei sanitare.
• De asemenea, investițiile productive s-au redus cu o rată trimestrială anualizată de 29.2% în T2.
• Nu în ultimul rând, variația stocurilor a avut o contribuție nefavorabilă la ritmul trimestrial anualizat al PIB din T2: -3.50 puncte procentuale.
• La polul opus, consumul guvernamental s-a majorat pentru al șaselea trimestru consecutiv în T2, cu un ritm trimestrial anualizat în accelerare la 2.5%, dat fiind că Administrația a implementat programe fiscal-bugetare și de venituri pentru contracararea impactului pandemiei.
• Totodată, cererea externă netă a contribuit pozitiv la dinamica PIB din T2: 0.62 puncte procentuale. Exporturile și importurile s-au ajustat cu ritmuri trimestriale anualizate de 64.4%, respectiv 54.1%, dat fiind că incidența crizei sanitare reprezintă un șoc pentru comerțul internațional.
• În dinamică an/an PIB-ul SUA a scăzut cu 9% în T2, cel mai sever declin din perioada Marii Depresiuni, în contextul incidenței pandemiei, cu impact nefavorabil pentru cererea internă: investițiile productive și consumul privat s-au ajustat cu 7.8%, respectiv cu 10.2%.
• Pe de altă parte, consumul public a crescut cu 2.1% an/an în T2, pe fondul măsurilor implementate pentru contracararea impactului crizei sanitare.
• La nivelul cererii externe nete, exporturile și importurile au scăzut cu ritmuri anuale de 23.9%, respectiv 22.4% în al doilea trimestru din 2020.
• Prin urmare, în semestrul I economia SUA s-a ajustat cu 4.4% an/an, în contextul incidenței pandemiei și consecințelor acestui șoc: intensificarea percepției de risc investițional și implementarea de restricții pentru contracararea crizei sanitare.
• Consumul privat s-a redus cu 5% an/an, iar investițiile productive s-au diminuat cu 3.7% an/an.
• Pe de altă parte, consumul public s-a majorat cu 2.4% an/an în semestrul I 2020.
• În ceea ce privește cererea externă netă, exporturile și importurile s-au ajustat cu dinamici anuale de 13.1%, respectiv 13.9% în prima jumătate din 2020.
• La nivelul pieței forței de muncă climatul a continuat să se amelioreze în septembrie, pentru a cincea lună consecutiv, evoluție care confirmă intrarea în ciclul post-pandemie. Ritmul de ameliorare s-a temperat însă, în contextul persistenței crizei sanitare. Rata șomajului a scăzut de la 8.4% în august la 7.9% în septembrie, după cum se poate observa în ultimul grafic din partea dreaptă.
indicatorii PMI din economia mondială (puncte) sursa: Bloomberg
investițiile productive vs. consumul privat în SUA (an/an) surse: BEA, FED, Bloomberg
exporturile vs. importurile în SUA (an/an) surse: BEA, Bloomberg
rata șomajului în SUA (%) sursa: BLS, prelucrări BT
10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
60
Sep
-13
Ma
r-14
Sep
-14
Ma
r-15
Sep
-15
Ma
r-16
Sep
-16
Ma
r-17
Sep
-17
Ma
r-18
Sep
-18
Ma
r-19
Sep
-19
Ma
r-2
0
Sep
-20
PMI industria prelucrătoare PMI servicii
-25%
-20%
-15%
-10%
-5%
0%
5%
10%
15%
-12%
-10%
-8%
-6%
-4%
-2%
0%
2%
4%
6%
T2
03
T2
04
T2
05
T2
06
T2
07
T2
08
T2
09
T2
10
T2
11
T2
12
T2
13
T2
14
T2
15
T2
16
T2
17
T2
18
T2
19
T2
20
Consum privat Investiții productive (dr.)
-30%
-25%
-20%
-15%
-10%
-5%
0%
5%
10%
15%
20%
T2
00
T2
01
T2
02
T2
03
T2
04
T2
05
T2
06
T2
07
T2
08
T2
09
T2
10
T2
11
T2
12
T2
13
T2
14
T2
15
T2
16
T2
17
T2
18
T2
19
T2
20
Exporturi Importuri
0
2
4
6
8
10
12
14
16
Sep
-90
Sep
-91
Sep
-92
Sep
-93
Sep
-94
Sep
-95
Sep
-96
Sep
-97
Sep
-98
Sep
-99
Sep
-00
Sep
-01
Sep
-02
Sep
-03
Sep
-04
Sep
-05
Sep
-06
Sep
-07
Sep
-08
Sep
-09
Sep
-10
Sep
-11
Sep
-12
Sep
-13
Sep
-14
Sep
-15
Sep
-16
Sep
-17
Sep
-18
Sep
-19
Sep
-20
3
ZONA EURO
• Estimările Eurostat indică ajustarea economiei pentru al doilea trimestru consecutiv
în T2, cu un ritm trimestrial în intensificare la 11.8%, pe fondul incidenței pandemiei și
consecințelor acestui șoc fără precedent (inclusiv implementarea de restricții pentru
contracararea crizei sanitare).
• În dinamică an/an PIB-ul s-a diminuat cu 14.9% în T2, în intensificare de la 3% în T1
2020, după cum se poate observa în primul grafic alăturat.
• Evoluția a fost determinată de ajustarea cu ritmuri fără precedent a cererii interne, în
contextul intensificării percepției de risc și restricțiilor implementate.
• Astfel, investițiile productive au consemnat o scădere cu 20.9% an/an (ritm de
ajustare fără precedent, aspect evidențiat în primul grafic din partea dreaptă).
• De asemenea, consumul privat (principala componentă a PIB) s-a diminuat cu 16%
an/an, pe fondul majorării ratei de economisire și deteriorării climatului din piața forței
de muncă.
• Totodată, consumul guvernamental a scăzut cu 2.5% an/an în T2, în pofida măsurilor
fără precedent implementate la nivel de regiune, ca reacție la incidența crizei sanitare.
• La nivelul cererii externe nete exporturile și importurile s-au ajustat cu dinamici
anuale de peste 20% în T2 (21.7%, respectiv 20.8%, după cum se poate observa în al
doilea grafic din partea dreaptă), dat fiind că incidența pandemiei a reprezentat un șoc
pentru comerțul internațional.
• Prin urmare, în prima jumătate a anului curent economia a scăzut cu 9% an/an, ca
urmare a incidenței pandemiei.
• Se observă ajustarea cu ritmuri anuale de aproximativ 10% atât pentru investițiile
productive, cât și pentru consumul privat.
• De asemenea, consumul guvernamental a scăzut în semestrul I (cu aproximativ 1%
an/an), deși au fost anunțate măsuri fiscal-bugetare și de venituri fără precedent pentru
contracararea impactului economic al pandemiei.
• La nivelul cererii externe nete se observă scăderea exporturilor și importurilor cu
ritmuri ridicate (12.3% an/an, respectiv 10.3% an/an) în semestrul I, dat fiind că
incidența pandemiei a reprezentat un șoc pentru comerțul internațional.
• Pe de altă parte, atragem atenția cu privire la ameliorarea indicatorilor economici
avansați și coincidenți pe parcursul ultimelor luni, evoluție care exprimă intrarea într-
un nou ciclu economic.
• Spre exemplu, conform indicatorului PMI Compozit economia regiunii a crescut
pentru a treia lună consecutiv în septembrie, pe fondul accelerării industriei
prelucrătoare, aspect evidențiat în al treilea grafic din partea dreaptă.
• Pe de altă parte, intensificarea pandemiei în ultimele săptămâni a determinat
reintroducerea unor restricții, aspect care se va resimți la nivelul economiei reale în
ultimul trimestru al anului curent.
• În sfera pieței forței de muncă climatul s-a deteriorat pentru a cincea lună consecutiv
în august, în contextul pandemiei și consecințelor acestui șoc fără precedent. Astfel,
numărul de șomeri s-a majorat cu 1.9% lună/lună și cu 7.8% an/an la 13.2 milioane în
august, cel mai ridicat nivel din iulie 2018.
• Cu toate acestea, în primele opt luni din 2020 numărul de șomeri s-a diminuat cu
1.2% an/an.
• Rata șomajului s-a majorat pentru a cincea lună consecutiv în august, la 8.1% (de la
8% în iulie), nivelul maxim din iunie 2018.
• Estimările econometrice elaborate (și sintetizate în ultimul grafic din partea dreaptă)
indică poziționarea ratei șomajului peste nivelul componentei structurale pentru a cincea
lună consecutiv în august.
PIB-ul, consumul privat și investițiile productive în Zona Euro (%, an/an) surse: Eurostat, prelucrări BT
exporturile vs. importurile în Zona Euro (%, an/an) sursa: Eurostat
indicatorii PMI și încrederea investitorilor în Zona Euro (puncte) sursa: Bloomberg
rata șomajului vs. componenta structurală în Zona Euro (%) surse: Eurostat, prelucrări Banca Transilvania
-25
-20
-15
-10
-5
0
5
10
15
-20
-15
-10
-5
0
5
T2
01
T2
02
T2
03
T2
04
T2
05
T2
06
T2
07
T2
08
T2
09
T2
10
T2
11
T2
12
T2
13
T2
14
T2
15
T2
16
T2
17
T2
18
T2
19
T2
20
PIB (axa dreaptă)
Consum privat
Investiții productive (axa dreaptă)
-25
-20
-15
-10
-5
0
5
10
15
20
-25
-20
-15
-10
-5
0
5
10
15
T2
01
T2
02
T2
03
T2
04
T2
05
T2
06
T2
07
T2
08
T2
09
T2
10
T2
11
T2
12
T2
13
T2
14
T2
15
T2
16
T2
17
T2
18
T2
19
T2
20
Exporturi (dr.) Importuri
-60
-40
-20
0
20
40
60
80
100
0
10
20
30
40
50
60
70
Sep
-17
No
v-1
7
Ja
n-1
8
Ma
r-18
Ma
y-18
Ju
l-18
Sep
-18
No
v-1
8
Ja
n-1
9
Ma
r-19
Ma
y-19
Ju
l-19
Sep
-19
No
v-1
9
Ja
n-2
0
Ma
r-2
0
Ma
y-2
0
Ju
l-2
0
Sep
-20
PMI industria prelucrătoare
PMI servicii
Încrederea investitorilor (dr.)
-0.8
-0.6
-0.4
-0.2
0.0
0.2
0.4
0.6
0.8
1.0
6.5
7.5
8.5
9.5
10.5
11.5
12.5
Au
g-0
5
Ma
y-0
6
Feb
-07
No
v-0
7
Au
g-0
8
Ma
y-0
9
Feb
-10
No
v-1
0
Au
g-1
1
Ma
y-12
Feb
-13
No
v-1
3
Au
g-1
4
Ma
y-15
Feb
-16
No
v-1
6
Au
g-1
7
Ma
y-18
Feb
-19
No
v-1
9
Au
g-2
0
Rata șomajului (ciclic) (%) (dr.)Rata șomajului (%)Rata șomajului (structural) (%)
4
ROMÂNIA
• Conform estimărilor provizorii (2) ale Institutului Național de Statistică (INS)
economia internă s-a ajustat cu un ritm trimestrial de 11.9% în T2, după stagnarea
consemnată în T1.
• În dinamică an/an PIB-ul României a înregistrat o scădere cu 10.3% în T2 (cel mai
sever ritm de declin de la începutul anilor 1990), evoluție determinată de incidența
pandemiei și consecințele acestui șoc fără precedent în perioada postbelică (inclusiv
implementarea de restricții pentru contracararea crizei sanitare).
• Consumul gospodăriilor populației (principala componentă a PIB) a consemnat cea
mai severă ajustare din ultimele decenii (13.3% an/an în T2), ca urmare a majorării ratei
de economisire (la 18%, nivel record) și restricțiilor de circulație implementate în
perioada stării de urgență.
• Se evidențiază însă majorarea investițiilor productive pentru al șaselea trimestru la
rând în T2 (ritmul anual decelerând la 2.2%), evoluție susținută de mix-ul relaxat fără
precedent de politici economice în implementare (inclusiv nivelul redus al costurilor
reale de finanțare) și potențialul de dezvoltare din economia internă.
• Totodată, consumul public a contribuit cu 0.8 puncte procentuale la ritmul anual al
PIB din T2, pe fondul implementării de politici fiscal-bugetare și de venituri relaxate.
• La polul opus, contribuția variației stocurilor la dinamica anuală a PIB din T2 a fost
negativă: -1.1 puncte procentuale.
• De asemenea, cererea externă netă a avut o contribuție nefavorabilă la ritmul anual
al PIB din T2 (-2.1 puncte procentuale), dat fiind că ajustarea exporturilor a fost mai
pronunțată comparativ cu cea înregistrată de importuri (28.5% an/an vs. 22% an/an).
• Prin urmare, în primul semestru din 2020 economia internă a scăzut cu 4.5% an/an.
• Evoluția a fost determinată, în principal, de ajustarea consumului gospodăriilor
populației (cu 5.3% an/an).
• Pe de altă parte, majorarea investițiilor productive cu 6.1% an/an (influențată de
nivelul redus al costurilor reale de finanțare, politica fiscal-bugetară relaxată și
potențialul de dezvoltare) exprimă perspectiva unei tranziții rapide de la ciclul post-criză
la ciclul post-pandemie.
• De asemenea, consumul public a avut o contribuție favorabilă la dinamica PIB-ului
din semestrul I, în contextul majorării componentei colective cu 11.6% an/an.
• În ceea ce privește cererea externă netă, exporturile au scăzut cu 15% an/an în primele
șase luni din 2020, ca urmare a incidenței pandemiei, un șoc pentru comerțul
internațional. Importurile s-au ajustat cu un ritm anual de doar 9.6% în semestrul I,
incidența crizei sanitare fiind contrabalansată de mix-ul relaxat de politici economice.
• Analiza din perspectiva ofertei agregate evidențiază creșterea sectorului de construcții
cu 15.6% an/an în perioada ianuarie-iunie, evoluție susținută de nivelul redus al
costurilor reale de finanțare și de majorarea investițiilor publice.
• Totodată, ramura IT&C a urcat cu 12.4% an/an în prima jumătate din 2020, dat fiind
că incidența pandemiei a determinat intensificarea procesului de digitalizare.
• Pe de altă parte, industria s-a ajustat cu 14.1% an/an, iar sectorul primar a scăzut cu
6.7% an/an în semestrul I din 2020.
• Nu în ultimul rând, componenta ciclică comerț, reparare auto-moto, transport și
depozitare, HORECA a scăzut cu 4.7% an/an la șase luni.
• Pe piața forței de muncă climatul s-a ameliorat în luna august, evoluție determinată
de redinamizarea economiei. Numărul de șomeri a scăzut cu un ritm lunar de 1.1% la
479 mii, rata șomajului diminuându-se la 5.3% (minimul din luna mai).
PIB-ul (%, an/an) sursa: INS, prelucrări BT
consumul privat vs. investițiile productive sursa: INS, prelucrări BT
exporturile vs. importurile sursa: INS, prelucrări BT
rata șomajului vs. componenta structurală sursa: INS, prelucrări și
estimări BT
-15
-10
-5
0
5
10
15
T2
06
T4
06
T2
07
T4
07
T2
08
T4
08
T2
09
T4
09
T2
10
T4
10
T2
11
T4
11
T2
12
T4
12
T2
13
T4
13
T2
14
T4
14
T2
15
T4
15
T2
16
T4
16
T2
17
T4
17
T2
18
T4
18
T2
19
T4
19
T2
20
-60
-40
-20
0
20
40
60
-15
-10
-5
0
5
10
15
20
T2
06
T4
06
T2
07
T4
07
T2
08
T4
08
T2
09
T4
09
T2
10
T4
10
T2
11
T4
11
T2
12
T4
12
T2
13
T4
13
T2
14
T4
14
T2
15
T4
15
T2
16
T4
16
T2
17
T4
17
T2
18
T4
18
T2
19
T4
19
T2
20
Consum privat Investiții productive (dr.)
-40
-30
-20
-10
0
10
20
30
40
50
60
T2
06
T4
06
T2
07
T4
07
T2
08
T4
08
T2
09
T4
09
T2
10
T4
10
T2
11
T4
11
T2
12
T4
12
T2
13
T4
13
T2
14
T4
14
T2
15
T4
15
T2
16
T4
16
T2
17
T4
17
T2
18
T4
18
T2
19
T4
19
T2
20
Exporturi (%, an/an) Importuri (%, an/an)
-1.0
-0.5
0.0
0.5
1.0
3.0
4.0
5.0
6.0
7.0
8.0
9.0
Au
g-0
4
Au
g-0
5
Au
g-0
6
Au
g-0
7
Au
g-0
8
Au
g-0
9
Au
g-1
0
Au
g-1
1
Au
g-1
2
Au
g-1
3
Au
g-1
4
Au
g-1
5
Au
g-1
6
Au
g-1
7
Au
g-1
8
Au
g-1
9
Au
g-2
0Componenta ciclică (pp) (dr.)
Rata șomajului (componenta structurală) (%)
Rata șomajului (%)
5
ECONOMIA FINANCIARĂ SUA
• Prețurile de consum au crescut pentru a patra lună consecutiv în august, cu un ritm lunar de 0.32%, conform indicatorului PCE (Personal Consumption Expenditure), monitorizat de FED, pe fondul majorării componentei core/bază cu 0.33% față de iulie.
• În dinamică an/an inflația a accelerat de la 1.13% în iulie la 1.38% în august, maximul din februarie. Se evidențiază majorarea componentei core cu 1.59% în august (în accelerare de la 1.40% în iulie), determinată de intrarea economiei în ciclul post-pandemie, în contextul resimțirii mix-ului relaxat fără precedent de politici economice.
• La opt luni prețurile de consum au urcat cu 1.19% an/an în medie (core 1.42% an/an), incidența pandemiei fiind contrabalansată de mix-ul relaxat de politici economice.
• La a șaptea ședință de politică monetară din 2020 FED a revizuit scenariul macroeconomic central pe termen mediu prin încorporarea celor mai recente evoluții macro-financiare. Prognozele actualizate indică perspectiva scăderii PIB-ului cu 3.7% an/an în T4 2020 (revizuire în sus de la -6.5% an/an) și creșterii cu ritmuri anuale de 4% în T4 2021, 3% în T4 2022 și 2.5% în T4 2023. Pentru rata șomajului FED previzionează scădere de la 7.6% în T4 2020, la 5.5% în T4 2021, 4.6% în T4 2022 și 4% în T4 2023.
• Pentru prețurile de consum FED previzionează accelerarea ritmului anual de la 1.2% în T4 2020, la 1.7% în T4 2021, 1.8% în T4 2022, respectiv 2% în T4 2023.
• Perspectivele de persistență a inflației sub țintă pe termen mediu și provocările din sfera economiei reale în contextul pandemiei au determinat FED să mențină rata de dobândă de referință la minimul istoric (0.00%-0.25%) și să continue programele monetare neconvenționale. FED a semnalat și o abordare acomodativă pe termen mediu, cu perspectiva menținerii ratei de dobândă de referință până la final de 2023.
ZONA EURO • Conform Eurostat prețurile de consum au urcat cu 0.1% lună/lună în septembrie, pe fondul majorării prețurilor la bunuri industriale non-energie cu 2.8% lună/lună.
• Dinamica anuală a prețurilor de consum a persistat în teritoriu negativ în septembrie (-0.3%), ca urmare a ajustării cotațiilor internaționale la țiței și decelerării inflației core (la 0.2%) (dată fiind evoluția economiei sub ritmul potențial).
• Prețurile la bunuri alimentare/băuturi/tutun și la servicii au crescut cu 1.8% an/an, respectiv cu 0.5% an/an. Pe de altă parte, prețurile la energie și la produse industriale non-energie s-au ajustat cu ritmuri anuale de 8.2%, respectiv 0.3% în septembrie.
• La a șasea ședință de politică monetară din 2020 Banca Centrală Europeană (BCE) a actualizat scenariul macroeconomic central (revizuind în sus prognozele pentru dinamica PIB-ului și inflației în orizontul 2020-2022), prin încorporarea celor mai recente evoluții macro-financiare internaționale și regionale.
• Noile prognoze indică perspectiva ajustării PIB-ului cu 8% an/an în 2020, în contextul incidenței pandemiei. Economia ar putea crește cu ritmuri anuale de 5% în 2021 și 3.2% în 2022, pe fondul relansării investițiilor productive (dinamici de peste 6%).
• În ceea ce privește prețurile de consum experții BCE prognozează o accelerare a ritmului mediu anual de 0.3% în 2020 la 1% în 2021, respectiv 1.3% în 2022.
• Perspectivele de persistență a inflației la un nivel inferior țintei pe termen mediu și de ajustare severă a economiei în 2020 (în contextul pandemiei) au determinat BCE să mențină ratele de dobândă (la minime istorice) și programele monetare neconvenționale în derulare și să semnaleze o abordare acomodativă în trimestrele următoare.
ROMÂNIA • Prețurile de consum au scăzut pentru a doua lună la rând în septembrie, cu un ritm lunar de 0.14%, pe fondul declinului prețurilor la bunuri alimentare (31.32% din coșul de consum) cu 0.55% raportat la august, în contextul încorporării recoltei din 2020.
• Pe de altă parte, prețurile la mărfuri nealimentare (48.37% din coș) s-au consolidat, iar tarifele la servicii au crescut cu 0.20% lună/lună în septembrie (în contextul aprecierii cursului EUR/RON spre un nivel record).
• Ritmul anual a decelerat de la 2.68% în august la 2.45% în septembrie, minimul din mai. Prețurile la bunuri alimentare, mărfuri nealimentare și tarifele la servicii au crescut cu ritmuri anuale în decelerare la 4.96%, 0.62%, respectiv 2.89% în septembrie.
• La nouă luni din 2020 prețurile de consum au urcat cu 2.79% an/an în medie.
• Pe indicele armonizat UE inflația a decelerat de la 2.5% an/an în august la 2.1% an/an în septembrie (minimul din mai) și s-a situat la 2.5% an/an în medie la nouă luni.
• La ședința de politică monetară din 5 august (a cincea din 2020) Banca Națională a României a redus rata de dobândă de referință de la 1.75% la 1.50% (minim istoric), a menținut nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în RON și valută ale instituțiilor de credit și a semnalat continuarea măsurilor neconvenționale.
dinamica prețurilor de consum vs. rata de dobândă de referință în SUA sursa: FED
dinamica prețurilor de consum vs. rata de dobândă de referință în Zona Euro surse: Eurostat, BCE
dinamica prețurilor de consum (IAPC) vs. rata de dobândă de referință în România surse: Eurostat, INS, BNR
-2%
-1%
0%
1%
2%
3%
4%
5%
6%
Sep
-06
Ma
r-0
7S
ep-0
7M
ar-
08
Sep
-08
Ma
r-0
9S
ep-0
9M
ar-
10S
ep-1
0M
ar-
11S
ep-1
1M
ar-
12S
ep-1
2M
ar-
13S
ep-1
3M
ar-
14S
ep-1
4M
ar-
15S
ep-1
5M
ar-
16S
ep-1
6M
ar-
17S
ep-1
7M
ar-
18S
ep-1
8M
ar-
19S
ep-1
9M
ar-
20
Sep
-20
Inflație PCE (%, an/an)
Rata de dobândă de referință (%)
Inflație core (%, an/an)
-1%
0%
1%
2%
3%
4%
5%
Sep
-05
Sep
-06
Sep
-07
Sep
-08
Sep
-09
Sep
-10
Sep
-11
Sep
-12
Sep
-13
Sep
-14
Sep
-15
Sep
-16
Sep
-17
Sep
-18
Sep
-19
Sep
-20
Inflația (an/an)
Rata dobânzii de referință BCE
Inflația core (an/an)
-4%
-2%
0%
2%
4%
6%
8%
10%
12%
Sep
-09
Ma
r-10
Sep
-10
Ma
r-11
Sep
-11
Ma
r-12
Sep
-12
Ma
r-13
Sep
-13
Ma
r-14
Sep
-14
Ma
r-15
Sep
-15
Ma
r-16
Sep
-16
Ma
r-17
Sep
-17
Ma
r-18
Sep
-18
Ma
r-19
Sep
-19
Ma
r-2
0
Sep
-20
Prețurile de consum (IAPC) (%, an/an)
Rata de dobândă de politică monetară (%)
Prețurile de consum core (IAPC) (%, an/an)
6
PIAȚA FINANCIARĂ SUA
• Persistența crizei sanitare, campania electorală pentru alegerile Prezidențiale, știrile
macroeconomice (inclusiv semnalele de politică monetară și negocierile pentru un nou
program fiscal-bugetar de susținere a economiei), informațiile din sfera companiilor
listate și evoluțiile din piețele internaționale de materii prime au influențat dimensiunea
financiară a economiei în luna septembrie și al treilea trimestru din 2020.
• Se observă scăderea costurilor de finanțare, ajustarea indicilor bursieri și aprecierea
cursului mediu al dolarului american.
• La nivelul pieței monetare LIBOR pe scadența trei luni a scăzut cu 2.9% între final de
august și sfârșit de septembrie la 0.23388% (declin cu 22.6% trimestru/trimestru, cu
87.7% ytd și cu 88.8% an/an).
• Pe piața titlurilor de stat rata de dobândă pe scadența 10 ani (barometru pentru costul
de finanțare în prima economie a lumii și în economia mondială) a scăzut cu 2.8% între
final de august și sfârșit de septembrie, la 0.686% (declin cu 64.3% de la începutul
anului). În septembrie acest indicator a înregistrat un nivel mediu de 0.6754%, în
creștere cu 4.4% lună/lună.
• Pe piața valutară cursul dolarului american s-a apreciat în luna septembrie, în
contextul intensificării percepției de risc pe piețele financiare internaționale. La final de
septembrie cursul USD/EUR a înregistrat un nivel de 0.854, în creștere cu 2% lună/lună,
dar în ajustare cu 4.4% trimestru/trimestru, 4% ytd și 7% an/an.
• La nivelul pieței de acțiuni indicele Dow Jones a scăzut cu 2.3% la 27,782 puncte în
septembrie (avans cu 7.6% trimestru/trimestru, dar ajustare cu 2.7% de la începutul
anului). Această evoluție a fost determinată de persistența crizei sanitare, incertitudinile
din sfera politică (în context electoral) și ajustările din sectorul tehnologic (după
creșterea semnificativă din lunile anterioare).
ZONA EURO
• Dimensiunea financiară a economiei a fost influențată în luna septembrie de
intensificarea percepției de risc pe piețele financiare mondiale și de factorii regionali:
persistența crizei sanitare, semnalele de intrare în ciclul post-pandemie și perspectiva
implementării de noi măsuri de relaxare monetară.
• La nivelul pieței monetare EURIBOR la trei luni a scăzut în septembrie și al treilea
trimestru din 2020, pe fondul semnalelor Băncii Centrale Europene, în direcția
implementării de noi măsuri de relaxare. Indicatorul a încheiat septembrie la -0.498%,
în scădere cu 2.1 puncte bază lună/lună, cu 7.6 puncte bază trimestru/trimestru și cu 11.5
puncte bază de la începutul anului.
• În sfera pieței titlurilor de stat rata de dobândă pe scadența 10 ani din Germania s-a
situat la -0.521% la final de septembrie, în diminuare cu 12 puncte bază lună/lună și cu
33 puncte bază de la începutul anului. În septembrie indicatorul a consemnat un nivel
mediu de -0.4884%, în urcare cu 4.4% raportat la august, evoluție în convergență cu cea
înregistrată în piața americană a titlurilor de stat.
• Pe piața valutară cursul EUR/USD s-a depreciat cu 1.9% la 1.1708 între sfârșit de
august și final de septembrie (creștere cu 4.6% trimestru/trimestru, 4.2% ytd și 7.5%
an/an).
• Această evoluție a fost determinată de intensificarea percepției de risc investițional
pe piețele financiare internaționale, în contextul persistenței crizei sanitare și
incertitudinilor asociate contextului electoral din SUA.
• Indicele bursier pan-european EuroStoxx 50 s-a ajustat cu un ritm lunar de 2.4% la
3,194 puncte în septembrie (declin cu un ritm trimestrial de 1.3% și cu 14.7% de la
începutul anului), pe fondul intensificării percepției de risc pe piețele financiare
internaționale și persistenței crizei sanitare în Europa.
rata de dobândă la 3 luni (%) sursa: Bloomberg
rata de dobândă la titlurile de stat la 10 ani (%) sursa: Bloomberg
EUR/USD (cursul de referință) sursa: Banca Centrală Europeană
indicii bursieri (Dow Jones vs. STOXX50) sursa: Bloomberg
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
-0.6
-0.5
-0.4
-0.3
-0.2
-0.1
0
0.1
0.2
0.3
0.4
Sep
-13
Ma
r-14
Sep
-14
Ma
r-15
Sep
-15
Ma
r-16
Sep
-16
Ma
r-17
Sep
-17
Ma
r-18
Sep
-18
Ma
r-19
Sep
-19
Ma
r-2
0
Sep
-20
EURIBOR 3 luni LIBOR 3 luni (dr.)
-1.5
-1.0
-0.5
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
Sep
-15
Ma
r-16
Sep
-16
Ma
r-17
Sep
-17
Ma
r-18
Sep
-18
Ma
r-19
Sep
-19
Ma
r-2
0
Sep
-20
SUA Germania
1.00
1.05
1.10
1.15
1.20
1.25
1.30
Oct
-17
De
c-17
Feb
-18
Ap
r-18
Ju
n-1
8
Au
g-1
8
Oct
-18
De
c-18
Feb
-19
Ap
r-19
Ju
n-1
9
Au
g-1
9
Oct
-19
De
c-19
Feb
-20
Ap
r-2
0
Ju
n-2
0
Au
g-2
0
Oct
-20
1,500
2,000
2,500
3,000
3,500
4,000
3,500
8,500
13,500
18,500
23,500
28,500
33,500
Sep
-11
Ma
r-12
Sep
-12
Ma
r-13
Sep
-13
Ma
r-14
Sep
-14
Ma
r-15
Sep
-15
Ma
r-16
Sep
-16
Ma
r-17
Sep
-17
Ma
r-18
Sep
-18
Ma
r-19
Sep
-19
Ma
r-2
0
Sep
-20
Dow Jones EuroStoxx 50 (dr.)
7
ROMÂNIA
• În luna septembrie dimensiunea financiară a economiei a fost influențată de climatul
macro-financiar internațional și factorii interni (inclusiv intensificarea percepției de risc,
în contextul deciziei Parlamentului cu privire la pensii), într-un context caracterizat prin
intensificarea pandemiei. Se evidențiază majorarea ratelor de dobândă pe piața
monetară, deplasarea în jos a curbei randamentelor, aprecierea cursului EUR/RON spre
un nivel record și consolidarea pieței de acțiuni.
PIAȚA MONETARĂ
• La nivelul pieței monetare ratele de dobândă au crescut între final de august și sfârșit
de septembrie, în contextul intensificării percepției de risc politic și provocărilor din
sferele mezzo și microeconomică.
• Astfel, nivelurile ROBOR pe scadențele overnight, tomorrow next, o săptămână, o
lună, trei luni, șase luni și 12 luni s-au situat la final de septembrie la 2.14%, 2.14%, 2.15%,
2.10%, 2.11%, 2.11%, respectiv 2.13%, în creștere cu ritmuri lunare de 6%, 6%, 6%, 5%,
5%, 1%, respectiv 0.5%.
• Între final de 2019 și sfârșitul lunii septembrie 2020 nivelurile ROBOR au scăzut, în
medie cu 81 puncte bază, declinul fiind mai pronunțat pe scadențele 3-12 luni.
• De asemenea, între final de septembrie 2019 și finele lunii septembrie 2020 nivelurile
ROBOR s-au redus cu 80 puncte bază în medie, pe fondul deciziilor de relaxare a politicii
monetare după incidența pandemiei.
• În ceea ce privește valorile medii lunare ROBOR s-au consemnat scăderi generalizate
în septembrie, cu aproximativ 3% lună/lună și cu 30% an/an.
PIAȚA TITLURILOR DE STAT
• La nivelul curbei randamentelor se observă o deplasare în jos pe scadențele medii-
lungi între final de august și sfârșit de septembrie, dat fiind că intensificarea percepției
de risc în contextul deciziei Parlamentului (cu privire la majorarea pensiilor) a fost
contrabalansată de nivelul ridicat de atractivitate investițională din perspectiva
termenului mediu.
• La sfârșit de septembrie rata de dobândă la obligațiunile suverane pe scadența 10 ani
s-a situat la 3.42%, în scădere cu 9.3% lună/lună și cu 22.4% de la începutul anului.
• În septembrie acest indicator a înregistrat un nivel mediu de 3.5175%, în ajustare cu
8.6% față de august.
• În a noua lună a anului curent Ministerul de Finanțe s-a împrumutat cu 6.2 miliarde
RON pe piața internă, cu 37% peste nivelul programat.
PIAȚA VALUTARĂ
• La BNR cursul EUR/RON a fluctuat în intervalul (4.8393-4.8750) în luna septembrie,
notându-se continuarea tendinței de apreciere graduală, evoluție influențată de
intensificarea volatilității pe piețele financiare internaționale și percepției de risc cu
privire la sustenabilitatea finanțelor publice interne.
• La final de septembrie EUR/RON s-a situat la 4.8698, în creștere cu 0.61% lună/lună,
1.89% ytd și 2.50% an/an.
• În septembrie cursul EUR/RON a înregistrat un nivel mediu de 4.8586 (maxim
istoric), în urcare cu 0.44% lună/lună și cu 2.55% an/an.
PIAȚA BURSIERĂ • În septembrie indicele BET a crescut marginal, cu 0.1% la 9,007.2 puncte (declin cu
9.7% de la începutul anului), dat fiind că intensificarea percepției de risc pe piețele
internaționale a fost contrabalansată de intrarea în liga emergentă secundară.
• Luna trecută indicele S&P 500 din SUA a scăzut cu 3.9% la 3,363 puncte (avans cu
4.1% în 2020), iar indicele pan-european EuroStoxx 600 s-a ajustat cu 1.5% la 361.1
puncte (diminuare cu 13.2% de la începutul anului).
ROBOR 3 luni vs. ROBOR 6 luni (%) sursa: BNR
curba randamentelor în România sursa: Bloomberg
licitații M. Finanțe (septembrie)
sursa: M. Finanțe
Valoare
(mil. RON) Scadență Yield (%)
ROA8164VBSR4 400.0 06-Sep-2021 2.60
RODD24CXRK47 1,146.5 28-Iul-2025 3.29
RO0TLVC1MCW4 938.0 25-Noi-2024 3.22
RO1722DBN045 575.0 08-Mar-2022 2.86
ROINPAL298G4 250.7 24-Oct-2030 3.85
RODD24CXRK47 1,213.3 28-Iul-2025 3.23
ROJEC97WMUQ4 610.0 25-Oct-2023 3.05
ROAW5KY5CD78 376.6 26-Ian-2028 3.40
RO0TLVC1MCW4 711.3 25-Noi-2024 3.20
cursul de schimb (RON fixing) sursa: Banca Națională a României (BNR)
indicele BET (valori lunare) sursa: Bursa de Valori București
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
4.0
Ju
l-18
Sep
-18
No
v-1
8
Ja
n-1
9
Ma
r-19
Ma
y-19
Ju
l-19
Sep
-19
No
v-1
9
Ja
n-2
0
Ma
r-2
0
Ma
y-2
0
Ju
l-2
0
Sep
-20
ROBOR 3 luni (%) ROBOR 6 luni (%)
2.93.1
3.43.8
4.1
2.5 2.63.1
3.23.4
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
6.0
30-Sep-19
30-Sep-20
6M 1 Y 3Y 5Y 1 0Y
4.82
4.83
4.84
4.85
4.86
4.87
4.88
31-
Au
g
05
-Sep
10-S
ep
15-S
ep
20
-Se
p
25
-Sep
30
-Sep
3.95
4
4.05
4.1
4.15
4.2
USDRON (dr.) EURRON (st.)
0
2,000
4,000
6,000
8,000
10,000
12,000
Sep
-04
Sep
-05
Sep
-06
Sep
-07
Sep
-08
Sep
-09
Sep
-10
Sep
-11
Sep
-12
Sep
-13
Sep
-14
Sep
-15
Sep
-16
Sep
-17
Sep
-18
Sep
-19
Sep
-20
8
SCENARIUL MACROECONOMIC CENTRAL
ECONOMIA REALĂ SUA
• În perioada recentă am asistat la persistența crizei sanitare, statele care înregistrează cel mai rapid ritm de intensificare a pandemiei în prezent fiind Dakota de Nord, Dakota de Sud, Montana, Wisconsin, Nebraska, Idaho, Utah, Wyoming și Iowa.
• De asemenea, se observă și intensificarea pandemiei în statul New York (epicentrul mondial în primăvara acestui an), rata de infectare depășind pragul critic de 1% în această toamnă.
• Cu toate acestea, evoluțiile recente ale indicatorilor macro-financiari exprimă continuarea relansării economice post-pandemie, proces susținut și de perspectiva persistenței unui mix relaxat de politici economice. De altfel, FED a semnalat continuarea politicii monetare acomodative pe termen mediu, iar Republicanii și Democrații negociază implementarea unui nou program de susținere a economiei de peste 2 trilioane dolari.
• În acest context, am asistat la ameliorarea prognozelor macroeconomice pentru prima economie a lumii.
• Astfel, cele mai recente prognoze Bloomberg indică perspectiva ajustării PIB-ului SUA cu 4.3% an/an în 2020, ca urmare a incidenței pandemiei și consecințelor acestui șoc fără precedent în perioada postbelică, cu impact nefavorabil pentru componentele cererii interne: consumul privat și investițiile productive s-ar putea diminua cu 4.8% an/an, respectiv 8.9% an/an.
• Pe de altă parte, economia s-ar putea majora cu ritmuri medii anuale de 3.7% în 2021, respectiv 2.9% în 2022, pe fondul redinamizării investițiilor productive (dinamici anuale de 6.2% în 2021 și 5% în 2022), cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB (consumul privat ar putea crește cu 3.9% în 2021, respectiv 2.9% în 2022).
• În ceea ce privește piața forței de muncă, cele mai recente prognoze Bloomberg indică perspectiva majorării ratei medii anuale a șomajului de la 3.7% în 2019 la 8.5% în 2020 (maximul din perioada Marii Depresiuni) (în contextul incidenței pandemiei), urmată de scădere la 6.9% în 2021, respectiv 5.5% în 2022.
• Considerăm că principalele elemente de risc pentru dinamica economiei SUA în trimestrele următoare constau în: evoluția crizei sanitare; tensiunile asociate contextului electoral Prezidențial; fluctuația percepției de risc pe piețele financiare internaționale; tergiversarea implementării de noi măsuri de susținere a economiei; relațiile geo-politice și economice cu China.
ZONA EURO • Pe parcursul ultimelor săptămâni am asistat la intensificarea pandemiei în țările din regiune, ceea ce a condus la reintroducerea unor restricții pentru contracararea vitezei de răspândire a crizei sanitare. Cu toate acestea, autoritățile au semnalat că nu vor mai implementa un blocaj total și de durată (cum s-a întâmplat în primăvară).
• Pe de altă parte, se acumulează informații pozitive din sfera soluțiilor medicale în dezvoltare, în prezent fiind ridicată probabilitatea ca primele vaccinuri să fie validate până la finalul acestui an.
• Subliniem faptul că reintensificarea crizei sanitare are loc într-un moment în care economia regiunii pare să fi intrat în ciclul post-pandemie, aspect evidențiat de dinamica indicatorilor avansați și coincidenți, precum și de perspectivele privind persistența mix-ului relaxat (fără precedent) de politici economice pe termen mediu.
• În acest context, previziunile macroeconomice pe Zona Euro au fost revizuite în sus în perioada recentă. Astfel, conform celor mai recente prognoze disponibile pe Bloomberg economia regiunii s-ar putea ajusta cu 8% an/an în 2020, evoluție determinată, îndeosebi, de declinul cererii interne: consumul privat și investițiile productive ar putea să scadă an/an cu 7.7%, respectiv 10.5%.
• Pe de altă parte, PIB-ul regiunii s-ar putea majora cu ritmuri anuale de 5.5% în 2021, respectiv 2.5% în 2022, prin redinamizarea investițiilor productive (dinamici anuale de 5.3%, respectiv 3.8%), cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB (consumul privat ar putea crește cu 5.5% an/an respectiv 2.6% an/an).
• Pe piața forței de muncă rata medie anuală a șomajului s-ar putea majora de 7.6% în 2019 la 8.2% în 2020 și 9.3% în 2021, o scădere la 8.8% fiind prognozată pentru 2022.
• Printre factorii de risc la adresa economiei Zonei Euro în trimestrele următoare se menționează: evoluția pandemiei; climatul macro-financiar și geopolitic mondial; viteza și calitatea procesului de implementare a proiectelor Next Generation și cadrul financiar multianual 2021-2027; provocările din sfera integrării economice regionale (inclusiv deteriorarea severă a finanțelor publice și absența integrării politice).
PIB, investiții și consum privat în SUA (%, an/an) sursa:
Bloomberg
rata șomajului în SUA (%) sursa: Bloomberg
PIB, investiții și consum privat în Zona Euro (%, an/an) sursa: Bloomberg
rata șomajului în Zona Euro (%) sursa: Bloomberg
-6.0
-4.5
-3.0
-1.5
0.0
1.5
3.0
4.5
-10.5
-8.5
-6.5
-4.5
-2.5
-0.5
1.5
3.5
5.5
7.5
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
20
20
21
20
22
Consumul privat
Investițiile productive
PIB-ul (dr.)
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
20
20
21
20
22
-11
-9
-7
-5
-3
-1
1
3
5
7
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
PIB
Consum privat
Investiții productive
0
2
4
6
8
10
12
14
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
9
ROMÂNIA
• Scenariul macroeconomic central pe termen mediu (perioada 2020-2022) a fost actualizat prin încorporarea celor mai recente evoluții macro-financiare, mondiale, europene și interne (inclusiv a estimărilor provizorii (2) privind dinamica economiei din trimestrul II și semestrul I 2020).
• Astfel, cele mai recente evoluții ale indicatorilor economici avansați (inclusiv încrederea în economie, aspect evidențiat în al doilea grafic din partea dreaptă), coincidenți (sectorul de construcții și producția industrială) și întârziați (scăderea ratei șomajului în luna august) exprimă perspectiva ca economia reală să fi intrat în ciclul post-pandemie încă din vara acestui an.
• Totodată, creșterea investițiilor productive în trimestrul II (dinamică anuală de 2.2%) indică o tranziție rapidă de la ciclul post-criză la ciclul post-pandemie. De altfel, România a fost singura țară din Uniunea Europeană cu o creștere a investițiilor productive în perioada ianuarie-iunie, dominată de incidența pandemiei și consecințele acestui șoc fără precedent.
• Se evidențiază majorarea investițiilor publice, ceea ce exprimă premise favorabile pentru dinamica investițiilor private în trimestrele următoare.
• Pe de altă parte, atragem atenția cu privire la intensificarea pandemiei pe parcursul ultimelor săptămâni (numărul zilnic al cazurilor noi confirmate depășind pragul de 4,000 recent), ceea ce a condus la reintroducerea unor restricții pentru contracararea crizei sanitare.
• Cele mai recente prognoze reconfirmă perspectiva ca economia internă să crească cu un ritm mediu anual de peste 2.5% în perioada 2020-2022, într-o evoluție determinată de dinamica favorabilă a investițiilor productive, cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB. În acest scenariu ajustarea din 2020 (determinată de incidența pandemiei și consecințele acestui șoc fără precedent) va fi contrabalansată de creștere cu ritmuri peste potențial așteptată pentru 2021 și 2022.
• Astfel, investițiile productive s-ar putea majora cu o dinamică medie anuală de 6.8% în perioada 2020-2022, perspectivă susținută de persistența costurilor reale de finanțare la un nivel redus (aspect semnalat de băncile centrale din SUA, Zona Euro, regiune și România), de implementarea programelor lansate la nivelul Uniunii Europene (Next Generation și cadrul financiar multianual 2021-2027) și potențialul ridicat de dezvoltare și convergență europeană din România (îndeosebi la nivel de infrastructură critică, digitalizare și cercetare-dezvoltare).
• Spre exemplu, în cadrul programului Next Generation România ar putea beneficia de subvenții nete de peste 5% din PIB-ul anului 2019.
• În ceea ce privește consumul privat (principala componentă a PIB) noile prognoze indică o creștere cu un ritm mediu anual de 1.4% în orizontul 2020-2022, într-un scenariu susținut de nivelul redus al costurilor reale de finanțare, climatul pozitiv din sfera sectorului bancar și continuarea procesului de convergență economică spre nivelul mediu din Uniunea Europeană.
• Pentru consumul guvernamental prognozăm o majorare cu un ritm mediu anual de 5.4% în intervalul 2020-2022, în contextul perspectivelor de continuare a măsurilor de contracarare a impactului crizei sanitare și de implementare a măsurilor anunțate la nivelul Uniunii Europene.
• În sfera cererii externe nete prognozăm o atenuare a decalajului dintre dinamica exporturilor și importurilor pe termen mediu, pe fondul consecințelor pandemiei (inclusiv persistența ratei de economisire la un nivel ridicat și ameliorarea ofertei interne de bunuri și servicii).
• La nivelul pieței forței de muncă previzionăm o rată medie anuală a șomajului de 5.4% în perioada 2020-2022, cu o deteriorare în 2020 și 2021, determinată de incidența pandemiei, accelerarea digitalizării și perspectiva implementării de reforme publice.
• Subliniem faptul că aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este posibilă în prima jumătate a acestui deceniu. Concretizarea acestui proces va avea consecințe pozitive pe termen mediu și lung, atât la nivelul economiei reale (convergența mai rapidă a veniturilor spre nivelul mediu din Europa), cât și în sfera economiei financiare, date fiind perspectivele foarte bune pentru investiții după intrarea în clubul țărilor dezvoltate.
• Considerăm că factorii de risc la adresa evoluției economiei interne pe termen scurt și mediu constau în: dinamica crizei sanitare, cu impact asupra activităților din economia reală; climatul macro-financiar mondial, european și regional; deciziile de politică economică din România, cu impact în sfera rating-ului investițional; tensiunile geo-politice mondiale și regionale.
raportul investiții totale / PIB în România (%) sursa: Eurostat
indicatorul de încredere în economie (puncte) sursa: Comisia
Europeană
PIB-ul, consumul privat vs. investițiile productive (%, an/an) surse: Eurostat, previziuni Banca Transilvania
rata șomajului (componenta structurală) (%) surse: Eurostat,
previziuni Banca Transilvania
0
5
10
15
20
25
30
35
40
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
Companii Stat Populație
0
20
40
60
80
100
120
140
50
60
70
80
90
100
110
120
Sep
-07
Sep
-08
Sep
-09
Sep
-10
Sep
-11
Sep
-12
Sep
-13
Sep
-14
Sep
-15
Sep
-16
Sep
-17
Sep
-18
Sep
-19
Sep
-20
Zona Euro România (dr.)
-40
-20
0
20
40
60
-10
-5
0
5
10
15
20
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
-22
PIB real (%, an/an)
Consum privat (%, an/an)
Investiții productive (%, an/an) (dr.)
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
-22
10
ECONOMIA FINANCIARĂ SUA
• Conform prognozelor actualizate dinamica medie anuală a prețurilor de consum (pe indicatorul agreat de FED, PCE – Personal Consumption Expenditure) ar putea decelera de la 1.5% în 2019 la 1.3% în 2020 (minimul din 2016), pe fondul ajustării din sfera economiei reale, în contextul incidenței pandemiei și consecințelor acestui șoc.
• Pe de altă parte, ne așteptăm la o accelerare a inflației în 2021, spre un nivel mediu de 1.7% (maximul din 2018), în contextul redinamizării economiei, evoluție susținută și de mix-ul relaxat (fără precedent) de politici economice (inclusiv perspectiva implementării de noi măsuri de susținere a relansării). Pentru 2022 previzionăm o inflație medie de 1.6%.
• Date fiind perspectivele de persistență a inflației la un nivel inferior țintei de 2% și provocările din sfera economiei reale în contextul persistenței crizei sanitare ne așteptăm ca banca centrală să continue abordarea acomodativă în trimestrele următoare.
• De altfel, în cadrul simpozionului de la Jackson Hole (de la final de august) Președintele FED a lansat noua strategie de politică monetară, conform căreia banca centrală va acorda o atenție mai importantă climatului din piața forței de muncă, tolerând perspectiva poziționării inflației peste nivelul țintă de 2% pentru o anumită perioadă.
• Totodată, la ședința de politică monetară din luna septembrie banca centrală a semnalat perspectiva menținerii ratei de dobândă de referință la minime istorice până la final de 2023, aspect încorporat și în așteptările pieței, după cum se poate observa în al doilea grafic din partea dreaptă.
ZONA EURO
• Prognozele actualizate (prin încorporarea celor mai recente evoluții macro-financiare) indică perspectiva decelerării dinamicii medii anuale a prețurilor de consum de la 1.19% în 2019 la 0.25% în 2020 și 0.23% în 2021 (cel mai redus nivel din 2016), într-o evoluție determinată de ajustările din sfera economiei reale și ale cotațiilor internaționale la materii prime, în contextul incidenței pandemiei și consecințelor acestui șoc fără precedent.
• Pe de altă parte, inflația medie anuală ar putea accelera la 0.63% în 2022 (pe fondul redinamizării din economia reală), aspect evidențiat în al treilea grafic din partea dreaptă.
• Date fiind perspectivele de persistență a inflației la un nivel foarte scăzut și provocările din sfera economiei reale ne așteptăm ca Banca Centrală Europeană (BCE) să continue abordarea acomodativă pe termen mediu.
• De altfel, banca centrală din regiune a anunțat recent revizuirea strategiei de politică monetară, inclusiv prin încorporarea consecințelor modificărilor climatice, semnalând faptul că evoluțiile din ultimii ani ar putea deveni noua normalitate pe termen
mediu.
ROMÂNIA
• În scenariul macroeconomic central actualizat prognozăm creșterea prețurilor de consum (pe indicele armonizat UE) cu un ritm mediu anual de 2.6% în intervalul 2020-2022.
• Pe de o parte, inflația ar putea decelera de la 3.9% în 2019 la 2.5% în 2020, ca urmare a ajustării din sfera economiei reale și din piețele internaționale de materii prime, în contextul crizei sanitare.
• Pe de altă parte, inflația va accelera la 2.9% an/an în 2021, pe fondul redinamizării din sfera economiei reale.
• Date fiind perspectivele pentru evoluția prețurilor de consum, climatul din economia reală și provocările la adresa stabilității financiare, precum și semnalele de politică monetară din SUA, Zona Euro și regiune ne așteptăm ca banca centrală să fie în continuare foarte activă pe piața monetară, pe piața valutară și pe piața titlurilor de stat în trimestrele următoare.
• Cu toate acestea, considerăm că spațiul de manevră în ceea ce privește rata de dobândă de referință este limitat, dar apreciem că este în creșterea probabilitatea reluării procesului de normalizare a nivelurilor ratelor rezervelor minime obligatorii (convergența graduală spre Zona Euro).
dinamica prețurilor de consum în SUA (%, an/an) surse: FED,
previziuni Banca Transilvania
decizia privind rata de dobândă de referință în SUA (probabilitate CME) sursa: CME
dinamica prețurilor de consum în Zona Euro (%, an/an) surse: Eurostat, previziuni Banca Transilvania
dinamica prețurilor de consum în România (IAPC) (%, an/an) surse:Eurostat, INS, previziuni Banca Transilvania
-2
-1
0
1
2
3
4
5
6
De
c-9
0
De
c-9
2
De
c-9
4
De
c-9
6
De
c-9
8
De
c-0
0
De
c-0
2
De
c-0
4
De
c-0
6
De
c-0
8
De
c-10
De
c-12
De
c-14
De
c-16
De
c-18
De
c-2
0
De
c-2
2
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
0.00%-0.25% 0.00%-0.25% 0.00%-0.25%
Nov-20 Dec-20 Jan-21
-1
0
1
2
3
4
5
De
c-0
7
De
c-0
8
De
c-0
9
De
c-10
De
c-11
De
c-12
De
c-13
De
c-14
De
c-15
De
c-16
De
c-17
De
c-18
De
c-19
De
c-2
0
De
c-2
1
De
c-2
2
-4
-2
0
2
4
6
8
10
2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022
INFLATIEPREVIZIUNI
11
PIEȚELE FINANCIARE SUA
• Volatilitatea din piețele financiare internaționale a persistat la un nivel ridicat (zona maximelor din iunie) în octombrie, evoluție influențată de factori precum intensificarea crizei sanitare, contextul electoral din SUA, incertitudinile privind Brexit și relațiile dintre principalele blocuri economice ale lumii pe viitor.
• Considerăm că piețele financiare internaționale vor fi influențate pe termen scurt de următoarele aspecte: știrile din sfera pandemiei și soluțiilor medicale în dezvoltare pentru contracararea acesteia (o serie de vaccinuri se află în ultima fază de teste, fiind ridicată probabilitatea lansării până la final de an); alegerile Prezidențiale din SUA; evoluțiile macroeconomice din SUA, China și Zona Euro; relațiile dintre marile blocuri economice ale lumii.
• În ceea ce privește criza sanitară, intensificarea ratei de infectare în Europa și SUA în ultima perioadă a determinat implementarea de noi restricții îndeosebi la nivelul țărilor europene, după cum se poate observa în primul grafic alăturat.
• Cu toate acestea, evoluțiile recente ale mai multor indicatori (inclusiv ameliorarea condițiilor financiare, evidențiată în al doilea grafic) exprimă faptul că economia mondială a inițiat un nou ciclu, evidențiindu-se dinamica Chinei (plus 4.9% an/an în T3).
• Totodată, semnalele recente indică perspectiva persistenței unui mix relaxat de politici economice pe termen mediu la nivel mondial, după un impuls monetar și fiscal-bugetar cumulat de circa 20 trilioane USD de la începutul pandemiei.
• Pe de altă parte, atragem atenția cu privire la consecințele pandemiei și măsurilor implementate în ultimele luni, inclusiv deteriorarea finanțelor publice (creșterea datoriei publice, aspect evidențiat în al treilea grafic alăturat) și perspectiva persistenței costurilor reale de finanțare la niveluri scăzute pe termen mediu.
• În SUA ne așteptăm la consolidarea ratelor de dobândă pe piața monetară la minime istorice în anii următori, date fiind semnalele recente ale FED.
• În sfera pieței titlurilor de stat prognozăm o creștere graduală a ratelor de dobândă pe termen mediu, pe fondul perspectivelor de accelerare a așteptărilor inflaționiste (aspect reflectat în ultimul grafic) și de ameliorare a climatului din sfera economiei reale.
• Subliniem însă faptul că nivelul real al costurilor de finanțare se va menține redus pe termen mediu, în contextul politicii monetare agresiv acomodative.
• Pe piața de acțiuni perspectivele pe termen mediu se mențin favorabile, susținute de nivelul redus al costurilor reale de finanțare, redinamizarea din economia reală, intensificarea digitalizării și mix-ul relaxat de politici economice. Cu toate acestea, considerăm că volatilitatea va persista, cel puțin până la comunicarea rezultatului alegerilor din SUA și datelor privind eficacitatea vaccinurilor.
• În sfera pieței valutare ne așteptăm la continuarea tendinței decenale de depreciere a USD, fiind ridicată probabilitatea reorganizării arhitecturii monetar-financiare internaționale, în contextul modificărilor structurale din economia mondială (ascensiunea Chinei, transformarea digitală și provocările climatice).
ZONA EURO
• Piața financiară va resimți climatul din piețele mondiale, evoluția pandemiei și politica economică din regiune (inclusiv viteza și calitatea implementării programelor Next Generation și cadrului financiar multianual 2021-2027).
• Pe piața monetară previzionăm consolidarea ratelor de dobândă, pe fondul perspectivelor ca politica BCE să se mențină acomodativă și în anii următori.
• La nivelul pieței titlurilor de stat ne așteptăm la evoluții influențate de dinamica din SUA, programele monetare neconvenționale ale BCE și implementarea programelor lansate de UE. Atragem atenția cu privire la premisa persistenței diferențialului de rată de dobândă în raport cu SUA, în contextul diferențelor din perspectiva potențialului de creștere economică și așteptărilor inflaționiste (aspect reflectat în ultimul grafic).
• Piața de acțiuni va reacționa la climatul din piețele financiare mondiale, mix-ul de politici economice și știrile din sfera companiilor regionale în trimestrele următoare. Considerăm că implementarea cu succes a măsurilor lansate de UE va determina convergența indicatorilor de evaluare spre nivelul din SUA.
• Pe piața valutară sunt premise de apreciere a EUR pe termen mediu, pe fondul ameliorării climatului din economia reală în prima parte a noului ciclu economic.
• Printre riscurile pentru climatul din piețele financiare internaționale pe termen scurt menționăm: evoluția crizei sanitare; Brexit; nivelul ridicat de îndatorare în sfera companiilor și statelor; deteriorarea calității portofoliilor de credite în sfera sectorului bancar; gradul ridicat de interdependență dintre creșterea necesarului de finanțare la nivel de datorie publică și expunerea la risc suveran a sectorului financiar-bancar.
indicele restricțiilor pentru contracararea pandemiei sursa: Bloomberg
indicele condițiilor financiare sursa: FMI, octombrie 2020
datoria publică (% PIB) sursa: FMI, octombrie 2020
așteptările privind evoluția inflației pe 10 ani (%) sursa:
Bloomberg
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Ja
n-2
0
Feb
-20
Ma
r-2
0
Ap
r-2
0
Ma
y-2
0
Ju
l-2
0
Au
g-2
0
Sep
-20
Oct
-20
SUA Germania
România China
Polonia
-3
-2
-1
0
1
2
3
4
5
6
7
Sep
-06
Sep
-07
Sep
-08
Sep
-09
Sep
-10
Sep
-11
Sep
-12
Sep
-13
Sep
-14
Sep
-15
Sep
-16
Sep
-17
Sep
-18
Sep
-19
Sep
-20
SUA
Zona Euro
China
Alte țări emergente
Alte țări dezvoltate
0
20
40
60
80
100
120
140
188
018
85
189
018
95
190
019
05
1910
1915
192
019
25
193
019
35
194
019
45
195
019
55
196
019
65
197
019
75
198
019
85
199
019
95
20
00
20
05
20
102
015
20
20
stateledezvoltate
țările emergente și în dezvoltare
Primul Război
Mondial
Al Doilea Război
Mondial
Marea Recesiune C
OVID
0
1
1
2
2
3
3
Sep
-09
Sep
-10
Sep
-11
Sep
-12
Sep
-13
Sep
-14
Sep
-15
Sep
-16
Sep
-17
Sep
-18
Sep
-19
Sep
-20
SUA Germania
12
ROMÂNIA
• În scenariul macroeconomic central actualizat am revizuit în scădere previziunile cu
privire la dinamica prețurilor de consum (pe indicele armonizat UE) pentru perioada
2020-2022, spre un nivel mediu de 2.6%.
• Astfel, inflația va decelera în acest an (la 2.5% în medie, minimul din 2017), ca urmare
a ajustării din sfera consumului privat și din piețele internaționale de materii prime.
• Pe de altă parte, ne așteptăm la accelerarea inflației la 2.9% în 2021, în contextul
intrării economiei într-un nou ciclu și perspectivelor de redinamizare pe piețele
internaționale de materii prime.
• Date fiind prognozele cu privire la evoluția inflației, perspectivele pentru dinamica
economiei reale și semnalele de politică monetară (SUA, Zona Euro și regiune) ne
așteptăm la continuarea abordării acomodative a băncii centrale din România în
trimestrele următoare.
• Per ansamblu, considerăm că există spațiu pentru reducerea nivelurilor ratelor
rezervelor minime obligatorii și apreciem că banca centrală va continua să fie foarte
activă pe piața monetară (prin licitații bilaterale repo), pe piața titlurilor de stat (prin
cumpărarea de instrumente de datorie publică de pe piața secundară) și pe piața valutară
(pentru a evita fluctuații bruște, care să genereze riscuri la adresa stabilității macro-
financiare).
• În ceea ce privește rata medie anuală de dobândă la obligațiunile suverane pe
scadența 10 ani (barometru pentru costul de finanțare în economie) ne așteptăm la
continuarea procesului de convergență graduală spre nivelul mediu din Zona Euro.
Astfel, prognozăm niveluri medii anuale în scădere de la 4.5% în 2019 la 4% în 2020 și
2021 și 3.4% în 2022, pe fondul implementării programelor lansate recent de Uniunea
Europeană, perspectivelor de politică monetară (externe și interne) și premiselor de
inițiere a unui proces de consolidare bugetară în 2021 (conform scenariului nostru
raportul deficit bugetar/PIB se va situa la un nivel mediu de 5.7% în orizontul 2020-
2022).
• În octombrie Ministerul de Finanțe a programat licitații pe piața internă în volum de
5.1 miliarde RON.
• La nivelul pieței de acțiuni vom asista la evoluții influențate pe termen scurt de
climatul din piețele internaționale și de factorii interni, inclusiv succesul implementării
programelor UE, deciziile de politică economică și evenimentele politice. Atragem
atenția cu privire la potențialul de creștere pe termen mediu, concretizarea acestuia fiind
dependentă și de continuarea măsurilor pentru dezvoltarea pieței de capital.
• În sfera pieței valutare continuăm să ne așteptăm la aprecierea graduală a cursului
EUR/RON în trimestrele următoare, spre un nivel mediu de 4.90 în perioada 2020-
2022.
• În încheierea acestui raport menționăm factorii de risc la adresa dinamicii economiei
financiare în perioada următoare: fluctuația percepției de risc pe piețele financiare
internaționale; evoluția crizei sanitare; viteza și calitatea în implementarea programelor
lansate de Uniunea Europeană; deciziile de politică economică în contextul electoral și
de pandemie; provocările de ordin geo-politic și geo-economic (inclusiv acumularea de
semnale privind modificarea ordinii economice mondiale).
licitații M. Finanțe (octombrie)
sursa: M. Finanțe
Valoare
(mil. RON) Instrument Maturitate
01-Oct-2020 805 Titluri 28-Iul-2025
05-Oct-2020 575 Titluri 26-Ian-2028
08-Oct-2020 575 Titluri 22-Apr-2026
12-Oct-2020 345 Titluri 11-Oct-2034
12-Oct-2020 575 Titluri 08-Mar-2022
15-Oct-2020 805 Titluri 25-Oct-2023
19-Oct-2020 345 Titluri 24-Sep-2031
22-Oct-2020 690 Titluri 25-Noi-2024
26-Oct-2020 345 Titluri 24-Oct-2030
titluri de stat în circulație sursa: BNR
Valoare
(mil. RON)
Cupon
(%) Maturitate
ROUGBB2DL507 440.2 Feb-21
ROA8164VBSR4 410.5 Sep-21
ROJEC97WMUQ4 6,301.6 4.00 Oct-23
RODD24CXRK47 9,647.5 3.65 Iul-25
ROVRZSEM43E4 10,321.6 5.00 Feb-29
previziuni EUR/RON sursa: Banca Transilvania
Min Medie Max Mediana
2018 4.6206 4.65 4.6695 4.66
2019 4.6634 4.75 4.7808 4.75
2020 4.7642 4.84 4.8831 4.84
2021 4.8586 4.92 4.9380 4.90
2022 4.9203 4.96 5.0307 4.96
rata de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani (%) sursa: Eurostat
ccapitalizare bursieră / PIB (%) (2019) sursa: Bloomberg
-2
0
2
4
6
8
10
12
T3
05
T2
06
T1
07
T4
07
T3
08
T2
09
T1
10
T4
10
T3
11
T2
12
T1
13
T4
13
T3
14
T2
15
T1
16
T4
16
T3
17
T2
18
T1
19
T4
19
T3
20
Bulgaria Cehia
Germania Ungaria
Polonia România
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19Economia mondialăSUAGermaniaPoloniaRomânia
13
LIMITAREA RĂSPUNDERII
Acest raport este publicat în România de către Banca Transilvania/subsidiarele sale, o instituție financiar-bancară ale cărei activități sunt reglementate și supravegheate consolidat de Banca Națională a României (BNR) și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Rapoartele de analiză emise de Banca Transilvania și/sau subsidiarele sale au un caracter pur informativ, nefiind concepute/prevăzute cu scopul utilizării ca instrumente auxiliare în procesul de luare a deciziilor de investiții și nici cu scopul utilizării acestora în orice etapă a prestării unor servicii sau activități de investiții. Orice persoană care înțelege să folosească aceste rapoarte de analiză în procesul de luare a deciziilor de investiții precum și utilizarea acestora în orice etapă a prestării unor servicii sau activități de investiții își asumă în mod expres toate riscurile aferente, Banca Transilvania neavând nici o obligație legală sau de orice altă natură față de persoana în discuție ce ar deriva din publicarea acestor rapoarte de analiză. Cu alte cuvinte, analizele publicate de Banca Transilvania sau oricare dintre subsidiarele sale nu trebuie interpretate ca: a) Ofertă de vânzare/subscriere sau orice alt serviciu sau activitate de investiții cu privire la instrumente financiare menționate în rapoarte; b) Element de reclamă pentru instrumentele financiare menționate în rapoarte. Pentru a evita orice confuzie, persoanele care se abonează prin introducerea e-mailului pe adresa web https://www.bancatransilvania.ro/rapoarte-de-analiza/ în vederea abonării la aceste rapoarte nu sunt considerate ca fiind clienți ai Băncii Transilvania și/sau ai Subsidiarelor sale, iar abonarea nu reprezintă un contract de orice natură (inclusiv de prestare de servicii financiare). În acest sens subliniem că Banca Transilvania și/sau Subsidiarele sale nu solicită informații de natura datelor cu caracter personal de la persoanele menționate mai sus în afara e-mail-ului care va fi utilizat pentru comunicarea acestor rapoarte. Informațiile care stau la baza acestor rapoarte au fost obținute din surse publice, considerate, în limita datelor disponibile publice, relevante și de încredere cum ar fi: Institute de Statistică, Bănci Centrale, Agenții Financiare & Organizații Interne și Internaționale, etc. Lista de mai sus nu este exhaustivă, Banca Transilvania având dreptul să modifice în orice moment și fără un preaviz prealabil sursele publice utilizate. Atragem însă atenția cu privire la faptul că acuratețea/corectitudinea acestor informații din surse publice nu poate fi verificată, atestată și/sau contestată de instituția noastră. Opiniile analitice exprimate în rapoarte reflectă punctul de vedere al analiștilor la momentul publicării, rezultat prin raționament independent cu metode analitice specifice. Rapoartele emise pot să nu coincidă cu poziția tuturor societăților din grupul Băncii Transilvania. Opiniile au fost exprimate cu bună-credință, fără omisiuni intenționate și în condiții limitate de acces la informații: a existat acces doar la datele și informațiile făcute publice de către organisme și organizații naționale și internaționale. Rapoartele de analiză nu conțin și/sau nu sunt fundamentate pe date care pot să fie considerate informații privilegiate în sensul legii aplicabile, Banca Transilvania respectând în totalitate cerințele legale privind gestiunea informației privilegiate și cele privind prevenirea abuzului de piață. Atragem atenția cu privire la faptul că rapoartele de analiză prezente nu sunt servicii sau activități de investiții în sensul pachetului legislativ european Mifid II/Mifir astfel încât subliniem că persoanele care folosesc informațiile din prezentele rapoarte nu beneficiază de protecția oferită de cadrul de reglementare menționat mai sus, fiind singurii răspunzători pentru orice potențial prejudiciu rezultat din utilizarea acestei informații. Rapoartele de analiză ale Băncii Transilvania sau ale subsidiarelor sale ar putea fi nepotrivite pentru unii investitori (în funcție de situația financiară, orizontul și obiectivele investiționale). Subliniem că rapoartele de analiză nu reprezintă recomandări individuale și/sau personalizate unei anumite persoane sau grup de persoane de orice natură. Aceste rapoarte nu au fost emise la solicitarea unei terțe părți față de Banca Transilvania și/sau în legătură cu realizarea uneia sau mai multor tranzacții cu instrumente financiare. Valoarea instrumentelor financiare la care se face referire în analizele elaborate fluctuează în timp, iar performanța trecută nu constituie sub nicio formă un indicator pentru performanța viitoare. Totodată, subliniem faptul că investițiilor le sunt asociate factori de risc, care nu sunt totalmente explicitați în rapoarte. Altfel spus, Banca Transilvania și/sau Subsidiarele sale sau orice colaborator nu sunt responsabili pentru niciun fel de pierdere directă și/sau potențială rezultată din utilizarea elementelor publicate în raport. Rapoartele de analiză emise pot fi modificate oricând fără o notificare prealabilă, Banca Transilvania și/sau Subsidiarele sale rezervându-și dreptul de a întrerupe publicarea fără aviz prealabil. Remunerația autorilor rapoartelor de analiză nu este în niciun fel influențată de opiniile exprimate în cadrul acestora. Banca Transilvania, angajații sau colaboratorii săi sau ai subsidiarelor sale pot avea expunere pe orice instrument financiar analizat în raport. Reproducerea totală sau parțială a acestui raport este permisă doar prin menționarea sursei. Arhiva rapoartelor de analiză emise de Banca Transilvania/subsidiarele sale poate fi consultată accesând https://www.bancatransilvania.ro/rapoarte-de-analiza/.
României (BNR) şi Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
Grupul Financiar Banca Transilvania
• cursuri spot – operațiuni cont
• depozite – persoane juridice
• cursuri case de schimb
• titluri de stat și eurobonduri
accesează AICI accesează AICI accesează AICI accesează AICI
• tranzacționare online pe bursele din București și Viena
• credite marjă
• administrare discreționară
• împrumuturi de acțiuni pentru vânzarea în lipsă
accesează AICI accesează AICI accesează AICI accesează AICI
• fonduri de venit fix în lei sau euro
• fonduri mixte (max. 20% acțiuni)
• fonduri de acțiuni (indice sau fără reper) în lei sau euro
LEI sau EUR accesează AICI
LEI sau EUR • finanțări rapide către persoane fizice, credite de consum
pentru nevoi personale sau pentru achiziții în rate în
locațiile comercianților parteneri
accesează AICI
• acces rapid și simplificat la suport financiar în vederea
achiziției de bunuri de folosință îndelungată; se adresează
persoanelor juridice, companii mici, mijlocii și corporate
accesează AICI
• soluții de finanțare pentru afacerile mici accesează AICI
ANALIZĂ dr. Andrei Rădulescu Director Analiză Macroeconomică | Banca Transilvania (+4)0374.697.575 | (+4)0754.035.080 | (+4)0730.727.516 [email protected] Irina Răilean, CFA Head of Research | BT Capital Partners (+4)0374.778.842 | (+4)0264.430.564 [email protected]
Marius Tiberiu Mureșan Analist Investiții | BT Asset Management (+4)0264.301.920 | (+4)0741.200.052 [email protected]
VÂNZĂRI & TRANZACȚIONARE Vlad Vendlinger Șef Serviciu Treasury Sales | Banca Transilvania (+4)0374.471.436 [email protected] Cosmin Bota Broker Senior | BT Capital Partners (+4)0264.430.564 | (+4)0264.431.718 | (+4)0744.572.402 [email protected] Irinel Tolescu Director Vânzări | BT Asset Management (+4)0264.301.365 | (+4)0758.230.839 [email protected]