T P ,

1 _ _ a _ B B IL B li I 'S ^ ___ E s e de doue or i i n t r ' o l u n a , a d e c in 1 si 15 d u p a c . v. in fo rmatu ele o cola si j u m e t a t e . A t t u m a n u s c r i p t e l e , c t u si b a n i i de

p r e n u m e r a t i u n e s se a d r e s e z e l a r e d a p t i u n e ; looahr iu a c e s t e i - a : S t fat 'a potei vechie nr. 1 . e t a g i u l u 1. nr . 96 . P r e t i u l u de p r e n u m e r a t i u n e p e n t r u p r o v i n c i e l e a u s t r i a c e : Ia alin 5 fl. l a V 2 i le anii 2 fl. 5 0 c r . ; p e n t r u R o m n i a si s t r a i n e t a t e la

a n i i 11., la V2 de anii 3 fl. 5 0 c r . V. a. P r e n u m e r a t i u n e l a t r e i l u n e nu se p r i m e s c e . M a n u s c r i p t e l e n e p u b l i c a t e se a r d u .

Anuiu II. 1864. M r . . 1 0 . Pesta 15/27. Main

P R O V O C A T I U N E . ^, Sant rogati oo. abo_ai?li a i S acesteia, a crorVsfee_aBienlute e f i m

Mu numerii 11 si 12. a. e s bnevoisca a-sMo reno, ca s ii se pota spedai fora si pe vinitoriu.

X f . e d . a p t i t u o . e a .

S e m t i e m i n t e l e s tudnt i loru romani bucovineni d'in Yien'a esprimate teatrului roinanu d'in Cemantin.

fitta- 'n fine c sosra, dupa multe suferintie, Dile dulci de desfetare Bucovino 'n snulu teu,

De furtune sguduitu

E t cum se 'nnkvtie'za asta-di vechele-ti sperantie, E t a cum se ingrijeice d'a ta sorte Domnedieu,

%-Ce-lu adori necontenitu.

Asta-di musele romane d ' i n ' a r n a s u l u mamei tale, t Sub siindardulu lui Apolo, si-ai* luatu dieesculu sboru,

Dela Is t ru la Carpati ;

A loru flamura splendida, a loru corturi virginale . P ' a lu teu brat iu se asiediara salutandu alu teu poporu,

Salutate d'ai loru frati.

Alu Latonei fiiu acum'a cu piesele romane Isi castiga 'n capitala-ti lauri ne vesceditori,

Ce 'neununa ai sei crei,

Asta-di t rebe s' amutisca clivitrile strine, Ce 'n despretiu t i -denegara ori ce semnu renviatoriu,

Ori ce-e naltu, ori ce-e maret iu.

t a ai dovedi d'in contra ca s poti de totu respinge Ori-ce pe'ta 'njostoria asta-di ti-s'ar imputa,

Dela cei, ce i-ai priimitu ;

De acum iubita t ira, sterge-ti ochii, nu mai plnge ! C-ci auspicii favorose se citescu in fti'a t a !

Scumpu pamentu, pamentu iubi tu! h i o 9

6 ^ ? *

Salutare ti-tramitemu, avan-gard' aprindietoria De lumin'a desvoltarii, ce e foculu indieitu

In caminulu ominescu;

Voi, ce straplantati Penaii, cu-a loru daruri dimbitorie, In strabunulu locu d'in care sortea rea i-a fostu gonitu,

Acelu ingeru vitrigescu.

Salutare bravi Luceferi, si voi stele radiose, Ce vestii patriei nostre unu ferice venitoriu

Ce-e alu nostru dulce visu ;

Voi ve facei prin ace"st'a nume mari si gloriose, Nume, ce voru fi pstrate, ca paladu salvatoriu

Intr' alu nostru peptu descbisu.

Respandti mandrele arte, care voru sg nobileze Animele priimitorie de ce-e naltu, de ce-e frumosu

Pentru spiretulu umanu!

Punei sacra temelie peste car' oru se creeze Fraii votri pentru muse templu mndru si pomposu,

Demnu de unu liberu cetatianu.

Er' voi virgine plpnde, adunai cu bucuria Flori ce gingasiele vostre degetiele le-au plevitu

Candu se revers de diori,

Si ornai frunile demne d'a ghirlandeloru mndria Capetele, ce spre fal'a tierei vostre s'au ivitu,

Ca la frai, ca la surori! V. Bumbacu.

Anime generose romane. Sovela originala.

(Inchiare.)

Rogatiuiiea incet si jun'a inca totu st si privesce ctra ceriu cu ochii si, ce acum eru s ca legai i' v lac ri ine, ce udu fati'a cea mai formosa d'in lume. Cine sc ie , ce feliu de lacrime sunt aceste? Lacrime de dorere, au de fericire? Cine scie, ce sentiri are ea a c u m ? Ea totu lacrima si in preocupatiunea sa nice nu pot s observeze sunetulu pasi loru, carii d'in ce in ce sunu mai de aprope de ea. Pasii eru a iubitului ei, ce veni s o cerceteze intr' unu tempu ca acest'a ne 'nda-tnatu.

In urma ea ilu observa si se intorse cu o fa-tia, ce ea voi s o arete voiosa, ctra iubitulu su intempinandu-lu cu vorbele aceste :

Ce este caus'a cercetrei tale intr' unu tempu ca acest'a? Dora visulu meu s'a implinitu, dora voiu fi silita s te perdu, de nu pentru totu-d-un'a , celu putinu pe ore-ctu t e m p u , spune-mi iubitulu meu, dora tir'a ra te chiama s o aperi, ra are ea l ipsa de bratiele fiiloru si cei bravi ? Respunde-mi, respunde-mi ; c-ci sufletu-mi e forte nelmiscitu!

Pentru ce att'a superare scump'a mea, i-respunse tenerulu cu unu tonu duoiosu. Pen-tru ce e scaldata fati'a-ti alba in lacrime, ce e caus'a, de ochi-ti drglai arunca radie dorerose? O, de buna sma eu sum acea fericita, pentru ca-rea au cursu ele ; pentru mine e moiata fati'a ta.

) Visulu teu chiara s'a implinitu ; c-ci tir'a,

mam'a nostra, ra ne chiama cu tonulu su plan-gatoriu, s'o apermu, s o scapmu de neamicii ei cei grosnici. Dar' bunu e Domnedieu si am spe-rantia, c elu ni va d potere s potemu sco+~. -tir'a d'in periclulu acest'a nou ; si apoi, apoi iu-bit'a mea ne va lega legatur'a vecinica prin carea tu vei fi a mea, si eu voiu fi alu teu. Am ve-nitu dara acum iubit'a mea s-mi ieu diu'a buna dela t ne mandr'a mea ; s capetu curagiu d'in ochii tei de fulgeru, s-mi dai unu sarutu de d e -spartire. Dar' ce este acest'a, tu plngi iubita? Ah, scumpulu m e u , o voce secreta a animei mele me infeetza, me neliniscesce, si me chinuiesce. O presentire nefericita mi-pune inante sortea cea mai amarita. 0 , acest'a nu-mi mai d linisce ; ace-st'a par' c-mi prevestesce perirea, p a r c-mi spune c te voiu perde. Si apoi ce va fi de mine? Tener'a tac , ne mai potendu contnua vorbirea d'in caus'a piangerei sale de amara. Tenerulu ase-mene nu pote s graisca, n u , c-ci anim'a lui inca se cufund in marea amaritiunei. In urma jun'a contnua :

Tir'a piange, ea cere sacrificiuri, du-te dara si conlucra spre a o scapa, c noi debue se fmu fericii, de nu aici pre pamentu, celu putinu colo susu in ptri'a fericirei.

D e nu aici, celu putinu colo susu ! dise tenerulu o ce idealu alu amorei de ptria; ce insufletire pentru binele publ ieu, tu e s C 1 ^

r < # g

111 cp

g a f a se sentiesci totu pentru patria, nu numai averea, ci totu, si anim'a si amorea ta chiaru. N u te voiu mangai mai mul tu , su celu putinu nu me incercu a te mangai; c-ci sc iu , c tu vei fi mngiata, numai cu aceea , de'ca eu voiu corespunde datorintiei mele celei mai snte, datorintiei mele de fiu a ^ u unei patrie attu de formose. Anima de romanu este in mine , ca romanu voiu se si moru. Dar' eu credu, c rogatiunea ta va strbate la tronulu de mrire a printelui nostru cerescu. Roga-te dar' lui Domnedieu pentru patria si pentru mine.

E u me voiu rog ne 'ncetatu, dar' te rogu se fii bravu, se nu lasi tieYa pentru nimicu. Inse te rogu, se nu me uiti! Mai multu nu potii vorbi , c-ci dorerea o nvinse , ea plngea cu amaru.

O srutare u l t ima, si tenerii se desprir pentru totu-deun'a, c-ci sortea nu voi se mai guste fericire aici pre pamentu animele aceste generose.

Sorele resare invelitu intr' unu ve lu de snge. Natur'a este si in diu'a acst'a tocmai asi de for-mosa, ca in alte demanetie de vra. Ciocarli'a si acum e incepetori'a horei de multiamita. Parfu-

4 iul floriloru si acum imbta pre omu. Frun-diele si acum vijeiescu tainicu; zefirulu si acum sioptesce. Dar' vai tota frumseti'a, tota armoni'a naturei nu e in stare se oprsca curgerea snge-lui omenescu. Peste vr'o doue ore campulu celu formosu va fi rosiu de snge; florile in locu de roua, se voru scalda in snge si voru fi n imic i te . . Doue castre stau fatia 'n fatia. Un'a mai mica, dara insufletita pentru aperarea patriei ; animele ostasiloru d'in ea sunt nobi le , c ele sunt anime de romanu. Acst'a nu merge se cucersca, ac .st'a a venitu numai se apere tir'a; ce pagani-au, venitu se o prede. O l c o m i a blaste m a t l T u esci unu diavolii in omu ; tu esci fon-tan'a aibta ce este uritu si sacrilegiu. Omenii tei crescui >q moletiune, prin numerulu loru celu grosnicu si ins^imentatoriu, voiescu se strice fericirea attoru sullete nevinovate. O, voi sugtori de snge, de ce nu lasati in pace pre o tira ce a patmitu atat'a; nu ve poteti indestul cu ctu ati cuceritu pana acum cu atat'a erudirne, si cu aaf a nedreptate. Au nu cunosceti voi seirtirile cele mai blande, au nu sciti voi nimicu despre iubirea, ce debuie s avei ctra de apropele vo

s t r u ? Nu, c -c i lacomi'a si brutalitatea au

2vf>D .

stinsu d'in animele vostre totu ce este nobilu si frumosu!

Au nu voii voi se respectai tiex'a acesta nobila si eroica, nu scii cu cta brbia s'a lup-tatu ea contr'a vostra? si voi totui mai voii se ve acatiati de ea ! I n s e v e v e t i afl resplata d^mna de v o i , de nesce tgrii rpitori! N u ve incredeti in mulimea vostra, c-ci ea e numai o turma fra sentieminte de brbia, fra vre unu sentiu vir-tuosu. Voi nu scii ce pote se fia amorea de patria, voi nu scii ce e insufletirea, voi ve luptai numai d'in unu sentiu animalu; voi sclavii patme-loru animale!

Bucinulu suna, si ostaii se l o v e s c u , unii striga: Isus, iara cei-a-l-altii Allah. Ca leii, se aruncar romanii in irurile armatei durcesci, ta-indu ce li stete inante. Sabiele fulgerau la lu-min'a sorelui posomoritu, care snguru se vedea a jeli omorulu acestu inspaimentatoriu. Romanii, in fruntea loru cu principele celu mai bravu, de-dera navala attu de furiosa, inctu neamicii d'in liniele d' antaniu fusera sliti a-si las armele, numai ca se pota fugi d'in antea morii negre. O aci este o lupta de desperare!

Dar' inantea rdmaniloru se infacisiu totu sire noue, romanii totu luptau bravu si insufletitu. Dar' cine e tenerulu acel'a insocitu de p r p a s t i a , care se lupta attu de furiosu, care ni-micesce contrarii ce-i stau inante cu atat'a bravura. O perulu lui celu u n d u o s u , fati'a lui cea maiestosa, i lu arta a fi tenerulu Petru. Si intr' adeveru e chiaru e lu ; elu e eroulu acel'a inspaimentatoriu , elu e spaim'a si cutremurulu neamir ciloru sei. Ca fulgerulu, asie se arunc elu intre mulimea ordei paganesci , scaldandu-si sabi'a cea veninata in s n g e ; stingandu atat'a vieHia ome-n^sca. Dar' vai, unu tataru de departe ve-diendu, ce p r p a s t i a face junele acest'a, si-incord arculu si sag^t'a cea inveninata sbor prin aeru, si de acolo la Petru in peptu.

Petru cadiu de pe calulu seu ranitu de morte, c-ci sagt'a blastemata strbtu pana 'n anima. D' abie avu atat'a potere se pota s iopt: Ado Mria! Amic i i , ce venir la e lu, imbracisiara tru-pulu rece.

nvingerea fu pe partea romaniloru. Inse viptori'a acesta fu forte scumpa ; c-ci o mulime d' intre ostaii cei mai bravi, si mai animosi re-mase pe campulu btliei ; o mulime de femei, o mulime de copii deveni, prin lupt'a acest'a, nenorocita.

10*

- H 2

Suntemu intr' o chilia, intr' unu modelu alu curatieniei. Dar' chili 'a, cu totu ce este intr' ens'a, apare tristu la intrarea in ea; c-ci in ea jace pe patulu de morte o flore vescedita, atinsa de suflarea rece a mortiei. Acst'a ste Ma-ri'a. Fati'a ei cea frumosa acum nu se ingana in rose; trasurele ei cele nobile sunt obosite si tota fiinti'a ei e incungiurata de semnele perirei. Si mandra patmasia si acum are in sne ce-va atragatoriu, ce-va domnedieescu ! Fruntea ei cea maiestatica si acum ti- impune! Tota fiinti'a ce-o ar' privi, ar fi atnsa de sentiemintele compatmi-rei, vedi end u unu tpu asi fragedu, asi delicatu !

Ea dorme. Eesuflarea ei cea inferbintata, o arta a fi de totu s laba! Mam'a ei cea credintiosa vighiza la patulu patmitorei ; privirea ei este aintita necontenitu a supr'a fiicei sale. Pe unu stnguru momentu nu se ndeprta de pa tu , nu, c-ci se t e m e , c , nefiindu ea de fatia, ft'a ei, unic'a mangaiare , ce mai are pe pamentulu estu fatalii,.va mori.

Sermana mama ! Indesiertu te ingrigesci ata-t'a de e a ; c-ci fiic'a nu va deveni vindecata pe estu pamentu ! Nu, c-ci morbulu ei este morbulu, ce nu se pot vindeca nici prin tota sciinti'a si maestri'a omensca.

Mari'a in urma si-deschise ochii. Privirea ei rateci'a prin unghiurile chil iei , par' c cauta pre ore cine ! In urma ea graiesce : T u esci mama ? o ! tu esci forte buna , tu-te faci sacrificiulu ingrigi-rei tale de mama. Ore cum se-ti potu eu mul-tiami ore candu pentru atat'a iubire? Negresitu, numai prin iubire si ascultare. O ctu te iubescu e u , dulcea mea m a m a , numai pre Petrulu l'am iubitu inca asi d'intre omeni. Dca me voiu vindeca, atunci ctu voiu fi eu de fericita, deca se va renturn d'in btlia gloriosu. Asie a disu elu ctra mine la desprirea nostra : tu vei fi a m e a , si eu voiu fi alu teu. E dar' c elu va veni ctu de curendu?

Veni, veni iubita dise mama sa plan-gandu si tu vei fi fericita, forte fericita!

D e ce plngi mama, au te nu-ti pare bine de fericirea fiicei tale ? E dar' c chiaru eu vor-bescu siodu contnua jun'a mai liniscita eu vorbescu de elu asceptandu-lu s v ina , macaru

elu e mortu acum de 3. lune. E lu a cadiutu i n btlia, candu s'a luptatu pentru neatrnarea tierei, pre carea o iubi elu attu de tare, pre ca-rea o iubescu si eu , si tu mama, si si tatalu lui Petru, si toti romanii adeverati! Chiaru elu a mo-ritu, elu a moritu, elu e in ceriu acum, si me as-cepta pre mine; c-ci la desprirea nostra colo in gradina amu disu, c vomu fi fericii colo susu, deca nu potemu se fimu aici p e pamentu. Asie e, eu ilu v e d u , cum mi-face semnu, se-i urrnezu! Ascepta unu picu, c me ducu si e u ! Ea tacu; c-ci poterea o las cu totulu; si-incbise ochii ; inse numai de ctu era-i deschise , ea repauseza acum; era mam'a sa plnge cu amaru.

A, eca-lu striga jun'a , aridcandu-se cu ca-p u l u , a vina se te stringu in bratiele mele iubite Petre. Ea si-intnse bratiele spre imbraci-siare, inse acele indata cadiura, eadiu si ea in patu, inse mai multu nu viua, ci morta.

Vr'o siese septemane dupa marea Mriei, mori si mam'a sa slbit cu totulu de suferintiele cele grele si amare. Dupa ea a moritu betranulu Vuescu , ducandu cu s ne numele acestu mndru in mormentu! D'in or'a caderei fiului seu unicu, ilu cuprinse o superare nespusa, ce-lu du m o r m e n t u . . . Numai unic'a mangaiare avea in su-perareasi in dorerea sa, si acest'a era consciinti'a, de a fi datu patriei unu fiu bravu, unu fiu demnu de printele seu, demnu deptri'a si naiunea sa!

Asie perira d'intre cei vii patru fiintie nobile, nvpiate pentru binele patriei. Ca romani au traitu, ca romani au si moritu!

Ctu tempu a trecutu d' atunci, cte neca-diuri a rabdatu romanulu d'in tempulu acel'a! O aceea numai Domnedieu santulu pote se scia!

Inse dca s'ar descept Stefanu, d6ca ar privi ctra tier'a lui si ctra fiii ei, ore ce ar' dice ?

De ce se scriu mai departe? Candu ar' voi omulu se se desfeteze mai cu

dulce in frumseti'a si parfumulu florihru d' albe, atunci c r i v i t i u 1 u blastematu cu suflarea sa de ghiatia le stinge, le nimicesce. Si omulu remane superatu!

I. Popoviciu.

Maic'a snta*) seu Numeratur'a mare. (Legenda poparala.)

(Inchiare.)

I I I .

M a i c ' a santa-atunci s'a dusu Totu pe munte mai in susu Si ea Domne ! a 'ntelnitu Si in cale a opritu P ' unu maest ru bunu de f e ru :

Buna diu'a maestre de fe ru! Sanetosu sum maica S a n t a ! P e u rma maestru-i cuventa : Ce te canti, ce te doiesci ? Si asie te necajesci ? D a r ' cum eu nu m'oiu doi Si cant si necji ? C am siediutu in de sera L a mesuti 'a cea de cera Am luatu o car te alba Car te alba 'n man'a drepta . . .**) Spune-mi, tu n 'ai audi tu D e fiutiulu meu iubitu ? !" Maes t ru de feru a gra i tu L ' am vediutu si am audi tu C a cadiutu pe mani s trine P e ochi si animi pagane L a telharii cei mai re i L a zavozii de ovrei, Si-e rest igni tu pe unu b radu Susu la port 'a lui Pi la tu, Cuile insu-mi le-am facutu Si pe se'ma-i le-am vindutu E lu poft cam marisiele E u fceam cam micuele.

Si vai in palmi Si vai in tlpi s. c. 1.***) Maic'a snta se bucura

Si d'in graiu asie g r a i : ^Maestru de feru ai facutu P e sngura-asi fi vrutu , S e cioea*iesci d'in ani in ani Si se ai tuH>ri candu b a n i ! "

I V .

Maic'a santa-atunci s'a dusu, Totu pe munte mai in susu,

*) Vedi numerulu 9. a. c. **) Vedi I* pana*

***) Vedi II* pana**

L a culmea Tavorului Si la pol'a cerului, Si ea ice-a gas tu Adamantu bin' ascuti tu Ca o sncea de cutitu, D e suspine ostenia Peptu lu pe ea ilu las Si-adamantulu s'a topitu Ca aurulu s'a sleitu.

Nime -'n lume n 'a veduit 'o Nici pe maic'a a cunoscut'o F r a Maria-Magdalin 'a C-i sunt ochii ca lumin 'a Si-ea la frate-a a lerga tu Si asie i-a cuventa tu :

A h ! frate L a z a r e !

Vediui pe mam'a Domnului In muni i Tavorului , E a cu peptulu s'a lasatu P e pet r 'a de adamantu Adamantulu s'a topitu Ca aurulu s'a sleitu Si-ea d'in graiu asie-a g r a i t u : Se v'aprindeti mun i si vi Si voi codrii in vapi F iu lu meu c a-peritu Si eu nu l'am mai gas tu . "

L a z a r u tuncea i-a g r a i t u : Mergi la maic'a Domnului I n munii Tavorului Si de mana-o vei lu L a patulu teu vei-alerga Si candu se va 'ntuneck I n celu patu o vei culca, Candu celu sore 'n demanetia Imi-resare pr in t re ce"tia Se porni i si ve veti duce P a n ' la ap 'a cea mai dulce, L a riulu Iordanului L a botez'a Domnului Si ve spelati pe fetia Si pe dalbele de bratie P e alb 'a de pelitia P e riimen'a gurit ia

2 D-o- 4

Si cuta i spre resar i tu Ve t i vede F iu lu iubitu, Depar te- Iu cuventati D e aprope- lu ascepta t i !" Si Magdalin 'a c s'a dusu T o t u pe munte mai in susu P a n ' la Maic 'a Domnului I n muni i Tavorului Si de m a n a o-a lua tu Si d'in gura-a c u v e n t a t u : Sora ce te jeluiesci Ce te canti si neeajesci ? Aid' la min'-a mneca C de se'ra-a ' n tunec!"

Si s'au luatu si s'au dusu P a n ' a-casa au ajunsu, Candu sorele 'n demanet ia Resar i prin nuori si cetia Se scula si se ducea Si curendu-mi ajungea L a riulu Jordanulu i L a botez 'a Domnului Si se spel pe fetia Si pe dalbele de bra t ie Si cau tandu spre resari tu A vediutu pe fiu ivitu, Depar t e l'a cuventatu, D ' aprope l'a asceptatu T u scumpu fiulu meu

Si a lui D d e i u ! F inu lu lui San tu Jonu Si a lumii Domnu, Cum de t 'ai indura tu D e tu te-ai lasatu L a animi pagane Si pe mani strine, L a cnii cei rei, Nemulu de evrei, D e te-au res t igni tu Si batjocoritu P e cruce de bradu L ' usi'a lui Pi la tu ! ?"

Fiu lu Santu i -cuven t : Maica Santa , maic 'a m e a ! Aste de-mi graiesci Me 'nvinovatiesci, E u nu m'am datu pent ru mine Nici suferii pent ru t ne , P e n t r u lume eu m'am datu C-ci de nu m'asi fi lasa tu N'ar fi cantecu de fettia Inplet indu la cununitia, Nici flueru de plugurasiu T recandu ve'r'a prin orasiu, N 'a ru fi beserici in nal te Cu osane pre laudate , N 'ar fi crucea susu pe culme, Si n 'a r fi semnu santu in l u m e ! "

Publicata prin At. M. Marienescu.

S e l b a t e e u l u codrului . Dupa C. Vadnay.

(Urmare.)

Elu si at int a supra-mi [ochii sei cei mari , si siova-indu mi-dise:

S nu te at ingi Dnulu meu de florile mele ! Credu, i-respunsai blandu c na tur ' a produce flo

rile pe sem'a t o tu ro ru ! B a nu Dnule ! c-ci aceste-a le-am sad tu eu . . . Si i-se implura ochii de lacremi. Ce colinu (movila)

e acest 'a? 1' intrebai cu curiostate. O movila de mormentu. J a c e cine-va sub dens'a ? Aniti 'a mea cea buna . , cea frumosa. . si cea p lcu ta ! Dieu n'am sc iu tu! i-respunsei pe t runsu de tristele

lui cuvinte si de scim aces t ' a , de s guru c nu-ti rupeam florile t a l e , ma aduceam si eu inca vr 'o doue ghir

l a n d e prospete pent ru mortulu teu p l a c u t u . . .

Z^cy

Elu se adnci in cuge te , panace ochii mei -sciu pen t ru ce se implura de l ac remi , si vrui

- nu a me

- - - " ~ ~ " ~ 1 " ~ ~ ;

depr ta . Dnule ! str iga dupa mine sti numai putintelu,

numai pana ti-voiu dech ia r : ctu m i - p a r e de reu, pent ru nebuni 'a ce fcui cu dta. C-ci pop'a celu b e t r a n u - Ddieu l '-rte, mi-dice to tudeun ' a : c se onorediu pe acei-a cari sciu ladfem si asupr 'a unei doreri ca acea, carea ei nu o semtiescu; pentru-ca acei-a 'sn omeni bun i . " Si dta t rebuie se fii unu omu ca acest i -a ; c-ci vediui lacremi in ochii dtale, si me ruinai fo r te ; cum de sciui fi asie de p a s o n a t u . . . Inse omulu in selbateciu-nea ace"st'a, se preface cu totulu in selbatecu, apoi eu nu vediu nici odat alta vietate, dectu caprele, si nu audiu altu sunetu, dectu alu fluerei mele . . .

T u esci P e t r u , pastoriulu E u privii spre densulu celu de capre , asi da ?

E u sum Dnulu meu ! dar ' de unde me cunosci i De pe fluera-ti, sunetele carei-a sunt asi de fru-

mose, si asi de triste. D e unu anu de dile plangu cu dens a totu pe Ani-

ti 'a mea ! A trebuitu se fia ce-va teta de totu t rumosa ! Frumosa ca diorile, buna ca binecuventarea, si ne-

norocosa, pe ctu numai pot s fia omu pamentnu ; c-ci s'a dusu la cmpia, si acolo i a fostu capetulu. Inse acesta nu se tiene de a ic i , acst 'a nu interesza pe dnii v ivac i cari numai cu acei-a nu cugeta, cari au repausa tu , ori pe cari i-au ucisu ; c-ci dieu sunt forte rei in t re densii !

Inse pre mine totu dora nu me anumeri intre aceti rei ?

Nu dnulu m e u ! c-ci ochiulu dtale scia l ac rem, si buzele-ti a vorbi in tonu blandu. D-ta poti s aibi o anima asi de buna, c tu mai c mi-ar' place a te roga de ce-va.

Si mie mi-ar ' place era deca ai cere ce-va. Anume : unu ce es t ravagantu cu to tu lu , c adec

am to tu doritu . . . Ti-voiu si spune dtale, deca nu te vei supera. Vedi D t a ! eu am cioplitu o cruce pe sm'a raor-mentului acestu'a d'in b radu frumosu a lbu , care dej de doue lune e g a t ' a , inse lipsesce numele de pe dens'a. Mi-ar' p l ace , deca mi-ar ' tai pe dens'a cine-va numele Ani t ie i , si delocu asi fi mai odihnitu ; c-ci asi sci, c si ea are acum'a asi mormentu, ca cea-l-alti colo in laintru in capetulu satului. Am si cuge ta tu dej despre acst 'a fiindu-ca eu nu sciu nici scrie nici c e t i , c voiu roga pe c i n e - v a . . . inse mortea Anitiei e unu misteru doiosu, si dca ar ' sci s teni i , ar ' cerceta lucrulu acest 'a in adnsu,

J& ar ' vori rele despre ea. E r ' asi celu put inu credu, c a dspavutu, a peri tu, si nu mai sciu c : ce s'a intemplatu cu d e n s ' a . . .

Si nici mie nu-mi vei spune ? Nu Dnuiu meu ! inse dca ai fi asi de b u n u . . . Ada-ti crucea, si-ti voiu implini poft'a. P e t r u se m

bucura , pectu numai pot. Si se depr ta zimbindu, r dupa cte-va minute se reintorse cu o cruce frumosica alba.

Aci era ascunsa dise in o c repa tura de s tanca No, si apoi ce se taiu pre dens 'a ? Crediu c : numele nostre a manduror ' a . Mi-scosai

cosorulu, si tiai pe cruce literi mari si grose, negr indu-le totu deodat cu cerus 'a ce era la mine. L u c r u ne t rebnicu a potu tu se fia, inse P e t r u 'lu privi cu cur ios ta te , si cu indestulire.

Ge e pre dens'a ? me int reb candu finii. Anitiei P e t r u "

Fo r t e bine, Dnu lu meu ! forte bine. Incal i te acum'a, dca va rateci ce*ya s t ra inu pre a ic i , va sci c moviliti 'a acst 'a e mormentu) si va crut i verdile ei glii si fiori.

Si cu aceste indata se apuca, ca s-si inpiante crucea afundu in pamentu. D u p ' acee*Hngenuncni pe mormentu si se roga lui D d i e u , inctu res tempu i-cursera lacrimele neincetatu. I n adeveru era unu ce pet rundie to-riu a privi la acestu fiu necrescutu alu naturei , cu amore asi de adanca in anima.

In u r m a se scula, si vru a-mi sa ru t man'a. Ddieulu meu ! suspina deca asi fi a v u t u acu-

m ' a , dca asi ave coliba frumosica, r ' nu asi deplora->vera, cum am acum'a, si dca asi ave casiu bunu, cu carne

afumata, cum te-asi o s p e t . . . Inse n 'am nemica. Cu al tu-ce-va nu potu s-ti multiamescu pent ru bune ta tea dtale, dectu numai cu cuvinte s mple , si cu o recuuoscintia desierta.

Si inca cu ce-va! Cu ce ? Deca mi-vei vorbi despre Anit i 'a , carea a t rebui tu

se fia forte b u n a ; pen t ruca o iubesci asie de tare . P e t r u se uita aspru ct ra m i n e , er ' eu mi-atint i

ochii c t ra pamentu . C-ci ce e dreptu aflai de necuve-nintiosu c-i ispitescu tainele , inse curiostatea e o dina rea, si nu-mi dede nici acum'a pace.

D e lasa, nu-mi vorbi da ra nemicu despre e a ; i-disei c-ci numai pent ru aceea vrui se sciu c ce s'a in templatu cu ea, pen t ru ca se te potu mangai . Inse tu vre i se fii asie de tacutu, precum e si mormentulu ei. D e s guru t rebuie se" ai cause spre acest 'a si atunci lucri in-tieleptiesce, deca taci. Se vorbimu dara despre alte-cele.

Cte ore potu fi ? Pe t ru se ui ta insusu c t ra sore , si d i se : Po te se fia

o ora, de candu a intorsu de media-di. T u cunosci de pre sore, er' mie mi-se impare de p e

apet tu . D o r a ai flamanditu dta ? Put in te lu . Ddieulu m e u ! si tote aceste pen t ru mine . . . numai

d' a r ' fi incalite ce-va in strait i 'a m e a , inse nu e dectu ce-va-si b randia si malaiu uscatu.

Si aceste-a voru fi bune cu apa prospeta. Ap 'a de isvoru e de totu b u n a ; c-ci e cura ta ca

oglind'a, si rece ca ghiati 'a. P e t r u de bucur ia si-uita si miser 'a sa sor te , candu

v e d i u , c me apecu cu gustu de malaiesiulu lu i , si pogo-rendu-ne la isvoru, beui apa rece in t ru o coge incovoieta de l e m n u , si prin acest 'a-lu fcui mai confidentu, ca cu tote cuvintele-mi de pana a tunc i , si punendu-se pe unu colinii, pe langa care pasceau caprele, mi -g ra i :

Deca D ta nu nVai ride, totui ti-asi enar istori 'a nenorocitei mele copile, p recum si a mea, carele sum si mai nenorocosu.

P e n t r u ce P e t r e ? Pen t ru c traiescu si a c u m ' a , candu ea s'a muta tu

la cele eeresci.

I I I .

Tota intemplarea ei este scur ta dar ' trista. Bab 'a d'in dumbrav 'a sacelului s'a inda t na tu a dice

nu indesiertu c domnii por ta vesminte negre , ci adese si d'in la intru sunt n e g r i , si asmena draciloru, ce sunt de-pinsi pe pareti i bisericeloru nostre scaparandu, h rg indu si a runcandu cununi de focu pe capetele sermaniloru omeni nenoroci i ."

Ce e d r e p t u , domnii in nimicu nu considera pe se-raci. E i credu adec, c noi suntemu asi de nesemtitori , ca animalele , si c p re noi nu ne dor altu-ce-va, dectu numai candu ne inspinrnu, seu candu ne frangemu ma-nele pe stance. E i credu, c noi nu cugetmu la altu-ce-va, dectu ca s avemu de beutu si de mancatu destulu, si niscari paie, pe cari se ne asiediemu capulu.

Asie e, c dt 'a al tu-mintrea cugeti despre noi ? dt 'a nu esci asi reu ca cei-a-l-alti.

g^ a*

D t a scii b ine , c si noi vedermi cerulu cu stelele, si c, si noi ne punemu, totu suridiendu, la peleria fioricele, ce ni le lga a tare mandrul i t ia , p r e c u m , si c ne p iange amm'a de cteori audimu cte o da ine , ctu nu mai potermi de gele si de l a c r e m i . . ,

Dt ' a scii prbine si aceea , c si noi cugetmu de-stulu la cele-a ce v e d e m u , precum si la cele-a ce nu le potermi vede. Unulu cugeta la amant 'a s a , si e fericitu, altulu r ' la aceea, c n 'are iubita, si este nefericitu.

E i ! si eu cugetam-candu-va la acst 'a, me perdem in rb'a mole, si-mi semtiam capulu greu, r' anim'a asi de pustia si va s t a , ctu dora nici na tur 'a in t rga n 'ar '

dulcea mea Anitia, candu resbate cu repetare cntecele mele.

O d a t se intempl c : panace fui in satu dupa merinde, mi-perira vr'o doue capre. D'in ce apoi se esc certa la casa , vi t reg 'a deca a runca Gavrilei neincetatu c : nici ace'st'a nu s'ar' fi intemplatu , de'ca Aniti 'a n 'ar ' fi asie de lenesia, deca in locu se me ducu eu la ei, mi-ar' aduce ea merindea ; nici asie nu e depar te . . . dieu pana acolea nu i-s'ar' sclinti pe t iore le , si d 'altu-mintrea inca totu nu pre lucra ea, pana candu fetele ei totu spela, tiesu si torcu, desi vorbindu dreptu, numai atunci luau fusulu

fi,'si furc'a a m n a , candu veuiu pe vedere fetiori de in-potutu-o imple. Canele de langa petiore-mi inca me privii suratu. cu ochi ingrigiti , er' caprele cele-a mai b lndeveniu maij Si d'in diu'a a c e s t a mi-aduce merindea totu Ani-, aprope d'in ce in ce ctra mine , ca si cum ar ' fi voita sejti 'a. P e de o par te mi-era mila de e a , s e rman ' a , de cte

ori o vedeam suindu cu c o r f a cea grea pe frumosulu ei capu, si mai c me invinovatim pe mine ; fiindu-ca pentru mine i-trebui se se u s t e n e s c a . . . . Inse gra indu dreptu, pe de al ta pa r t e me si bucuram ; c-ci candu si candu potemu fi la-o-l-alta in locu liberii, candu a p o i : prindien-d'o de mana carea, desi t rasa de lucru, totui era mole, ca e'rb'a cea r o u r a t a , potem se privescu in ochii ei, cari erau n e g r i , ca nopile ernei, si s trluci i ca sorele ve re i , si-i potem multiami pentru usteneTa, ce a facutu pent ru m i n e , manga ind 'o , c ace'st'a nu va dura inde-lungatu.

Mai antaniu abie me asculta, si indata se si grabi inderetru, inse mai ta rd iu siede diosu si me asculta, panace odat me rog sei si flueru ce-vasi. Eu-i sufai d'in anima, si ea me lauda. Si-mi aducu aminte c mi-dise dieu te-asi asculta P e t r e ! pana in s e r a , era eu cugetai, si eu drag 'a mea ti-asi fluer si pana mane demane t i a .

Si eram fericitu O strinsei de mana, si ea fWi . C tu , de frumosa esci tu acum'a Anitia ! . . . D a r ' cum se pote se ai fatia asie de alba si peru asie de negru ?

E a rosi to tu mai t a r e ; c-ci nu sci despre frumse-ti 'a sa delocu mai multu, dectu o flore de pe campu.

D u p a cte-va dile inse, veni cu ochii p lans i , si ntr is tata forte.

Si la in t rebarea mea c : ce-i e ? ce a pat i tu ? mi-respunse numai pr in lacremi , inse lacremile ei asie me petrunsera ctu, perdiendu-mi cumpetulu, o mai intrebai .

Spune-mi cine te-a necagi tu, si eu 'lu voiu uc ide! D u p ' aceea se uita la mine, si incepii a p lnge, eu o

j me in t rebe : c ce mi e'? Si sciutu-am eu c ce mi e ? | I n ante de aceste-a cu vr ' o cti-va ani eram unu I flacauasiu in s a t u , unu orfanu miseru si paras tu de toti, i ci totui de apururea veselu. Pop 'a celu be t ranu Dne-j dieu-lu odichnesca i me iubi , si pana ce-i curat im I caltiunii, mi-vorbi cte si mai cte, totu cuvinte de tre'ba. | E r ' dupa-ce repause, nu avui ce se me facu; deci venii de j caprar iu aici in codru

Si aveam des tepanu pe Gavri l 'a lui Dunciu, pe unu \ t ieranu bogatu deca, careie avea casa, pamentu, pdure , I si boi muli. Inse stenii 'lu numiu pent ru aceea totu

Gavri l 'a celu seracu," pentru-ca, si cei mai simplii omeni inca sciu, c nu avut i ' a 'iu face pre omu fericitu, ci t rai-ulu celu bunu. Apoi s tepanulu meu n 'ave de locu t raiu b u n u ; c-ci femei'a lui se certa cu elu neincetatu, si desi era muiere numai, totui ea er domnulu casei. Inse asie i-a t rebui tu l pent ru ce s'a insuratu a dou'a o r a , si pen-tru-ce a concrediutu sortea fetei sale, unei mame vi t rege, pe cara nici candu nu o va er t cerulu . . . c-ci a t ra ta i i cu serman'a Anitia de apururea reu, numai acea manca ce lasu ambele ei fete superbe pe fundulu bl idului , si numai astu-feliu de vesminte porta, ce le-au mai sfarticatu fetele aceste-a ninerate ale ei. Da r ' pentru aceea Aniti 'a si in sdrentie inca er mai frumosa, dectu ele, in scumpele loru catrintie pestr i t ie , mai bine se siede pe grumadi i ei simple cruciulutie cu firu n e g r u , dectu celoru-l-alta corale roii, si banuti de argintu, si de auru, s'au si maniai i grosavu pe ea pentru acest'a. O puneau la lucru, ca pe o sierbitoria, si deca cutedi Gavril 'a a graii candu si candu, pent ru fet'a sa, tota diu'a avea seraculu ce asculta, pana j i m brac i s i am. si o strinsei ct ra peptulu m e u / c e sbocat nu scap in u rma in crasima unde de superare si be s i U r o s a v u . Si-i siopti deca te maltrateza lumea, eii te voiu mintea.

E u cugetam adese la serman'a An i t i a ; pentru-ca to tudsun 'a candu mergeam dupa mer inde , o vedeam eu la fntna, seu pe langa g rad ina si totudeun'a tr ista. O in t r ebm, inse ea nici candu nu se caia. Ci intielesei dela taica seu, c ce sorte rea a r e , si o compatmim serman'a , si adese deca mi-aducem aminte de ea, totu de-un 'a mi-se face capulu mai g reu , si anim'a mai gola. Inse dupa aceea crierii si anim'a m i s e implura de cugete ferbinti , cari tote mi-ar ' fi p lacutu a le pote comunica cu alii. Inse ct ra cine se fiu gra i tu ? c-ci arborii si stan-cele nu m'ar ' fi intielesu. Atunci apoi mi-lum flueriti'a, si scoteam d'in tr ' ins 'a asie ce-va c n t e c e , cari nu le-am invet ia tu dela nimene, si cari mi-veniu numai de sine in fluera. Cte odat audiam c echo (resunetu) de depar te repeteza tristele mele hori si accen te , ci acele-a totui

l al tu-cum s u n a u ; pentruca resunetulu nu cugeta la

opti aper , si deca te urescu, eu te voiu i ub i . . . d ' apu ru rea . . d 'apururea, eu te-am iubitu pen t ru lacremile tale, si amo-rea ce e pe rpe tua ! Si tu me iubesci ? mi-dise cu unu suspinu adencu. A, ctu de bunu esci tu, si ea serman'a, ce lipsa mare am, ca se me iubesca cine-vai

Si tu me vei iubi, asie da ra ? Voiu fi d 'apururea, cu recunoscintia fetia cu t ine ! . . . Si acum'a o audii mai intaniu vaierandu-se.

Mi-spuse adec c : vi t reg 'a sa mama nici candu n u se obosesce in persecutarea ei, precum nici fidele ei, d'a o super, si c taica seu, desi ar ' v re a o opera, n u cuteza.

E r ' eu suspinai greu, si cuge ta i : Domnedieulu meu D o m n e ! deca asi ave acum'a o casutia ctu de mica, numai se fia propria a mea, cu ce-vasi mosiora langa ea, i-asi d ice : vine angerulu meu ! d' acolo, unde te urescu, acolo, unde te ascepta amorulu cu brat ie deschise; c-ci eu te voiu aper , a h ! vino si-mi fii socia! inse do re re !

. s-Q

n'am neiniea pe asta lume, dectu numai bat 'a asta pastorala, fluer'a asta p langator ia , cerulu de acoperementu, si pamentulu de culcusiu. Deci nu sciui al tu-ce-va face, dectu c att 'a o consolai , panace surise. Si luandu-o de mana o petrecui in diosu pe drumulu montanu c t ra casa, si despartindu-ne privii mul tu dupa e a , pana o perdui d'in antea ochiloru. In urma mi-luai fluer'a si tramisei dupa dens'a unu cantecu blandu si plinu de semtieminte cordiali.

D u p ' aceea abie o asceptm s o revediu. Es i m spre a o intempin la marginea padurei , si candu vedeam apropianclu-se figur'a ei cea usiorica, me imbucurm in tocm'a ca morbosulu de luceti 'a crepusculului a curei-a radie i-strebatu prin ferestra, si t receam pe langa ea totu sal tandu, e'r' ea-mi dice : ctu-su de nebunu ! Totu un'a ! P e n t r u ea fui asie de n e b u n u , si pen t ru ea prebucurosu mi-perdui si mintea si a n i m ' a . . .

Colo pe verfu e unu bradu rosiu, care-lu cercetediu adeseori si acum'a, sub acelu-a siedemu d' apururea , pu-nendu-ne manele unulu intr ' ale altui-a, si vorbindu cte si mai cte pe siediulu celu de pagintu, ce-lu gt isem cu grigie mare , si-lu sadsem impregiuru cu flori selbatece, pentru care inse placandu i ei, nu am doritu mai mare remunerat iune.

Si candu dscurmu noi voioi la-o-l-alta, ea ui tandu necasurile sale, er' eu ruinea, se p reau tote a se bucura in giurulu nostru. Canele meu inca sari sglobiu, e'r' cap-reloru celoru mai blnde clat ndu d'in capu, si scutu-randu-si clopotele le-ar ' fi placutu a me intreb, c : pentruce sum asie de veselu cu ea , candu s nguru sum totu-deun'a asie de t r i s tu?

E r ' Aniti 'a netedi caprele, si se ingan cu ele, ca par iulu celu veselu, dar ' inse cu unu tonu cu multu mai d'ilce. Chindii i -grai i : en cata n u m a i ! eu cugelu acum'a, c s ngure ta tea acest 'a e paradsu,, despre care pop'a celu be t ranu ni-a vorbi tu de atte-a ori si c, tu esci Ev ' a paradisului acestui-a . . .

E a se ui ta c t ra mine, si me i n t r e b : c d' unde mi-vinu cugetele aceste-a, candu nici la scola n ' am a m b l a t u ?

L a ce i respunse i , c : d'in an ima! Si cuventulu acest 'a i plcu ; pent ruca me saru t pen t ru elu.

Asie se implinira doue luni de dile. Si mai mul tu nu-mi era ur i ta s nguretatea , nici vieti 'a pus t i a ; c-ci ea era in giuru-mi d' a pururea , si atunci inca, candu nu era de fatia. Deca nu o poteiim vede, celu put inu mi o imaginam. Me asiedim sub 'bradulu celu rosiu, si me adresam cu intrebr i c t ra lodulu acelu-a, unde s'a inda t na tu ea a siede. Ei , c sub lemhulu acest 'a siediendu d' impre-una, ,departe de steni, cari invidindu-ne fericirea, ne-ar ' fi clevetjtu : multe ore pline de bucur ia am mai pe t recutu l Adese uitan^ c mai esste pe lume si alte fiintie, afara de caprele, cari ^gasceu in ante-ni si se pefugu unele pe altele in voi 'a lou cea buna, ori se butusiu cu cornele cte odat, deca se

T e a t r u r o m a n e s c u in C e r n u i a . L a 2. Maiu c. n. TJ r i t 'a s a t u 1 u i" vodevilla in

2 acte de la K a r a d a . Materi 'a piesei este mprumuta ta d'in pies'a nemtiesca G - r i l l e " (grelusiulu) si pre lucra ta pent ru tea t rulu romanescu. P re lucra rea este bine n imeri ta , inctu corespunde pe deplinu relatiuniloru d'in Mol-dov'a si bine ntocmita pent ru biun'a romane'sca.

Ce a t nge producerea actoriloru, carii s'au produsu in pies'a acest 'a , mai multu dectu toti, meri ta a fi luda ta domn'a F a n n i Ta rd n i in rol 'a prima, ca I1 e a n 'a ," carea o joc cu a ta t 'a plcere si taptu. In piesele de can-t a tu s'a dstinsu amint t 'a domna, ca totu-de'un'a, pr in o producere plina de sentieminte. D u p a ea urmeza cu dist ingere domnulu Wladcesco ca F i o r e a " in astu-felu de rola, carea elu pr in esercitiu cascigatu d'in esperientia, o produse cu multu efeptu si vivacitate. Domnulu Laci 'a in rol 'a sa ca

; , N i c o l ' a " celu be t ranu , cascig recunos-cinti 'a deplina a publicului. H e r s c u B o c c e d i u " so-loscena produsa pr in domnulu E w o l s k i , t rebuie recunoscuta de o producere suce'sa.

L a 8. Maiu c. n. (spre beueficiulu domnului W 1 a-d c e s c o) O n o r e a f r a n c e z a s e u I o r j s i M a r f a , " drama in 6 acte d'in francesce de Grigorescu. Ce at nge pies'a ins'a-si, ea pote face in adeveru acea inpre-sune asupr 'a publicului, ce potu face mai vertosu si esclii-sru cele mai multe produpte dramat ice de acestu genre , deca acea c 'omulu trebuie se intrebe de s i n e : pentru

j ce ? cum asie ? Autorele aduce pe biuna unu in t r igante , I care face si dice tote, numai pent ru ca acest 'a t rebuie se jfia asie. Inse , dice foi'a Bucovin 'a" am pote intreb, j pen t ru ce a aduce unu intr igante pe biuna, fara causa si | s c o p u ? " P r i n acest 'a, noi asie credemu, ar ' fi t rebui tu se-| si ieie pies'a tota unu cursu t r a g i c u ; inse n u , autorele jlasa ca cele-l-alte persone se se produc si comtele Valedo leu inclinatiunile sale numai cu nepsare t rece pe langa tote. Si acest 'a este spre o mare scdere a unui efeptu cu scopu, este de lipsa o a ten iune si a r te pen t ru a scrie o drama, in carea eroulu trei acte pline este morbosu si se taraiesce d'ici cole. Se esca pre' multa va ie ra tu ra si acea este de comunu cu influintia rea ascup'a publicului, si-i remane ce-va sentiu neplacutu in peptu despre asie ce-va. Dupa ce metoda si-a fabricatu autorele cugetele spre o astu-felu de d r a m a ? nu scimu.

In producere carea, precum in genere , asie si in specie, este forte suce'sa, ni-a datu beneficiantulu ocasune d'a ne convinge despre unu studiu profunda, a re ta tu prin producerea rolei sa le , si-i sumtemu datori cu cea mai adnca recunoscintia. Domn'a Albeasc'a ca . .Mari 'a" s'a dstinsu peste totu, si-si cascig recunoscintia deplina, precum si domnulu Wladcesco to ta onorea. Domn'a F a n n i Tard n i ca Dangev i l " multiami pe 'deplina pre'Jii.aunea publicului. Apoi meri ta recunoscintia domnii Kommo, Kirimesco si Sakelari .

Cununa de varieti. (?) Maiestatea Sa Impera tu lu a aplacidatu pentru

ajutorarea si cultulu invetiamentului greco-orientalu d'in Trans lvani 'a sum'a totala de 25,000 fl. d'in cari 4000 fi. pen t ru imbuneta t i rea dotatiunei episcopului greco-orientalu, 2400 fl. pen t ru dotarea vicariului generalu, a crui denumire remane reserva ta Maiestatei Sale ; 4800 fi. pent ru patru asesori consistoriali, cari se voru intar i de Maiestatea S a ; 800 fl. pent ru dotarea secretariului episco-p e s c u , si 2300 fl. pentru spesele cancelariei si bisericei ca tedra le ; mai depar te s'au incuviintiatu 3800 fl. pen t ru dotarea a pa t ru profesori la facultatea teologica greco-orientala, si r emunera rea de 300 fl. pent ru drectorele acelei-a; apoi 5000 fl. pent ru ajutorarea a 50 de elevi ai faculttiei teologice, si 2000 fl. spre acelu scopu ca 4 elevi clericali s pota cerceta univers tt i .

(?) F a p t a d m n a d e i m i t a t i u n e . Inca in anulu t recutu mai muli brba i inteliginti d'in Oradea mare , in frunte cu Rdsmulu domnu Ioanu Popu recto-rele seminariulu domest icu, intreprlnsera a face colec-t iuni pentru tenerimea romana s tudnte la academi'a jur i d ica d' acolo, primindu Rdsmulu domnu totu d'odata si

^sarcin 'a de casariu, Impart indu-se 157 de cole de suscrip-

tiune, prin nisuinti 'a on domni colectanti, s'a adunatu o suma de 168 fi. 38 cr. v. a. cari s'au impart i tu intre tener imea aminti ta , (d. Concordia.")

(?) D e t 'a T r a n s 1 via n i e i. Domnulu presie-dinte alu dietei G-ustavu Groisfc a indrepta tu c t ra deputa i si regal is t i epistolele conchiamatorie , ca pe 23 1. c. se-si pota det 'a cont inu apt vi ta tea sa, si anume mai in-taniu i-se va aterne unu proieptu de lege pent ru organi-sarea t r ibunalului supremu pent ru Trans lvan i ' a , apoi ordinea detala. Guvernulu i-va t ramite cureridu si acele proiepte ce le-a promisu cu ocasunea deschidere i , si a n u m e : unu proieptu de lege pentru infiintiarea unei bance ipotecarie, si unu altu proieptu in privinti 'a crt i -loru funduale. Ambele proiepte sunt de mare interesu materialu pen t ru t iera. Fiindaba sesiunea senatulu inipe-rialu va incepe tardiu, det 'a va ave tempu d' ajunsu pent ru a descut cestiunile publico-juridce si economice, de la cari si-ascepta tier 'a regenerarea sa.

(?) L a n/a maiu a. c. s'a t ienutu unu maialu in tier 'a Oltului la D u m b r a v ' a M a n d r e i " pent ru inteme-

iiarea unui fundu spre ajutorarea jurist i loru lipsii de me-jdi-loce d'in ds t r iptulu Fogarasiului . Pre t iu lu pent ru fa

milia 1 fl. 50 cr. v. a. pen t ru o persona 1 fl. v. a. (Ni-ar place se potemu re ter si despre resul ta tu lu estui maia la cu unu scopu a t tu de rnaretiu. Spe rmu c compet nt i i voru binevoi a ni-lu inpar tas . )

(?) Domnulu D a m a n d I. Manole negotiatoriu d'in j Bras iovu se adrese c t ra noi cu o epistola , in carea tra-

mise 10 fl. v. a. pen t ru infintiandulu fundu A n d r e i u M u r e s i a u u " d'in care se voru premia scrietorii bele-tristici. P r imdsca d'in pa r te -ne cea mai mare mult iamita pen t ru astu-felu do fapta mar t ia .

(?) Oitinu in A m i e u 1 u F a m i l i e i" c doi cio-bnai jocandu-.se pe mos 'a unei propr ie tarese , si facundu se c sapa eu btele d 'odata dedera dc ce-va duru, curio-s ta tea ii face so ceree mai in colo si et curendu se afla in fti'a unei masse do monete de auru . T iepandu de bu-cur ia a l e rga r in satu si ammcia ra descoper i rea loru in, g u r ' a mare . Propr io tarYa aud, pesto puine mominte ea este la feti'a locului ; se sapa inainte si nu se afla mai pu-t inu de catti o enorma cldare-cu totulu d'in ea in valore de 6 0 , 0 0 0 de galbini . D u p a lego propr ie ta rs 'a capota doue pa r t i si d'in treime se impart i i statuiti si descoper i tor i i .

(?) I n R o m ' a s'a aflatu de curendu unu atisiu (scriaore lipita pe pare t i ) ca rea cupr indea in s ne urraa-torielo : ,,Ce-i ipsesce Santienei sale pape i? T u in o r e" (imflatura). , ,Ce i o casiuna ?" S terge o l i t e r a : u m o r e " (umedie la) . . .Ce va ti d'in ea ?" S te rge o l i t e r a : m o r e (va mor ) . " Ce se va in templ a t u n c i ? terge o l i t e ra : o r e ( r o g a t e ) . " D a r ' apoi co u rmza ? t e r g e o l i t e r a : r e ( r ege) . " (Juni ilu chiama '? t e rge o l i t e ra : E . ( E n i a-n i i f 1 u )."'

(?) 1 n L u g o s i u s'u u rangea tu pen t ru cei lipsii prin doinn'a T e r e s a Ambrus muirea locotiencntclui de cernito supromu. unu baiu insocitu de o loteria, care avu venii i do 4 0 0 0 fl. v. a.

(?) I n F r a n e i 'a s'au t par i tu in an. t r . mai mu l tu de 1 2 , 0 0 0 de opuri n o n e , si vr 'o 2 0 , 0 0 0 de piese musicale, scobituro in p t ra si alt. S'au espor ta tu crt i si alte produpte l i terarie in pretiu de 17.-{77,430 fr. ; in an. 1 8 6 2 de 1 5 , 8 2 9 , 0 3 0 fr. ; ha r t e si specie de h a r t e in an. 1 8 6 3 de 1 6 , 6 7 7 , 0 0 0 fr., in an. 1 8 6 2 1 3 , 5 4 2 , 4 1 9 fr,

(?) E rud tu lu ba rba tu domnulu Giovenale Vcgezzi Ruscalla a adresa i i Redapt iunei A m i c u l u i s c o 1 e i" o epistola, d'in carea amin t t t ' a redapt iune impar tas iesce ur iua tor iu lu pasagiu : In pu ine lectiuni am trata i i in u n u modu cu totulu nou fenoinenulu etnologicii a facilitatei asimila i ve apopuliloru latini, care esplica, c e a e e a l t u -cuni a r fi necsplicatu pent ru tota E u r o p a la t ina . Sun t pun te istorice a nat iunei romane care ceru inca investigr i , cum de esemplu, convers iunea sa la Crest ianismu, e'ca o tema pre ca r e a-si recomend-o invet ia tului canonicii Cipar iu . Speru in lun'a lui optombriu se t parescu cursulu in t regu ahi anului aeestui-a. Elu va a tes ta af'ec-tulu meu pen t ru Romani , si in acelu tempu respicarea si cul tulu meu pen t ru adeverit , cum si observri le a supr 'a tr isteloru consecintie, c cruceferii mai anfaniti, apoi re-publicele Veneiei si a Gen ovei, au t r a scu ra tu de a considera, ca frati pe bravi i Romani d'in resar i tu . Sun temu convinsi c fie-cere Romanii citesee cu bucur ia aceste si asce'pta cu impatient ia se ved i cursulu t pa r i tu , oglincl'a

9 f'atagieloru acestui erudt lu multu si imatu. re

(?) L o c u t i e n i n t e l e r e g . a l u U n g a r i e i E s c l . S a C o n t e l e P l f f y a ce ru tu si a pr imitu o licenia de mai multe sep temane , p recum ni spune d iur -nalulu oficialu , a si pleeatu c t r a V i e n ' a , de unde va merge la Carlsbad, in restempulu absent ie i Esce l . Sale va conduce afacerile l t t e a Sa Dlu F r a n c i s c u P e ' c h y pr imulu locutieninte de presde la consliulu reg . de L o -cut. oarele va primi tote scrisorile si cele in eause private, ce se ad resau pana acu Eseel . Sale. Unele d iua-rie de Vien 'a voiescu a sci c l icenti 'a Escel . Sale este de trei lune, e'r o alta vers iune crede c dupa acestu concediu se va demisiun.

I u b i r e a p a r i n t s c a .

In Lyon (in Franc i ' a ) la an. 1 8 5 9 in t ra unu t i e ranu b r a v u la comisunea de asentare , si-o imbia cu\o suma de 1 0 0 0 franci ( 4 0 0 fl. v a.) ca rescumpera re pent ru fiulu seu, care e r asenta tu . I-s 'a spusu c sum'a acdst 'a nu este de ajunsu, pent ruca o orclinatiune ministeriala a fic-satu pe an. c, sum'a de rescumperare la 2 0 0 0 de franci. In cea mai mare desperare se dept 'ta pr in te le mach-nitu, si p r t repte le cancelariei se 'n talnesce cu muierea sa, ca rea lacrem cu amarii , si t iene in m a n a unu secu-tiu cu bani, cari i a crut iatu fra scirea brba tu lu i ei, si cari voi acu a i d comisunei de asentare , ca se-si r es -lumpere fiulu. Dupa pnt ine cuvinte si in t revorbire , care fiisera n t r e rup t e adeseori pr in suspinele loru, descoperi barbntu lu muere i sale, c elu in t empu de 5 ani a crutiatu o sumulitia de 1 0 0 0 de franci, pen t ru ca se si po ta r escumpera re fetiorulu de la r e g r u t a r e , si ea descoperi brbatului ei c si ea totu spre acelu-a scopu, a c ru t i a tu vr 'o 3 0 0 de. franci.

D a r ' fiendu-ca sum'a de 1 ,300 franci nu e r - d ' ajunsu, au mai imprumuta tu 7 0 0 de franci de la unu p r e -otu amicii alu loru, care li dede sum'a aces ta de 7 0 0 de franci fra interesu. Si asie fiisera in s tare a-si vede fetiorulu scapatu de la miliia. Esemplu demnu de imitaii .

3insimc si reflesimii mora l i .

I - Recunoscint i 'a la cea mai mare pa r te a omini-Iloru ~ nu este al tu-ceva dectu o dorint ia forte secre ta jd'a priimi inca si mai mari binefaceri.

* Mai totu omulu se bucu ra a fi liberii le oblega-tiuni miti tele : unii sunt cu recunoscintia pent ru cele de midi locu; inse mai ne-ei unulu esste care se nu fia ne-mult iamitoriu pen t ru cele mari .

" S u n t nebunii cari se pr indu ca bolele lipitiose. - Sun t omini d' a junai carii despret iuieicu binele ;

inse putini ilu sciu d. * Ori -c tu bine se dica ominii de noi, totui nu ne

invet ia c e v a nou. * Omulu a facutu d'in moderat iune v i r t u t e , pen t ru

a margin i ambi iunea ominiloru mari , si pen t ru a m a r g a i pre cei de midilocu pen t ru put inulu loru n o r o c i si mer i tu . h