analogice

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

FX GX Developer /// FX GX Develper /// FX GX Developer /// FX GX Developer /// FXGX Developer

Analogice Comunicaie High Speed I/O

Module speciale tip Adapter (ADP)

Module I/O

Module Analogice,

Termoelemente, Reglaj Temp.

ModuleNumarareRapida,

Pozitionare

Module de interfata si

retea

Adaptor magistarala ADP

Port programare

Modul Display

Module de extensie I/O si pentru functii speciale



Cuprins1. Prezentare generala / cuprins

2. Hardware

2.1 Avantaje ale sistemelor cu PLC

2.1.1 Logica programata cu PLC / logica de control cablata

2.1.2 Limbajul de programare al PLC-urilor

2.1.3 Terminalele de operare HMI

2.2 Ce este un PLC

2.3 Procesarea programelor PLC

2.4 Familia MELSEC FX

2.5 Criterii de configurare



Cuprins2.6. Structura automatelor programabile

2.6.1 Circuitele de Intrari / Iesiri

2.6.2 Unitati de baza MELSEC FX1S

2.6.3 Unitati de baza MELSEC FX1N


2.6.5 Unitati de baza MELSEC FX2NC

2.6.6 Unitati de baza MELSEC FX3U

2.7 Scheme de cablare

2.7.1 Sursa alimentare

2.7.2 Intrari

2.7.3 Iesiri



Cuprins2.8 Extinderea numarului de Intrari / Iesiri

2.8.1 Module de extensie tip board

2.8.2 Unitati de extensie compacte

2.8.2 Unitati de extensie modulare

2.9 Module pentru functii speciale

2.9.1 Module analogice

2.9.2 Module si adaptoare numarare rapida

2.9.3 Module de pozitionare

2.9.4 Module de retea ETHERNET

2.9.5 Module de retea Profibus/DP

2.9.6 Module de retea CC-Link



Cuprins2.9.7 Module de retea DeviceNet

2.9.8 Module de retea CANopen

2.9.9 Module de retea AS-Interface

2.9.10 Adaptoare si module de interfata

2.9.11 Adaptoare de magistrala

2.9.12 Placi setpoint cu semireglabili

2.10 Configrarea sistemelor FX

2.10.1 Conectarea modulelor tip adapter (numai pt. FX3U)

2.10.2 Reguli de baza pentru configurarea de sistem

2.10.3 Matricea de calcul sursa



Cuprins2.11 Alocarea Intrarilor / Iesirilor

2.11.1 Modalitatea alocarii intrarilor / iesirilor digitale

2.11.2 Adrese module functii speciale

3. GX Developer

3.1 Avantaje ale pachetului GX-Developer

3.2 Instalarea mediului de programare GX-Developer

4. Crearea unui proiect

4.1 Exemple programare PLC (ExProg1)

4.1.1 Numarul de linie

4.1.2 Principiul de operare



Cuprins4.2 Procedura de incepere a unui program (setari initiale)

4.3 Elemente de editare Ladder Diagram

4.4 Structura de proiect (Project Data List)

4.5 Activarea / dezactivarea structurii de proiect

4.6 Schimbarea atributelor de culoare (Optional)

4.7 Editarea in modul Ladder Diagram (Ex_Prog1)

4.8 Conversia programului in modul lista instructiuni

4.9 Salvarea proiectului

5. Editarea programului in modul Instruction List (lista instructiuni)

5.1 Modul de editare Instruction List (Ex_Prog1)

5.2 Explicatii mod editare Instruction List



Cuprins6. Functii de cautare

6.1 Cautarea pasului de program

6.2 Cautarea device-urilor

6.3 Cautarea unei instructiuni

6.4 Lista de aparitii in program a unui device

6.5 Lista de device-uri utilizate

7. Copierea proiectelor

7.1 Copierea proiectului Ex_Prog1

8. Modificarea programului in modul de editare Ladder Diagram

8.1 Modificarea proiectului Ex_Prog2

8.2 Inserarea unui nou contact



Cuprins8.3 Schimbarea tipului sau adresei unui device

8.4 Inserarea unei ramificatii

8.5 Inserarea unei secvente noi de program

9. Functii de stergere

9.1 Consideratii generale

9.2 Stergerea unui contact

9.3 Stergerea unei ramificatii

9.4 Stergerea unei singure linii de program

9.5 Stergerea mai multor linii de program

10. Intocmirea documentatiei

10.1 Exemplu program: Ex_Prog4



Cuprins10.2 Utilizarea in program a comentariilor

10.3 Comentariile pentru device-uri

10.4 Accesarea comentariilor din structura de proiect

10.5 Formatul comentariilor

10.6 Comentariile de bloc de program

11. Alocarea Intrarilor/Iesirilor

11.1 Verificarea domeniului de Intrari / Iesiri

12. Incarcarea unui proiect in PLC

12.1 Selectarea si setarea canalului de comunicatie

12.1.1 Selectarea canalului de comunicatie

12.2 Stergerea memoriei PLC



Cuprins12.3 Inscrierea programului in PLC

12.4 Reducerea numarului de pasi transferati in PLC

13. Rularea programului

14. Functii de monitorizare

14.1 Monitorizarea programului Ex_Prog4

14.2 Ecranul de monitorizare Ex_Prog4

14.3 Fereastra de monitorizare device-uri (Entry Data Monitoring)

14.4 Monitorizarea simultana a programului si datelor

14.5 Functia Device Test

15. Verificarea programului

15.1 Verificarea exemplelor de program



Cuprins16. Transferul programului din PLC - Upload

16.1 Exemplu transfer program din PLC - Upload

17. Modul de editare (SFC) Sequential Function Chart / succesiune de stari

17.1 Elementele unui program SFC

17.2 Reguli de comutare a starilor

17.3 Editarea proiectului

17.4 Transferul proiectului

17.5 Monitorizarea proiectului

18. Contoare

18.1 Exemplu program - Count1

18.2 Exemplu program - Count2



Cuprins18.2.1 Count2

18.2.2 Modificarea programului Count2

19. Programarea On Line

19.1 Modificarea On Line a programului Count2

20. Instructiunile FROM / TO

20.1 Schimbul de date cu modulele de functii speciale

20.2 Instructiuni pentru accesul la buffer-ul de memorie

20.2.1 Citire Buffer Memorie (FROM)

20.2.2 Scriere Buffer Memorie (TO)

21. Bucle FOR - NEXT

21.1 Procesarea buclelor FOR – NEXT



Cuprins21.1.1 Exemplu de program

21.2 Bucle FOR-NEXT imbricate

21.3 Operanzi pentru instructiunea FOR

22. Comunicatia Ethernet

22.1 Parametri de configurare ai modulului Ethernet FX3U

22.1.1 Configurarea PLC

22.2 Configurarea PC-ului pentru comunicatia Ethernet

22.3 Configurarea GX Developer pentru accesarea PLC-ului prin Ethernet

22.4 Setarea terminalului HMI

22.5 Comunicatia prin MX Component



1.1. Trusa FX3U-Training RackTrusa FX3U-Training Rack



2. Hardware 2. Hardware

2.1 Avantaje ale sistemelor cu PLC

• Usor de programat si reprogramat in instalatie, in functie de cerintele ce apar in proces.

• Simplu de intretinut si reparat, utilizand placi sau module ‘plug-in’.

• Capabil sa reziste conditiilor grele de mediu, mecanice si electrice ce se intilnesc in mediile industriale.

• Mult mai compact decat schemele echivalente cu elemente discrete.

• Mai economic comparativ cu sistemele in logica cablata cu elemente discrete.



2.1.1 Comaparatii intre 2.1.1 Comaparatii intre logica programata cu PLC si logica de control cablata



2.1.2 2.1.2 Limbajul de programare al Limbajul de programare al PLC-urilorPLC-urilor

Logica Ladder

Automatele programabile au fost concepute pentru a fi intretinute de tehnicieni si electricieni. Din acest motiv a fost dezvoltat limbajul de programare Ladder, limbaj ce se bazeaza pe simboluri de tip relee si contacte, cu care personalul electric este foarte familiarizat. Primele medii de programare permiteau numai o dezvoltare simpla a programelor fara sa ofere posibilitatea crearii documentatiei de program la nivelul necesar pentru urmarirea programelor complexe. Acest neajuns a fost imbunatatit in mod semnificativ prin pachetul de programare si configurare GX Developer (descris in detaliu in acest curs).

Dupa introducerea in 1998 a standardului IEC 61131-3 ce reglementeaza programarea PLC-urilor, Mitsubishi Electric a dezvoltat si o a doua linie de software - GX-IEC Developer - ce asigura compatibilitatea cu acest standard.



2.1.3 Terminalele de operare HMI2.1.3 Terminalele de operare HMI

Utilizarea terminalelor HMI in sistemele de control cu PLC a devenit in zilele noastre un lucru din ce in ce mai obisnuit pentru asigurarea interfetei de operare.



2.2 Ce este un PLC2.2 Ce este un PLCSpre deosebire de sistemele conventionale de control bazate pe logica cablata, a caror functiuni sunt determinate de conexiunile fizice intre componente, functiunile automatului programabil sunt definite prin program. Chiar daca legatura automatului programabil cu celelalte componente dintr-un sistem se realizeaza tot prin cabluri, continutul programului poate fi schimbat oricand si poate fi adaptat la diferite sarcini de control, fara a fi necesara interventia la nivelul hardware. Automatul programabil citeste semnalele de intrare, le proceseaza si transmite comenzile catre proces. Modul de lucru al automatului programabil cuprinde trei secvente:

procesarea intrarilor(semnalele de intrare sunt citite, procesate si plasate intr-un buffer de memorie denumit imagine a intrarilor)

procesarea programului(pe baza datelor de intrare programul este procesat instructiune cu instructiune si datele de iesire sunt plasate intr-un buffer de memorie denumit imagine a iesirilor)

procesarea iesirilor(datele de iesire sunt transferate din bufferul imagine a iesirilor la iesirile fizice)



2.3 Cum se proceseaza programul PLC 2.3 Cum se proceseaza programul PLC

Procesarea intrarilor

Programul PLC este procesat cu valorile din bufferele de imagine a intrarilor si iesirilor, si nu cu valorile instantanee ale intrarilor. Iesirile fizice sunt reactualizate in secventa de procesare a iesirilor la sfarsit de program.



2.3 Cum se proceseaza programul PLC 2.3 Cum se proceseaza programul PLC Programul este procesat de sus in jos, de la pasul 0 la ultimul pas al programului, in ordinea in care instructiunile sunt programate.

Rezultatele procesarii unei anumite secvente de program sunt memorate si utilizate pe durata ciclului curent de scanare.

Procesare program

Stocare rezultat

Iesire

Utilizare rezultat stocat



2.3 Cum se proceseaza programul PLC 2.3 Cum se proceseaza programul PLC

Procesarea iesirilor

Rezultatele operatiilor logice relevante pentru iesiri sunt stocate in bufferul imagine a iesirilor. Informatia din bufferul de imagine a iesirilor ramane nemodificata pana la urmatoarea scriere. La sfarsit de program valorile sunt transmise catre iesirile fizice, dupa care ciclul este reluat.

Diferente intre modul de procesare al unui PLC si sistemele de control realizate in logica cablata.

In cazul logicii cablate efectul este simultan cauzei (“procesare“ paralela). Fiecare modificare a starii semnalului de intrare determina o modificare instantanee in starea semnalului de la iesire. In cazul unui PLC efectul apare la urmatorul ciclu de procesare de dupa cauza (dupa modificarea intrarii). In zilele noastre acest dezavantaj este minimizat prin cresterea vitezei de procesare a unitatii centrale si implicit prin reducerea duratei de procesare a programului. Durata unui ciclu de scanare program depinde in principal de numarul si tipul instructiunilor executate.



2.4 Familia MELSEC FX2.4 Familia MELSEC FX

Unitatile centrale FX1N, FX2N si FX3U sunt extensibile cu module de extensie digitale compacte si modulare, cu module de functii speciale, cu module de interfata si retea, facandu-le potrivite in aceeasi masura si pentru aplicatii complexe, ce necesita functii speciale. Toate aceste serii fac parte din familia mai larga FX si asigura un nivel ridicat de compatibilitate.

MELSEC inseamna MITSUBISHI ELECTRIC SEQUENCER. Automatele programabile din seria MELSEC FX ofera solutii economice si flexibile pentru aplicatii de complexitate mica si medie in domeniul 10 – 256 puncte de intrari / iesiri (384 in cazul FX3U), pentru aplicatii atat in industrie cit si sisteme building management.

Specificatii FX1S FX1N FX2N FX2NC FX3U

Nr. max. I/O integrate 30 60 128 96 128

Posibilitati de extindere

(Nr. Maxim I/O)34 132 256 256 384

Memorie program (pasi) 2000 8000 16000 16000 64000

Timp de executie instructiune logica (μs)

0.55 – 0.7 0.55 – 0.7 0.08 0.08 0.065

Nr. instructiuni

(standard / step lader /

Functii speciale)

27 / 2 / 95 27 / 2 / 99 27 / 2/ 107 27 / 2/ 107 27 / 2 / 209

Nr. maxim module functii speciale

- 2 8 48 dreapta

10 stanga



2.5 Alegerea configuratiei optime2.5 Alegerea configuratiei optime

Cateva considerente ce trebuie avute in vedere la configurarea unui sistem:

Sursa de alimentare

surse disponibile: 24 Vcc sau 100 – 240 Vca

Intrari / Iesiri

– Nr. semnale (limitatori, butoane, senzori, etc.)

– Inventarierea intrarile dupa tipul semnalelor (sink, source, contact) si dupa functia indeplinita (intrari normale, high speed, intrerupere hardware externa, etc.

– Inventariere iesiri dupa marimea sarcinii, tensiune de comanda, normale sau high speed, etc.

Module functii speciale

– Numar maxim de module suportate de sistem

– Necesitatea sursei de alimentare externa



2.6 Structura automatelor programabile2.6 Structura automatelor programabile

Toate automatele din seria FX se bazeaza pe acelasi concept.

2.6.1 Circuitele de intrare/iesire

Intrarile sunt izolate galvanic fata de celelalte circuite ale automatului prin optocuploare. Iesirile sunt disponibile pe releu sau tranzistor. Iesirile pe tranzistor sunt de asemenea izolate galvanic fata de restul circuitelor PLC prin optocuploare. Intrarile sunt in 24 Vcc si pot fi selectate global in logica sink sau source. Ca sursa pentru intrari se poate utiliza sursa oferita de unitatea de baza PLC. Sarcina maxima pentru iesirile pe releu este de 2A sarcina rezistiva la 250Vca si 0.5A sarcina rezistiva pentru 24 Vcc.



2.6.2 Unitati de baza MELSEC FX1S



22.6.4 .6.4 Unitati de baza MELSEC FX2N



2.6.5 2.6.5 Unitati de baza MELSEC FX2NC



2.6.6 2.6.6 Unitati de baza MELSEC FX3U



2.7 Conexiuni

2.7.1 Sursa de alimentare

Specificatii sursa alimentare

Impamantare

Unitatea de baza ca si celelalte module prevazute cu terminal de impamantare trebuie legate la pamant.

Rezistenta de impamantare trebuie sa fie sub 100 Ω.

Punctul de impamantare trebuie sa fie cat mai aproape de aparat iar cablul de impamantare cat mai scurt posibil.

Se recomanda asigurarea impamantarii independete pentru fiecare componenta din configuratie.



2.7.2 Conectarea intrarilor

Conectarea semnalelor de tip sink si source

Unitatile de baza din seria FX pot fi utilizate atat in logica sink cat si in logica source. Selectarea se face global, in functie de potentialul la care se conecteaza terminalul de selectie "S/S".

modul de conectare pentru logica sink

modul de conectare pentru logica source



2.7.2 Conectarea intrarilor

Exemplu conectare senzori cu iesiri de tip tranzistor npn sau pnp

Unitati de baza cu alimentare in ca



2.7.3 Conectarea iesirilorConectarea iesirilor pe releu si tranzistor in logica sink / source

Iesire pe releu

Iesire pe tranzistor (sink)

Iesire pe tranzistor (source)



2.8 Extinderea numarului de intrari / iesiri

Modalitatile de extindere a numarului de intrari / iesiri disponibile pe unitatile de baza din seria MELSEC FX sunt urmatoarele:

: se poate utiliza cu unitati de baza din aceasta serie.

: nu se poate utiliza cu aceaste serii.

2.8.1 Unitati de extensie tip board



2.8.2 Unitati de extensie compacte

: Unitatea de extensie poate fi utilizata cu unitati de baza din aceasta serie : Unitatea de extensie nu poate fi utilizata cu unitati de baza din aceasta serie

Unitatile de extensie compacte au propria sursa. Sursa de 24 Vcc integrata poate fi utilizata pentru alimentarea device-urilor externe. Aceste unitati sunt disponibile in variante cu alimentare la 220 Vca sau 24Vcc, cu iesiri pe releu sau iesiri pe tranzistor, logica sink sau logica source.



2.8.3 Unitati de extensie modulare

Unitatile de extensie modulare nu sunt echipate cu sursa interna si au gabarit compact. Unitatile de extensie modulare FX2N sunt disponibile cu 8 sau 16 intrari / iesiri. Modulele de iesiri sunt disponibile in variantele pe releu sau tranzistor, logica sink sau logica source.




Module tip board

Modulele de tip board se monteaza direct pe unitatile de baza FX1S si FX1N si nu ocupa spatiu suplimentar.

In cazul modulului de intrari analogice de tip board FX1N-2AD-BD, intrarile analogice sunt citite de sistemul de operare al automatului si scrise direct in registrii speciali D8112 si D8113, fara a fi necesara scrierea unei secvente de program in acest sens. Similar, valoarea de iesire pentru modulul cu o iesire analogica FX1N-1DA-BD se scire de catre program in registrul special D8114, conversia si transmiterea catre iesire fiind facuta de catre sistemul de operare.



2.9 Module pentru functii specialeModule Speciale de tip Adapter

Modulele speciale de tip adapter pot fi conectate numai in partea stanga a unitatilor de baza din seria FX3U. Se pot conecta pana la maximum 10 astfel de module.

Modulele speciale de tip adapter nu ocupa puncte de intrari / iesiri suplimentare in spatiul de adresare al unitatii de baza. Acestea comunica cu unitatea de baza prin acces direct la memorie, prin relee si registri speciali. Din aceast motiv nu sunt implementate instructiuni speciale pentru comunicarea cu aceste module.




Module standard pentru functii speciale (cu conectare in partea dreapta)

In configuratiile MELSEC FX se pot utiliza pana la opt module pentru functii speciale cu conectare in partea dreapta.

Gama de module speciale include, pe langa module analogice, module pentru termoelemente, module de reglaj temperatura, module de comunicatie, module de pozitionare, module de numarare rapida. Fiecare modul pentru functii speciale ocupa opt puncte de intrare/iesire in spatiul de adresabilitate al unitatii de baza. Transferul de date intre unitatea de baza si modulele de functii speciale se realizeaza prin intermediul bufferelor de memorie ale acestor module, cu instructiunile FROM si TO.



2.9.1 Module analogiceFara module suplimentare unitatile de baza din familia MELSEC FX pot procesa numai semnale de intrari / iesiri digitale. In cazul in care aplicatia necesita si procesarea de semnale de intrari / iesiri analogice, in configuratie trebuie incluse si module analogice.




* Modulul special FX2N-8AD poate masura tensiune, curent si temperatura.




* Modulul special FX2N-8AD poate masura tensiune, curent si temperatura.

Extensie tip board, extensie tip adapter sau modul functii speciale ce poate fi utilizat cu unitatea de baza sau unitati de extensie compacte din aceasta serie.

Extensie tip board, extensie tip adapter sau modul functii speciale ce nu poate fi utilizat cu unitatea de baza sau unitati de extensie compacte din aceasta serie.



2.9.2 Module si adaptoare pentru numarare rapida FX2N-1HC

In plus fata de canalele de numarare rapida ce se pot implementa direct pe unitatile de baza FX, modulul FX2N-1HC ofera utilizatorului posibilitate implementarii unor canale de numarare rapida suplimentare. Posibilitatile de numarare includ contorizarea a una sau dou faze, cu frecvente de pana la 50 kHz, pe 16 sau 32 bit.

Doua iesiri digitale pe tranzistor pentru functii de comparare, configurabile separat. In acest fel se pot implementa intr-un mod economic taskuri simple de pozitionare. In plus, FX2N-1HC poate fi utilizat ca si counter circular.



2.9.2 Module si adaptoare pentru numarare rapida

FX3U-4HSX-ADP si FX3U-2HSY-ADP

Aceste adaptoare permit implementarea fara accesorii suplimentare a aplicatiilor de pozitionare.

FX3U-4HSX-ADP ofera patru intrari de numarare rapida pana la 200 kHz, in timp ce FX3U-2HSY-ADP ofera doua canale de iesire in frecventa pana la 200 kHz.



2.9.2 Module si adaptoare pentru numarare rapida

se poate utiliza cu unitati de baza din aceasta serie

nu se poate utiliza cu unitati de baza din aceasta serie.

Caracteristici de baza si compatibilitati de utilizare




FX2N-1PG-E, FX2N-10PG

Modulele de pozitionare FX2N-1PG-E si FX2N-10PG sunt solutii economice pentru aplicatii de control al unei axe. Se poate utiliza cu actionari servo sau motoare pas cu pas. Modul de comanda este digitala, cu trenuri de impulsuri.

Ambele module se pot utiliza cu unitatile de baza FX2N si FX3U. Parametrii si datele de pozitionare se transmit direct prin programul de automat programabil, fara a mai fi necesare aceesorii sau medii separate de configurare. Frecventa maxima si tipul iesirii este de 100 kHz, open colector pentru FX2N-1PG-E, respectiv 1MHz, iesire diferentiala in cazul FX2N-10PG. Ambele module permit functii pentru comanda manuala sau automata a deplasarii.




FX3U-20SSC-H

Modulul SSCNET III FX3U-20SSC-H se poate utiliza numai cu unitati de baza FX3U si permite solutii economice pentru aplicatii de mare viteza si precizie. Tehnologia plug-and-play SSCNET pe cablu optic reduce timpul necesar pentru setare, asigurand in acelasi timp posibilitatea de montare la distanta mai mare a actionarilor servo.

Parametrii servo si informatiile de pozitie necesare pentru FX3U-20SSC-H se seteaza usor prin intermediul conexiunii cu unitatea de baza FX3U din mediul de configurare FX Configurator-FP ce ruleaza pe PC sub Windows.



2.9.4 Module de retea Ethernet

FX2NC-ENET-ADP

Modulul de comunicatie de tip adapter FX2NC-ENET-ADP este un modul Ethernet, 10BASE-T, ce se poate utiliza cu unitati de baza FX1S, FX1N, FX2NC, FX2N*

FX2NC-ENET-ADP permite transferul, monitorizarea si testarea secventelor de program prin retea Ethernet de la un PC (din mediile GX Developer sau MX Component; este necesar ca pe PC sa fie instalat un driver standard de tip virtual COM port).

* Note: Pentru montarea la unitati de baza FX1S, FX1N este necesar adaptorul FX1N-CNV-BD. Pentru montarea la unitati de baza FX2N este necesar adaptorul FX2N-CNV-BD.



2.9.4 Module de retea Ethernet

FX3U-ENET

Modulul de comunicatie FX3U-ENET face posibila conectarea directa a sistemelor la retele Ethernet.

FX3U-ENET permite atat un transfer rapid de date cu sistemele de monitorizare si control cat si transferul programului si celelate functii asociate, precum functiile de monitorizare, test etc. Modulul suporta de asemenea conexiunea Pear to Peer si MC Protocol. Acesta este usor de parametrizat folosind software-ul de configurare FX Configurator-EN.




Reteaua Profibus/DPpermite comunicatia intre modulul master si modulele slave descentralizate cu o rata de transfer de pana la 12 Mbps. Caracterul standard al retelei face posibila conectarea simpla si rapida a automatelor MELSEC ca master cu senzori sau elemente de executie chiar si de la producatori diferiti.

De asemenea un automat MELSEC, functionand ca slave intr-o retea Profibus/DP, poate executa taskuri de control descentralizate si in acelasi timp, schimbul de date cu modulul master Profibus/DP.

Reteaua Profibus/DP utilizeaza tehnologie RS485 si cablu ecranat cu doua fire, ceea ce asigura costuri reduse de cablare.




FX0N-32NT-DP permite integrarea unui automat din seria MELSEC FX ca slave in retele Profibus/DP.

FX0N-32NT-DP




Prin FX3U-64DP-M un automat MELSEC FX3U poate juca rolul de master clasa 1 intr-o retea Profibus/DP si face posibila implenterea sistemelor de control descentralizate. Modulul master Profibus/DP FX3U este usor de configurat cu mediul software GX Configurator-DP.

FX3U-64DP-M




FX2N-32DP-IF

Statia remote I/O FX2N-32DP-IF include, in format compact, interfata de comunicatie Profibus/DP si permite configuratii de pana la 256 puncte I/O si 8 module de functii speciale, dupa reguli de configurare similare unitatilor de baza FX2N.

Statia remote I/O FX2N-32DP-IF nu include functia de unitate de baza (nu poate executa taskuri locale de control) ci numai functia de legatura cu reteaua a modulelor I/O digitale si a modulelor speciale atasate. Cu un automat FX3U echipat cu un modul FX3U-64DP-M ca modul master si statii remote I/O FX2N-32DP-IF pot fi realizate sisteme Profibus/DP foarte economice, utilizand numai componente din seria FX.




Modulul Master CC-Link FX2N-16CCL-M

Modulul master CC-Link FX2N-16CCL-M permite conectarea unui automat FX ca statie master intr-un sistem distribuit CC-Link.

Setarea tuturor modulelor din retea se realizeaza direct, prin modulul master.

Permite conectarea a pana la 15 module distribuite si statii inteligente remote (7 module I/O si 8 module inteligente). Maxim doua module master pot fi conectate intr-un sistem cu unitiati de baza FX1N sau FX2N.

Lungimea maxima a retelei, fara repetoare, este de 1200 m.




Modulul de comunicatie CC-Link FX2N-32CCL

Modulul FX2N-32CCL permite conectarea prin retea CC-Link cu un sistem PLC superior ca master. Prin acest tip de retea automatele programabile FX pot comunica cu toate celelalte automatele MELSEC, cu celelalte echipamente Mitsubishi precum convertizoare de frecventa, actionari servo, HMI, roboti precum si cu echipamente de la terti.

In acest fel, structura distribuita CC-Link poate fi extinsa cu module standard de intrari / iesiri din seria FX pana la limita de 256 I/O.






nu se poate utiliza cu unitati de baza din aceasta serie



2.9.7 Modulul de retea DeviceNet

DeviceNet este o solutie economica pentru integrarea in retea a echipamentelor terminale. Pana la 64 de device-uri, inclusiv masterul, pot fi integrate intr-o retea. Suportul de comunicatie utilizat este cablu torsadat si ecranat cu doua perechi de fire.

Modulul slave DeviceNet FX2N-64DNET se poate utiliza pentru integrarea sistemelor FX2N si FX3U in retele DeviceNet.

FX2N-64DNET poate comunica atat cu masterul – comunicatie master/slave - cat si cu alt nod al retelei in sistemul client/server.

Comunicatia intre unitatea de baza si memoria interna a modulului FX2N-64DNET se face prin instructiuni FROM / TO.



2.9.8 Module de retea ASiReteaua Actuator Sensor interface (AS interface sau ASi) este o retea standard, pentru nivelul cel mai de jos al procesului. Reteaua ASi este versatila, foarte flexibila, in mod particular foarte usor de instalat si este adecvata pentru interfata cu senzori, elemente de executie si module pentru I/O digitale.

Modulul FX2N-32ASI-M se poate utiliza ca modul master ASi in configuratii FX1N, FX2N sau FX3U. FX2N-32ASI-M poate controla pana la 31 de unitati slave cu pana la 4 intrari si 4 iesiri pe unitate. Include un afisaj cu doi digiti LED pentru monitorizarea si diagnosticarea retelei.



2.9.10 Adaptoare si module de interfataPentru comunicatia seriala este disponibila o gama larga de module si adaptoare de interfata. Mai jos sunt prezentate numai cateva astfel de module, in tabelul din pagina urmatoare fiind prezentata intreaga gama.

Modulul de interfata RS232C de tip board FX2N-232-BD

Vedere din spate; conexiune PLC

Modul de comunicatie tip adapter

FX3U-232ADP (interfata RS232C)




Modulul de interfata FX2N-232IF se poate utiliza cu unitati de baza FX2N, FX2NC si FX3U. Ofera o interfata RS232C, ce se poate utiliza pentru comunicarea cu PC-uri, imprimante seriale, modemuri, cititoare de coduri de bare, etc. Comunicatia este administrata prin programul de PLC. Atat datele transmise, cat si cele receptionate sunt stocate in bufferele proprii ale modulului.

Modulul de interfata FX2N-232IF (cu conectare in partea dreapta)



2.9.11 Accesorii pentru module de comunicatie

Adaptoare de conexiune

Adaptoarele de conexiune (denumite FX-CNV-BD) se monteaza direct pe unitatea de baza. Acestea sunt necesare pentru conectarea modulelor de comunicatie de tip FX-ADP (FX0N-232-ADP, FX2NC-485-ADP, etc.) in partea dreapta a unitatilor de baza.



2.9.11 Adaptoare de magistarala

Adaptorul de magistrala FX2N-CNV-IF permite integrarea modulelor I/O si a modulelor speciale din vechea serie FX in sisteme cu unitati de baza FX2N.

FX2N-CNV-IF

Compatibilitatese poate utiliza cu unitati de baza din aceasta serie




2.9.12 Adaptoare analogice setpoint

Aceste adaptoare analogice setpoint permit utilizatorului setarea a 8 valori de tip analogic. Valorile cuprinse intre 0 si 255 corespunzatoare pozitiilor potentiometrelor sunt cititite in controller si se pot utiliza in program ca valori prescrise pentru timere, contoare sau registri de date.

Fiecare potentiometru se poate citi si echivalent cu un comutator rotativ cu 11 pozitii (pozitiile de la 0 la 10).

Valorile setate prin potentiometre se citesc prin programul de automat cu instructiunea dedicata VRRD, daca potentiometrele se utilizeaza in modul analogic si cu instructiunea VRSC, daca potentiometrele se utilizeaza ca si comutatoare rotative.

Adaptoarele analogice setpoint se instaleaza direct pe unitatea de baza, nu ocupa spatiu suplimentar si nu necesita sursa de alimentare separata.



2.9.12 Adaptoare analogice setpoint





2.10 Configurarea sistemelor

Un sistem FX minimal consta in unitatea de baza propriu-zisa; aceasta include sursa, unitatea centrala si un numar de I/O, in functie de model. Sistemul se poate extinde prin adaugarea de module de extensie I/O digitale sau module pentru functii speciale. Optiunile disponibile sunt prezentate in sectiunile 2.8 si 2.9.

Unitati de baza

Unitatile de baza sunt disponibile cu un numar diferit de I/O de la 10 la 128 de puncte. Configuratia maxima posibila in seria FX ajunge la 384 puncte in cazul FX3U.

Unitati de extensie de tip board

Unitatile de extensie de tip board se instaleaza direct pe unitatile de baza, nu ocupa spatiu suplimentar si nu ocupa puncte I/O in spatiul de adresare al CPU-ului. Sunt disponibile pentru un numar redus de I/O (2 la 4) si pot fi utilizate impreuna cu unitati de baza FX1S si FX1N. In acelasi format sunt disponibile si module de interfata RS232 sau RS485.




Module de extensie I/O

Pentru extinederea numarului de intari / iesiri a unitatilor de baza FX1N, FX2N si FX3U sunt disponibile unitati de extensie modulare (care nu sunt echipate cu sursa de alimentare proprie) si unitati de extensie compacte (care inglobeaza si o sursa de alimentare). Pentru unitatile de extensie modulare, alimentate din unitatea de baza, trebuie calculat consumul din sursa de 5Vcc de pe magistarala, intrucat acesta suporta un numar limitat de module de extensie.

Module de Functii Speciale / Adaptoare Speciale

O gama larga de module de extensie pentru functii speciale este disponibila pentru automatele FX1N, FX2N si FX3U. Acestea acopera functii de comunicatie in retea, control analogic, procesare de semnale de temperatura, iesiri in frecventa, etc. (pentru mai multe detalii va rugam sa vedeti sectiunea 2.9)




Posibilitati de extensie



2.10.1 Module tip adapter (ADP) FX3U

Pana la 10 module de tip adapter pot fi instalate in partea stanga a unitatilor de baza FX3U. Utilizarea modulelor de tip adapter trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

Module de intrari / iesiri de tip adapter High-speed

La o unitate de baza FX3U pot fi conectate maxim doua module high-speed de intrari FX3U-4HSX-ADP si maxim doua module high-seed de iesiri FX3U-2HSY-ADP.

In cazul in care in partea stanga a unitatii de baza mai urmeaza sa se monteze si alte tipuri de module, modulele I/O high-speed trebuie conectate cu prioritate (primele). Un modul special high-speed I/O nu trebuie montat in partea stanga a unui modul de comunicatie sau a unui modul analogic.




Utilizarea combinata a modulelor analogice si de comunicatie tip ADP

Modulele analogice si de comunicatie de tip adapter pot fi conectate la magistarala ADP numai prin intermediul unui adaptor de magistrala sau al unei interfete de tip board.




Utilizarea combinata a modulelor de comunicatie ADP si de tip board

Cand in locul unui adaptor de magistrala FX3U-CNV-BD este utilizat un modul de interfata tip board FX3U-232-BD, FX3U-422-BD, FX3U-485-BD, sau FX3U-USB-BD, se mai poate utiliza numai un singur modul ADP FX3U-232ADP sau FX3U-485ADP.




Utilizarea combinata a modulelor ADP I/O high-speed, a modulelor analogice si de comunicatie de tip ADP

Cand toate aceste tipuri de module sunt utilizate impreuna, conectati modulele high-speed imediat in partea stanga a unitatii de baza. Aceste module nu pot fi conecate in partea stanga a modulelor analogice sau de comunicatie.



2.10.2 Reguli de baza pentru configurarea sistemelor

Urmatoarele aspecte trebuie avute in vedere cand se configureaza un sistem cu unitati de extensie pentru I/O digitale si module cu functii speciale:

• Capaciatea sursei de 5 Vcc de pe magistrala

• Capaciatea sursei de 24 Vcc

• Numarul total de puncte I/O trebuie sa fie mai mic decat numarulmaxim suportat de unitatea de baza utilizata.Figura din pagina urmatoare prezinta module de repartizare aconsumurilor in cazul unei configuratii FX3U.



2.10.2 Reguli de baza pentru configurarea sistemelor

* Modulele de extensie si modulele pentru functii speciale se alimenteaza din unitatea de baza, din unitatea de extensie compacta (cu sursa proprie) sau din modulul sursa cel mai apropiat, din stanga acestora.



2.10.2 Reguli de baza pentru configurarea sistemelorCalculul consumurilor

Alimentarea modulelor de extensie este asigurata din sursa interna a unitatii de baza, din sursa interna a unitatilor de extensie compacte, sau dintr-un modul sursa, disponibil numai in cazul sistemelor FX3U.

Exista trei tipuri de surse interne:- 5Vcc- 24Vcc (pentru utilizarea interna)- 24Vcc pentru utilizari externe (numai pentru unitatile de baza cu alimentare in ca).

Tabelul de mai jos prezinta capacitatile acestor surse, functie de tipul unitatii de baza:



2.10.3 Matricea de calcul a surselor In matricea de calcul de mai jos, valoarea din celula aflata la intersectia dintre numarul de intrari adaugate in sistem (axa orizontala) cu numarul de iesiri adaugate in sistem (axa verticala) indica rezerva de curent a configuratiei.

Matricea de calcul pentru FX3U-16MR/ES, FX3U-16MT/ES, FX3U-16MT/ESS, FX3U-32MR/ES, FX3U-32MT/ES or FX3U-32MT/ESS:



2.10.3 Matricea de calcul a surselor

Matricea de calcul pentru FX3U-48MR/ES, FX3U-48MT/ES, FX3U-48MT/ESS, FX3U-64MR/ES, FX3U-64MT/ES, FX3U-64MT/ESS, FX3U-80MR/ES, FX3U-80MT/ES, FX3U-80MT/ESS, FX3U-128MR/ES, FX3U-128MT/ES sau FX3U-128MT/ESS:




Unitati de baza cu alimentare in cc

Deoarece unitatile de baza cu alimentare in cc nu sunt echipate cu iesire sursa 24Vcc pentru utilizari externe, acestea prezinta restrictii suplimentare de extensibilitate.

Matricea prezentata mai jos indica limitele de extensibilitate atunci cand valoarea tensinii sursei de alimentare se incadreaza intre 16.8 V si 19.2 V.

Limite de extensibilitate pentru FX3U-16MR/DS, FX3U-16MT/DS, FX3U-16MT/DSS, FX3U-32MR/DS, FX3U-32MT/DS sau FX3U-32MT/DSS:




Limite de extensibilitate pentru FX3U-48MR/DS, FX3U-48MT/DS, FX3U-48MT/DSS, FX3U-64MR/DS, FX3U-64MT/DS, FX3U-64MT/DSS, FX3U-80MR/DS, FX3U-80MT/DS sau FX3U-80MT/DSS:



2.11 Alocarea intrarilor / iesirilor

Alocarea intrarilor / iesirilor in configuratiile MELSEC FX este fixa si nu poate fi modificata.

La punerea sub tensiune, unitatea de baza aloca automat adresele intrarilor / iesirilor (X/Y) pentru unitatile de extensie modulare si compacte conectate in sistem.

In acest fel nu este necesara precizarea adreselor intrarilor / iesirilor printr-o procedura de parametrizare. Pentru modulele de functii speciale nu se aloca adrese de intrari / iesiri.



2.11.1 Conceptul de alocare a I/O

Numerotarea intrarilor / iesirilor (X/Y) se face in sistemul octal

Se utilizeaza numai cifrele de la 0 la 7. Dupa 7 urmeaza 10 si nu 8.

Tabelul alaturat prezinta corespondenta intre sistemul zecimal si cel octal de numerotare:



2.11.1 Conceptul de alocare a I/O

Numerotarea intrarilor / iesirilor de pe modulele si unitatile compacte de extensie

Alocarea intrarilor / iesirilor de pe modulele adaugate in sistem se face in continuarea celor alocate pentru modulele anterioare, in ordine crescatoare de la stanga (unitatea de baza) la dreapta.

Pentru fiecare modul punctele I/O se aloca incepand cu multiplu intreg de 8 (digitul mai putin semnificativ trebuie sa inceapa cu 0). De exemplu, cand ultima iesire alocata pe modulul anterior este Y43, iesirile de pe urmatorul modul se aloca incepand cu Y50.



2.11.2 Adresele modulelor de functii speciale

Modul functii speciale 0



Cum la o unitate de baza se pot adauga mai multe module de functii speciale este necesar ca fiecare modul sa aibe un identificator unic in asa fel incat sa poata fi adresat pentru transferul de date. In cazul seriei FX fiecarui modul de functii speciale ii este alocata in mod automat o adresa cuprinsa intre 0 si 7, consecutiv de la stanga la dreapta, in functie de pozitia pe care o ocupa fizic fata de unitatea de baza.



3. GX Developer Exemplele din aceste curs sunt create in mediul de programare si monitorizare GX Developer.

GX-Developer este un pachet de software ce ruleaza sub Windows si permite utilizatorilor editarea programelor pentru automatele programabile Mitsubishi.

A fost dezvoltat de Mitsubishi Electric si este derivat din mediul mai vechi, destul de popular, “MEDOC” ce rula sub DOS.



3.1 Avantajele GX Developer

GX Developer este un software Windows si acest lucru ii confera trasaturi avansate ce includ:

• Toate functiile pot fi accesate rapid utilizand butoane, din structura de meniuri sau prin combinatii de taste.

• Simbolurile Ladder Diagram se acceseaza rapid, atat din bara de icon-uri cat si folosind combinatii de taste.

• Modificarile pot fi facute rapid, atat in modul off-line cat si On-line. Modificarile se pot inscrie automat, chiar daca PLC-ul este in modul Run.

• Utilizarea fara restrictii a clipboardului Windows permite editarea rapida si eficienta a programului.



3.1 Avantajele GX Developer

• Sunt oferite facilitati de monitorizare ce includ grupuri compacte de date, liste predefinite de date, monitorizarea directa a bufferelor de memorie a modulelor de functii speciale. Elemente diferite ale programului ladder pot fi monitorizate de asemenea simultan.

• Functii avansate de diagnosticare si cautare a erorilor.

• Posibilitati dezvoltate de documentatie program si help contextual

• Facilitati pentru dezvoltarea structurata a programelor, pentru o urmarire si depanare mai usoara a programelor complexe.



3.2 Configurarea mediului de programareProcedura: Se lanseaza GX Developer de pe desktop sau din Programs > MELSOFT Applications.

Ecranul initial arata ca in imaginea de mai jos.



3.2 Configurarea mediului de programare

Din meniul principal se selecteaza View si apoi Toolbar. Deselectati optiunile care nu sunt marcate X, selecati OK si ecranul va arata ca in figura alaturata.



4. Crearea unui proiect

4.1 Examplu program PLC (Ex _Prog1)

Acest program permite comutarea ON/OFF a unei iesiri, de exemplu Y0, cu o frecventa controlata, de exemplu 1 secunda ON, 1 secunda OFF. Iesirea Y1 va avea o stare inversa iesirii Y0. Cand Y0 este OFF Y1 este ON si vice versa.

Programul PLC Ladder Diagram



4.1.1 Numarul de linie

In descrierile care urmeaza se vor face referiri la numerele de linie. Un numar de linie este numarul pasului de program al primului element al liniei respective.

Din acest motiv nu vor creste in mod consecutiv cu o pozitie de la linia curenta la cea urmatoare si va depinde de numarul de pasi de program utilizati de elementele liniei curente. Numarul de pasi de program utilizati de fiecare element al liniei variaza in functie de automatul utilizat.



4.2 Inceperea unui proiect

Din meniul Project se selecteaza New Project:

In fereastra New Project se fac selectiile ca in imaginea alaturata:



4.3 Simbolurile Ladder Diagram

• Contact normal deschis

• Contact normal inchis

• Contact normal deschis - conexiune paralela

• Contact normal inchis - conexiune paralela

• Linie (conexiune) verticala

• Linie (conexiune) orizontala

• Bobina

• Functie

Editarea programului in modul Ladder Diagram se poate face fie:

• utilizand mouse-ul pentru selectarea elementului necesar.

• utilizand tasata functionala corespunzatoare

elementului mecsar.



4.4 Structura de proiect (Project Data List)

Structura de proiect este afisata in partea stanga a ferestrei de editare a proiectului, ca in imaginea de mai jos. Este utilizata pentru navigarea usoara intre diversele elemente ale proiectului. Formatul listei nu este identic pentru toate unitatile PLC, acest format depinzand de modelul de PLC pentru care este creat proiectul.



4.5 Afisarea / ascunderea ferestrei Project Data List

Din meniul principal se selecteaza View si se puncteaza Project data list pentru selectare sau deselectare. Se poate utiliza si combinatia de taste asociata Alt+0.

Noua forma de afisare este prezentata alaturat.



4.6 Editarea in modul Ladder Diagram- Introducerea primului contact, contact normal deschis X0 - Folosind mousul sau tasta “F5” se selecteaza contactul normal deschis

- Se introduce de la tasatatura X0.

Introducerea celui de al doilea contact, contact normal inchis T1. Utilizand tasataura, se introduce:- T1- Select OK



4.6 Editarea in modul Ladder DiagramOutput, Timer T0:- Tasta functionala "F7"- T0- Spatiu- K10

Similar se editeaza si restul secventei din imaginea alaturata.



4.7 Conversia in formatul lista de instructiuni

Selectati functia Convert. Alternative click pe oricare din butoanele alaturate sau si mai simplu apasati tasta F4.



4.8 Salvarea Proiectului

• Pentru salvarea proiectului pe hard disk se poate proceda astfel:

• Din meniul principal se selecteaza Project si apoi Save.

• Se apasa click pe butonul din tool bar.



5. Modul de editare Instruction List (lista instructiuni)

5.1 Programul Ex_Prog1 in format Instruction List

Pentru vizualizarea programului Ex_Prog1 in modul Instruction List, din meniul principal se fac urmatoarele selectii:

- View

- Instruction List



5.1 Modul de editare Instruction List (Ex_Prog1)

Formatul de editare Instruction List -

Ex_Prog1

Formatul de editare Ladder Diagram- Ex_Prog1



5.2 Explicatii referitoare la programarea in Instruction List

Inceperea unei linii de program (retea, rang de program)

Cand primul contact al unei linii de program este un contact normal deschis, in modul de editare Instruction List instructiunea echivalenta este:

- LD (Load).

Cand primul contact al unei linii de program este un contact normal inchis, in modul de editare Instruction List instructiunea echivalenta este:

- LDI (Load Inverse)



5.2 Explicatii referitoare la programarea in Instruction List

Contacte in Serie

Cand sunt necesare mai multe contacte in serie pentru a obtine o conditie de iesire, fiecare dintre acestea trebuie utilizate in variantele corecte, mormal deschis sau normal inchis.

de ex. X0 ON, T1 OFF

Ca bobina T0 sa fie alimentata, intrarea X0 trebuie sa fie activa si contactul T1 sa nu fie actionat. Aceasta secventa se transcrie in setul de instructiuni astfel:

LD X0ANI T0

Dupa contactul de inceput de linie, pentru orice alte contacte conectate in serie se folosesc urmatoarele instructiuni:

AND pentru contacte normal deschiseANI pentru contacte normal inchise



6. Functia de cautare

6.1 Cautarea unui pas de program

Se revine in modul Lader Diagram din meniul View Ex_Prog1 va arata ca mai jos

Din meniul principal se selecteaza Find/Replace. Apoi se selecteazaFind step no.



6.2 Cautarea unui device Din meniul Find/Replace, se selecteaza Find device. Se deschide fereastra de cautare din figura de mai jos:

Se introduce T0.

Se selecteaza Find Next.

In fereastra de editare Ladder Diagram cursorul este pozitionat pe bobina T0 din prima linie.

Prin selectarea din nou a butonului Find Next, cursorul este pozitionat pe urmatoarea pozitie unde este intalnit T0 (contactul normal deschis din linia 5).

Similar, selectand inca o data Find Next cursorul se repozitioneaza pe urmatoare aparitie a T0, in linia 10. Se repeta operatiunea Find Next pana cand toate elementele T0 sunt gasite. In acest moment se afiseaza o alta fereastra in care se semnalizeaza ca operatiunea de cautare este completa. Se selecteaza OK si apoi se inchide fereastra Find device.



6.3 Cautarea unei instructiuni

Din meniul principal se fac urmatoarele selectii.

- Find/Replace.

- Find instruction.

Utilizand bara de selectie din partea stanga se selecteaza simbolul de contact normal inchis si in casuta din partea dreapta se introduce de la tasatura T1.

Click buton Find Next



6.4 Lista de aparitii in program ale unui device (Cross Reference List)

Din meniul principal se selecteaza Find/Replace si apoi Cross reference list.

Este afisata fereastra alaturata:



6.4 Lista de aparitii in program ale unui device (Cross Reference List)

In fereastra Find device introduceti T0

Se selecteaza butonul Execute si toate aparitiile lui T0 in programul Ex_Prog1 vor fi afisate prin pasul de program si forma de aparitie, contact sau bobina.



6.5 Lista device-urilor utilizate

Din meniul principal se selecteaza Find/Replace si apoi List of used devices.

Fereastra care apare arata ca in imaginea alaturata.



6.5 Lista device-urilor utilizate in program

Se poate observa ca pentru X0 pe coloana de contact este marcat un asterisc '*‘. Acest lucru indica faptul ca X0 este utilizat sub forma de contact in proiectul Ex_Prog1.

Daca se introduce in fereastra Find device T0 si se comanda Execute se poate observa ca timerele T0 si T1 sunt marcate ca utilizate

de proiectul Ex_Prog1



7. Copierea proiectelor


Din meniul principal se selecteaza Project




Se modifica Project name in Ex_Prog2



8. Modificarea programului in modul de editare Ladder Diagrams


In acest moment Ex_Prog2 este identic cu Ex_Prog1.



8.2 Inserarea unui nou ContactComutarea intre modul “Insert” si “OverWrite” se face prin apasarea tastei <Insert> de la tastatura. Selectia curenta este afisata in una din casutele din bara de stare de jos. Utilizand tastele sageti sau mouse-ul se pozitioneaza cursorul pe contactul normal inchis al T1.

Pentru contact normal inchis se selecteaza sau se apasa F6 de la tasatura.

Se introduce contactul X1 si se apasa <Enter>

Linia 0 va include acum si contactul normal inchis al X1.



Se apasa tasata "Insert" pentru revenirea in modul “Overwrite”. Indicatia din bara de stare va redeveni si cursorul va deveni din nou albastru.

8.3 Schimbarea unui Device

Mutam cursorul pe contactul normal inchis al timer-ului T0 de pe linia 11. Prin dublu click cu mousul sau apasand tasta “Enter” este afisata fereastra din imaginea de mai jos



8.3 Schimbarea unui Device

Folosind selectorul de simboluri din stanga se selecteaza contactul normal deschis.

Se inlocuie T0 cu M8013 si se apasa OK. Se apasa F4 sau butoanele pentru compilarea modificarii facute. Programul va arata ca in imaginea de mai jos:




Se apasa butonul “Draw vertical line” sau direct de la tasataura <Shift>+F9

Se muta cursorul cu o linie mai jos si se selecteaza butonul “Output coil”. Se introduce C0 K10




Apoi se apasa F4 sau butonul pentru compilarea programului. Secventa editata va arata:

Cu cursorul pozitionat la inceputul liniei 16 se selecteaza contactul normal deschis al intrarii X2. Pentru introducerea instructiunii PLS M0 se selecteaza butonul din tool bar si se introduce de la tastatura PLS M0. Display-ul va arata:



8.4 Inserarea unei ramificatii Se selecteaza OK sau se apasa tasta <Enter>. Se apasa F4 sau pentru compilarea programului.

Se repeta procedura de mai sus pentru urmatoarea linie cu instructiune RESET pentru C0 (RST C0). Programul va arata in modul urmator:



8.5 Inserarea unui nou bloc (secventa) de program

Urmatoarele doua linii (din chenarul rosu) vor fi inserate dupa linia 11.



8.5 Inserarea unui nou bloc de program (secventa de program)

Cu cursorul pozitionat la inceputul linie 16, selectati Insert Line din meniul Edit:

Se introduc elementele de program din figura din pagina anterioara si se apasa F4 sau butoanele pentru compilarea programului.

Se repeta aceeasi procedura si pentru inserarea celei de a doua linii. Modificarile introduse vor arata ca in pagina anterioara.



9. Functia de stergere9.1 Consideratii generale

Cand se modifica un program Ladder Diagram, poate deveni necesara nu numai adaugarea de secvente de program, ci si stergerea unei parti / unor parti de program.

Proiectul Ex_Prog3 va fi utilizat pentru exemplificarea posibilitatilor de stergere in program:

• a unui contact

• a unei parti de linie.

• a unei linii intregi

• mai multe linii dintr-o singura operatiune de stergere

Dupa toate modificarile ce se vor face programul Ex_Prog3 va arata ca in figura de mai jos:



9.2 Stergerea unui contact

Se pozitioneaza cursorul pe contactul normal inchis X1.

Pentru stergerea contactului X1, se selecteaza cu tasta F9 linia orizontala:

Se apasa F4 sau butoanele pentru compilarea modificarii facute. Programul va arata:




Vom sterge ramificatia din linia 5. Se pozitioneaza cursorul pe ramificatia de pe linia 5 ca in imaginea de mai jos.

Din meniul Edit se selecteaza Delete Line sau se utilizeaza combinatia rapida de taste "Shift+Delete“.




Se apasa tasat F4 sau butoanele pentru compilarea modificarilor



9.4 Stergerea unei linii

Obs: Numarul liniei s-a schimbat dupa compilare!

Se pozitioneaza cursorul la inceputul liniei 5 in partea stanga a zonei de editare (in partea stanga a barei de potential). Se selecteaza meniul Edit si apoi Delete line sau prin apasarea simultana a tastelor "Shift+Delete“. Linia va fi stearsa in intregime si programul va arata ca in imaginea de mai jos:

Dupa compilare observati schimbarea numarului de linie:



9.5 Stergerea mai multor linii

Se apasa click cu mouse-ul la inceputul liniei 5, in partea stanga a zonei de editare. Cu butonul stanga apasat se selecteaza secventa de program pana la functia RST C0 in linia 22. Se elibereaza butonul mouse-ului. Programul va arata ca in imaginea alaturata.



10. Crearea documentatiei de program 10.1 Un nou exemplu de program: Ex_Prog4

Din meniul Project, se selecteaza New Project sau mai simplu apasati tasatele <Ctrl>+N. Se va deschide fereastra “New Project” alaturata.



10.1 Noul exemplu de program: Ex_Prog4

Introduceti secventa de program Ladder Diagram conform procedurilor descrise in sectiunile precedente ale acestui curs.



10.2 Utilizarea comentariilor

Puncte generale

Urmatoarea sectiune prezinta cateva facilitati oferite de GX Developer in ceea ce priveste introducerea comentariile in program. Inainte de a proceda la descrierea acestor facilitati, este necesara clarificarea catorva aspecte privind optiunile de includere a comentariilor de block (Statements) si de bobina (Notes) in programul sursa si posibilitatile de incarcare a acestora in memoria program impreuna cu codul.

Diferente

Urmatoarele setari sunt diferite, functie de seria de PLC selectata.




Comentarii de bloc / Comentarii de bobina (Statements/Notes)

Pentru selectia Separate comentariile de bloc (statements) si comentariile de bobina (Notes) se salveaza numai in structura de proiect. Daca se transfera proiectul din PLC aceste comentarii vor fi afisate (refacute) numai daca exista pe PC-ul cu care se lucreaza proiectul sursa ce contine aceste informatii.




Comentariile

Pot fi inscrise in PLC impreuna cu programul cod daca in meniul de optiuni de transfer se selecteaza si optiunea “COMMENT”:



Butoanele referitoare la comentarii:

Sunt disponibile trei butoane pentru selectarea optiunile privind comentariile:

Aceste butoane se pot utiliza numai in starea ‘Write’ a programului si au actiune cu retinere: click pentru activare, click din nou pentru dezactivare.


Pentru a fi posibil transferul comentariilor in memoria interna a PLC-ului trebuie alocata o zona de memorie prin parametrizare (PLC Parameter editor):



10.3 Comentarii pentru device-uri

Cu programul Ex_Prog4 in fereastra de editare

se selecteaza butonul Comments:

Introduceti comentariul "START" in text box si apasati Enter sau click OK.

Mutati cursorul pe X1 si apasati <Enter> sau dublu click din mouse. Repetati procedura pentru Y0 si introduceti comentariile ca in figura de mai jos.



10.4 Accesarea comentariilor din structura de proiect

Vizualizarea si editarea comentariilor se poate face si in format tabelar prin accesarea din navigatorul de proiect a directorului Device comment > COMMENT




GX Developer va limita formatul de afisare la 4 x 8 sau 3 x 5 caractere, in functie de setarea din meniul View >>> Comment format



10.5 Formatul comentariilor Reamintim ca structura de proiect poate fi comutata on/off cu butonul sau prin activarea / dezactivarea selectorului Project Data List din meniul View.




Completati comentariile programului ladder ca in figura alaturata.



10.6 Comentariile de block (Statements )

Cu programul Ex_Prog4 in fereastra de editare se selecteaza butonul Statement:



10.6 Comentariile de bloc (Statements)

Completati programul ladder ca in figura alaturata.



11. Domeniul intrarilor / iesirilor

11.1 Verificare domeniului de intrari / iesiri

Din structura de proiect, se acceseaza prin dublu click meniul

Parameter >>> PLC Parameter



11. Domeniul intrarilor / iesirilor

Domeniile posibile de alocare sunt prezentate in coloanele din partea dreapta. Functie de configuratia utilizata limitele “Start” si “End” se pot modifica. Dupa setare folositi butonul Check pentru verificarea de catre sistem a corectitudinii domeniilor setate.



12. Incarcarea unui proiect in PLC

12.1 Setarea canalului de comunicatie

Din meniul Online, selectati Transfer Setup:




Va apare fereastra din imaginea de mai jos:




Dublu click pe butonul galben PC side I/F- Serial. >>> va apare urmatoarea fereastra de dialog:

Selectati RS-232C si portul COM pe care aveti conectat cablul de transfer si click OK




Click pe butonul Connection Test pentru a verifica daca este OK comunicatia PC-PLC.



12.1.1 Setarea rutei de comunicatie

Pentru a obtine o imagine a rutelor de conexiune posibile selectati butonul System image



12.2 Stergerea memoriei PLC

Procedura:

Selectati Clear PLC Memory din meniul Online Menu:

Cand apare fereastra de mai jos, comandati

Execution:



12.3 Inscrierea programului in PLC

Din meniul principal, selectati

Online >>> Write to PLC.



12.3 Inscrierea programului in PLC

Se va deschide fereastra de transfer alaturata

Pentru ca atat programul cat si parametrii proiectului Ex_Prog4 sa fie transferati in PLC, selectati butonul Param+Prog



13. Executarea unui program

Lansarea in executie (rularea) proiectului Ex_Prog4 – programul Ladder Diagram din GX Developer, se face in modul urmator:

Comutatorul RUN/STOP de pe unitatea de baza se comuta pe pozitia RUN. Intrarea X0 se comuta ON si apoi OFF. Y0 va ramane in stare ON.

Se comuta intrarea X2 in mod repetat si se observa ca dupa 10 operatii iesirea Y1 va incepe sa comute intermitent cu frecventa de 1Hz.

Dezactivati momentan intrarea X3 si observati ca Y1 va comuta in stare OFF. (Observati ca pentru functia de RESET este utilizat contact normal inchis si ca pentru validarea contorizarii intrarea X3 trebuie sa fie in stare ON)

Activati momentan X1 si observati ca Y0 va comuta OFF.



14. Functia de monitorizare


Din meniul principal se selecteaza Online >>> Monitor




In modul Monitor programul Ladder Diagram Ex_Prog4, va arata ca in imaginea alaturata.

Repetati operatiile descrise in capitolul anterior. Valoarea curenta a contorului se poate vedea sub valoarea prescrisa. Toate contactele si bobinele in stare ON sunt monitorizate in albastru:



14.3 Monitorizarea device-urilor

Din meniul principal selectati Online >>> Monitor



14.3 Monitorizarea device-urilorVa apare urmatoarea fereastra

Selectati Register devices pentru a se deschide fereastra alaturata Register device




Folosind butonul Register introduceti in lista device-urile de mai jos. Dupa introducerea tuturor device-urilor apasati butonul Cancel.

- C0

- X0

- X1

- X2

- X3

- Y0

- Y1

- M8013




Selectati butonul Start Monitor si in fereastra vor fi monitorizate valorilor

curente ale device-urilor definite in lista.



14.4 Monitorizarea simultana a programului si a device-urilor

Din meniul principal, selectati Window >>> Tile horizontally:



14.4 Monitorizarea simultana a programului si a device-urilorProgramul in format Ladder Diagram va fi afisat impreuna cu fereasta de monitorizare a device-uri.



15. Verificarea programului

15.1 Verificarea Exemplelor de Program

Introduceti programul urmator:

Din meniul Project, selectati New Project.




Modificati programul de pe PC ca in imaginea alaturata

Transferati in PLC programul conform procedurilor descrise anterior




Din meniul Online, selectati

Verify with PLC Va apare urmatoarea fereastra



16. Transferul programului din PLC - Upload

Exista doua scenarii posibile cand este necesar sa transferam programul din PLC in GX-Developer:

• Cand fisierele sursa GX-Developer nu sunt disponibile se poate face transferul din PLC si salvarea in forma bruta a programului. Ulterior se poat adauga comentarii pe baza schemelor electrice.

• In unele situatii este necesar sa stim ce program este incarcat in PLC, deoarece, in urma unor modificari succesive asupra programului original, s-a pierdut informatia referitoare la varianta curenta a programului.




• Din meniul Project deschideti un proiect nou cu numele Ex_Prog5

Selectati Online >>> Read from

PLC




1. Selectati butonul Param+Prog asa cum este indicat in imaginea alaturata

2. Selectati Execute

3. Save Ex_Prog5



17. Modul de editare SFC (Sequential Function Chart ) / Succesiune de Stari• SFC este un mod de editare grafic ce permite o reprezentare sub forma de

diagrama a secventelor de prgram —> flowchart (succesiune de stari)

• Modul de editare SFC permis de GX Developer asigura compatibiliatea cu standardul IEC 1131.3 care are la baza standardul francez Grafcet (IEC 848)

• Permite programarea structurata si o diagnoza rapida

• Elementele de baza sunt blocuri de program numite stari si tranzitii

• O stare reprezinta o secventa de program care se executa pana cand se indeplineste conditia de tranzitie la o alta stare.

• Modul de editare SFC permite o editare mai usoara a taskurilor complexe prin divizarea acestora in parti mai mici si mai usor de urmarit

• Fiecare element (stare sau actiune) poate fi editat in modul LD sau IL

• GX Developer-SFC permite comutarea intre modul IL si LD



17.1 Elemente SFC

SFC este un limbaj structurat ce permite o reprezentare mai clara a poceselor complexe. Uzual un proces poate fi divizat in stari si tranzitii.



17.1.1 Stari

O stare reprezinta atat o secventa de una sau mai multe actiuni;exista si stari in care nu se executa nici o actiune. De exemplu o actiune poate consta in setarea unui device de tip boolean sau startul programului PLC.

Fiecare secventa de program poate fi editata in orice limbaj, chiar si in limbajul SFC.



17.1.2 Tranzitiile

Trecerea dintr-o stare in alta este determinata de indeplinirea unei conditii denumita conditie de tranzitie. In momentul in care o conditie de tranzitie este indeplinita se activeaza urmatoarea stare.

Conditiile de tranzitie se pot edita in oricare din modurile IL sau LD, mai putin tot in modul SFC.



17.1.3 Starea initiala

Fiecare program SFC incepe cu o stare initiala.

Starea initiala este tratata ca si celelalte stari obisnuite si prin programare i se pot aloca diverse actiuni.



17.2 Reguli de comutare a starilor

17.2.1 Divergenta in stari paralele

• O ramificatie paralela este permisa numai dupa tranzitie.

• Inainte de o divergenta in stari paralele nu poate exista decat o singura conditie de tranzitie.

In momentul in care conditia de tranzitie dinaintea divergentei se indeplineste, ambele stari sunt procesate intr-un mod independent.



17.2.2 Convergenta starilor paralele

Dupa procesarea ambelor stari Step 1 si Step 2 si indeplinirea conditiei de tranzitie va fi executat urmatorul pas.

Convergenta starilor paralele trebuie urmata de o tranzitie.



17.2.3 Divergenta selectiva

• Divergenta selectiva este posibila numai inaintea tranzitiilor. Procesarea uneia sau alteia dintre stari este functie de indeplinirea conditiilor de tranzitie.

• Daca mai multe conditii se indeplinesc simultan, prioritatea de executare este determinata de pozitia ocupata de stare in diagrama; se va rula starea cea mai din stanga.



17.2.4 Convergenta selectiva

Cand conditia de tranzitie devine TRUE, secventa urmatoare, comuna pentru starile anterioare, se executa.



17.2.5 Salturi peste stari

Cand in exemplul de mai sus conditia de salt (Transition 2) devine TRUE, starea 2 si 3 nu se mai proceseaza, controlul programului transferand-se catre starea 4.



17.2.6 Stari de Iesire si de Intrare

Starile de iesire si de intrare se folosesc pentru salturi in program. Starea de iesire si starea de intrare corespunzatoare trebuie sa aiba acelasi nume.



17.3 Examplu programare in SFC

Spalatorie auto1. O lampa indica starea de disponibilitate a spalatoriei.

2. Dupa apasarea butonului de start cadrul cu periile se deplaseaza inainte si inapoi.Se pulverizeaza apa pe masina pentru inmuierea murdariei. Periile sunt mentinute in stare Off.

3. Cadrul se deplaseaza inainte si inapoi cu periile in miscare de rotatie.

4. Pentru uscarea masinii cadrul se va deplasa din nou inainte si inapoi dar de aceasta data aer comprimat este suflat inspre masina. Periile sunt din nou oprite.

5. Terminarea programului de spalare este semnalizata prin aprinderea intermitenta a lampii.



17.4 Creerea unui Block SFC

Selectati Project -> New project din meniul principal GX Developer. Selectati tipul automatului programabil utilizat, tipul SFC pentru program si intoduceti numele proiectului.



17.4 Crearea unui Block SFC

Selectati OK. Va apare urmatoarea fereastra.

Introduceti comentariile indicate in imaginea alaturata pentru intrari si pentru iesiri.



17.4.1 Ecranul de editare al diagramei SFC

1. Zona de afisare a numelui programului, numarul de stari utilizate, numarul de bloc afisat si altele

2. Bara de meniuri

3. Toolbar cu iconuri

4. Structura de proiect

5. Zona de ediatre a diagramei SFC

6. Zona de editare a actiunilor si tranzitiilor

7. Tipul CPU-ului

8. Modul de editare (overwrite / insert)



17.4.2 Informatii de bloc

Pentru setarea informatiilor de bloc Selectati Block Information din meniul Edit sau click pe iconul din bara de obiecte SFC.



17.4.3 Editarea unui proiect SFC

Dublu click pe randul cu numarul 0.

Introducerea unui Block




Editarea programului pentru o stare (Step)

Selectati starea 0 si apoi plasati cursorul in fereastra de editare. Introduceti instructiunile necesare, ca in orice program Lader Diagram.




Dupa ce starea a fost editata, programul este afisat in gri si trebuie compilat.




Conditia de tranzitie

Selectati tranzitia si in fereastra de editare introduceti conditiile care determina tranzitia la starea urmatoare.




Dupa introducerea tuturor starilor si tranzitiilor, proiectul va arata ca in imaginea de mai jos.



17.4.4 Transferul proiectului

Inainte de a transfera proiectul in PLC toate blocurile trebuie compilate. Utilizati butonul din stanga Convert/compile all programs si apoi, pentru a transfera programul in unitatea de baza selectati butonul Write to PLC.



17.4.5 Monitorizarea programului

Starea blocului SFC poate fi monitorizata prin comutarea in Monitor mode. Starea activa este monitorizata cu font albastru. Conditia tranzitiei selectate este monitorizata in fereastra de editare.



18. Contoare

Contoarele sunt elemente foarte importante in sistemele de control. Acestea pot fi utilizate de exemplu pentru:- Sa ne asiguram ca o anumita secventa de program este repetata de un numar cunoscut de ori.- Sa contorizam numarul de articole incarcate intr-un pachet.- Sa contorizam numarul de articole ce au trecut pe o banda transportoare, intr-un interval de timp dat.- Sa pozitionam o componenta inainte de prelucrare.

Modul de utilizare al unui contor

• Contoarele ocupa 3 pasi de program in memoria program a automatelor din seria FX.• Actionarea bobinei determina pe frontul crescator al conditiei incrementarea valorii contorului.• Cand valoarea curenta este egala cu valoarea prescrisa, contactele contorului comuta – contactele normal deschise se inchid iar cele normal inchise se deschid.• Pentru repornirea contorului este necesara o instructiune separata de RESET [RST] care initializeaza valoarea curenta a contorului si readuce contactele in starea initiala.

Urmatorul exemplu de program ilustreaza posibiliatile de utilizare a contoarelor.



18.1 Exemplu de program – Count1

Ladder Diagram – Count1



18.2 Program Example – Count2

18.2.1 Count2

Ladder Diagram



18.2.2 Modificarea programului Count2

Modificati programul Count1 pentru a realiza urmatoarea secventa.

• La atingerea unei valori de contorizare de 10 iesirea Y0 va fi activata si va ramane in aceasta stare pentru 5 secunde.

- Dupa cele 5 secunde trebuie sa se intample urmatoarele:

- Iesirea Y0 va fi comutata OFF.

- Contorul C0 se va reseta automat.

• Secventa se va repeta: contorul C0 va contoriza din nou pana la 10, iesirea Y0 va fi din nou activata pentru 5 secunde.



19. Programarea On Line

19.1 Modificarea programului Count1

Mutati cursorul pe linia 5 pe iesirea C0 K10 ca in imaginea alaturata




Dublu click cu butonul stanga al mouse-ului pentru deschiderea ferestrei de editare a instructiunii de iesire




Modificati valoarea prescrisa a contorului ca in imaginea de mai jos:

Selectati OK si linia 5 va fi afisata in culoarea gri.




1. Din meniul Convert, selectati Convert (Online change).

2. Selectati Yes pentru validarea modificarilor din program si incarcarea acestora in PLC.



20. Instructiunile FROM / TO

20.1 Schimbul de date cu Modulele de Functii Speciale

Numarul maxim de registri adresabili individual, din bufferul de memorie al modulelor de functii speciale este de 32,767.

Bufferul de memorie al modulelor de functii speciale consta dintr-un numar de registri pe 16 biti.



20.2 Instructiuni pentru accesarea bufferelor de memorie

Urmatoarele informatii sunt necesare cand se utilizeaza instructiunile FROM / TO.

- Modulul de functii speciale adresat pentru citire / scriere

- Adresa de inceput din bufferul de memorie al modulului accesata pentru operatiunea de citire / scriere

- Numarul de registri care se doreste a fi cititi / scrisi

- Locatia din unitatea de baza unde datele din modul trebuie stocate, respectiv locatia de unde datele care urmeaza a fi scrise in modul

Adresele modulelor de

functii speciale




Acest lucru inseamna ca adresa precizata ca adresa de start in instructiunile pe dublu cuvant trebuie sa corespunda intotdeauna registrului ce contine partea mai putin semnificativa a datei.

Fiecare registru din bufferul de memorie se poate accesa individual pe simplu cuvant, prin precizarea adresei in format zecimal in spatiul de adresare 0 – 32,767. Cand este necesar sa accesam date pe 32 de biti trebuie sa avem in vedere ca registrul cu adresa mai mica contine cuvantul mai putin semnificativ, iar cuvantul cu adresa urmatoare partea mai semnificativa a datei.




Numarul maxim de date ce se pot transfera dintr-o singura operatiune depinde de modelul de PLC si de modul de aplicare al instructiunii pe simplu sau dublu cuvant.

Numarul de date pentru transfer



20.2.1 Citirea bufferelor de memorie (Instructiunea FROM)

1. Adresa modulului de functii speciale (0 la 7)

2. Adresa de inceput din buffer (FX1N:0-31, FX2N,FX2NC si FX3U: 0-32,766). Se poate utiliza o constanta sau valoarea dintr-un registru.

3. Destinatia din unitatea de baza unde vor fi plasate datele

4. Numarul datelor ce se vor transfera



20.2.1 Citirea bufferelor de memorie (Instructiunea FROM)Exemplu: citirea din modulul special cu adresa 2 a datelor din bufferul de memorie incepand cu adresa 8, in format pe 32 biti. Instructiunea citeste 4 date pe dublu cuvant si le plaseaza in memoria unitatii de baza in registrii

D8 – D15.

Exemplul urmator prezinta modul de utilizare pe front a instructiunii, FROMP. In acest exemplu continutul a patru registri din buffer sunt transferati in registrii din unitatea de baza D10 – D13. Instructiunea se executa numai cand conditia de intrare trece din starea "0" in starea "1“.



20.2.2 Scrierea in bufferul de memorie (Instructiunea TO)

1. Adresa modulului de functii speciale (0 la 7)

2. Adresa de inceput din buffer (FX1N:0-31, FX2N,FX2NC si FX3U: 0-32,766). Se poate utiliza o constanta sau valoarea dintr-un registru.

3. Sursa de date din unitatea de baza, date ce se scriu in bufferul de memorie al modulului de functii speciale.

4. Numarul datelor ce se vor transfera.



21. Bucle FOR – NEXT

Buclele FOR-NEXT au mai multe utilizari, dintre care cele mai des intalnite sunt in procesarile multiple de algoritmi sau procesarile multiple pe adrese diferite de date.

Buclele FOR-NEXT pot fi de asemenea utilizate in proceduri de cautare de date, in tabele sau blocuri de date din memoria automatului programabil. Uneori utilizarea buclelor reduce codul ce trebuie programat si face programul mai usor de inteles.



21.1 Procesarea buclelor FOR – NEXT

Secventa cuprinsa in bucla FOR - NEXT se proceseaza de un numar n de ori, precizat prin instructiune FOR, dupa care programul continua cu secventa imediat urmatoare instructiunii NEXT:

In cazul in care nu este necesara procesarea permanenta a buclei FOR-NEXT, ca metoda de invalidare a acesteia se poate utiliza saltul conditionat - Conditional Jump (CJ). Aceasta metoda va preveni procesarea buclei daca acest lucru nu este necesar si va conduce la reducerea timpului de scanare.



21.2 Bucle FOR – NEXT imbricate

Instructiunile FOR-NEXT permit 5 nivele de imbricare. Aceasta inseamna ca se pot programa maxim 5 bucle FOR-NEXT secvential, una in interiorul celeilalte.

In imaginea de mai sus sunt prezentate doua programe ce au 3 si respectiv 2 nivele de imbricare. In cazul buclelor imbricate, numarul de repetari al buclei de pe nivelul inferior se multiplica de un numar de ori egal cu numarul de repetari ale buclei/buclelor de pe nivelele superiare.



21.3 Operanzi pentru instructiunea FORIn exemplul de mai jos sunt prezentate cateva device-uri ce se pot utiliza ca operanzi pentru instructiunea FOR. Structura de mai jos este pe 3 nivele de imbricare si prin urmare numarul de repetari al buclei B va fi K4*D0Z, iar numarul de repetari ale buclei A va fi K4*D0Z*K1X0.



21.1.1 Exemplu programSecventa de program de mai jos exemplifica utilizarea instructiunilor ‘FOR-NEXT', 'Conditional Jump', 'Comparison' si utilizarea registrilor Index.



21.1.1 Exemplu program



22. Comunicatia Ethernet

22.1 Parametrii de configurarea ai modulului Ethernet FX3U



22.1.1 Configurarea PLCDin mediul de programare se acceseaza cu dublu click sectiune Network Parameter

Selectati MELSECNET/Ethernet asa cum este indicat mai jos



22.1.1 Configurarea PLCIn fereastra Network, click pe sageata orientata in jos pentru afisarea selectiilor disponibile.

Ethernet este ultima optiune din lista. Selectati-o asa cum este indicat mai jos:




<— see Note below

<— see Note below

Plasati-va in casutele din jumatatea de sus a tabelului si introduceti valorile necesare. Tabelul de mai jos contine setarile FX3U pentru exemplul descris anterior.



22.1.1 Configurarea PLCApoi selectati Operational settings pentru a deschide fereastra de dialog din imaginea de mai jos. Setarile existente deja sunt setarile implicite ale mediului.

Fereastra de dialog de mai jos indica prin sagetile albastre setarile necesare pentru exemplul descris anterior.



22.1.1 Configurarea PLCApoi selectati Open settings pentru a activa urmatoarea fereastra de dialog.

Fereastra de setari de mai jos prezinta setarile necesare pentru comunicatia cu SCADA si cu terminalul HMI. Aceste setari se pot face fie prin alegerea optiunii dorite dintr-o lista, fie prin tastarea numelui acesteia.




Dupa efectuarea tuturor setarilor, selectati End pentru revenirea la fereastra

principala, cea de setare a parametrilor de retea.

Selectati din nou End pentru verificarea automata si inchiderea ferestrei principale de setare a parametrilor de rete. Aceste setari vor fi transferate in PLC impreuna cu ceilalti parametri la urmatoarea operatiune de download parametri.



22.2 Configurarea PC-ului pentru comunicatia Ethernet

Deschideti Network properties >>> TCP/IP properties din sistemul de operare Windows, si setati adresa de IP si subnet mask pentru adaptorul de retea Ethernet ce se utilizeaza. Este posibil ca dupa schimbartea adresei IP, PC-ul sa necesite un restart.




Conexiunea implicita pentru PC (Side I/F) este conexiunea seriala, iar pentru PLC (PLC side I/F) portul PLC CPU. Selectati pentru PC Side I/F >>> Ethernet board si raspundeti Yes la atentionarea facuta de sistem de pierdere a setarilor curente.

Setarile implicite pentru PC Side I/F sunt: Network No. = 1, Station No = 1 si Protocol = TCP. Daca acestea sunt diferite, dublu click pe Ethernet board si introduceti aceste setari in campurile corespunzatoare.




Apoi dublu click pe Ethernet module din sectiunea PLC side I/F. Se va deschide o fereastra de dialog ce va permite realizarea setarilor necesare pentru comunicarea PLC-ului prin reteaua Ethernet. Introdceti setarile precizate la sectiunea 22.1.1 (partile 6 si 7).




Apoi un singur click pe Other station (Single network), ca in imaginea alaturata.




Setarile proietului de terminal HMI, realizat cu mediul E-Designer, trebuie sa fie urmatoarele.




Lansati Communication Setting Utility si selectati Wizard




In primul rand trebuie sa definiti Logical station number




Apoi se configureaza Communication Settings dinspre PC (PC side I/F)




Selectati protocolul UDP si portul implicit, Port No 5001.




Setati parametri de comunicatie pentru PLC ca in exemplul descris anterior.




Selectati corect tipul CPU




Pentru a finaliza configurarea definiti un nume pentru conexiune si selectati butonul Finish.




In acest moment configurarea conexiunii este terminata. Din meniul Connection test se poate verifica conexiunea.




Selectati Logical station number pentru care se doreste efectuarea testului. Contorul Diagnosis count indica numarul de conexiuni realizate cu succes. Campul Result indica rezultatele testului. In cazul aparatiei de erori este indicat numarul de erori.

analogice

Documents