Stiri 27 mai 2020, prima parte

CURSUL DE SCHIMB 27.05.2020

1 EUR 4.8432

1 USD 4.4053

VREME SEVERĂ până pe 31 mai. ANM a anunțat PLOI, VIJELII și CĂDERI DE GRINDINĂ! agrointeligenta.ro - 27 mai 2020

Ogrezeni, județul Giurgiu (foto: Ionuț Tudose)

Alertă meteo de vreme rea! Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis astăzi, miercuri 27 mai o informarea meteorologică valabilă în toată țara de averse, căderi de grindină, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului și vijelii. Avertizarea are ca interval de valabilitate: 27 mai, ora 12:00 – 31 mai, ora 23:00!

Fenomene vizate sunt manifestări de instabilitate atmosferică. Astfel, în intervalul menționat, în cea mai mare parte a țării vor fi perioade cu

1

instabilitate atmosferică accentuată. Aceasta se va manifesta prin averse, căderi de grindină, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului și vijelii.

Ploile vor avea și caracter torențial, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor depăși 15…25 l/mp și pe arii restrânse 30…40 l/mp.

Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 9…19°C, limite apropiate de mediile multianuale, pe aproape întreg teritoriul agricol.

Temperatura maximă a aerului va fi cuprinsă între 13…24°C, la nivelul întregii țări.

Temperatura minimă a aerului va oscila între 4…14°C, în toate zonele de cultură.

Deficitul de apă încă afectează culturile

În cultura grâului de toamnă, conținutul de umiditate din sol pe profilul 0-100 cm, se va încadra în limite scăzute și deosebit de scăzute, seceta pedologică având diferite grade de intensitate, respectiv moderată, puternică şi extremă, în Moldova, Dobrogea, Banat, Crișana, Maramureș și Transilvania, cea mai mare parte a Munteniei, local în centrul, estul și sudul Olteniei. Aprovizionarea cu apă a solului va prezenta valori satisfăcătoare și apropiate de optim, în nordul, estul și sud-vestul Olteniei, izolat în nord-estul Munteniei.

În stratul de sol 0-50 cm, în cultura neirigată de porumb, se vor înregistra deficite de apă (secetă pedologică moderată, puternică și extremă), în Dobrogea, pe suprafețe extinse din Crișana și Banat, nordul, local estul, centrul, vestul, sudul și sud-estul Moldovei, estul, centrul, sudul și sud-vestul Transilvaniei, estul, sudul, sud-vestul și centrul Munteniei.

Rezerva de umiditate din sol se va situa în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime, în Maramureș și Oltenia, nordul, local centrul și sudul Transilvaniei, estul, centrul, sudul și sud-vestul Moldovei, nordul, nord-vestul, vestul și izolat sud-estul Munteniei, nord-estul Banatului, vestul Crișanei.

România este unică în lume! Nimeni nu mai are așa ceva. Anunțul făcut de ANM Valentina Drăgoi 26 mai 2020     Premieră mondială. Directoarea generală a Administrației Naționale de

2

Meteorologie, Elena Mateescu a făcut totul public. Nicio țară nu deține un astfel de centru. Româna va fi unică în lume.

România urmează să găzduiască primul centru de agrometeorologie din lume. Este vorba despre un proiect din fonduri europene, al cărui valoare depășește două milioane de euro cu finalizare estimată peste trei ani.Directoarea generală a Administrației Naționale de Meteorologie, Elena Mateescu, a vorbit despre această inițiativă.„Suntem prima țară din lume care va găzdui un centru de agrometeorologie la nivel mondial, acest centru fiind pentru regiunea 6 a Organizației Meteorologice Mondiale Europa.Am fost desemnați și /…/ pentru a realiza legătura între domeniul agrometeorologiei și securitatea alimentară, luând în considerare impactul extremelor climatice asupra agriculturii”, a spus Elena Mateescu.

Cine sunt beneficiariiÎn ceea ce privește beneficiarii, fermierii români și europeni vor fi cei care se vor bucura în viitor de informațiile strânse de experții unui centru de agrometeorologie, care va fi găzduit de România.Totodată, prin acest proiect  se continuă dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare şi avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecţiei vieţii şi a bunurilor materiale.Astfel, se urmăreşte reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundaţii şi eroziune costieră.

APIA si SUBVENTII

CE SUBVENȚIE PE HECTAR PREGĂTEȘTE MINISTERUL AGRICULTURII! Agroinfo27 mai 2020 SCHEMĂ DE AJUTOR PENTRU FERMIERI! Ministerul Agriculturii va notifica la Comisia Europeană o nouă schemă de ajutor pentru fermieri, acordată pe hectarul de teren calamitat de secetă. Fermierii care au culturile agricole distruse de secetă vor primi o sumă forfetară (sumă fixă n.r.) care, cel mai probabil, se va acorda pe hectarul de teren calamitat. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat MADR Emil Florian Dumitru.

"Ministerul a făcut ordinul 97 în 2020, cu toate că trebuia făcut din 2017. Constatăm pagubele. Ca să putem să despăgubim trebuie să avem o centralizate a suprafeţelor afectate de calamităţi şi după aceea cu siguranţă vom notifica schema aceasta de despăgubire la Comisia Europenă şi vom

3

acorda, pentru a nu intra sub mecanismul acesta de pierderi-venituri în care să verificăm contabilitatea fiecărui fermier, o să acordăm o sumă forfetară fiecărui fermier care a suferit pierderi generate de secetă", a spus Emil Dumitru. la dezbaterea online "Agricultura României, potenţial imens, cum îl valorificăm? Soluţii la problemele momentului", citat de Agerpres.

El a menţionat că adeverinţele pentru fermieri sunt emise din 15 mai de APIA online către bănci pentru ca fermierii să sconteze 85% valoarea din sprijinul aferent pe plăţi directe şi se va veni cu un pachet măsuri de relansare a economiei, în care şi agricultura este un sector foarte important.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, declara luni într-o conferinţă de presă că în România sunt 1,6 milioane de hectare de culturi agricole calamitate de secetă, iar 941.000 de hectare au fost deja verificate.

În ceea ce priveşte procesele verbale de constatare a pagubelor, din înştiinţările făcute de către fermieri, sunt 1,6 milioane hectare calamitate, din ceea ce s-a verificat până acum - 941.000 de hectare. Sigur, aceste echipe de constatare a dimensiunii pagubelor lucrează continuu şi sâmbătă şi duminică, pentru că noi, la finele lunii mai, vrem să avem încheiate aceste procese verbale, iar până la 15 iunie să avem sintezele pe judeţe, pe comune, pe parcele, ca să ştim cum anume vom face despăgubirile, a spus Adrian Oros.

Șeful MADR a făcut un apel la fermieri și la echipele de constatare a pagubelor provocate de secetă să procedeze corect la evaluarea suprafețelor pentru că sunt județe unde suprafața afectată de secetă o depășește pe cea însămânțată în toamnă.

Vreau să fac un apel şi la fermieri, dar în primul rând la cei care fac parte din comisiile de constatare, pentru că în unele judeţe suprafeţele consemnate calamitate se apropie sau chiar depăşesc suprafeţele raportate în toamnă ca fiind însămânţate. Probabil, fie în toamnă s-au raportat greşit acele suprafeţe, fie echipele care constată şi fac procesele verbale nu îşi fac întotdeauna treaba. Noi vrem să-i despăgubim pe toţi cei care sunt păgubiţi, dar datele după care calculăm şi vom face aceste despăgubiri trebuie să fie date reale, a spus Oros.

Suma forfetara pentru fermierii afectati de seceta! Anuntul lui Emil Dumitru In mai 27, 2020 

Fiecare fermier care a suferit pierderi din cauza secetei va primi o sumă forfetară, iar schema de despăgubire va fi notificată la Comisia Europeană, a declarat, marţi, secretarul de stat în Ministerul

4

Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Emil Dumitru, citat de AGERPRES.

“Ministerul a făcut ordinul 97 în 2020, cu toate că trebuia făcut din 2017. Constatăm pagubele. Ca să putem să despăgubim trebuie să avem o centralizate a suprafeţelor afectate de calamităţi şi după aceea cu siguranţă vom notifica schema aceasta de despăgubire la Comisia Europenă şi vom acorda, pentru a nu intra sub mecanismul acesta de pierderi-venituri în care să verificăm contabilitatea fiecărui fermier, o să acordăm o sumă forfetară fiecărui fermier care a suferit pierderi generate de secetă”, a spus Emil Dumitru. la dezbaterea online “Agricultura României, potenţial imens, cum îl valorificăm? Soluţii la problemele momentului”.

El a menţionat că adeverinţele pentru fermieri sunt emise din 15 mai de APIA online către bănci pentru ca fermierii să sconteze 85% valoarea din sprijinul aferent pe plăţi directe şi se va veni cu un pachet măsuri de relansare a economiei, în care şi agricultura este un sector foarte important.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, declara luni într-o conferinţă de presă că în România sunt 1,6 milioane de hectare de culturi agricole calamitate de secetă, iar 941.000 de hectare au fost deja verificate.

“În ceea ce priveşte procesele verbale de constatare a pagubelor, din înştiinţările făcute de către fermieri, sunt 1,6 milioane hectare calamitate, din ceea ce s-a verificat până acum – 941.000 de hectare. Sigur, aceste echipe de constatare a dimensiunii pagubelor lucrează continuu şi sâmbătă şi duminică, pentru că noi, la finele lunii mai, vrem să avem încheiate aceste procese verbale, iar până la 15 iunie să avem sintezele pe judeţe, pe comune, pe parcele, ca să ştim cum anume vom face despăgubirile”, a spus Adrian Oros.

Acesta a făcut un apel la fermieri şi la cei care fac parte din echipele de constatare, pentru că în unele judeţe, “suprafeţele consemnate calamitate se apropie sau chiar depăşesc suprafeţele raportate în toamnă ca fiind însămânţate”

5

Acesta a afirmat că sunt fermieri în zone în care există infrastructură principală care a fost reabilitată, dar nu au reuşit să irige din cauza lipsei echipamentelor de udare, astfel că împreună cu Ministerul Economiei a fost gândită o schemă de sprijin pentru a-şi cumpăra echipamente de udare, în aşa fel încât toţi cei care se află în zona în care se poate iriga să aibă posibilitatea să facă acest lucru. .

Subvențiile-bonus de la APIA care intră în conturile fermierilor în 17 zile de la autorizare! agrointeligenta.ro - 27 mai 2020

Subvenția care intră în 17 zile de la data autorizării la plată, în conturi. Directorul general al APIA, Adrian Pintea, a explicat în cadrul unei intervenții la DCNews.ro care este circuitul plăților pentru subvenția-bonus pe hectar, sumele compesantorii primite de fermieri, măsuri care sunt delegate de la AFIR către APIA pentru a fi achitate fermierilor.

”Aici (în cazul plăților compesantorii n.r) circuitul documentelor este mai amplu. Din momentul în care un fermier este autorizat de APIA, acel centralizator al zilei se transmite la cealaltă agenție de plăți, AFIR, de unde noi avem aceste măsuri delegate pentru plățile compensatorii. Ei fac solicitare de plată la Ministerul Agriculturii, Ministerul Agriculturii la Ministerul Finanțelor și circuitul după aceea invers până ajung banii la noi. Iar de la data autorizării la plată până în momentul în care are banii în cont este un interval de 15-17 zile”, a explicat Adrian Pintea.

Despre sumele-bonus citiți aici: Bani în plus pe hectar în 2020! Primele sume-bonus anunțate la subvențiile APIA!

Reamimintim că plățile compensatorii se acordă fermierilor în urma încheierii unor angajamente voluntare multianuale în cazul M.10 şi M.11 sau anuale în cazul M.13.

Beneficiarii plăților compensatorii sunt:

-fermierii care utilizează terenuri agricole în cazul pachetelor aplicate pe suprafață (P1-P7 şi P9-P11) ale măsurii de agro-mediu și climă (M.10),

-fermierii care cresc femele adulte de reproducție de rasă pură din rasele locale în pericol de abandon, în cazul pachetului aplicat pe UVM (P8) al măsurii de agro-mediu și climă (M.10)

-fermierii activi care utilizează terenuri agricole, în cazul măsurii de agricultură ecologică (M.11) și a măsurii care vizează zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (M.13).

6

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

ȘEFUL APIA, ANUNȚ PENTRU FERMIERII CARE AȘTEAPTĂ SUBVENȚIILE! Agroinfo 27 mai 2020 - PLATA SUBVENȚIILOR APIA! Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, invitat la o dezbatere DC News, a explicat circuitul subvențiilor APIA până să ajungă în contul fermierilor. Dacă pentru plățile directe pe hectar și pe cap de animal, circuitul e destul de anevoios, dar e mai scurt, pentru plățile compensatorii, de agro-mediu sau pentru zone defavorizate, agricultură ecologică, circuitul e de-a dreptul birocratic.

În această perioadă, APIA are două mari acțiuni în desfășurare și anume, finalizarea plăților aferente anului 2019 care, conform regulamentelor europene, până-n data de 30 iunie trebuie aceste plăți finalizate și, până-n momentul de față, din toate fondurile despre care vă spuneam, atât FEGA, FEADR cât și bugetul național, APIA a acordat peste 2,850 miliarde euro, plăți pe care trebuie să le finalizăm, cum spuneam, până-n data de 30 iunie. Și-n paralel, avem campania de primire a cererilor care se încheia, de obicei, în data de 15 mai, dar având în vedere această perioadă de pandemie, Comisia Europeană a fost de acord să prelungească cu încă o lună, până-n data de 15 iunie, primirea acestor cereri fără penalități, a declarat Adrian Pintea.

Șeful APIA a anunțat și termenul în care fermierii români încasează plățile compensatorii pentru măsurile de agro-mediu, M10, PNDR 2020. Aceste plăți sunt un supliment al subvenției APIA pe hectar  sau pe cap de animal, în cazul pachetului 8 M10 rase locale în pericol de abandon, pentru fermierii care au încheiat angajamente APIA pentru o perioadă de 5 ani pe oricare dintre pachetele măsurii de agro-mediu. Pentru aceste plăți compensatorii, documentele și banii se plimbă de la APIA la AFIR, de la AFIR la Ministerul Agriculturii de aici la Ministerul Finanțelor, apoi se reface traseul invers.

Circuitul documentelor este puțin mai mare. Un fermier este autorizat la plată de către APIA, acel centralizator al zilei se transmite la cealaltă agenție de plăți, la AFIR, de unde noi avem aceste măsuri delegate. Ei fac solicitare la minister (ministerul agriculturii n.r.), ministerul la ministerul finanțelor și pe urmă circuitul invers până ajung banii la noi. Iar de la data autorizării la

7

plată până-n momentul în care fermierul are efectiv banii în cont, este undeva o diferență de 15-17 zile, a explicat șeful APIA.

APIA are delegate trei măsuri PNDR 2020 de la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale: M10 agro-mediu și climă, M11 agricultură ecologică și M13 plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale, zone defavorizate. Fermierii încasează plățile compensatorii de la APIA.

AFIR si FINANTARI

Întrebările din spatele IMM Invest: antreprenorii nu ştiu de ce sunt refuzaţi la creditare Adelina Mihai 27.05.2020,

•            Aproape 59.000 de firme mici şi mijlocii au aplicat pentru un credit garantat de stat prin programul IMM Invest

•            Unele IMM-uri primesc refuzuri la creditare, dar nu primesc o justificare concretă

•            Peste 450 de credite au fost deja aprobate în cadrul IMM Invest

O rată de respingere foarte mare din partea băncilor, lipsa transparenţei privind criteriile de evaluare a dosarelor, dar şi comunicarea deficitară a autorităţilor cu privire la aspectele care ţin de program sunt printre principalele probleme din spatele programului IMM Invest. Programul oferă posibilitatea antreprenorilor din companiile mici şi mijlocii să obţină credite de la bănci cu garanţii de până la 90% oferite de stat.

Până în prezent, aproape 59.000 de IMM-uri au aplicat pentru un credit garantat de stat prin programul IMM Invest, iar mai mult de 450 de credite au fost deja aprobate, potrivit datelor FNGCIMM (Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri), instituţia care gestionează programul.

”Una dintre problemele din cadrul acestui program este reprezentată de faptul că aplicanţii nu primesc justificare de la bănci dacă le este refuzată creditarea. Băncile nu şi-au făcut publice condiţiile de analiză, nu se ştie în funcţie de ce criterii acordă sau refuză creditarea prin IMM Invest. Fiecare bancă din program are propriile reguli de evaluare a dosarelor şi acestea nu sunt publice”, a explicat consultantul fiscal Valentina Saygo.

O altă problemă este reprezentată de faptul că programul nu este suficient de bine explicat şi există sincope în comunicarea dintre autorităţi, bănci şi beneficiar.

8

”Există discuţii legate de acordarea unor garanţii suplimentare. Sunt diverse forme de garanţii cerute de bănci pe lângă cea de 80% (la firme mijlocii) sau de 90% (la firme mici şi micro) garantată de stat. Pentru ca banca să îţi acorde creditul, trebuie să acoperi cu garanţii în valoare de 100% valoarea creditului, uneori procentul ajunge la 110- 120- 130%. Dacă eşti într-o zonă de risc ridicată, garanţia trebuie să acopere şi până la 150%. Afacerile din HoReCa, saloanele de înfrumuseţare sau magazinele din mall-uri sunt printre business-urile care primesc un grad de risc ridicat”, a mai spus Valentina Saygo.

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a spus că va corecta astăzi, în şedinţa de Guvern, ordonanţa de urgenţă privind programul IMM Invest.

Programul IMM Invest se schimbă din nou. Ce trebuie să facă acum antreprenorii? Ramona Cornea 27.05.2020,

Guvernul a dezbătut astăzi două modificări ce vor fi aduse programului IMM Invest. Astfel, se va elimina cerinţa de instituire a ipotecii legale asupra universalităţii de bunuri mobile şi imobile ce aparţin debitorului, iar companiile nu vor mai trebui să dovedească dacă au fost afectate de pandemia de COVID-19.

”Sunt două bariere pe care le eliminăm astăzi, în urma discuţiilor de vineri cu sistemul financiar-bancar. Se propune renunţarea la cerinţa de instituire a ipotecii legale asupra universalităţii de bunuri mobile şi imobile ce aparţin debitorului. A fost un punct pe care l-am dezbătut cu sistemul financiar – bancar şi am ajuns la această concluzie. A doua barieră este legată de un element de ambiguitate în ceea ce priveşte modul de a proba dacă ai fost afectat sau nu, acel certificat COVID-19. Am eliminat această cerinţă de a fi probat de la caz la caz. Programul susţine economia în această perioadă, este legat de COVID-19, dar nu trebuia să fi fost ca în celelalte situaţii unde am oferit ajutoare de stat celor cu certificat. Prin eliminarea acestor bariere facem un pas înainte. Vom ţine legătura şi cu clienţii, dar şi cu sistemul bancar pentru a vedea dacă mai sunt măsuri pe care să le implementăm în perioada următoare. Am notificat Comisia cu privire la alte măsuri şi le vom prezenta săptămâna viitoare”, a declarat ministrul Finanţelor, Florin Cîţu.

9

Y LANTULALIMENTAR  2020-05-27  

Un nou exercițiu financiar european e pe cale să fie decis și aplicat. Bugetul european pentru agricultură, mixat cu banii din bugetul național, va trebui împărțit și cheltuit în funcție de planul strategic realizat de fiecare stat membru, în concordanță cu obiectivele fixate de Uniunea Europeană, incluzând și obiectivele din Acordul Verde European ( European Green Deal ) și din strategiile ”Biodiversitate” și ”De la furcă la furculiță”. Uniunea Europeană și-a propus să facă un salt civilizațional în domeniul mediului și al noilor tehnologii, iar activitatea agricolă urmează să se desfășoare conectată la aceste strategii ambițioase.

Mai întâi, statele membre sunt chemate să realizeze o analiză SWOT a resurselor din teritoriul lor și a sectorului agro-alimentar. Analiza SWOT presupune identificarea punctelor tari ( Strengths ), a punctelor slabe ( Weaknesses ), a oportunităților ( Opportunities ) și a amenințărilor ( Threats ). Această analiză va fi făcută prin colaborarea dintre autoritățile naționale și fermieri, potrivit siteului Comisiei Europene.După conceperea acestor Planuri Strategice Naționale, fiecare stat membru va trebui să elaboreze o strategie de intervenție, adică să selecteze din Politica Agricolă Comună instrumentele financiare utile și să stabiliească ținte cuantificabile, pe care urmează să le atingă în următorul exercițiu financiar. Planurile strategice PAC vor acoperi toate instrumentele PAC finanțate de UE, disponibile în cadrul plăților directe, sprijinului specific pieței și dezvoltării rurale.

Statele membre vor trimite apoi planurile strategice ale PAC către Comisia Europeană pentru aprobare oficială. Această aprobare se va baza pe consistență, coerență, contribuție eficientă la obiectivele PAC și la nevoile identificate, precum și pe alte rezultate potențiale, cum ar fi impactul asupra funcționării adecvate a pieței interne, de exemplu.

10

Statele membre vor trebui să elaboreze un raport anual de performanță pe baza planurilor lor. Aceste rapoarte vor ajuta Comisia Europeană să monitorizeze punerea în aplicare a politicii agricole și să evalueze progresul în direcția obiectivelor stabilite pentru perioada totală de bugetare. C.E. avertizează că ar putea suspenda plățile către statul membru, dacă acesta nu va reuși să depășească deficiențele înregistrate în punerea în aplicare a planurilor strategice convenite cu forul european.

Noua PAC mută accentul de la reguli și respectarea lor către rezultate și performanță. Abordarea unică e înlocuită cu un sistem mai flexibil, cu o mai mare libertate pentru țările UE de a decide cum să îndeplinească cel mai bine obiectivele comune, răspunzând, în același timp, nevoilor specifice ale fermierilor și comunităților rurale.

Comisia Europeană susține un sector agricol rezistent, durabil și competitiv, care să asigure producția de alimente de înaltă calitate, sigure și accesibile pentru cetățenii săi și un țesut socioeconomic puternic în zonele rurale. Propunerile viitoare pentru PAC vizează o schimbare reală a politicii, concentrându-se pe dovezi, adaptarea la nevoile și condițiile locale, păstrând în același timp o unitate puternică la nivel european. Planurile strategice ale PAC vor fi cruciale pentru a permite acest lucru.

ALTELE

Dumitru (MADR): vom acorda o suma forfetara fiecarui fermier afectat de seceta Mai 27, 2020Secretarul de stat al MADR, Emil Dumitru, a declarat ca fiecare fermier care a suferit pierderi din cauza secetei va primi o suma forfetara, iar suma de despagubire urmeaza sa fie notificata la Comisia Europeana.

„Ministerul a facut ordinul 97 in 2020, cu toate ca trebuia facut din 2017. Constatam pagubele. Ca sa putem sa despagubim trebuie sa avem o centralizate a suprafetelor afectate de calamitati si dupa aceea cu siguranta vom notifica schema aceasta de despagubire la Comisia Europena si vom acorda, pentru a nu intra sub mecanismul acesta de pierderi-venituri in care sa verificam contabilitatea fiecarui fermier, o sa acordam o suma forfetara fiecarui fermier care a suferit pierderi generate de seceta”, a spus Emil Dumitru.

El a mai explicat ca adeverintele pentru fermieri sunt emise din 15 mai de APIA catre banci , astfel incat fermierii sa primeasca in avans 85% din sprijinul aferent platilor directe pe suprafete, insa a precizat ca urmeaza

11

adoptarea unui pachet de masuri pentru relansarea economiei, de care si agricultura va beneficia.

Ministrul Agriculturii: 1,6 milioane de hectare, calamitate de seceta

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca, in Romania, 1,6 milioane de hectare de teren sunt calamitate de seceta, iar 941.000 dintre acestea au fost deja verificate.

„In ceea ce priveste procesele verbale de constatare a pagubelor, din instiintarile facute de catre fermieri, sunt 1,6 milioane hectare calamitate, din ceea ce s-a verificat pana acum – 941.000 de hectare. Sigur, aceste echipe de constatare a dimensiunii pagubelor lucreaza continuu si sambata si duminica, pentru ca noi, la finele lunii mai, vrem sa avem incheiate aceste procese verbale, iar pana la 15 iunie sa avem sintezele pe judete, pe comune, pe parcele, ca sa stim cum anume vom face despagubirile”, a spus Adrian Oros.

Ministrul, apel la fermieri si la comisiile de specialitate

Ministrul a vorbit si despre situatiile in care suprafetele calamitate declarate in unele judete depasesc suprafetele insamantate si a insistat pentru o declarare corecta a acestora, pentru a-i despagubi corect pe fermierii afectati.

„Vreau sa fac un apel si la fermieri, dar in primul rand la cei care fac parte din comisiile de constatare, pentru ca in unele judete suprafetele consemnate calamitate se apropie sau chiar depasesc suprafetele raportate in toamna ca fiind insamantate. Probabil, fie in toamna s-au raportat gresit acele suprafete, fie echipele care constata si fac procesele verbale nu isi fac intotdeauna treaba. Noi vrem sa-i despagubim pe toti cei care sunt pagubiti, dar datele dupa care calculam si vom face aceste despagubiri trebuie sa fie date reale”, a adaugat Adrian Oros.

Ministrul Adrian Oros a lansat un formular pentru a intra în dialog cu fermierii care au probleme! agrointeligenta.ro - 27 mai 2020

Ministrul Adrian Oros preia iniţiativa lansată de Agrointeligenţa – AGROINTEL.RO! În premieră pentru un ministru din Guvernul României, Adrian Oros a anunțat că vrea o ”consultare publică reală” cu fermierii țării. Adică exact ce promovează publicația noastră care, la 1 mai, a lansat Consultarea Națională FORȚA FERMIERILOR. Demersul ministrului Oros vine ca un sprijin suplimentar pentru acțiunile noastre, oferindu-ne posibilitatea de a mediatiza problemele fermierilor, în timp ce aceștia cer și sprijinul MADR.

12

”În ultimele luni am primit multe întrebări și sugestii din partea dumneavoastră. Pentru că de multe ori ideile de la firul ierbii se dovedesc cele mai potrivite, consider că problemele întâmpinate și soluțiile propuse de oamenii care muncesc cu adevărat în agricultura României trebuie cunoscute!”, a explicat Adrian Oros necesitatea unei astfel de inițiative, potrivit unei postări de pe pagina de Facebook a MADR.

Această acțiune numită de MADR prima campanie de consultare reală a fermierilor români are și un slogan – ”Ascultăm vocea fermierilor români!”

Toți cei care vor să completeze și să trimită spre minister un astfel de formular, trebuie mai întâi să completeze în mod obligatoriu numele complet, localitatea și județul de unde provin și numărul de telefon. Există în cadrul formularului și un câmp unde fermierii își pot lăsa adresa de mail, dar acest lucru este opțional.

Formularul poate fi completat aici: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfXw8-Wrd5_2UW0mIyQXztLx01G73yN33R4d2MzzU03TdwXAg/viewform

Stănescu, SOLUȚIE pentru FERMIERI, pe masa lui Oros: Sunt CRITICE! Florin Răvdan / 26 mai 2020 /

Alexandru Stănescu, preşedintele Comisiei de Agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaților, a anunţat că Ministerul

13

Agriculturii trebuie să intervină pentru salvarea fermierilor, deoarece situaţia este critică. 

"În primul rând, trebuie să vorbim despre o situaţie specială creată de seceta de până acum. Cum spunea şi ministrul acum câteva zile, la ora asta sunt certificate 1,6 milioane de hectare afectate de secetă, dar sunt convins că sunt mai multe. Ministerul Agriculturii trebuie să găsească o soluţie de finanţare pentru aceste probleme, pentru că sunt mulţi fermieri care spun că dacă lucrurile continuă aşa, nu vor mai putea continua activitatea. Ministerul trebuie să găsească o soluţie rapidă pentru a da bani către fermieri. Dacă lucrurile legate de secetă nu pot fi rezolvate foarte repede, trebuie găsite soluţii pentru ca avansul pentru plăţile directe să ajungă repede la fermieri. Eu le-aş da o sugestie, pentru că ştiu şi eu că cei de la CE pun în faţă un regulament care spune că avansurile se dau după 15 octombrie. Le propun să subvenţioneze dobânda, astfel încât fermierii să poată beneficia de acei bani, pentru că am o relaţie directă cu fermierii şi cu reprezentanţii lor şi lucrurile sunt critice în anumite zone. Mă refer la Constanţa, Călăraşi, şi nu numai", a declarat Alexandru Stănescu, preşedintele Comisiei pentru Agricultură de la Camera Deputaţilor, în cadrul dezbaterii Agricultura României, potențial imens, cum îl valorificăm? Soluții la problemele momentului, organizată de DC MEDIA GROUP. 

Presedinte CCIR: „Suntem tara in care se moare de seceta la un kilometru de Dunare” Mai 27, 2020

Romania este tara in care se moare de seceta la un kilometru de Dunare si in care, in secolul 21, facem agricultura pe baza de acatiste, a spus Mihai Daraban, presedintele Camerei de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR).

„Nu se poate, noi suntem tara in care se moare de seceta la un kilometru de Dunare. E inadmisibil! (Intr-o) tara cu bazinul hidrografic si hidrologic la Romaniei sa auzi un ministru al Agriculturii, oricare ar fi el, ca pronunta cuvantul “seceta” este autodenunt. Nu poti sa functionezi asa. Probabil va trebui sa nu mai coste uzinarea apei, sa fie apa gratis pentru agricultura conditionata de tehnologii avansate in irigatii, ca sa nu ne batem joc de apa din rauri sau din panza freatica. Nu se poate ca, la bazinul nostru hidrografic, sa plangem de seceta si in secolul 21 sa facem agricultura pe baza de acatiste!”, a adaugat Daraban.

14

Seful CCIR a mai spus ca este necesara renuntarea la ideea de productie la hectar, pentru concentrarea pe procesare.

„Eu as paria absolut totul pe procesare, mai putin pe celebra productie la hectar (…)Cred ca trebuie iesit din paradigma asta. Pana la urma putem importa cereale daca suntem in stare sa procesam. Cred ca aici este pariul pe care il avem. Trebuie sa ne uitam si ce importam ca produse procesate ca sa ne dam seama unde suntem. Vorbim de 507 milioane de euro produse de panificatie, de 460 de milioane de euro produse procesate din lapte, de 118 milioane de euro produse procesate tomate, de 124 de milioane de euro produse procesate din carne, de 1,1 miliarde de euro legume-fructe”, a mai precizat seful CCIR.

Daraban: Fermierul are nevoie de piata de desfacere

Daraban a vorbit si despre nevoia pentru o piata de desfacere pe care fermierii romani o au, astfel incat sa-si poata vinde productia.

„Noi trebuie sa punem caii in fata carutei, nu invers. Trebuie sa oferim piata fermierului, pentru ca fermierul daca va vedea ca are piata de desfacere isi va comensura in vreun fel productia. Sa ne spuna si noua statul roman in ce a constat suma de 86,28 de miliarde de euro pe care am importat-o anul trecut…”, a afirmat oficialul CCIR.

Vizita de lucru la fermierii afectati de seceta. „1,4 MIL ha din culturile insamantate, calamitate peste 40%” In mai 27, 2020  

Echipa MADR în vizită la fermierii din jud. Ialomita

Fermierii din județului Ialomița s-au întâlnit marți, 26 mai 2020, cu ministrul Agriculturii Adrian Oros. Aceștia au purtat discuții ample referitoare la modalitatea prin care vor primi despăgubiri pentru culturile care le-au fost calamitate și despre viziunea Ministerului

15

Agriculturii în ceea ce privește creșterea capacității de irigații în această zonă.

În cadrul întâlnirii pe care a avut-o cu fermierii din zona de Est a județului, Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a dat asigurări că vor fi oferite despăgubiri pentru toate suprafețele compromise. „În țară sunt aproximativ 2,9 milioane de hectare care au fost însămânțate, din care 1,4 milioane sunt calamitate într-un procent de peste 40%. Până în 15 iunie vom avea o sinteză a situației din fiecare județ, iar după această dată vor fi acordate și despăgubiri, în fiecare județ, pentru fiecare fermier. Nu putem însă să avansăm sume la momentul de față, însă ele vor exista!» a precizat Adrian Oros, ministrul Agriculturii, citat de publicația locală.

Din delegația care l-a însoțit pe ministrul Oros în Ialomița a făcut parte și deputatul liberal Gheorghe Tinel. „Este evident că se fac eforturi pentru sprijinul tuturor fermierilor ale căror culturi au fost compromise… Este o prioritate pentru Guvernul României și Ministerul Agriculturii!” a precizat deputatul liberal Gheorghe Tinel la întâlnirea cu fermierii.

Ialomița se află în acest moment pe primele locuri la nivel național în ceea ce privește suprafețele calamitate din cauza secetei pedologice severe, scrie publicația locală independentonline.ro. Din peste 140 mii de hectare cultivate, aproximativ 130 mii de hectare au fost compromise în proporție de 100%, o arată ultimele estimări.

Valeriu Tabără: ASAS are o Comisie Antisecetă. Niciun decident politic nu ne-a contactat! agrointeligenta.ro - 27 mai 2020

Din păcate, agricultura României nici la această dată nu este pregătită pentru a face față situației grave create de schimbările climatice majore, avertizează Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti”. Specialistul spune că din cauza regiunii în care este așezată (climat temperat continental), România este afectată de schimbările climatice în parametri majori: temperatură, secetă excesivă (pedologică și atmosferică), schimbarea regimului de precipitații și ca o consecință a acestora, apariția

16

fenomenelor climatice extreme, cu consecințe dezastruoase, în primul rând, în agricultură!

”A se vedea consecințele secetei pedologice din anii 2007 și 2020, cu acțiune puternică la nivel național și consecințe catastrofale asupra producției agricole și a economiei naționale. Trebuie spus că problema secetei în România nu este constatată doar acum, în anul 2020. Seceta este prezentă pe suprafețe variabile ca extindere, în 8 din 10 ani, situație pe care eu am adus-o în actualitate de nenumărate ori după 1990, inclusiv în întâlnirile cu reprezentanți ai unor instituții internaționale, precum Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană, dar mai ales Guvernului și Parlamentului României”, a explicat Valeriu Tabără într-un interviu acordat pentru www.jurnalul.antena3.ro.

Degeaba facem hărți (precipitații, riscuri de inundații, riscuri de cutremure), comisii peste comisii, dacă ele nu sunt puse la lucru, ca să concretizeze SOLUȚII eficiente, iar soluțiile să se concretizeze în decizii și lucrări de aplicare.

Decidenții politici au ignorat avertismentele date de cercetători și specialiști

Nepregătirea agriculturii românești pentru a face față condițiilor generate de realitatea schimbărilor climatice majore are câteva cauze majore:

• Neluarea în seamă de către decidenții politici a avertismentelor date de cercetători și specialiști.

• Lipsa unor preocupări în plan național pentru dezvoltarea și finalizarea unor programe de cercetare a fenomenelor, cu schimbări specifice teritoriului național (nu sunt proiecte de cercetare științifică aprofundată privind îmbunătățirile funciare, sub toate aspectele lor, domeniul fiind afectat grav de schimbările climatice).

• Lipsa unor programe de cercetare de lungă durată în domeniul factorilor climatici, agro-climatici, dar și în ce privește resursele naturale: sol, apă, biodiversitate.

• Lipsa finanțării pentru cercetări de lungă durată (care dau siguranță și certitudine rezultatelor) pentru restructurarea și reașezarea în parametri noi a tehnologiilor de cultivare a plantelor: momentul/epocă de semănat, densitate de semănat, sistemele de fertilizare, agricultură-mediu, sisteme de asolamente, sisteme de lucrări ale solului, cultivare (soiuri/hibrizi), toleranță și rezistență la factorii biotici, rezistență și toleranță la agenții patogeni și dăunători, evoluția în funcție de factorii climatici ai sistemelor biotice pe

17

teritoriul României, monitorizarea în timp a situației unor resurse naturale (pajiști și fânețe naturale), perfecționarea sistemelor de potențare și conservare a resurselor în contextul schimbărilor climatice.

Valeriu Tabără a mai dezvăluit că pe lângă harta precipitațiilor, în România mai este elaborată o strategie antisecetă, elaborată în anul 2007. ”O altă strategie a fost cea a zonelor supuse riscurilor de inundații. Și în acest domeniu s-a făcut ceva? Eu spun că NU. Mai există o comisie antisecetă constituită la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești”, cu o serie de specialiști în cercetare și învățământul superior. Nimeni nu a fost contactat de decidenți politici pentru a face strategia antisecetă funcțională și benefică nu numai pentru agricultură, dar și pentru întreaga economie națională”, a punctat specialistul.

Valeriu Tabără: ”Cu ajutorul ANSVSA s-a încercat lichidarea creșterii porcilor în gospodăriile populației” agrointeligenta.ro - 27 mai 2020

Afaceri dubioase în spatele celor două epizootii care au afectat afacerile fermierilor români: Gripa Aviară și Pesta Porcină Africană (PPA). Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti” lansează o serie de acuzații grave privind interesele din spatele acestor boli care au adus la faliment multe ferme din România și spune inclusiv că ”structurile sanitar-veterinare au invitat agentul patogen să-și „înceapă” recitalul în România și acesta nu s-a lăsat prea mult invitat”.

”Pentru că din cele două pandemii am făcut un mijloc de afaceri. La un moment dat, au devenit mai interesante produsele care se folosesc la combaterea pandemiilor de gripă aviară și la fel la pesta porcină africană și cine le livrează decât de stoparea și anihilarea celor două pandemii prin aplicarea unor soluții de combatere, fundamentate de mințile luminate din această țară. Se pare că nu de aceste soluții a fost nevoie și am ajuns unde suntem”, a explicat specialistul.

Mai mult, spune el, în cazul gripei porcine africane am avut și am impresia că structurile sanitar-veterinare au invitat agentul patogen să-și „înceapă” recitalul în România și acesta nu s-a lăsat prea mult invitat. ”A venit și s-a

18

pus pe treabă, iar banii pentru „despăgubiri” au curs de la UE, ca și cei dați pentru substanțele de dezinfecție. Și s-a mai întâmplat ceva. Importatorii tradiționali de carne de porc și-au continuat importul de carne de calitate îndoielnică, în cantități din ce în ce mai mari, de data aceasta sub umbrela argumentului „În România nu mai există carne de porc” decât la nivelul de 30% din necesar”, mai acuză Valeriu. Tabără, într-un interviu acordat pentru www.jurnalul.antena3.ro.

Acesta spune că ”cu ajutorul ANSVSA s-a încercat (și în parte s-a reușit) și lichidarea creșterii porcilor în gospodăriile populației”. ”(…) Căutându-se să se facă și din aceștia (micii crescători n.r) nu crescători și producători de carne de porc, ci consumatori de carne de porc importată de aiurea, de cele mai multe ori din state în care era atestată pesta porcină africană. Cele spuse mai sus sunt doar o secvență din afacerile dubioase urât mirositoare, precum „aromele” persistente în raioanele cu carne ale unor supermarketuri din România. Am ajuns în situația în care sfaturile difuzate prin intermediul mass media să fie exact cele răpândite de cei care doreau să se continue la scară mai mare importurile de carne de porc. S-a reușit acest lucru prin semnarea programului ASAL 2, dacă cineva își mai aduce aminte. La fel s-au petrecut lucrurile în anii 1997 – 2000 când s-a încercat lichidarea nu parțială, ci totală a producției de carne de porc românească”, a mai spus Tabără.

Întrebat de ce am fost prinși pe picior greșit mereu, Valeriu Tabără a subliniat că ”pentru că unii au vrut și au reușit să câștige din aceste situații de „picioare greșite”.

”Am făcut ceea ce nu trebuia și se pare că s-a făcut conștient. Am transformat cazuri grave în afaceri excepțional de profitabile pentru unii, dar dezastruoase pentru agricultorii români, pentru economia naţională, pentru o țară”, a conchis specialistul.

Valeriu Tabără: Am ajuns să avem produse tradiționale obținute cu materie primă de import! Agrointeligența27 mai 2020

Din punct de vedere al condițiilor climatice, România dispune de un excelent potențial agroalimentar iar noi suntem dependenți de importuri, este semnalul tras de un mare specialist în agricultură, profesorul Valeriu Tabără. Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti” spune tranșant că pentru unele produse care se importă, ”nu avem nicio justificare să o facem, dar o facem!”

19

”(…) Chiar dacă acestea (condițiile climatice) sunt destul de imprevizibile, acest lucru datorându-se și nouă, care le vedem doar atunci când acestea se manifestă negativ. Cu toate acestea, suntem dependenți de importurile de produse agro-alimentare. Pentru unele produse care se importă, nu avem nicio justificare să o facem, dar o facem! Cu destul de multă nonșalanță și cu un mare grad de obrăznicie (în cazul unora). Am ajuns să realizăm produse tradiționale, mai ales din carne, din materie primă din import. Incredibil!”, a declarat Tabără în cadrul unui interviu acordat pentru www.jurnalul.antena3.ro.

Acesta a mai subliniat că o altă problemă majoră este dependența cvasitotală a fermierilor români de importuri de inputuri, inclusiv de rezultate cercetării, de cele mai multe ori nepotrivite condițiilor României, care au specificitate, dar sunt diferite. Mai mult, acesta denunță și piața neorganizată.

”Producătorii români nu au controlul asupra producției realizate. Exportăm valoare, exportăm subvenții, exportăm siguranță și durabilitate, în țară rămânând în continuare marile riscuri. În august 2017 am prezentat la MADR strategia cercetării științifice agricole cu obiective 2017-2020-2030. Nici până acum nu s-a spus nimic despre acest document. Strategia pentru Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI) în domeniul agroalimentar pe termen mediu și lung 2017-2020-2030 a fost trimisă și la Ministrul Cercetării și Inovării, dar nu s-a primit niciun răspuns. Oare de ce ?”, a punctat prof. Tabără.

Valeriu Tabara: ”Necalirea culturilor de toamna”, un fenomen pagubos In mai 27, 2020   O iarnă fără omăt și temperaturi negative are un efect dezastros pentru culturile de păioase, spun specialiștii. Orice fermier știe că zăpada este benefică pentru culturile înființate în toamnă, protejând plantele și asigurând necesarul de apă din sol atunci când începe să se topească. În cele mai multe zone din țară, zăpada a lipsit cu desăvârșire în această iarnă.Temperaturile nu au coborât foarte mult sub pragul înghețului, și astfel, plantele nu au avut nevoie de acel strat protector.

20

Dar aceste temperaturi ridicate au protejat pe termen scurt culturile, consideră Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti”. În opinia sa, având o iarnă blândă, plantele nu au avut timp să se călească pentru variațiile de temperatură din acestă primăvară, fapt ce a generat o uscare a culturilor. Cu o bogată experiență în spate, fostul ministru spune că această iarnă a fost cea mai dificilă din ultimii ani din punct de vedere agricol.

”Anul acesta s-a mai întâmplat un fenomen de care vorbim puțin. Este vorba de o necălire a culturilor de toamnă. Nici grâul, nici orzul și nici rapița nu au trecut de faza de călire autentică. Am avut o iarnă călduroasă, cu temperaturi ridicate, de la 2 până la 4 grade. Este extraordinar de mult pentru zone din țara noastră în care culturile de toamnă treceau printr-o iarnă autentică. Și gerul este absolut necesar pentru aceste culturi, pentru că fără a trece prin sistemul de vernalizare, el nu se mai dezvoltă. Am trăit în anul 1996 aceste momente. Anul acesta culturile nu au trecut prin stadiul de vernalizare cum ar fi trebuit, dar nici prin cel de călire, și atunci temperaturile scăzute din luna martie au creat probleme la culturile de câmp”, a precizat Valeriu Tabără pentru AGRO TV.

Temperaturile medii zilnice ale aerului de +5ºC şi mai sus, au prezentat un pericol pentru culturile care trebuiau să ierneze. În aceste condiţii a fost semnalată reluarea vegetaţiei culturilor și la scăderea bruscă a temperaturii aerului din primăvară, plantele nu au mai putut să facă față acestui fenomen de îngheț.

Emisiunea  “Agricultura, o șansă pentru România”  este o inițiativă a Asociației pentru Sprijinirea Dezvoltării Agriculturii,inițiativă susținută de AgroTv, ProfitTv și Look Pus.

ALĂTURĂ-TE  ACESTUI  PROIECT! Mai multe informații pe  asdar.ro

Prioritatile viitorului PNS. Catre cine vor fi orientate finantarile in agricultura? In mai 27, 2020  

În cadrul unei conferințe online, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros a subliniat principalele măsuri ale viitorului

21

Program Național Strategic (PNS) și care sunt sectoarele care vor beneficia de un sprijin financiar prioritar. Consolidarea mediului asociativ și consolidarea cooperativelor sunt două dintre prioritățile PNS menționate de ministru.

Facilități de procesare și depozitare

De asemenea, potrivit oficialului se lucrează la asigurarea unor facilități de procesare și depozitare, întrucât fermierii români se întâlnesc cu un deficit în acest sens. „Trebuie să schimbăm paradigma aceasta prin care, deși avem producții foarte mari în anii care plouă, deoarece suntem, din păcate, o agricultură meteo dependentă, în anii care nu plouă producțiile scad. Trebuie să reușim să ieșim din această paradigmă și să avem o balanță comercială pe măsură. Nu mai suportăm materii prime și subvenții și să importăm hrană procesată cu mare valoare adăugată, ca să pierzi în același timp foarte mulți bani”, a spus Adrian Oros.

Ferma de familie, o altă prioritate

O altă prioritate este ferma de familie.  „Lumea ne acuză că avem ceva cu marii fermieri. Nu avem nimic cu marii fermieri, importanța lor este deosebită mai ales în sectorul vegetal unde fac performanță. Dar datoria noastră este de a sprijini ferma de familie, de a consolida și de a transforma foarte rapid într-un proces accelerat fermele mici de subzistență care, din păcate, sunt multe, sunt câteva sute de mii. Prin viitorul Program Național Strategic (PNS) vrem să ajutăm fermele mici să ajungă ferme de familie, ferme comerciale care să reziste pe piață”, a afirmat ministrul Agriculturii.

Folosirea inteligentă a apei

Potrivit ministrului, trebuie dezvoltată o strategie de gestionare a apei pentru termen lung. „Irigațiile sunt o componentă foarte importantă, dar trebuie să ne gândim cum să menținem apa în sol, cum să facem lucrări de prevenire a

22

deșertificării, în așa fel încât să avem producții bune și cu apă mai puține, dar pe care să o folosim cu inteligență”, subliniază Adrian Oros.

Susținerea tinerilor fermieri

Una dintre principalele probleme ale agriculturii constă în lipsa forței de muncă. „Cel mai important este factorul uman,  este un fenomen general în Europa, nu doar la noi și anume fenomenul de îmbătrânire a forței de muncă din agricultură, dar și a proprietarilor de afaceri în agricultură.  La nivel național au fost implementate mai multe programe pentru sprijinirea tinerilor fermieri, însă deși s-au alocat sume consistente, măsurile nu au fost eficiente. Au fost dați banii fără o analiză, nu au fost monitorizați ce s-a întâmplat cu fermieri respectivi și nu au fost ajutați să rămână acolo unde au ferma, astfel rezultatele nu a fost pe măsura așteptărilor. În următorul plan Național Strategic se gândesc  forme de sprijin pentru tinerii fermieri (până în 40 de ani) din țară dar și din diaspora care vor să își dezvolte o afacere în agricultura din România”, a spus ministrul.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a menționat importanța dezvoltării unui învățământ dual de specialitate în agricultură care permite colaborarea elevilor cu mediul de afaceri, cu procesatorii și alți reprezentanți ai agriculturii. Astfel elevii vor putea beneficia de pregătire practică ca să își poată găsi locuri de muncă de îndată ce își încheie studiile, iar diplomele lor să fie acoperite de competență,

MICILE FERME DISPAR, ȚĂRANII NU MAI CRESC ANIMALE!Agroinfo  27 mai 2020 -

URGENȚĂ DE GRAD ZERO PENTRU SALVAREA ȚĂRANILOR! Micile ferme se vor autodizolva, fermierii nu vor mai crește animale, nu vor mai cultiva pământul. Oierii nu au unde să-și vândă mieii și lâna, crescătorii de vaci nu au unde să vândă laptele, gospodăriile țărănești sunt în pericol, avertizează astăzi senatorul PMP Maramureș Severica Covaciu, într-o interpelare pentru ministrul agriculturii, Adrian Oros.

Una dintre cele mai mari probleme ale micilor fermieri și ale familiilor de agricultori din satele românești a fost dintotdeauna valorificarea produselor agricole, fie că vorbim despre produse animaliere ori despre produse vegetale.

În situația în care nu vom da atenție acestei situații, micile ferme se vor autodizolva iar familiile de agricultori nu vor mai crește animale, nu vor mai cultiva terenul și nu vor culege ciuperci, plante medicinale și fructe de

23

pădure, pentru că nu au unde să le vândă. Consecința va fi importul de produse agricole scumpe și nesănătoase. Crescătorii de oi nu au unde să-și vândă mieii și lâna, cei care cresc vaci nu pot valorifica laptele la un preț decent, producătorii de legume și fructe aruncă producții întregi în timp ce pe rafturile marilor magazine majoritatea produselor sunt din import.

Este o urgență domnule ministru salvarea micilor producători agricoli. Anul trecut au fost adoptate câteva proiecte de lege pentru zona de munte cu scopul finanțării unor investiții precum stâne montane, depozite și centre de colectare și prelucrare primară a laptelui, lânii, fructelor, fructelor de pădure, plantelor medicinale, obiective atât de necesare menținerii identității satului românesc și sănătății populației.

Pentru a nu da la o parte ceea ce ar putea fi revitalizat, consider că un real sprijin pentru agricultorii din mediul rural, ar putea fi Camerele Agricole legiferate încă din 2010 prin Legea nr. 283 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură și dezvoltare rurală. Din păcate, camerele agricole au fost înființate doar în 14 județe, iar lipsa totală a finanțării acestora de către stat le-a adus în imposibilitate de a se susține și de a functiona așa cum se întâmplă în alte țări (ex. Franța) Prin urmare, cu un minim ajutor financiar și un cadru legislativ care să asigure competență Colegiului Național al Camerei Agricole Naționale, pentru înființarea Camerelor Agricole în județele în care aceste structuri nu există, putem asigura funcționarea acestora.

Vă solicit, domnule ministru să imi răspundeți, cât mai urgent posibil, dacă aveți în vedere măsuri concrete pentru a susține agricultura României, prin sprijinul adus micilor fermieri și în general agricultorilor din sate. De asemenea, va rog să-mi transmiteți care este planul guvernului pe care îl conduceți privind problema colectării și valorificării produselor din fermele și gospodăriile țărănești, a transmis senatorul de Maramureș, Severica Covaciu, în interpelarea adresată astăzi ministrului agriculturii.

EDITORIAL Avem prea mult grâu? Poate alții… In mai 27, 2020  41 0

Am cumpărat cu toții, atunci când se anunța pandemia, cantități impresionante, excesive chiar, de mâncare, ne-am făcut stocuri pentru câteva luni, de spuneai că nimeni nu o să mai producă nimic multă vreme și e bine să ai câte ceva prin cămară. De

24

fapt, tot atât cât și înainte am consumat, lumea se mișcă pe mai departe și acum începem să aruncăm; dar asta e deja altă poveste, al cărei final s-ar putea schimba și în România abia peste mulți ani de acum înainte.

Important este cum ne gestionăm acum producțiile și stocurile și cum adaptăm strategiile la ce se anunță. Și se anunță, după cum transmite canalul de știri economice Bloomberg, o posibilă scădere a prețurilor la grâu. Nu pentru că nu s-ar mai consuma, ci pentru că, au calculat analiștii, este prea mult grâu în lume. A existat o temere că nu va ajunge la toată lumea, că mulți vor fi lipsiți de pâinea zilnică, dar nu s-a întâmplat asta. Așa că acum, în ciuda unor restricții de vânzare (de exemplu Rusia, ba chiar temporar și România), este grâu în piață cât să acoperi un întreg continent, iar ofertele de vânzare curg din toate părțile. Iar prognozele anunță producții mari de grâu la recolta ce vine ( cu câteva excepții, între care România), astfel că stocurile mondiale ar putea să ajungă la valori record. Iar asta nu poate în nici un fel să îi ajute pe cei care produc grâul.

Cu atât mai mult pe cei din plan local, care deja știu că va fi un an cu prea puțin profit, poate chiar deloc. Iar acestor date li se adaugă și prognoza ministerului american al agriculturii, care vede o scădere clară. Astfel, Departamentul pentru Agricultură al SUA estimează că producția medie pe hectar în România va fi de doar 3,8 tone, cu 14% sub media ultimilor cinci ani. Și cam au dreptate americanii pentru că am văzut cu toții câmpul și cât de mare e spicul. Nici nu mai are rost să căutăm cauzele că le știm – seceta cumplită, alături de lipsa unui sistem funcționale pentru irigare. Mă rog, cel puțin asta se vede din satelitul cu care americanii au făcut estimarea.

Putem spune doar ce știe toată lumea – aceia care au crezut că anul acesta grâul va fi un succes, vor avea o mare dezamăgire, cu pierderi financiare pe măsură, din moment ce producția la hectar ar putea fi la minimul ultimilor șase ani. Noroc însă pe România cu creșterea suprafețelor pentru aceste culturi, astfel că producția totală de grâu românesc va fi cu numai 3,5% sub cea a anului trecut, adică 8,3 milioane de tone. Dar, cum spuneam, vai de fermieri, care așteaptă despăgubiri din partea statului, ba pe alocuri chiar comisiile de constatare a pagubelor.

Și nici jocul cererii și ofertei nu ajută prea mult, prețurile fiind într-o evidentă scădere. A fost, este adevărat, o creștere în martie, când toată lumea era speriată și cumpăra, dar apoi cotaţiile futures au ajuns la cel mai scăzut nivel de după octombrie 2019. Și e simplu de explicat – Canada și Rusia vor avea recolte mari, Departamentul american al Agriculturii estimând (din nou) că producţia mondială de grâu ar urma să crească cu 0,5% în sezonul următor. Efectul direct va fi o majorare cu 5 procente a stocurilor mondiale

25

de grâu, adică ceva peste 310 milioane de tone. Adică aveau dreptate analiștii – este prea mult grâu în lume. Autor: Cătălin Lența

Daniel Buda: „Este foarte complicat sa discuti despre practici ecologice intr-o ferma falimentara” In mai 27, 2020  

Daniel Buda, europarlamentar

La reuniunea comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European, organizată la data de 26 mai 2020, europarlamentarii din majoritatea statelor membre susțin faptul că fermierii au fost uitați atunci când s-au stabilit obiectivele incluse în cele două strategii (De la fermă la consumator și Biodiversitate 2030), în ciuda faptului că aceștia reprezintă elementul central pentru asigurarea unui sistem alimentar durabil.

Daniel Buda, europarlamentar român, a declarat că fermierii sunt constrânși prin obiectivele de ecologizare a Comisiei, iar prioritatea ar trebuie să fie alta. „Suntem preocupați de ceea ce înseamnă durabilitatea fermierilor, siguranța alimentară și, în același timp, accesul la alimente de calitate și la prețuri accesibile. Apoi putem să discutăm și despre ceea ce înseamnă ecologizare. Este foarte complicat să discuți despre practici ecologice într-o fermă care este falimentară. De aceea trebuie să fim preocupați în primul rând de durabilitatea fermierilor. Prin această strategie, Comisia Europeană a venit cu o serie de condiționalități și de constrângeri pentru fermieri. Are în vedere CE să vină și cu resurse financiare suplimentare care să fie puse la dispoziția fermierilor? Altfel, mi se pare profund imoral. Trebuie să venim cu resurse financiare pentru fermieri”, a declarat Daniel Buda. Europarlamentarii i-au solicitat directorului general al DG AGRI transparență în ceea ce privește negocierea viitorului PAC. De asemenea, au întrebat și cum se va asigura Comisia Europeană că toate obiectivele incluse în cele două strategii vor fi respectate de statele membre. „Obiectivele propuse ridică îngrijorări. Ați observat că în strategia De la fermă la consumator am pus accentul pe o abordare diferențiată, nuanțată în funcție de situația din statele membre. Ați remarcat care sunt aceste

26

obiective propuse în ceea ce privește reducerea pesticidelor, a îngrășămintelor, a antibioticelor, obiectivele privind agricultura ecologică și restituirea terenurilor agricole naturii. Dacă vă uitați la agricultura verde, există foarte multe locuri unde putem aborda aceste obiective. Condiționalitatea sporită ne permite să abordăm chestiunea pesticidelor, a îngrășămintelor, apoi a eco-schemelor. În propunerea PAC (Politica Agricolă Comună) pe care am făcut-o, avem foarte multe elemente care ne permit nouă, Comisiei Europene, atunci când adoptăm Planurile Naționale Strategice, să abordăm atingerea acestor obiecte și să vedem dacă un stat membru ajută la atingerea acestor obiective în strategia pe care o propune. […] Pentru a pune în aplicare aceste strategii, trebuie să ținem cont și de securitatea și siguranța alimentară, dar și de competitivitate și de veniturile fermierilor”, susține Wolfgang Burtscher, directorul general al DG AGRI. „Fermierii sunt în centrul celor două strategii. Există foarte multe provocări pentru ei. Această strategie De la fermă la consumator ar trebuie să acopere tot lanțul de aprovizionare. Comisia a făcut această propunere, sunt comunicări făcute și sunt propunerile făcute de către Comisia Europeană, iar acum Parlamentul European și Comisia AGRI ar trebui să le studieze și să emită păreri cu privire la acestea. Atunci când sunt analizate, este nevoie de evaluări de impact. Felul în care am făcut aceste propuneri ne permit o abordare aprofundată a lor. Va exista o evaluare de impact. Toate aceste obiective vor fi defalcate la nivel de state membre. Nu se poate ca statele membre care practică agricultură ecologică la nivel larg să fie nevoite să respecte aceleași obiective precum acele state membre unde agricultura ecologică se practică la scară mai mică. La fel și în ceea ce privește folosirea pesticidelor și a îngrășămintelor. Situația diferă foarte mult de la un stat membru la altul”, este de părere directorul general.

Îngrijorările europarlamentarilor au fost legate de transparența decizională, dacă obiectivele deja stabilite vor fi revizuite în urma discuțiilor din perioada următoare și dacă fondurile necesare pentru aplicarea acestor obiective vor fi mai generoase față de propunerea inițială a Comisiei Europene.

S-au adresat multe întrebări și cu privire la absența comisarului european pentru Agricultură de la conferința de prezentare a strategiilor De la fermă la consumator și Biodiversitate 2030.

……………………….

27

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordonanţa de urgenţă nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, Guvernul României Modificat de OUG 81/2020 la 26.05.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 81/2020 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 440 din 26.05.2020. A intrat în vigoare la 26.05.2020

Ordinul nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Modificat de Ordin 82/2020 la 26.05.2020

Ordinul nr. 82/2020 pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 439 din 26.05.2020. A intrat în vigoare la 26.05.2020

Anexele nr. 1-6 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor din 22.07.2014, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Modificat de Ordin 82/2020 la 26.05.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative, Guvernul României Modificat de OUG 80/2020 la 26.05.2020

Legislaţie europeană

28

Regulamentul de punere în aplicare nr. 625/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/1793 al Comisiei privind intensificarea temporară a controalelor oficiale şi măsurile de urgenţă care reglementează intrarea în Uniune a anumitor bunuri din anumite ţări terţe, de punere în aplicare a Regulamentelor (UE) 2017/625 şi (CE) nr. 178/2002 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/943 al Comisiei şi a Deciziei de punere în aplicare 2014/88/UE a Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 27.05.2020

………………….

INTERNE

FĂRĂ NEONICOTINOIDE, FERMIERII ROMÂNI PIERD UN MILION HA DE PORUMB ȘI FLOAREA SOARELUI!Agroinfo  27 mai 2020 -

COMUNICAT! Președintele Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) a transmis către AGROINFO o reacție la decizia Comisiei Europene de a reduce la jumătate utilizarea pesticidelor în culturile agricole. Vasile Iosif susține că România utilizează, în prezent, 700 gr/ha substanță activă din pesticide în timp ce media UE este de 2 kg/ha. Fără utilizarea neonicotinoidelor, fermierii români pierd un milion hectare de porumb și floarea soarelui, mai spune acesta.

În prezent, Uniunea Europeană este cel mai mare exportator și importator de produse agricole, fiind și cel mai mare producător de hrană din lume respectând standarde de calitate ridicate în domeniul alimentar la nivel global.

În acest context, Comisia Europeană a prezentat recent două strategii: Strategia „De la fermă la consumator” și „Strategia pentru Biodiversitate 2030”, pilonii centrali ai Pactului Verde European, un proiect ambițios care își propune să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în anul 2050.

Combinând respectul pentru preferințele culinare specifice ale europenilor cu o lungă tradiție de producere a hranei sănătoase, abordarea pe care Comisia Europeană o promovează constant în ultima vreme aduce în discuție impactul actualului mod de producție asupra mediului.  Obiectivul global al strategiei De la fermă la consumator este reprezentat de regândirea întregului lanț de aprovizionare și construirea unui sistem alimentar durabil

29

din punct de vedere ecologic, social și economic, care să acopere toate verigile acestuia transpunând în realitate dezideratele economiei circulare.

Acest obiectiv reflectă un nivel ridicat de determinare pentru a reduce utilizarea și riscul asociat produselor de protecție a plantelor cu 50% până în 2030. Comisia Europeană propune o reducere a consumului de fertilizanți cu cel puțin 20% până în anul 2030 solicitând statelor membre dezvoltarea și implementarea Planului Integrat de Management al Nutrienților. Complementar, Comisia Europeană propune o reducere cu 50% a vânzărilor de medicamente antimicrobiene până în 2030. De asemenea, un alt obiectiv extrem de ambițios al Comisiei Europene este acela de a crește suprafața ocupată de culturile organice până la cel puțin 25% din suprafața agricolă cultivată.

Comisia Europeană își propune să ajute consumatorii să își modifice preferințele culinare și să aleagă diete sănătoase și durabile, reducând risipa de alimente din gospodării. Comisia dorește să ofere consumatorilor informații mai complete, inclusiv prin mijloace digitale, cu privire la locul de unde provin alimentele, valoarea nutritivă a acestora și amprenta lor asupra mediului.În egală măsură, Comisia Europeană consideră că așteptările cetățenilor europeni au evoluat și trebuie să conducă la schimbări majore în domeniul sectorului alimentar.

Astăzi, peste 50% din populația Uniunii Europene este supraponderală și cca. 20% din alimente sunt aruncate la gunoi (risipă alimentară). În jur de 43 de milioane de persoane din UE nu își pot permite în mod regulat o masă de calitate o dată la două zile.

În acest context Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM și-a asumat misiunea de a promova utilizarea responsabilă a produselor de protecție a plantelor în condiții de siguranță pentru utilizatori, pentru consumatori și pentru mediul înconjurător, luând în considerare și satisfacerea cererii de produse agricole într-un mod sustenabil. Deși în general sunt încurajate opiniile polarizate și mai puțin cele de compromis, trebuie să amintim faptul că industria de protecție a plantelor furnizează

30

soluții și produse pentru ambele modele de agricultură, atât pentru agricultura convențională, cât și pentru agricultura organică, oferind atât produse de sinteză chimică, cât și produse biologice.

Pentru că suntem noi înșine responsabili și conștienți de rolul pe care trebuie să îl jucăm și îl vom juca în producerea sustenabilă a hranei, apreciem că orice viziune ambițioasă de a limita sau de a restricționa anumite produse fitosanitare este corect și realist să țină cont în mod obligatoriu de următoarele considerente:

Deciziile privind reducerea sau interzicerea utilizării soluțiilor convenționale de protecție a plantelor trebuie să fie luate ținând cont de rezultatele științifice și nu în baza presiunilor emoționale sau politice. Suntem dispuși să discutăm un obiectiv posibil de reducere a utilizării pesticidelor, cu condiția ca acesta să fie bazat pe argumente științifice și să ia in considerare toți actorii care sunt influențați de aceste schimbări majore și anume fermierii. În mod repetat s-a susținut faptul că Noul Pact Verde European și în special Strategia de la Ferma la Consumator vor crea un nou mod de a produce și gestiona hrana, robust, rezistent la crize, incluzând pe toți cei din lanțul de aprovizionare, și care va pune la dispoziție hrană suficientă și accesibilă ca preț indiferent de situație. Procentul propus de 50% de reducere a  produselor de protecție a plantelor nu este unul realist și nu va avea efectul dorit de a crea un model de producție alimentară mai durabil în Europa.

Acest obiectiv nu va face din Europa un standard de urmat pentru alte părți ale lumii, ci va crea sincope în procesul de producție, în aprovizionarea adecvată cu hrană a populației europene, va diminua competitivitatea agriculturii europene care va concura cu marii producători trans-oceanici care au la dispoziție o diversitate de soluții, plecând de la produsele de protecție convenționale și până la tehnicile genetice noi precum CRISPER CAS9. Fermierul european, și în speță fermierul român, va duce o luptă cu arme inegale pe care inevitabil, nu va putea să o câștige pe termen scurt. Industria de protecție a plantelor dorește fixarea unor ținte realiste care să reflecte rezultatele unei evaluări, a unui studiu de impact.

Realitățile diferite existente la nivelul fiecărei țări membră a Uniunii Europene în ceea ce privește consumul de substanță activă la hectar. În prezent, România consumă cca 700 gr/ ha de substanță activă de pesticide, Ungaria consumă 1,2 kg/s.a ha, iar media UE este de peste 2 kg/s.a ha. Industria de protecție a plantelor din România consideră că orice decizie în sensul reducerii cantității de produse de protecție a plantelor trebuie să țină cont de aceste realități iar reducerea propusă nu trebuie să fie aplicată egal pentru țările care din varii motive au investit mult mai puțin în inputuri

31

agricole iar din această cauză și nivelul producțiilor la hectar este actualmente mult mai mic în general, de exemplu producția medie/ha din România față de țările din Vestul Europei.

De ani de zile de acum, și mai cu seamă începând din 2009, companiile din industria de protecție a plantelor întâmpină dificultăți masive în procesul de omologare al unui produs sintetic sau biologic. Legislația europeană adoptată în acea perioadă (Directiva 1107/1992) a creat un mediu dificil de evoluție pentru industria de protecție a plantelor. Astăzi o companie are nevoie, pentru a descoperi (inova) și a omologa un produs, de cca. 12 ani de cercetare precum și de o investiție de peste 280 milioane de dolari pentru a obține o moleculă sintetică. În prezent, procesul de omologare din Uniunea Europeană este extrem de restrictiv și consumatorii trebuie să cunoască că după industria de medicamente, cel mai restricționat domeniu este cel al industriei de protecție a plantelor.

Așa cum am menționat și noi mai sus, stabilirea unor ținte cantitative de reducere a utilizării produselor de protecție a plantelor trebuie să plece de la nevoile actuale ale fermierilor de a controla bolile și dăunătorii fără a le crea acestora dezechilibre economice sau a duce la creșterea prețului produselor agricole și fără a afecta aprovizionarea cu alimente pentru consumatori. AIPROM își dorește ca autoritățile europene să țină cont de progresele științifice în domeniu și de ritmul în care în mod realist pot fi generate soluții alternative. Așa cum oamenii au nevoie de medicamente și plantele au nevoie de medicamentele lor - pesticidele.Comisia Europeană nu a acordat importanța cuvenită evaluării efectelor resimțite de producătorii agricoli odată implementate aceste măsuri.

O abordare egalitaristă de reducere a consumului de pesticide în toate statele membre indiferent de cantitatea utilizată în prezent este profund discriminatorie pentru acele state care utilizează o cantitate de produse de protecție a plantelor situată mult sub media europeană, așa cum este cazul României, care folosește o cantitate de cca 700 gr de substanță activă de produs fitosanitar pe hectar, în timp ce media europeană depășește 2 kg/s.a ha.

AIPROM derulează de mai mulți ani un program de monitorizare a consumului de substanțe active și de produse pe culturi, segmente de cultură, categorii de produse etc. Rezultatele sunt obținute prin raportările furnizate de membrii AIPROM într-un exercițiu de tip ”black box” și sunt reprezentative pentru aprox. 90% din industrie. Rezultatele astfel obținute au validat informațiile din diverse analize si rapoarte realizate de firmele de profil europene care indică faptul că în România cantitatea de substanță activă utilizată a scăzut în ultimii ani. De exemplu, la rapiță cantitatea de

32

substanță activă a scăzut în medie cu 24% între 2018 și 2019, iar la tratament sămânță scăderea înregistrată pentru aceeași perioadă a fost de 55,6%.

În colaborare cu specialiștii din domeniu, cu fermierii și cu distribuitorii de input-uri, AIPROM a gândit un nou proiect care va analiza situația  soluțiilor (produselor) de protecție pentru cele mai importante culturi, pentru boli și dăunători specifici, evidențiind golurile de protecție și încercând să estimeze pierderile de producție înregistrate în absența acestor soluții. Rezultatele acestui demers analitic vor fi puse la dispoziția factorilor politici, a reprezentanților MADR, ANF și asociațiilor profesionale ale fermierilor pentru a fi utilizate în dezbaterile care vor avea loc în perioada următoare în Comisia Europeană și în Parlamentul European. Măsurile pe care trebuie să le luăm pentru ca în limita restricțiilor impuse de legislație să putem oferi totuși sectorului agricol un nivel decent de protecție nu se reduc numai la acțiuni de convingere a factorului politic european, dar și la o mai bună gestionare internă a autorizării produselor de protecție a plantelor. De asemenea, România este printre puținele țări care nu a implementat încă un cadru de reglementare pentru autorizarea provizorie a produselor de protecție destinate culturilor minore, această posibilitate de reglementare fiind prevăzută în Directiva 1107/2009. 

Reprezentanții politici și experții participanți în cadrul grupurilor de lucru ale organismelor europene trebuie să folosească argumente solide cu care să ducă o luptă susținută pentru a apăra statutul special al României, cu organisme de dăunare specifice și foarte agresive și care nu sunt prezente în alte state membre. Un exemplu în acest sens este Tanymecus Dilaticollis (rațișoara porumbului).

Acest dăunător polifag nu este răspândit în partea de Vest a Europei. Dacă nu vom avea derogare pentru tratamentul la sămânță cu insecticide neonicotinoide și în anul 2021 România nu va avea nici nu produs eficient omologat pentru combaterea acestui dăunător. În această situație fermierii români pot pierde ușor până la un milion de hectare de porumb și floarea soarelui, numai din cauza acestui dăunător.

Se pune întrebarea cine va plăti această pagubă, pentru că pierderea nu va putea fi suportată de către fermierul român. La nivelul AIPROM, specialiștii noștri au început deja să lucreze împreună cu fermierii și distribuitorii, la un document care să scoată în evidență vulnerabilitățile fermierilor români în a controla eficient unele organisme de dăunare. În prezent România cultivă peste 130.000 de hectare de soia, dar nu avem omologat niciun fungicid pentru combaterea bolilor, nu avem produse sistemice omologate pentru combaterea afidelor la lucernă și lista poate continua.

33

Creșterea suprafețelor ocupate de culturi organice înseamnă producții mai mici. Acest lucru presupune că vom fi nevoiți să cultivăm mai mult pământ pentru a asigura aceeași cantitate de produse agricole. Trebuie să înțelegem că produsele biologice, produse care sunt dezvoltate și obținute tot de industria de protecție a plantelor, pot fi utilizate numai împreună cu produsele sintetice și nu le pot înlocui pe acestea din urmă.

AIPROM consideră cu tărie ca inovația este o parte importantă a soluției pentru o agricultură durabilă și produse sănătoase într-o societate care respectă mediul și gestionează cu inteligență resursele. Companiile noastre vor continua să investească în moduri inovatoare de a proteja culturile, cu investiții mari în obținerea de pesticide care au un profil mai prietenos cu mediul, în biopesticide și tehnologii de precizie pentru o agricultură durabilă, astfel încât să le permită fermierilor să aplice substanțe doar atunci când este nevoie și unde este nevoie utilizând tehnologiile digitale care au început deja să facă parte din viața fermierului.AIPROM crede ca acum este unul dintre acele momente cheie în care toți factorii interesați trebuie să coopereze pentru a pune la dispoziția autorităților și politicienilor români din Parlamentul European argumente consistente care să servească intereselor agriculturii românești.

Vasile Iosif, Președintele Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România.

Vești proaste din agricultură: Producția de grâu va scădea până la nivelul de acum cinci ani. 26 mai, 2020 | ECONOMICA.net

Randamente cu mult sub medie Un hectar cultivat cu grâu va aduce anul acesta fermerilor români, în medie, doar 3,8 tone, adică cu aproximativ 14% sub media ultimilor cinci ani, arată estimările Departamentului pentru Agricultură. Producția totală se va diminua însă cu 3,5% datorită creșterii suprafețelor cultivate.

Seceta îi va lovi grav anul acesta pe fermieiri români care au mizat pe cultura grâului, producția la hectar fiind estimată la minimul ultimilor șase ani, indică ultimele date ale Departamentului pentru Agricultură al SUA (USDA) coroborate cu cele ale Comisiei Europene. Avem însă cea mai mare suprafață cultivată din ultimii zece ani. Mai exact, USDA estimează pentru România o producție de 3,8 tone la hectar, cu 10,4% mai puțin decât spune Comisia Europeană că s-a produs în 2019 și cu 13,6% raportat la media ultimilor cinci ani. În ultimii ani, un randament similar s-a înregistrat în 2015 (3,78 de tone la hectar). Avem cea mai mare suprafață cultivată Conform estimărilor, producția totală va fi însă cu doar 3,5% sub cea a anului trecut, adică 8,3 milioane de tone, urmare a creșterii suprafeței cultivate la aproximativ 2,2 milioane de hectare. "Suprafața mare cultivată

34

cu grâu este atribuită parțial declinului culturii de rapiță. Randamentele sunt mai scăzute din cauza vremii secetoase continue în majoritatea României și în special în județe productive din regiunile de sud-est și de est.

Creșterea potențială a producției în alte regiuni nu va compensa aceste reduceri. Se estimează că randamentele medii ale grâului vor scădea cu 8%", se arată într-un raport USDA. Cresc importurile În ceea ce privește balanța comercială cu grâu, USDA se așteaptă la un plus de 10% al importurilor (extra și intra comunitare) în anul de marketing 2019/2020 (care se termină în iunie 2020), în timp ce exporturile ar putea rămâne la un nivel similar cu cel din anul de marketing anterior( care a început în iulie 2018), pe fondul scăderii producției și creșterii necesarului intern.

Pentru anul de marketing 2020/2021 ( începe în iulie 2020) proiecția este pentru un minus de 10,7% la export față de 2019/2020 și de minus 8,6% la importuri. "Egiptul, care era principalul cumpărător de grâu românesc, a crescut în primele șapte luni ale anului 2019/20 achiziția din România cu 10%. Iordania (500.000 tone) s-a clasat pe locul doi, urmată de Coreea de Sud, Sudan și Thailanda.

Doar 20% din exporturile românești de grâu sunt livrate în alte țări ale UE, Spania și Italia fiind principalele piețe ale României". Conform Comisiei Europene, România a exportat (state non-UE) în anul de marketing 2018/2019 o cantitate de aproximativ 3,7 milioane de tone de grâu, în timp ce anul acesta, în perioada iulie 2019-martie 2020, cantitatea vândută peste granițe a fost de 4,5 milioane de tone. În anul de marketing trecut, țara noastră a importat din state terțe 58.000 de tone de grău, în special din Moldova, Serbia și Rusia, iar anul acesta până acum 20.000 de tone.

  BT: "Agricultura, sector cu potenţial ridicat de dezvoltare în acest deceniu" Mihai Gongoroi Ziarul BURSA / 27 mai

35

• Florian Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii: "România, în fiecare an, va avea probleme cu seceta. Dacă nu combatem efectele vom avea în sud-estul României un mic de deşert" 

• "Trebuie să subvenţionăm masiv lucrări agricole care să păstreze apa în sol", mai spune Florin Dumitru

Agricultura este un sector cu un potenţial ridicat de dezvoltare în acest deceniu, însă concretizarea acestui potenţial este dependentă de intensificarea investiţiilor, îndeosebi în zootehnie, dar şi în sistemul de irigaţii şi în industria alimentară, arată Andrei Rădulescu, economistul şef al Băncii Transilvania, într-un raport de analiză.

Ramură tradiţională a economiei României, agricultura a reprezentat dintotdeauna un sector strategic, aspect evidenţiat mai ales în perioadele de ajustare în urma incidenţei unor şocuri, inclusiv economice, notează analistul.

"România este şi un contribuitor important la producţia agricolă a Uniunii Europene, mai ales din perspectiva componentei vegetale. Astfel, în ultimii ani România a contribuit cu 6%-7% la producţia de grâu, 25% la producţia de porumb, 34% la producţia de floarea soarelui şi 14% la producţia de soia din Uniunea Europeană. În prezent agricultura contribuie cu aproximativ 4,5% la formarea valorii adăugate brute în România, pondere cu mult peste nivelurile din Polonia (2,3%) şi Uniunea Europeană (1,6%)", punctează economistul.

Pe de altă parte, în agricultura din România, volumul investiţiilor productive se menţine redus, reprezentând aproximativ 3% din totalul investiţiilor în economie şi circa 1% din PIB.

"Totodată, formarea brută de capital fix din agricultura României se situează la sub 50% din nivelul înregistrat în Polonia. Subliniem însă faptul că în ciclul economic post-criză se observă tranziţia spre o agricultură intensivă, aspect reflectat de ameliorarea randamentelor. Spre exemplu, în ultimii ani, producţia la hectar la grâu, porumb, floarea soarelui şi soia a depăşit nivelurile din Polonia", mai notează Rădulescu.

Acesta mai arată că România continuă să înregistreze un deficit ridicat la balanţa comercială cu alimente şi animale vii, de aproximativ 2 miliarde de euro în 2019.

"Aspectele menţionate anterior şi incidenţa pandemiei coronavirus (şoc pentru comerţul internaţional, care poate degenera într-o criză alimentară,

36

dar care poate conduce şi la creşterea semnificativă a cererii de produse bio) sunt factori care atrag atenţia cu privire la potenţialul ridicat de dezvoltare pentru agricultura României în acest deceniu. Acest potenţial este susţinut şi de perspectiva persistenţei costurilor de finanţare la niveluri minime istorice pe termen mediu, precum şi de premisele de continuare a procesului de convergenţă economică europeană, inclusiv apropierea nivelului de trai de media UE", mai spune Andrei Rădulescu, care adaugă că concretizarea acestui potenţial este însă dependentă de intensificarea investiţiilor, îndeosebi în zootehnie, dar şi în sistemul de irigaţii şi în industria alimentară.

Analistul mai subliniază: "De asemenea, sunt necesare măsuri pentru majorarea subvenţiilor, consolidarea exploataţiilor agricole - România se evidenţiază în peisajul agricol european printr-un grad ridicat de fragmentare - şi ameliorarea culoarelor de desfacere a producţiei în interiorul ţării (printr-o) mai bună integrare în circuitul intern între producători, comercianţi şi consumatori".

• Recolta de cereale de anul acesta, lovită din plin de secetă

În ciuda potenţialului ridicat din agricultură, lipsa investiţiilor în irigaţii se vede din plin anul acesta, din primele evaluări pare-se a fi circa 1,5 milioane de hectare afectate de seceta extremă care a pornit în toamna anului trecut. Procesul de constatare este însă încă în derulare în multe din judeţele din sudul ţării - echipe de la Ministerul Agriculturii s-au deplasat săptămânile acestea pe teren, iar la finalul lunii ar trebui să existe o evaluare exactă pentru a şti ce sume trebuie plătite cu titlu de despăgubiri agricultorilor. În unele cazuri, însă, agricultorii au cerut despăgubiri pe suprafeţe de teren mai mari decât cele de pe hârtiile de la Ministerul Agriculturii, după cum a notat ministrul Adrian Oros.

Acesta a mai spus ieri că Ministerul de resort lucrează în prezent cu Ministerul Economiei la o schemă de sprijin pentru a cumpăra echipamente de udare.

"Suprafaţa pe care se irigă în prezent este de 322.032 hectare, iar apă este pe 2.355 kilometri de canale", a spus ieri Oros.

Seceta extremă, posibil cea mai gravă din ultimii 100 de ani în regiunea Europei de Sud-Est, este aşteptată să agraveze recesiunea economică pe care o va traversa România în acest an.

Ţara noastră, al doilea exportator de grâu din UE după cantitate, înregistrează o medie de nouă milioane de tone producţie pe an, iar o

37

prognoză citată de Bloomberg spune că producţia s-ar putea înjumătăţi. În toamnă au fost însămânţate cu grâu, secară, cereale şi rapiţă circa 2,9 milioane de hectare, ceea ce ar însemna într-adevăr un grad de afectare pe total culturi de circa 50%.

Ploaia din ultimele zi a mai refăcut din rezerva de apă, însă nu în totalitate, după cum a declarat ieri Elena Mateescu, directorul Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), în cadrul unei video-conferinţe.

Aceasta a declarat: "Primele trei săptămâni din luna mai au adus precipitaţii în bună parte din ţară, însă distribuţia neuniformă, la nivel regional, nu a refăcut rezerva de apă în totalitate, având în vedere deficitul mare acumulat din toamna anului 2019. Vorbim de areale din partea de sud-est a ţării, Dobrogea, Bărăgan, partea de nord şi sud-est a Moldovei, Banat, sudul Transilvaniei, unde, în continuare, chiar şi pe profilul 0 - 50 cm, în cultura de porumb, deficitele de apă sunt mari. Pe profilul de sol 0 - 100, discutăm de aproape toată ţara, unde seceta pedologică este puternică şi extremă. Am avut un interval deosebit de secetos de la 1 septembrie 2019 şi până în 25 mai 2020. Cantitatea medie la nivelul României însumează doar 311, 9 litri pe metrul pătrat".

Florian Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a declarat, la rândul său, în cadrul aceleiaşi conferinţe: "România, în fiecare an, va avea de acum încolo probleme cu seceta. Este clar. Noi trebuie să avem nişte răspunsuri pe termen lung pe tot ce înseamnă combaterea efectelor secetei. Dacă nu, vom asista ca în sud-estul României să avem un mic deşert. Trebuie să venim cu perdele de protecţie, dacă nu vom finanţa perdelele de protecţie în viitorul exerciţiu financiar vom avea probleme foarte mari şi va trebui să venim cu nişte măsuri de lucrări agricole care să păstreze apa în sol şi să subvenţionăm masiv astfel de mecanisme de subvenţie".

ANALIZĂ BT: "Ouăle - consum în scădere, preţuri în creştere" M.G. Miscellanea / 27 mai

Balanţa comercială cu ouă a

38

înregistrat un deficit de 13,4 milioane de euro în 2019, în ciuda faptului că piaţa din România se află într-o fază de maturitate, iar preţurile din piaţa internă se poziţionează în prezent în apropiere de maximele istorice, arată o analiză a Băncii Transilvania, semnată de directorul departamentului macro Andrei Rădulescu.

Acesta afirmă că: "Pe de o parte, consumul intern de ouă a înregistrat o tendinţă descrescătoare pe parcursul ultimilor ani, în pofida ameliorării nivelului de trai şi scăderii cotei TVA la alimente şi servicii de alimentaţie. Spre exemplu, consumul de ouă din România a scăzut cu 8% an/an la 4,61 miliarde unităţi în 2018, cel mai redus nivel din 1998, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS)".

Rădulescu notează că această evoluţie a fost determinată atât de declinul populaţiei, spre nivelul minim din anii 1960, cât şi de diminuarea consumului de ouă pe locuitor.

"Astfel, consumul de ouă pe locuitor s-a redus cu 7,5% an/an la 236 unităţi în 2018, nivelul minim din 2001. Totodată, datele INS indică şi scăderea producţiei de ouă din România pe parcursul ultimilor ani: în 2018 cu 4,7% an/an la 5,7 miliarde unităţi, nivelul minim din anul 2000. De asemenea, conform INS, România a înregistrat deficit pe balanţa comercială cu ouă din 1995 până în prezent, în 2019 în valoare de 13,4 milioane EUR", se mai notează în analiză.

Economistul mai precizează, nu în ultimul rând, că datele INS indică şi tendinţa ascendentă pentru preţul la ouă în ultimii ani, spre un nivel de 13,1 euro/100 unităţi în 2019, foarte aproape de maximul istoric înregistrat în 2012, de 13,2 euro/100 unităţi.

"Atragem atenţia cu privire la diferenţialul important între România şi Polonia din perspectiva preţului la nivel de producător (fără TVA) de ouă: conform Eurostat, în 2019 s-au înregistrat niveluri de 7,59 euro/100 unităţi în România, respectiv 5,32 euro/100 unităţi în Polonia", conchide Rădulescu.

Polonia este de altfel şi cel mai mare exportator de ouă în România, cu circa 150 de milioane de ouă livrate în ţara noastră în 2019, conform datelor Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR).

ABERAŢIE cu laptele pentru elevi. De ce nu a mai ajuns la copii Mihai Ciobanu / 26 mai 2020 /

39

Situaţie aberantă, în timpul stării de urgenţă şi al celei de alertă cu laptele care trebuia să ajungă la şcolari. Chiar dacă acesta era contractat deja şi se putea găsi un sistem ca acesta să ajungă totuşi la copii, acest lucru nu s-a întâmplat. Elevii au fost obligaţi să înveţe de acasă, să caute soluţii pentru şcoala online, însă nu s-a gândit şi un sistem prin care părinţii să poată merge periodic să ridice laptele care se cuvenea copiilor. 

“Profit de ocazie să felicit industria laptelui că s-a descurcat în lunile martie şi aprilie fără evenimente şi reuşit să asigure atât colectarea laptelui, fermierii au reuşit să mulgă vaca pentru că la vacă nu ai cum să îi pui robinet şi să opreşti mulsoarea pentru că e pandemie. În această perioadă aveam nevoie de instrumente financiare de a susţine fluctuaţiile de piaţă, pentru că în momentul în care ai 40% din producţia internă pentru HoReCa, împreună cu laptele şcolar care e undeva la 6% şi ţi se spune că de mâine nu mai vinzi în acea zonă pentru că restaurantele, hotelurile, şcolile s-au închis, tu rămâi cu produse pe stoc. Vorbim de cinci milioane de pachete de lapte şcolar”, a declarat Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui, în cadrul dezbaterii "Agricultura României, potențial imens, cum îl valorificăm?", organizată de către DCMedia Group.

Întrebat de Val Vâlcu, moderatorul dezbaterii, de ce nu s-a decis ca laptele să ajungă, totuşi, la copii, putând fi ridicat de la şcoală de către părinţii care puteau lua pachetele cu lapte pentru mai multe zile, Dorin Cojocaru a răspuns:

„Am donat un milion şi jumătate de pachete către zonele de carantină, spitale şi aşa mai departe. Ele nu puteau fi redirecţionate către comerţ pentru că au ambalaj special. (...) Teoretic pare sustebabil dar nu a existat o bază legală cum se vor deconta sau cum se vor face aceste lucruri. Degeaba MADR trimitea sezirări către MAI. Dar asta e o mică pierdere ca să spunem aşa, undeva la 420 de tone de lapte pe zi şi încă suntem cu şcolile închise”.

https://youtu.be/Z6WRIXlr1hE

40

Concurs video experimente digitale pentru agroindustrie - Votati clip-ul României, in perioada 8-12 iunie! Viorel D. Marin, vmarin@anamob.ro

Stimati colegi, In perioada 8-12 iunie proiectul european SmartAgriHubs (https://www.smartagrihubs.eu/about) organizeaza un concurs de clip-uri video realizate de participantii in experimentele digitale finantate cu grant-uri pana in prezent. Aveti mai jos link-ul youtube pe care puteti viziona clipurile si vota pe cel favorit. Trimiteți mesajul la cat mai multi din grupurile voastre de prieteni si colegi de breasla cu mesajul ”Votati clip-ul României din experimentul 27 (FIE27) realizat pentru digitalizarea fermierii crescatori de animale!” https://www.youtube.com/playlist?list=PL7NVe7DygpqtBOJuwy9ClirYcAnmuRAbT&fbclid=IwAR1EI2BmvP0GfClRGdDf06swSY29wu5jSQcpoTz6sHcNgGiwmxjh3m-6oEA Viorel D. MarinPresident ANAMOBTel. (+40) 741 260 855 | E-mail vmarin@anamob.roSkype: vdmarin

PESIMISM. Un fermier român consideră că decidenții de la Bruxelles se pregătesc să-și hrănească doar elitele. Totul are legătură cu primele două strategii din Pactul Ecologic EuropeanIonel Văduva Publicat: 2020.05.22   

Un fermier român consideră că Europa se pregătește să-și hrănească doar elitele.

Cei mai afectați de prevederile primelor două strategii din Pactul Ecologic European (PEE) ar fi chiar fermierii, iar decidenții de la Bruxelles s-ar pregăti să-și hrănească doar elitele, opinie exprimată chiar de către unul dintre agricultorii de seamă ai țării noastre, în cadrul webinarului realizat zilele acestea de eurodeputata Carmen Avram.

Pe lângă îngrijorările în ceea ce privește viitorul afacerii lor, fermierii își pun problema modului în care vor reuși să asigure o cantitate și mai mare de

41

hrană, pentru o populație aflată în creștere, la standarde mult mai dure, dar la prețurile din prezent.

Participant la evenimentul online privind adaptarea agriculturii românești la cele două strategii europene, Nicolae Sitaru, fermier și președinte al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), a declarat în acest context că Europa se pregătește să-și hrănească doar elitele.

„Cred că Europa se pregătește să-și hrănească doar elitele și uită de poporul european, care va fi lipsit de o hrană ieftină și de calitate, care există azi în magazinele din Europa”, a menționat Sitaru.Miercuri, 20 mai 2020, executivul de la Bruxelles a lansat primele două strategii din Pactul Ecologic European.

Una vizează sectorul agroalimentar – Strategia „De la fermă la furculiță”, iar cealaltă este Strategia pentru Biodiversitate.

Potrivit precizărilor experților, ambele strategii își propun să transforme agricultura în așa fel încât, până în 2050, Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic.

„În opinia mea, începând de azi, 20 mai, ne lansăm într-o călătorie spre necunoscut”.

„În agricultură provocările vor fi, fără îndoială mari, cred că și oportunitățile, la fel.

„De aceea, va depinde doar de noi cum vom alege să ne protejăm fermierii, interesele naționale și securitatea alimentară”, a declarat europarlamentarul Carmen Avram, gazda webinarului.

Dezintensificare a agriculturii

La rândul său, în contextul apariției celor două strategii, Florian Ciolacu, directorul Executiv al Clubului Fermierilor Români a vorbit de o dezintensificare a agriculturii.

Totul ca urmare a unui buget mai mic pentru agricultură și a unor condiții mai multe pentru fermieri.

Totodată, el s-a arătat îngrijorat de o potențială criză alimentară.

„Se schimbă modul în care Uniunea Europeană privește agricultura”.

42

„Dar, atenție, fără să existe o analiză de bază a economiei și a efectelor de piață a acestor strategii.

„Grăbirea inutilă către măsuri și ținte foarte specifice de producție agricolă, înainte să existe un acord privind strategiile generale pentru alimente, agricultură, utilizarea terenurilor rurale, va conduce la o situație impredictibilă privind siguranța alimentară”, a conchis acesta.Anunțul Comisiei Europene vine într-un moment inoportun

Mai grav, au apreciat specialiștii prezenți la eveniment online, anunțul Comisiei Europene vine într-o perioadă în care sectorul agricol românesc se confruntă deja cu probleme cauzate de criza generată de pandemia COVID-19.

Potrivit studiului „Impactul crizei COVID-19 și al secetei asupra fermelor de cultură mare din România”, realizat de compania AMAZAG, 42% dintre fermele mari incluse în cercetare au fost afectate de COVID-19 și aproape 60% vor suferi din cauza efectelor pandemiei în viitor.

„Un lucru care e important de notat e faptul că agricultura e o industrie, industria asta trebuie să meargă mai departe, trebuie să fim competitivi și trebuie să ne asigurăm că ne tragem cenușă la focul nostru, că fermierii au tot ceea ce le este necesar”, a explicat Laurențiu Asimionesei, reprezentantul companiei AMAZAG.

12 ani de cercetare pentru un pesticid sinteticÎngrijorările au fost exprimate și de reprezentanții industriei produselor pentru protecția plantelor din România, vizați direct de obiectivele strategiei europene „De la fermă la furculiță”.

Potrivit spuselor acestora, pentru găsirea alternativelor la pesticidele sintetice e nevoie de ani de cercetare, asta în condițiile în care acest domeniu este al doilea cel mai restricționat domeniu la nivel european, după cel farmaceutic.

„O companie, pentru a dezvolta un produs sintetic, are nevoie, azi, de 12 ani de cercetare, din momentul în care începe cercetarea, până în momentul în care pune în piață o moleculă sintetică și de o investiție de peste 280 de milioane de dolari”, a precizat Vasile Iosif, președintele Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM). De asemenea, oficialul AIPROM a atras atenția asupra faptului că România se confruntă cu dăunători care nu există în alte state membre ale Uniunii Europene și că este nevoie de o derogare pentru tratamentul la sămânță în 2021.

43

Altfel, a adăugat Iosif, țara riscă să piardă producția de porumb și floarea-soarelui aferentă unei suprafețe de un milion de hectare.

„România consumă aproximativ 700 de grame de substanță activă de produs fitosanitar pe hectar, vecinii noștri din Ungaria consumă 1,2 kg de substanță activă pe hectar, iar media UE e peste 2 kg de substanță activă pe hectar”.

„Cred că deciziile trebuie adoptate numai în urma unei înțelegeri a specificului fiecărei țări.

„AIPROM își dorește ca UE să țină cont de progresele științifice în domeniu și să nu solicite industriei de protecția plantelor produsele și tehnologiile care vor fi disponibile abia peste 20-30 de ani.

„Așa cum oamenii au nevoie de medicamente și plantele au nevoie de «medicamentele» lor, de pesticide”, a concluzionat oficialul organizației.

Revoluția „verde”, generatoare de sărăcie. Sunt și vești bune

Riscul ca hrana europeană să devină din ce în ce mai scumpă, ca urmare a implementării Strategiei „De la fermă la furculiță”, este semnalat și de COPA-COGECA, cea mai mare formă asociativă europeană de fermieri și cooperative agricole.

Experții organizației avertizează că această revoluție „verde”, propusă de Pactul Ecologic European, riscă să mărească procentul celor care trăiesc la limita sărăciei.

În 2017, potrivit datelor oficiale, la nivelul Uniunii Europene, peste 110 milioane de oameni trăiau în condiții grele (22,4% din cetățenii europeni).Există, totuși, și vești bune. Acestea vin dinspre micul producător local și lanțul scurt de aprovizionare.

Criza provocată de pandemia de coronavirus a demonstrat reziliența acestui sector, încurajat la nivel european prin Strategia „De la fermă la furculiță”.

Acest lucru ar putea reprezenta o oportunitate pentru România. O dovedesc rezultatele studiului „Achiziția de legume proaspete direct de la producători locali în perioada crizei COVID-19 în România” realizat de Asociația Rural Development Research Platform, Iași (RDRP).

„În ceea ce privește comportamentul consumatorilor români, cu achiziții de legume proaspete direct de la producători locali, dacă înainte de 16 martie, 25% apelau la acest tip de achiziție, după 16 martie, procentul acestora a crescut la 39%”, e explicat Sebastian Brumă, cercetător științific în cadrul

44

Academiei Române, Filiala Iași și președintele Asociației Rural Development Research Platform, Iași (RDRP).

„Fermierii care realizează produse ecologice în România nu au o platformă asigurată de Ministerul Agriculturii”

O altă oportunitate este prevăzută de propunerea Comisiei Europene privind Strategia pentru Biodiversitate.

Potrivit acestei noi orientări, până în 2030, suprafața cultivată în regim organic trebuie să atingă 25% din suprafața arabilă a uniunii.

Experții consideră însă că, dacă România dorește să fie performantă în agricultura organică, e nevoie de o mai bună informare la nivel național asupra prevederilor conversiei, precum și de o simplificare a legislației naționale.

„Pentru ca un produs să fie certificat ecologic sunt necesari între doi și trei ani de conversie, sau, cum spunem noi, de «detoxifiere» a terenului, până când acesta ar putea produce produse conform regulamentului european”.

„Problema de la noi e cea a informării. Deși predau de câțiva ani legislație și fac și inspecții pe teren, fermierii noștri au probleme cu accesarea informațiilor.

„Chiar și pentru cei care aplică și pornesc această certificare, condițiile sunt greoaie. Birocrația de la noi, din păcate, trebuie să recunosc, e greoaie, de asemenea”, atenționează Aurelia Grecu, expert ecolog autorizat în domeniul protecției mediului și pădurilor, lector in cadrul unuia dintre puținele cursuri de conversie spre agricultura organică în România.

Totodată, fermierii care realizează produse ecologice în România nu au o platformă asigurată de Ministerul Agriculturii, unde să poată fi găsiți de consumatori, a adăugat Aurelia Grecu.

Direcțiile strategiilor din Pactul Ecologic EuropeanÎn ceea ce privește Strategia „De la fermă la furculiță”, Comisia Europeană își propune, printre altele, să reducă la jumătate consumul de pesticide, precum și riscurile asociate folosirii produselor pentru protecția plantelor, până în anul 2030.

De asemenea, Executivul de la Bruxelles are în vedere reducerea fertilizatorilor cu cel puțin 20%, până în 2030, reducerea la jumătate a medicamentelor antimicrobiene pentru animalele de fermă și acvacultură, tot

45

până atunci, dar și creșterea cu până la 25% a suprafețelor arabile ocupate de agricultura organică, în următorii 10 ani.

Și obiectivele Strategiei pentru Biodiversitate sunt ambițioase. Concret, până în 2023, Executivul european își dorește să introducă 30% din suprafața terestră și cea marină sub protecție, să sporească ponderea agrosilviculturii, să reducă poluarea din aer, apă și sol, precum și să mărească suprafețele acoperite de păduri prin plantarea a trei miliarde de copaci, în următorul deceniu.

Cu toate acestea, Comisia Europeană nu a efectuat, nici până la această oră, un studiu de impact al celor două strategii asupra sectorului agricol.

Platformă online pusă de Consiliul Judeţean Alba la dispoziţia micilor fermieri pentru a-şi comercializa produsele Consilii 26/05/2020

Consiliul Judeţean Alba pune la dispoziţia procesatorilor din judeţ o platformă online, www.madeinalba.ro, prin intermediul căreia aceştia îşi pot comercializa produsele proprii.“Valorificând experienţa de peste 10 ani cu producătorii şi procesatorii din judeţ, prin intermediul evenimentelor devenite mărci consacrate – ‘Târgul Grădinarului’, ‘Ziua Rozelor’, ‘Târgul Apulum Agraria’ -, Consiliul Judeţean Alba vine cu o nouă abordare şi pune la dispoziţia acestora o platformă online, prin intermediul căreia îşi pot comercializa produsele proprii. Platforma www.madeinalba.ro promovează produsele autentice locale, iar Consiliul Judeţean Alba îşi propune, pe această cale, să creeze legătura dintre micii fermieri, agricultori sau întreprinzători locali şi cei interesaţi atât de o alimentaţie sănătoasă, cât şi de o experienţă culinară inedită”, arată sursa citată.Potrivit comunicatului, vizitarea acestui site de prezentare este şi un prilej de a cunoaşte, pe lângă produse, “poveştile din spatele efortului şi pasiunii unor oameni care respectă şi perpetuează tradiţiile, promovând gastronomia şi specificul zonei”.

Proiectul a fost realizat cu sprijinul Grupurilor de acţiune locală din judeţul Alba – “Pe Mureş şi pe Târnave”, Valea Ampoiului – Valea Mureşului, a menţionat purtătorul de cuvânt al CJ Alba, Violeta Nica. AGERPRES

46

Investiția într-un depozit frigorific. Soții Tudor fac pasul pentru a congela fructele din fermă Ramona Dascălu - 26 mai 2020

Fructe românești proaspete în plină iarnă! Un producător de fructe din județul Buzău finalizează în această perioadă investiţia într-un depozit frigorific cu peste 650 de tone capacitate, ce va permite congelarea rapidă a fructelor culese vara şi toamna, apoi livrarea lor în lunile de iarnă. Înființarea centrului de colectare, cu depozit frigorific şi fabrică de prelucrare a fructelor, a costat peste 120.000 de euro.

Soţii Marian şi Dana Tudor cultivă în comuna Verneşti, pe o suprafaţă de peste 35.000 de metri pătraţi, o mare varietate de fructe de pădure. Printre butaşii de muri şi zmeuri, cresc inclusiv plante exotice, precum aronia sau tayberry. Căpşunii plantaţi şi ei printre rânduri dau roade deja de o săptămână.

”Nu se compară deloc cele de import cu astea româneşti. Acestea sunt foarte aromate. Chiar dacă sunt mai micuţe, gustul contează”, a declarat Georgiana, una dintre culegătoarele din fermă.

Căpşunile produse în ferma de lânga Buzău a soţilor Tudor sunt din soiuri româneşti, mult mai gustoase si aromate decât cele importate. Nu sunt foarte rezistente la schimbările bruşte de temperatură, astfel că ele trebuie livrate imediat după cules.

”Dacă vremea e frumoasă, culegem la două zile, dacă nu, la trei, la patru zile. Le livrăm de aici direct acasă, la oameni. Pe cei care nu pot ajunge la noi, dacă ne rămân pe stoc, îi servim acasă. Doar că trebuie să ne aştepte”, a spus Dana Tudor, producătoarea de fructe din județul Buzău, pentru Adevărul.ro. 

Plantaţia de lângă Buzău are şi câteva sute de pomi care vor oferi fructe din soiuri locale vechi începând de săptămâna viitoare, până la toamnă.

47

Investiție de 120.000 de euro într-un centru de colectare cu depozit frig și fabrică de prelucrare

Anul acesta, soţii Tudor au pus bazele unui centru de colectare, cu depozit frigorific şi fabrică de prelucrare a fructelor. Investiția care depăşeşte 120.000 euro va fi încheiată în această vară.

Peste 650 de tone de fructe vor putea fi colectate şi puse la congelat pentru iarnă.

”Avem un tun de îngheţare rapidă, cu temperaturi de la minus 20 la minus 40 de grade. În momentul în care se vine cu fructul, în zece minute va îngheţa instant. Îi va păstra atât structura moleculară, cât şi proprietatea fructului. În momentul în care o să dăm drumul la sistemele frig, în luna februarie, martie, o să mâncăm mure, zmeură, căpşuni, deci nu o să mai importăm aşa ceva”, declară Marian Tudor, fermier.

O parte din fructele colectate vor ajunge suc natural, marmeladă, dulceaţă, gemuri şi produse după reţete vechi. Fabrica va produce inclusiv prafuri şi batoane din fructe uscate.

România, pe locul 3 în UE la creșterea ovinelor și caprinelor. 30% din producție este exportată Angelica Lefter - 26 mai 2020

România este pe locul 3 în Uniunea Europeană la creşterea ovinelor şi caprinelor, cu un efectiv de 12 milioane de animale în anul 2019, similar cu Grecia. Cu toate acestea, densitatea animalelor la hectar a fost în țara noastră de trei ori mai mică, potrivit zf.ro.

Peste 30% din producţia de ovine și caprine merge la export ca materie brută, nu este trimisă carne sub formă de carcasă, al cărei preț ar fi mai mare, din cauza lipsei abatoarelor. În anul 2019 au fost exportate aproximativ 3.000.000 de capete de ovine.

48

Volumul exporturilor de ovine în viu a fost de peste un milion de tone și a însemnat 230 de milioane de euro.

Lipsa abatoarelor în multe zone de creștere a animalelor reprezintă o reală problemă. Dacă se va bloca exportul de animale vii, România riscă să fie la rândul său blocată în ceea ce privește exporturile.

În ultimul deceniu, efectivele de porcine și bovine au fost în scădere în România. Nu același lucru s-a întâmplat în cazul celor de ovine și caprine. Numărul lor a crescut, în anul 2019 ajungând la aproape 12 milioane de capete de ovine şi caprine, în creştere cu 42% faţă de 2006, an dinaintea aderării la Uniunea Europeană, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Anglia – locul 1, Spania – locul 2

Țara noastră a ocupat anul trecut locul 3 în Uniunea Europeană la creşterea ovinelor şi caprinelor. Efective mai mari au fost în Anglia (22 milioane capete) şi Spania (18 milioane capete).

Densitatea la suta de hectare a ovinelor şi caprinelor este de numai 90 de capete de animale, ceea ce arată că randamentul este unul scăzut în comparaţie cu alte ţări europene. Dina cest punct de vedere, România se situează pe locul 14 în Uniunea Europeană.

Grecia, o ţară cu un efectiv de ovine şi caprine similar cu al României, are 295 de capete/100 ha, de trei ori mai multe decât România.

A reușit să învingă seceta și așteaptă 7 tone pe hectar la orz! Angelica Lefter - 26 mai 2020

A învins asprimea fenomenelor meteo și acum se mândrește cu o cultură de orz cum puțini au în fermă în acest an! Un tânăr fermier din comuna Bazna, județul Sibiu, Paul Maurer (30 de ani), a reușit să obțină culturi de invidiat

49

într-un an în care majoritatea agricultorilor de plâng că recoltele vor fi mult diminuate. Secretul său este implicarea totală și multă muncă pentru a continua afacerea familiei, după cum a spus pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO. Împreună cu mama sa și un singur ajutor, fermierul, care este la bază informatician, se ocupă de tot ce înseamnă câmp, adică o suprafață 200 de hectare, dintre care 92 de hectare sunt în proprietate și 108 hectare în arendă.

A reușit să cultive cu succes: soia, floarea-soarelui, porumb siloz, porumb boabe, grâu, orzoaică de primăvară și orz. Jurnaliștii Agrointeligența – AGROINTEL.RO au fost impresionați de calitatea orzului, după ce tânărul a postat câteva fotografii cu respectiva cultură. Paul Maurer ne-a relatat cum a reușit să obțină o cultură model de orz, pe cele 15 hectare cultivate.

”La orz am folosit un soi de la Saaten-Union, Laverda, semănat anul trecut în toamnă. Ca tehnologie pentru prelucrarea solului avem o semănătoare de păioase pe discuri, iar ca și îngrășăminte folosim foarte mult din ferma noastră, purin (dejecții semilichide n.r), de la animale, din bazine și împrăștiem noi cu cisternele, iar ca și îngrășământ suplimentar am dat în iarnă 100 de kilograme de azot cu sulf. Tratamente, am folosit pentru musca cerealelor, pentru rădăcină și susținerea paiului. La pregătirea solului am folosit doar un teradisc și după aceea semănătoarea direct. Avem 5 tractoare: trei de la New-Holland, un Deutz-Fahr și un tractor românesc. Avem cisterne pentru împrăștiat dejecțiile semilichide de la animalelele pe care le deținem, mig-ul de gunoi pentru fertilizarea din toamnă, înainte de arat. Mai avem un scarificator de 4 metri, semănătoare de porumb. Este o fermă făcută la nivel european, cu toate standardele”, a declarat fermierul pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Din fericire, fermierul a cunoscut prea puțin seceta în acest an, pe care cultivatori din alte zone au resimțit-o din plin

50

Zăpada care a lipsit cu desăvârșire în alte zone, a salvat culturile din județul Sibiu unde Paul Maurer își lucrează terenurile agricole. ”Am semănat la 15 octombrie 2019. La început a fost problemă că n-am avut precipitații, dar în ianuarie am avut ceva zăpezi foarte consistente, la începutul lui ianuarie și martie au fost zăpezi, iar săptămâna trecută am avut parte de precipitații foarte bogate, aproximativ 30 de litri pe metru pătrat. Nu a fost problemă cu seceta la noi în zonă, când am avut nevoie, chiar au fost precipitații. La hectar am investit în motorină și semințe undeva la 750 de lei, până în 800 de lei, vorbim despre medie. Ca indici de calitate, proteina a fost undeva la 16 la sută la orz, iar producția medie anul trecut a fost puțin mai slăbuță, am avut parte atunci de puțină grindină, a fost undeva între 5.000 – 6.000 de kilograme la hectar, anul acesta estimăm să fie undeva la 6.500 – 7.000 de kilograme la hectar. Avem și spații de depozitare, două magazii și 13 boxe, iar livrarea o facem către Dafcochim Mureș și către Fitoprest, tot din Mureș”, a declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, tânărul fermier Paul Maurer.

Fermierul din Sibiu își conturase alt drum în viață dar s-a întors l-a agricultură după un eveniment nefericit: decesul tatălui său. Atunci tânărul a decis să continue munca de o viață a părintelui său iar ferma să o ducă mai departe cu toate eforturile în memoria tatălui care și-a dus dedicat toată viața agriculturii. Lipsa experienței  nu l-a împiedicat să preia afacerea tatălui său și să o ducă mai departe. Cu puține cursuri de specialitate și ajutorul unui inginer agronom, acesta a reușit să devină un fermier responsabil iar acum și indepen

”Nu am avut niciun fel de studiu despre agricultură, totul a fost făcut pentru tatăl meu, eu sunt informatician la bază, am făcut matematică-informatică. Tot ce s-a investit în fermă a fost cumpărat acum patru ani. Tatăl meu a decedat anul trecut și tot ce s-a investit a fost pentru el. Din păcate, după ce a decedat tatăl meu am fost nevoit să preiau frâiele fermei, împreună cu mama mea. Nu am o problemă cu asta, am fost obișnuit cu ferma de mic copil, doar că eu am fost axat pe informatică, programare. Am făcut și cursuri de formare profesională, am avut ajutorul unui inginer agronom, iar momentan mergem înainte fără ajutor, pe forțele proprii”, a mai precizat sibianul.

Chiar dacă a scăpat de secetă, problema porcilor mistreți nu a ocolit ferma lui Paul Maurer

Problemele cu care se confruntă majoritatea fermierilor au apărut și pe terenurile lui Paul Maurer: porcii mistreți i-au distrus anul trecut culturile, însă anul 2020 s-a dovedit a fi unul mai bun. Cel puțin până acum!

51

”Anul trecut, porcii mistreți au făcut, la culturile neprotejate cu gard electric, pagube de 40%. Avem cerere pentru despăgubiri, cu aprobare, 8.000 de lei pentru păioase și 10.000 de lei pentru porumb, dar nu am primit nimic deocamdată. Anul acesta am fost feriți, porcii mistreți nu au scos un bob”, a mai declarat tânărul fermier.

Pe lângă cele 15 hectare cu orz, Paul Maurer a mai cultivat 25 de hectare cu grâu de toamnă, 76 de porumb, orz de primăvară pe 17 hectare, soia pe 13 hectare, floarea-sorelui pe 6 hectare și 37 de hectare cu lucernă.

O nouă încercare este fasolea pitică cannellino, pe care Paul Maurer ne-a spus că a cultivat-o pe 2 hectare. Prăjită, aceasta va fi folosită pentru hrana celor 70 de vaci din ferma sa, amestecată cu șrot de floarea-soarelui și de soia.

Cum abordează ing. Gheorghe Albu problema extremelor meteo: ”Ploile de mai n-au putut salva grâul și orzul. Schimbăm structura culturilor!” Răzvan Coțianu - 27 mai 2020

În ”polul secetei” din acest an, la ferma sa din Cobadin, județul Constanța, inginerul Gheorghe Albu a abordat problema de o manieră menită să reducă la minim pierderile cauzate de fenomenele meteo extreme.

S-a văzut cel mai bine efectul binefăcător al perdelelor forestiere, însă pentru culturile expuse lipsei de apă, pierderile au fost constatate la un nivel de 80% la venirea comisiei de secetă în ferma societății Argonaut. Experiența ultimelor luni l-a făcut pe fostul președinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, LAPAR, să ia mai multe decizii privind structura viitoare a culturilor din ferma sa.

52

Floarea-soarelui semănată mai devreme a scăpat de dăunători

“Compania pe care o conduc a cultivat toamna trecută o suprafață de 3.000 hectare cu grâu și orz. La acest moment, starea de vegetație a culturilor menționate este deosebit de rea, dar totuși sunt sesizabile diferențe, în funcție de soi și de prezența în proximitatea suprafețelor cultivate a perdelelor forestiere. Folosind același soi și aceeași tehnologie, cultura de grâu este încă verde acolo unde există perdele forestiere. La culturile de porumb și floarea-soarelui lucrurile stau altfel. Referitor la cultura de floarea-soarelui, vreau să subliniez că ea a devenit o cultură atipică. Din cauza faptului că anul acesta nu a mai existat derogarea tratamentului cu neonicotinoide la materialul semincer, am semănat floarea-soarelui mult mai devreme de epoca optimă. Soluția aceasta a dat roade. Nu am avut probleme cu atacul de dăunători”, a punctat Gheorghe Albu, fermier care lucrează peste 6.000 de hectare în județul Constanța.

Grâul sau orzul de primăvară, alternative luate în calcul

Fermierul spune că seceta pedologică s-a instalat și în culturile lui, iar diferența de temperatură dintre valorile diurne și nocturne au venit ca o lovitură în plus pentru suprafețele agricole. ”Din cauza diferenței de temperatură dintre valorile diurne și nocturne înregistrate în această perioadă, există riscul apariției fenomenului de piticire a plantelor de floarea-soarelui, de îmbătrânire prematură a lor. Plantele au format abia două-patru frunze, la acest moment trebuiau să aibă șase-opt frunze, nu au talie (înălțime) și există riscul formării capitulului și apoi a înfloririi. Ar fi o adevărată tragedie. Din cauza schimbărilor climatice și a fenomenelor meteorologice extreme, ne gândim și nu este exclus să schimbăm structura de culturi. De exemplu, starea de vegetație este bună și foarte bună la culturile existente de ovăz, borceag și chiar la orzoaica de primăvară. Decât să cultivăm specii, soiuri care traversează trei anotimpuri, și anotimpurile nu mai sunt cele de acum 20 de ani, vezi cultura de grâu de toamnă, cultura de orz de toamnă, ne gândim să cultivăm specii care prezintă o perioadă de vegetație de numai 70-90 de zile, cum ar fi grâu de primăvară, orzoaica de primăvară ca să dau numai câteva exemple”, a spus fostul președinte interimar al LAPAR.

Curg cheltuielile, indiferent de starea culturilor

“La ora actuală, pe lângă problemele climatice”, a continuat Albu, „ne confruntăm și cu o presiune formidabilă din punct de vedere economic. În condițiile unei pierderi estimate la 100-120 miliarde de lei vechi cauzate de calamitarea culturilor de grâu și orz, compania trebuie să plătească la zi taxele și impozitele pentru cei 124 de angajați. Cuantumul taxelor este de

53

aproape un milion de euro anual. De asemenea, există responsabilitatea pentru aproape 1.000 de proprietari de teren cărora trebuie să le plătești arenda, aproximativ 40 de miliarde de lei vechi, dar și responsabilitatea plății la finalul fiecărei zile a circa 100 de muncitori sezonieri în cazul lucrărilor executate la vița de vie. Situația este una complicată. Sperăm ca cei care realizează devizul cadru de lucrări, respectiv de cheltuieli, în speță, Institutul de Economie Agrară sau Institutul de Statistică, să ia în calcul și cheltuielile fermierilor cu arenda deoarece contractul de arendă este executoriu.”

Aproape toate suprafețele cultivate cu cereale păioase, toamna trecută, în Dobrogea, sunt calamitate în proporții cuprinse între 70-100%

Referindu-se la evaluarea pagubelor produse de secetă, fermierul spune că aproape toate suprafețele cultivate cu cereale păioase, toamna trecută, în Dobrogea, sunt calamitate în proporție cuprinsă între 70-100%. La acest moment, inginerul Albu așteaptă să fie evidențiate concret pierderile, având în vedere că pe data de 27 aprilie 2020, prin ordin al prefectului, s-a înființat comisia de evaluare a pagubelor cauzate de secetă.

Grâul mai e bun numai pentru pășunat

„L-am întrebat pe domnul ministru Adrian Oros, dacă este posibil ca suprafețele afectate de secetă să fie pășunate sau să fie cosite fără să fim sancționați, păstrând bineînțeles o pondere de 20% din suprafața de teren calamitată care să fie evaluată de comisia de specialitate. Domnul ministru nu a dat un răspuns concret. Întrebarea mea avea și are o justificare practică. Grâul avea atunci circa 12 cm înălțime și nu era nici o șansă de a recolta ceva boabe de grâu. De ce nu ni se permite să-l pășunăm? Sau să existe posibilitatea ca fermierul să poată lua hotărârea de a înființa o altă cultură.

54

Eu am în companie și un sector zootehnic semnificativ. La acel moment mii de capete de oi erau în stabulație. Lăsând animalele să pășuneze, utilizam într-un fel vegetația existentă pe respectivele terenuri. Având în vedere contextul climatic nefavorabil, este posibil ca și culturile înființate în primăvară să fie afectate mai mult sau mai puțin de secetă. Și atunci, există riscul ca la iarnă multe animale să sufere din cauza lipsei de furaje. Sperăm să avem un răspuns din partea autorităților, în primul rând din partea domnului ministru, până nu este prea târziu. Nu este vorba numai de mine, ci de foarte mulți fermieri care cresc ovine.”

Contractele ferme de arendă încurajează fermierii să facă investiții

Cu privire la măsurile de combatere a secetei, Gheorghe Albu a opinat că, în afara reconstrucției infrastructurii de irigare, fermierii trebuie să implementeze soluții agrotehnice adecvate profilului climatologic actual. “De obicei, când exista o problemă, toată lumea se înghesuia să vină cu soluții. Văd că acum mulți propun doar sancțiuni. În ceea ce privește combaterea secetei, după opinia mea, trebuie să se pună serios problema refacerii sistemelor de irigații, repunerea lor în funcțiune. Cum? Prin corectarea, prin îmbunătățirea cadrului legislativ, prin atragerea fermierilor în activitatea de refacere a sistemelor de irigații, prin facilitarea de a obține credite pentru investiții. Dar pentru asta, statul trebuie să vină cu un cadru legislativ adecvat. Dau un exemplu: modificarea legii arendei, în sensul măririi duratei contractului de arendă. În opinia mea, perioada de cinci ani este mult prea mică. Mărind durata, se poate încheia un contract ferm între fermier și proprietarul de teren. Astfel nu va mai exista tentația proprietarului de a-și retrage terenul din fermă sau exploatație după ce lucrarea de infrastructură a fost finalizată înainte ca fermierul să fi reușit să își amortizeze investiția. Pe vremuri 430.000 de hectare erau efectiv irigate în Dobrogea. Și nu era tehnologia de azi. La ora actuală nu știu dacă mai sunt irigate 5000 de hectare, iar seceta din an în an este mai severă”.

Perdelele forestiere au salvat o parte dintre culturile lui Gheorghe Albu

55

O altă soluție de combatere a efectelor secetei este realizarea de perdele forestiere, este de părere fermierul. Anul acesta, spune el, ne-a dovedit o dată în plus că suprafețele cultivate cu grâu și orz, fără protecția perdelelor forestiere, sunt compromise în totalitate. Și culturile aflate în proximitatea perdelelor forestiere au suferit de secetă, dar încă se poate spera la o producție, fie ea și înjumătățită. Totodată, cultivarea exclusivă a soiurilor, respectiv a hibrizilor adaptați la condițiile autohtone de secetă și arșiță se impune ca o necesitate obiectivă. În acest sezon agricol, fără să supărăm pe nimeni, soiurile străine de grâu, chiar cu o valoare genetică deosebită, au pierdut în fața soiurilor românești, cel puțin în zona Dobrogei.

”De asemenea, fermierii trebuie să implementeze în companiile lor, tehnologii adecvate fenomenului de secetă. Dar pentru a pune în practică acest lucru, trebuie să existe o dotare corespunzătoare cu utilaje care să permită reducerea numărului de treceri, astfel încât să se realizeze cât mai multe lucrări la o singură trecere. Trebuie să aplicăm tehnologii care să păstreze toată apa în sol în condiții de secetă pedologică”, a precizat Gheorghe Albu.

Ploile din luna mai nu au salvat culturile de grâu și orz 

Am revenit în dialog cu fermierul Gheorghe Albu și după apariția ploilor la începutul lunii mai. Cantitatea de precipitații înregistrată în Dobrogea continentală, platoul Cobadin, a fost de 15-20 de litri pe metrul pătrat. În acest nou context, fermierul ne-a declarat: “Chiar dacă a plouat, pentru culturile de grâu și orz nu se mai poate face nimic. Mulțumim lui Dumnezeu, acum, la culturile de porumb, floarea-soarelui și plante furajere starea de vegetație este bună, chiar foarte bună. Comisia de evaluare a pagubelor produse de secetă a constatat un grad mediu de calamitare a culturilor înființate în toamnă de 80%, în localitatea Cobadin. Marea majoritate a solelor însămânțate cu grâu, orz și rapiță sunt compromise în totalitate”.

56

Referitor la cum se desfășoară această activitate de evaluare a pagubelor, Gheorghe Albu a subliniat câteva aspecte. ”Comisia este una singură la nivel de județ. Este greu de crezut că până la data de 15 iunie, comisia să poată să finalizeze activitatea de constatare a pagubelor în toate unitățile administrativ teritoriale ale județului Constanța. Din păcate, comisia nu are niște proceduri clare. Evaluarea ar trebui să se facă după criterii exacte (număr de plante viabile la unitatea de suprafață, număr de spice pe plantă, mărimea spicului, număr de boabe pe spic), de la solă la solă, nu ochiometric, la nivel de comună. Deci trebuie evaluată fiecare solă în parte. Ținând cont de cum se realizează această evaluare, fără proceduri foarte clare, îmi este teamă că, în final, fermierii nu vor primi nici o despăgubire, nici un leu. Aș aminti că în anul 2007, un an agricol extrem de secetos, cu mari probleme, s-au dat despăgubiri pentru secetă la valoarea devizului de la acea dată, dar s-au dat și bonuri valorice pentru culturile care s-au înființat în toamna acelui an, încurajând astfel reluarea ciclului de producție. Acum, din păcate, se vorbește mult și se face puțin sau nu se face nimic. Nimeni nu își ia nici o responsabilitate. Mă refer la factorii de decizie. Există riscul ca mulți fermieri să nu mai poată relua activitatea economică”, a punctat Albu.

Smithfield, cel mai mare producător de carne de porc, afaceri de 1,2 mld. lei în 2019, plus 43% Mădălina Panaete 27.05.2020,

Smithfield România, cel mai mare jucător de pe piaţa de carne de porc, a raportat în 2019 o cifră de afaceri de 1,24 miliarde de lei (262 mil. euro), în creştere cu 43% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Smithfield România este societatea rezultată în urma fuziunii cu Smithfield Prod, fuziune anunţată în 2017 la Registrul Comerţului. Smithfield România

57

a absorbit atunci Smithfield Prod, care în 2017 (ultimul an în care compania a raportat afaceri la Ministerul de Finanţe) a avut un rulaj de 1,1 mld. lei.

Smithfield România are ca obiectiv principal producţia şi conservarea cărnii, însă înglobează şi activitatea de creştere a porcilor. Conform datelor furnizate anterior de companie, Smithfield România este o companie care activează în sistem integrat, formată din Divizia Ferme – Creştere Animale şi Divizia Carne Proaspătă. Operaţiunile companiei includ 47 de ferme şi fabrici de nutreţuri combinate, care deservesc abatorul din judeţul Timiş, cu o capacitate de 1,3 milioane de porci comerciali/an. Pe întreg lanţul de producţie (de la fermă şi până la abator), Smithfield numără peste 2.500 de angajaţi.

Institut de Cercetări pentru Biosecuritate și Bioinginerii, la USAMVB Timișoara  Mihaela Prevenda Miercuri, 27 Mai 2020

La Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timişoara (USAMVBT) s-au pus bazele unui Institut de Cercetări pentru Biosecuritate și Bioinginerii (ICBB), prin care se derulează proiecte cu instituții din afara țării sau din țara noastră. În activitatea institutului se dorește implicarea companiilor din zona farmaceutică, cea alimentară, partea de genetică, de inputuri pentru agricultură sau partea  de sol, apă și aer.

Cercetarea ştiinţifică din USAMVBT se desfăşoară în cadrul Institutului de Cercetări pentru Biosecuritate și Bioinginerii, un institut performant, capabil  să răspundă cerințelor mediului economic și să asigure transferul tehnologic. „Este ceea ce înțelegem noi prin extensia universitară. Încercăm să punem astfel în valoare tehnica de laborator de ultimă generație de care dispunem, prin acreditarea acestui Institut, care este unic în vestul României și, sunt convins, va fi unul de referință”, a punctat prof. univ. dr. ing.  Cosmin Alin Popescu, rectorul USAMVB din Timișoara.

De-a lungul a peste 70 de ani, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara s-a impus ca o instituţie academică de referinţă în spaţiul educaţional naţional şi internaţional. „Prin contribuţiile

58

temeinice şi meritorii ale dascălilor şi cercetătorilor ei, USAMVBT a contribuit în mod esenţial la dezvoltarea vastului domeniu al ştiinţelor vieţii, aducând un aport esenţial la progresul economic al ţării. Cercetarea ştiinţifică reprezintă una dintre cele mai mari provocări în cadrul strategiei globale a universităţii. Datorită complexităţii şi diversităţii domeniilor de cercetare abordate de către membrii comunităţii academice din universitate, direcţiile de cercetare ale USAMVBT cuprind atât cercetare fundamentală/de bază, cu un impact internaţional mai mare, cu mai multe publicaţii semnificative, cât şi cercetare aplicată, cu implicare practică mai extinsă în mediul de afaceri şi industrie local”, arată prof. univ. dr. ing.  Cosmin Alin Popescu.

Activitatea de cercetare-dezvoltare şi transfer tehnologic a ICBB este orientată către activităţi de cercetare fundamentală şi aplicative, pe următoarele domenii și departamente:

Domeniul - Biosecuritate, cu departamentele: mediu, securitate alimentară și sănătate.

Domeniul - Bioinginerii, cu departamentele: resurse vegetale și resurse animale.

* * *

Infuzie de bani europeni într-o livadă îmbătrânită Delia Ciobanu Miercuri, 27 Mai 2020

Ioan Jula este un inginer horticol pasionat de munca sa, pasiune care s-a transmis mai departe fiului său, Ionuț. Împreună, cei doi dețin 37 de hectare de livadă în Cisnădie, județul Sibiu, și se confruntă cu toate problemele pe care o livadă îmbătrânită le creează. Au depus însă un proiect cu finanțare UE, de aproape 600.000 de euro, prin care speră că vor reuși să meargă mai departe.

59

Livada aparține de societatea proprie – Prodfruct – și este urmașa livezii IAS-ului din Sibiu. De altfel, capul familiei Jula lucrează în ea de când se știe. „În 1985 am gătat Facultatea de Horticultură, am venit la Cisnădie cu repartiție, cum era pe vremea aia, cu nevastă și doi copii, și, atât de statornic sunt, că tot la ferma aia lucrez. Bine, între timp am mai fost inginer-șef la IAS Sibiu. Dar această livadă, a IAS-ului Sibiu, a fost cumpărată inițial de altcineva, că eu nu am putut, iar de la el am cumpărat eu, în anul 2000. El a dat un leu și eu am dat cinci lei”, ne spune zâmbind Ioan Jula.Alături, îi stă fiul Ionuț, cu care face mai toate lucrările, cu sezonieri lucrând doar la cules și tăiat.Fondurile europene, ultima speranțăAproximativ 2,5 ha au nu mai puțin de 38 de ani, vreo 3 ha de măr 12 ani, peste 2 hectare de prun 9-10 ani, 1 ha de măr are 7 ani și 0,7 ha de măr se află deja în anul 3. Îmbătrânită în mare parte, neprofitabilă, livada avea nevoie de ajutor. Așa că tatăl și fiul au decis să acceseze fonduri europene printr-un proiect pe Submăsura 4.1a – Investiții în exploatații pomicole, pentru 12 hectare. „Am peste 37 ha, din care lucrăm 8 ha de plantație. Restul este livadă casată, vreo 15 ha e teren în pregătire – defrișată, pe care facem culturi anuale. Și vom planta 12 ha, în total: anul acesta, 1 ha de coacăz, 1 ha de păr și 6 de măr, iar anul viitor, 4 ha de măr”, a explicat Ioan Jula.Proiectul are o valoare de 580.000 de euro, cu finanțare 90%. Horticultorii au lucrat cu două firme de consultanță, una care le-a realizat proiectul tehnic, cealaltă ocupându-se de studiul de fezabilitate.Investiția presupune un tractor de 94 CP, o pompă de stropit, o bară de erbicidat, o freză cu palpator pe rând, plug reversibil cu 2 trupițe, un cultivator cu lățime reglabilă până la 210 cm cu subsoiler, o mașină de îngrășăminte – cam tot necesarul unei plantații performante. „Vrem să vedem dacă funcționează tehnologia nouă. Dacă nu merge, închidem și facem ce face toată Cisnădia: vindem terenul pentru construit case”, ne-a zis Ionuț Jula.Astfel, viitorul depinde de cum vor decurge lucrurile după implementare. „Eu vreau să îl ajut până împlinesc 80 de ani. Dar aici nimeni nu mai produce nimic, nici culturi de câmp, nimic. În Cisnădie au fost o mie și ceva de hectare de livadă și acum mai există doar ale noastre. În rest, e teren ocupat cu case, cu pomi bătrâni și cu pădure. Da` ăia sunt deștepți, noi suntem proști că ne ducem mai departe. Culmea e că ne place”, a adăugat Ioan Jula, pentru care provocările țin ba de preț, ba de producție.Anul trecut a fost extraordinar de bun și de prost în același timp, a afirmat pomicultorul. Producția a fost cât în trei ani, de calitate foarte bună, dar nu au putut să o vândă pe toată și aproape jumătate au aruncat.

60

Importurile îngroapă fructele românești?S-au gândit și la procesare, dar nici așa lucrurile nu au mers mai bine. „Avem o miniinstalație, am făcut 20 de tone de suc. Dar, dacă anul ăsta am făcut 20 de tone și nu știu dacă îl vindem până în toamnă, acum zece ani făceam 60 de tone și nu ne ajungea până în toamnă. Foarte multă lume și-a făcut instalații și de aia nu am făcut mai mult. Plus că am lăsat neculese minimum 50 de tone de mere”, a precizat Ioan Jula.Desfacerea o face către comercianții locali și la un supermarket din Sibiu cu care colaborează. „Când aveam 80 ha de livadă, lucram și în București, și Craiova, Târgu Jiu. Dar nu mai vine nimeni acum, că vin ungurii și polonezii cu prețuri mai mici, chit că produsele lor sunt «nebune». Noi nu avem livezi superintensive, ci doar intensive, producția e mai mică decât la alea, așa că prețul de cost pe unitatea de producție e mai mare la noi. Automat, trebuie să vinzi produsul cu un anumit preț ca să te poți duce mai departe”, a completat horticultorul sibian.Mai mult, anul acesta a început prost pentru că prunul va fi doar pentru compot și gem, iar mărul a legat „între puțin și suficient”. Singura speranță rămâne modul în care se vor desfășura lucrurile cu derularea proiectului european. Doar apoi cei doi pomicultori, tată și fiu, vor lua în calcul și reconversia altor hectare. „Soția s-a săturat de agricultură și ne ține doar contabilitatea primară. Ea zice că s-o săturat să lucrezi și să nu câștigi. Și îi dau dreptate”, ne-a zis Ioan Jula în încheiere.Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – august 2019Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Performanța cere calitate  Delia Ciobanu Marți, 26 Mai 2020 19:05

Mai toți crescătorii de ovine care sunt în COP (Controlul Oficial al Performanțelor) doresc să vândă, mai departe, berbecuți pentru prăsilă, motiv pentru care e musai să se cunoască părinții. Doar astfel se poate ști

61

exact valoarea produsului obţinut, ce poate fi folosit pe viitor ca reproducător. Cum poți face asta? Monta în harem este răspunsul. „Cei care sunt în COP au pretenția să vândă și berbecuți pentru prăsilă. E nevoie deci de o dirijare a campaniei de montă ca la carte, pentru a cunoaşte părinţii, cât şi valoarea produsului obţinut, care va fi folosit în continuare ca reproducător – mă refer la masculi”, arată Ioan Stoicoi, crescător și vicepreședintele Asociației Județene a Crescătorilor de Ovine „Dacia” - Hunedoara.Calitatea crește an de anLa Asociația „Dacia”, monta la rasa Țurcană se face folosind un mior la 25 de oi şi un berbec adult la 35 de oi. Foarte important e ca valoarea animalelor să fie la același nivel. Inițial se aleg cele mai bune animale, vârfurile din fermă, şi se introduc cu cel mai bun berbec – maximum 35 de femele la un mascul – toți înregistrați și testați. Pe urmă, ierarhia scade, dar valoarea femelelor trebuie să corespundă valorii berbecului.Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor de Ovine „Dacia” se îngrijește, prin controalele pe care le face, ca, începând campania de montă, berbecii să fie de calitate, să aibă autorizaţie de montă, să se înregistreze monta. „Controlez registrul de montă să fie adus la zi, particip la bonitări, la verificarea bonitărilor şi, numai după 2-3 controale pe care le fac, va primi un berbec certificatul de origine pentru a fi valorificat”, a explicat Ioan Stoicoi care toamna trecută a verificat atent, în special la fermele din COP, campania de montă deoarece e extrem de importantă calitatea berbecilor folosiţi la montă.Rezultatele se îmbunătățesc de la an la an, calitatea fiind de altfel scopul tuturor crescătorilor. „Vă dau un exemplu: în primăvara lui 2019, în martie, am văzut în judeţele Timiş şi Arad 120 de ferme care au produs 4602 berbecuți pe care i-am cântărit prin sondaje. Şi rezultatele sunt de la an la an mai bune”, a mai spus Ioan Stoicoi, care de prin anul 1961 stă pe lângă oi. „Eu așa m-am pomenit. După ce am gătat 7 clase, în 1961, părinţii au vrut să mă oprească la oi. Și copil tânăr am pătimit o vară la oi, așa că am fugit la şcoală. Am făcut Şcoala Tehnică Veterinară, pe urmă am făcut Facultatea de Zootehnie la Cluj, am lucrat în cadrul Direcţiei Agricole 43 de ani. Sunt pensionar din 2015, dar oile le-am ţinut tot timpul.”Ioan Stoicoi se ocupă în satul său (Boșorod, Hunedoara) de controlul oficial de prin anii ’70, sub directivele ORSA. Metodele erau altele însă. „În 1984 când funcţiona staţiunea de cercetări de la Cristian, am făcut însămânţări artificiale, la mine acasă, cu sperma congelată de acolo. Ştiu şi rezultate, toate sunt înscrise aici și se văd în registrele mele de când se urmăreşte. Am folosit doi berbeci, dar procentul de fecunditate e mai scăzut la însămânţarea artificială. Atunci am însămânţat 137 de oi, din care au fătat 67. Am metisat,

62

am băgat friză, că numai două doze am avut, 12 doze cu friză, şi din 12 au fătat 4. Ăsta a fost procentul obținut”, povestește specialistul. Fermele de elită, următorul pas. Statul ar putea ajuta prin subvențiiScopul, indiferent de metodele folosite este de ameliorarea rezultatelor și de a obține produși cât mai performanți. În acest sens se urmărește chiar realizarea unor ferme de elită. „Vrem să se înfiinţeze odată aceste ferme de elită. În Timiș, Arad vreo 20 am găsit, la noi în judeţul Hunedoara vreo 12 şi, pe aceste efective, dorim să facem tehnică fix ca la carte”, a explicat optimist Ioan Stoicoi.De ce optimist? Pentru că, spune el, din 2005 de când împreună cu președintele Asociației „Dacia”, Dumitru Andreșoi, au pus bazele asociației, în doi ani s-au strâns 750 de membri și lucrurile au evoluat. „Oamenii au aderat la această asociaţie. Am preluat și Controlul Oficial al Performanțelor pe urmă, acum ne ocupăm și de Registrul genealogic şi facem tot ce trebuie, tehnic, pentru oaie”, a specificat crescătorul hunedorean.Pentru a avea ferme de elită ar fi nevoie de subvenționare de la stat, pentru că ele presupun niște cheltuieli destul de mari. Dar atunci va fi nevoie și de mână de lucru calificată, de ciobani pregătiți care știu să depisteze oile în călduri, să le repartizeze berbecilor, să poată urmări profesionist întregul proces.Apoi e nevoie de pășuni de calitate, pentru ca oile să se poată sătura. „Că, dacă ai o păşune slabă, oameni slabi, numai te încurci, chinui oile şi nu faci nimic. Trebuie bani pentru a avea putere să le furajezi şi atunci poţi să obţii. Rasa asta, Țurcana, are viitor, dar n-o să mai fie cu ciopoare aşa, pe vârf de munte, cu ciobani. Nu mai găsești omul în transhumanța aia frumoasă, cu fluierul, cu oile pe munte... n-o să mai fie așa”, a conchis oftând specialistul hunedorean, care a muncit în copilărie la o stână de acest fel.

Cea mai mare tranzacţie cu teren agricol din 2020: Gemuseland, companie cu acţionariat german, a cumpărat peste 100 ha în Timiş cu 3,3 mil. lei Florentina Niţu 27.05.2020,

În ultimii trei ani, cele mai mari tranzacţii cu terenuri agricole au avut loc în judeţul Timiş.

63

Gemuseland România, companie deţinută de Maria Doris Schlereth, cetăţean german, a cumpărat 107 hectare de teren arabil de la o familie din localitatea Jebel, judeţul Timiş, cu 3,3 milioane de lei (680.000 euro), arată datele publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii, minister ce avizează tranzacţiile de peste 30 de hectare.

Terenul este împărţit în trei parcele, potrivit datelor publice, iar preţul mediu al unui hectar a fost de 30.800 de lei (6.400 euro), conform calculelor ZF. Solurile din judeţul Timiş sunt foarte fertile, iar un alt avantaj pentru care investitorii se uită să cumpere terenuri în vestul ţării este poziţionarea geo-grafică, fiind aproape de graniţele cu alte ţări.

Lanțul Agroland, o rețea de magazine dedicate fermierilor controlată de Horia Cardoș, a primit avizul pentru a-și tranzacționa obligațiunile la bursă PIAȚA DE CAPITAL Thomas Dincă Profit.ro scris astăzi, 16:18

Lanțul de produse agroalimentare Agroland a primit avizul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) pentru tranzacționarea la bursă a obligațiunilor de 8,08 milioane lei,scadente în anul 2025.

Agroland, o rețea de magazine dedicate fermierilor, este controlată de Horia Cardoș. În noiembrie, el anunța că pregătește pentru următorii patru ani, începând cu 2020, deschiderea a 20 de supermarketuri agricole la nivel național, o investiție estimată la 6 milioane euro. În prezent, Agroland are circa 250 de magazine tradiționale, cu suprafețe cuprinse între 50 - 150 metri pătrați, în 28 de județe, care deservesc 400.000 de clienți anual.

Cât de ”naționalist” poți să fii când mănânci? OPINII Cătălin Lenţa scris astăzi,

Aflu că un deputat vrea ca unitățile administrate de stat și primăriile să cumpere, atunci când se poate, numai produse alimentare românești, lucru care ar fi un nou sprijin pentru fermierii și

64

producătorii din România. Dacă ar fi așa simplu… Și totuși nu e imposibil, mai ales dacă ținem cont de reînvierea unui așa numit ”naționalism alimentar”, fenomen care se manifestă tot mai puternic în ultima vreme, de când cu pandemia și funcționarea uneori greoaie a lanțurilor alimentare. ”Trebuie să avem grijă de sănătatea populației, de felul în care populația se alimentează, e nevoie de produse de calitate și trebuie să ne gândim foarte bine ca industria alimentară să fie protejată. Guvernul și Parlamentul ar trebui să gândească legi să protejeze producătorii autohtoni, iar producția lor să fie cât mai mare”, își motivează demersul deputatul Grațiela Gavrilescu.

În cazul în care cei care lucrează la lege au grijă ca documentul să nu intre în conflict cu normele Uniunii Europene, proiectul ar fi o gură de oxigen pentru cei care se plâng de multe ori de relația complicată cu marile rețele comerciale. Și este nevoie de multă atenție, nu de alta, dar să nu pățim din nou ce am pățit cu celebra lege 321 din 2009, cea cu comercializarea produselor alimentare românești, contestată chiar la Bruxelles și neaplicată niciodată în forma inițială. Doar că acum lucrurile sunt sensibil schimbate, grija pentru asigurarea hranei este mai evidentă, iar lanțurile scurte de aprovizionare, locale, sunt mult mai potrivite decât altădată; doar să ai cu ce să aprovizionezi orășenii, mai ales.

Tot mai multe state europene promovează de zor consumul de alimente locale sau naționale mai degrabă decât de mâncare din alte țări comunitare, putând vedea de multe ori cu ochiul liber că am putea vorbi chiar de protecționism. Sigur, normele europene sunt sfinte și de neîncălcat, dar parcă grija pentru ce pun oamenii pe masă zi de zi începe să treacă peste multe considerații. Și asta se întâmplă în ciuda numeroaselor avertizări venite de la Bruxelles, doar că responsabilii naționali probabil își spun că astfel de discuții vor avea loc mai târziu și vedem noi ce facem atunci. De exemplu, cei din Polonia. Guvernul de la Varșovia vrea ca procesatorii locali să folosească cât mai multă materie primă locală și să nu o mai aducă de peste graniță. Și nu doar că vrea, ci îi și arată cu degetul pe aceia care nu înțeleg ce li se dă de înțeles. Așa că 15 dintre procesatorii locali au fost certați în public pentru că au cumpărat lapte din alte state comunitare în loc să îl ia de la fermierii polonezi.

”Lipsa de patriotism economic a acestor companii este îngrijorătoare”, a transmis executivul de la Varșovia. Și tot la patriotism fac apel și alți lideri europeni, de exemplu cei din Belgia, care le cer concetățenilor să mănânce din ce în ce mai mulți cartofi prăjiți (o tradiție locală), astfel încât fermierii să poată să își vândă cartofii care nu mai pleacă acum peste granițe. Belgia este unul dintre cei mai mari exportatori de produse din cartofi din lume, cu

65

1,5 milioane de tone vândute anual în 100 de țări. Asta în condiții normale, doar că acum 750.000 de tone de cartofi au rămas în depozite; așa că reprezentanții Belgapom, uniunea producătorilor de cartofi din Belgia, le cere concetățenilor patriotism. ”Să consumăm cartofi de două ori pe săptămână, nu o singură dată”, este îndemnul producătorilor belgieni de cartofi. În paralel, consumatorilor din Franța li se cere să mănânce mai multe brânzeturi, iar englezilor să bea mai mult ceai, pentru că în ceai se pune lapte, iar astfel fermierii ar avea o piață de desfacere. Ba chiar se fac apeluri la ”patriotismul alimentar”. 

”Fac apel la un patriotism alimentar, la un patriotism agricol”, spune ministrul francez al agriculturii, care îndeamnă la creșterea competitivității agricultorilor francezi, prin cumpărarea de căpșune și roșii franțuzești, chiar dacă sunt mai scumpe, renunțând astfel la cele aduse din Spania. De altfel, de puțin timp guvernul Franței discută cu marile magazine astfel încât acestea să cumpere produse proaspete locale. Și nu fără efect, pentru că cel puțin două mari lanțuri de distribuție se aprovizionează acum aproape în totalitate din ferme locale. Așadar, se poate, pentru că tot a lege 321 seamănă, dar pe partea de aprovizionare. Și, în ciuda avertismentelor comunitare, Franța, Polonia, Belgia și alții merg înainte. La fel și Austria, Bulgaria, Grecia și Portugalia. De la București, mai așteptăm. Cătălin Lența este jurnalist, realizator de emisiuni la AgroTV. Născut și crescut ”pe asfalt”, trecut pe la BBC, RFI, Radio România Actualități, a devenit, de câțiva ani, fan al agriculturii și fermierilor. Cumpărător și consumator de produse românești

Fermierii din Vaslui nu mai au bani sa plateasca ratele la credite Agrostandard | 27 May, 2020

La Vaslui, criza din sectorul agricol este pe cale sa condamne la faliment o parte din fermierii locali. Multe parcele de culturi agricole sunt calamitate in totalitate, iar plantele care au mai rasarit au o vegetatie proasta, asa ca exista slabe sperante pentru recolte bogate in acest an. Iar pentru fermierii care au obligatii financiare la banci, dar si la alti furnizori de servicii care trebuie achitate se anunta un an tare greu, potrivit estnews.ro.

66

”Ne-am pus sperante in aceste culturi pe care le-am infiintat, am investit foarte mult. Aud de la colegi ca situatia este generalizata. Pe multe parcele culturile agricole sunt calamitate 100%, iar pe altele unde sa spunem asa conditiile sunt mai bune pierderile sunt intre 70-80%. Va fi un an foarte greu. Nu stiu cum vom putea sa ne achitam creditele de la banci, furnizorii de inputuri si toate celelalte cheltuieli pe care le avem pentru bunul mers al agriculturii. Avem credite in derulare, avem de platit ratele pentru combinele si tractoarele luate in leasing si nu stiu cum o vom scoate la capat”, a spus Viorel Huma, fermier din zona Stefan cel Mare.

Directia pentru Agricultura a Judetului Vaslui a finalizat centralizarea rapoartelor operative de la nivelul UAT-urilor, privind situatia suprafetelor agricole afectate de seceta.

Conform datelor transmise din teritoriu de fermieri si primarii, au fost afectate de seceta 60.855 hectare cu grau, 4.846 hectare cu orz, 13.546 cu rapita, 243 hectare cu orzoaica, 128 hectare cu triticale, 5 hectare cu ovaz.

Un moment de SOLIDARITATE Ferma 26 mai 2020 - Companiile JD Agro Cocora și JD Agro Amzacea, parte a grupului Jantzen, s-au reunit într-un efort comun în vederea derulǎrii unei campanii de prevenire și limitare a rǎspândirii virusului Covid-19 și a douǎ proiecte de întrajutorarea categoriilor de populație vulnerabile, în comunitățile locale din județele Ialomița și Constanța.

 În acest sens, cele douǎ companii au alocat fondurile necesare achiziționǎrii și livrǎrii a peste 1.500 de mǎști de protecție, 1.500 de mǎnuși de unicǎ folosințǎ și soluții dezinfectante care au fost distribuite categoriilor de populație expuse riscului de infectare cu coronavirus – angajații din administrația publicǎ localǎ, persoanele în vârstǎ, etc.

O parte dintre aceste materiale de protecție urmeazǎ a fi distribuite în școlile unde se vor susține anul acesta examenele de evaluare naționalǎ pentru elevii din clasa a VIII-a, astfel încât elevii și profesorii sǎ fie protejați și activitatea educaționalǎ sǎ se poatǎ desfǎșura în condiții cât mai bune, având în vedere situația deosebitǎ din aceastǎ perioadǎ.

Venind în întâmpinarea necesitǎților Spitalului Municipal “Anghel Saligny” din Fetești, județul Ialomița - Spital suport Covid, compania JD Agro Cocora a donat spitalului aproximativ 270 de combinezoane de protecție necesare personalului medical expus riscului de infectare cu coronavirus și 500 de tuburi cu mediu de transport viral pentru testarea pacienților.

Din dorința de a susține protejarea unor categorii de populație vulnerabile mai ales în aceastǎ perioadǎ, compania JD Agro Amzacea a inițiat un proiect

67

care sǎ aducǎ sprijin și alinare atât persoanelor în vârstǎ fǎrǎ aparținǎtori în apropiere, cât și cazurilor sociale deosebite din comunele Amzacea, Casicea și General Scǎrișoreanu, județul Constanța. Sprijinul constǎ în distribuirea unor pachete consistente cu produse alimentare, de care sǎ poatǎ beneficia o perioadǎ îndelungată de timp.

Un alt proiect care a adus multǎ bucurie și speranțǎ a fost inițiat și implementat de cǎtre compania JD Agro Cocora în comuna Balaciu, județul Ialomița, pentru “Cǎminul pentru persoane vârstnice “Ing. Vadim Rusu”. Bucǎtǎria cǎminului a fost dotatǎ cu o hotǎ de ultimǎ generație și un robot de bucǎtărie care sǎ faciliteze pregǎtirea meselor pentru cele 54 de persoane pe care le gǎzduiește cǎminul. Pentru persoanele cu deficiențe de mobilitate, s-au achiziționat și montat suporturi mobile pentru televizioare, cu ajutorul acestora vor putea viziona mult mai ușor programele de televiziune, de acum înainte. O îmbunǎtǎțire a confortului ocupanților cǎminului a adus-o și utilarea spațiului exterior cu mobilier de grǎdinǎ pentru a-și putea petrece timpul împreunǎ, în aer liber, în zilele calde și însorite. În vederea prevenirii și limitǎrii rǎspândirii virusului Covid-19, cǎminul a fost dotat cu un termometru digital cu infraroșu.

Contribuția financiarǎ a celor douǎ companii și parteneriatul cu autoritǎțile locale, au arǎtat importanța solidaritǎții pentru comunitǎțile locale, mai ales

in momentele critice.  

INDUSTRIE ALIMENTARA

Coca-Cola HBC România, îmbuteliatorul Coca-Cola în România, afaceri de 2,7 mld. lei în 2019, plus 9% Mădălina Panaete 26.05.2020,

68

Coca-Cola HBC România, cel mai mare îmbuteliator de băuturi de pe plan local, a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 2,76 miliarde de lei (581 mil. euro), în creştere cu 9% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Rezultatul vine după ce vânzările în volum au avansat cu 5,6% faţă de anul precedent, arată datele din ultimul raport anual al companiei Coca-Cola Hellenic. Conform calculelor făcute de ZF, compania a vândut în 2019 peste 1,1 miliarde de litri de băuturi răcoritoare, cifră care se situează peste nivelul înregistrat în 2008, ultimul an de boom economic pentru România înainte de criza economică internaţională. De altfel, cifra de afaceri raportată în 2019 este la cel mai înalt nivel din istoria de aproape 30 de ani a gigantului pe plan local.

 Producătorul are trei unităţi de producţie pe plan local, la Ploieşti, Timişoara şi Vatra Dornei şi peste 1.400 de angajaţi.

Grupul Coca-Cola HBC activează în 28 de ţări şi este controlat de Kar-Tess Holding (23% din acţiuni), o companie controlată la rândul său de familia David-Leventis şi The Coca-Cola Company (23% din acţiuni). Ca volume vândute, România este a patra piaţă pentru Coca-Cola Hellenic, după Rusia, Italia şi Nigeria.

Grafic ZF: Evoluţia cifrei de afaceri a Coca-Cola HBC România (2008-

2019)

69

Afaceri de la zero. Bere a la Cluj, o berărie artizanală din Cluj, produce lunar 3.800 de litri de bere şi a ajuns la vânzări de peste jumătate de milion de lei în 2019 27.05.2020, Florentina NiţuÎn contextul pandemiei de COVID-19, producţia din fabrică a fost oprită, dar zilele acestea antreprenorii îşi propun să repornească motoarele instalaţiilor de realizare de „craft beer“.

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-bere-a-la-cluj-o-berarie-artizanala-din-cluj-19188442

Ferencz Vigh a descoperit gustul intens şi aroma berii artizanale în 2016, atunci când un prieten i-a dat să încerce o „altfel de bere“. Aşa se face că un an mai târziu, după calcule şi testări, împreună cu doi prie-teni, a pus bazele Bere a la Cluj, un brand de bere artizanală născut şi produs la Cluj-Napoca.

Prima serie de beri artizanale gândită de cei trei antreprenori a fost produsă într-o fabrică din Ungaria, în iunie 2017. La începutul anului 2018, producţia a fost mutată în propria unitate din Cluj-Napoca, de unde pot ieşi lunar 3.800 de litri de bere.

„Investiţia de până acum a fost de 200.000 de euro, iar anul trecut veniturile nete obţinute au fost de 572.000 de lei (120.000 euro), o creştere de peste 35% faţă de anul anterior. Am mers iniţial cu berea către HoReCa, iar anul trecut ne doream să intrăm în supermarketuri, dar aveam cerere mare de la HoReCa şi magazinele specializate şi am hotărât să satisfacem cererea“, povesteşte Ferencz Vigh, administrator şi fondator al Bere a la Cluj.

Bere a la Cluj are o gamă principală de produse ce constă în stiluri tradiţionale, englezeşti, iar tema brandului reinterpretează anumite elemente cosmice, numele berilor fiind inspirate de cosmos. Spre exemplu, în porto-foliul companiei se găsesc beri precum Phaza Lunii, Cosmo Băut sau Pitica Roşie.

70

O bere artizanală costă în medie 12 lei, iar berile ce ies pe porţile fabricii din Cluj-Napoca sunt comercializate în special în „oraşul-mamă“, dar şi în Târgu-Mureş şi Baia Mare, iar antreprenorii îşi doresc să intre şi într-o locaţie din Oradea. „Acum suntem în 20 de locaţii din Clu-Napoca. Am încercat şi la Timişoara şi Bucureşti, dar era dificil să controlăm vânzarea.“

Anul trecut, Bere a la Cluj a participat şi la festivalul Electric Castle, unde spune că vânzările au mers foarte bine, având în vedere că în a treia zi au rămas fără bere. „Noi am reuşit să aducem înapoi oamenii care au renunţat să consume bere. Nu suntem o concurenţă pentru producătorii de bere industrială.“

De altfel, în viitor fondatorii Bere a la Cluj se gândesc să mărească şi capacitatea de producţie şi să intre şi în supermarketuri. La începutul lui 2020, antreprenorii aveau prevăzută o astfel de investiţie în planul de business, însă pandemia de COVID-19 i-a determinat să oprească extinderea, cel puţin temporar. „Voiam să investim 25.000 de euro majorarea capacităţii de producţie şi în creşterea calităţii produselor. Anul acesta nu mai facem investiţia, dar vedem cum va evalua piaţa în 2021.“

Ferencz Vigh spune că în ianuarie şi februarie vânzările companiei au înre-gistrat o creştere de peste 50% faţă de anul trecut, iar în martie, odată cu apariţia coronavirusului, şi-au mutat produsele în două magazine online şi, totodată, au dezvoltat o mică reţea online cu o firmă de distribuţie din Cluj. „În online am vândut circa 20% din vânzările normale. Reîncepem la sfârşitul lui mai producţia în fabrică şi ne gândim ce beri putem să facem în următoarea perioadă“.

71

Cât câştigă un român care munceşte într-un abator din România Florentina Niţu 26.05.2020,

Un român munceşte într-un abator din România câştigă între 2.500-4.000 de lei net, spun reprezentanţii businessurilor de profil din România. În Anglia, în schimb, un angajat dintr-un abator poate ajunge la un venit lunar de 1.500-2.000 de lire, dublu sau chiar triplu faţă de România, dar şi productivitatea per angajat este mai mare.

„Este o diferenţă de venit între România şi alte ţări, dar cred că România nici nu ar putea angaja toţi măcelării, pentru că nu are capacitate. La noi un măcelar câştigă 3.500-4.000 de lei la un program de 8 ore. În străinătate venitul salarial e mai mare, dar apar şi costurile cu masa şi cazarea. Este mirajul banilor, dar dacă faci calculele complete, diferenţele dintre ce câştigi în România şi în străinătate sunt mici”, spune Călin Muscă, proprietarul Pork Prod, companie ce creşte şi abatorizează anual 85.000 de porci.

Pe de altă parte, Ion Udrişte, un antreprenor cu experienţă de peste 40 de ani în industria cărnii, care realizează preparate din carne într-o fabrică din localitatea Bascov, judeţul Argeş, spune că un român care într-un abator din zona sa câştigă până în 3.000 de lei net.

„Un om care lucrează în abator câştigă 2.500-2.900 de lei, dar trebuie să ştie meserie, pentru că încă nu e totul mecanizat. Ce face aici nu se compară cu ce face în afară, pentru că acolo există roboţi. Dar şi volumul de muncă e diferit. Dacă aici abatorizăm 100 de porci, acolo se abatorizează 10.000-15.000 de porci în acelaşi timp. Ia bani mai mulţi românul în străinătate, dar şi munceşte mai mult”, explică antreprenorul.

Un măcelar din Anglia, cu 30 de ani de experienţă în domeniu, spune că are un venit lunar de 1.500-2.000 de lire (8.100-10.800 lei), dar volumul de muncă este foarte mare.

72

Problema practicilor comerciale neloiale din industria alimentară revine în discuție. 27 mai, 2020 | ECONOMICA.net

Va apărea o nouă lege Ministerul Agriculturii lucrează la elaborarea unui proiect de act normativ prin care se va transpune în legislația națională o Directivă UE din 2019 privind practicile comerciale neloiale. Aceasta trebuie transpusă până în mai 2021.

Directiva UE adoptată anul trecut de Comisia Europeană  (Directiva UE 633/2019) și care reglementează practicile comercale neloiale va fi transpusă în curând în legislația națională. Ministerul Agriculturii lucrează la un draft de proiect și a început întâlnirile cu mediul de afaceri pe această temă. Azi, spre exemplu, ministrul de resort a discutat cu reprezentanții Asociației Marilor Rețele Comerciale din România- AMRCR, potrivit informațiilor ECONOMICA.NET. Ce prevede Directiva Conform Directivei, pentru prima dată, au fost interzise în UE până la 16 practici comerciale neloiale impuse în mod unilateral de un partener comercial.

Practicile comerciale neloiale care urmează a fi interzise sunt plăţile întârziate în cazul produselor perisabile, anulările în ultimul minut ale comenzilor, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor şi obligarea furnizorului la plata produselor irosite. ADVERTISING Alte practici vor fi permise numai dacă fac obiectul unui acord prealabil, clar şi lipsit de ambiguitate între părţi: faptul că un cumpărător returnează unui furnizor produsele alimentare nevândute; faptul că un cumpărător impune unui furnizor o plată pentru garantarea sau menţinerea unui acord de furnizare pentru produse alimentare; faptul că un furnizor plăteşte pentru promovarea sau comercializarea produselor alimentare vândute de cumpărător.

Amintim că referire la o parte dintre prevederile Directivei, ca de exemplu termenele de livrare, se regăsesc și în noua lege privind comerțul alimentar (Legea 28/2020).  Începând cu 16 mai 2020, de când a intrat în vigoare noul act normativ, retailerii stabilesc doar prin contract cu furnizorii lor care este termenul-limită pentru efectuarea plăților aferente produselor achiziționate.

Excepția fac produse proaspete precum carnea, produsele de patiserie și brutărie, peștele, ouăle, laptele, legumele și fructele pentru care noua lege prevede un termen de cel mult 14 zile lucrătoare de la data recepționării mărfii de către magazine. De altfel, ministrul de resort, Adrian Oros, a declarat recent că Legea 28/2020 privind comercializarea produselor

73

alimentare conţine două prevederi "dăunătoare", una dintre acestea referindu-se la posibilitatea de a percepe legal, de la furnizor, servicii şi taxe. "Vom elimina toate aceste prevederi care au fost introduse în Legea 28 pe ultima sută de metri, ca să zic aşa, şi care nu aveau nicio legătură cu acţiunea de infringement pe care o pornise Comisia în 2017. Şi dacă nu vom reuşi să facem aceste modificări, pentru că va trebui să le facem în procedură de urgenţă prin lege, întrucât trebuie să implementăm Directiva 633 a Consiliului Europei privind practicile comerciale neloiale, în transpunerea Directivei o să prindem aceste modificări”, a menţionat ministrul. Statele membre trebuie să transpună prevederile în legislația națională până la 1 mai 2021.

74

... citeste si partea a doua ...

75