ANALIZA

MEDIULUI DE MARKETING AL

HYPERMARKETULUI

METRO CASH&CARRY SIBIU

Auditul extern al firmei METRO CASH CARRY, Analiza macromediului, Mediul Natural

Auditul extern al f irmei METRO Cash&Carry Sibiu

O etapa deosebit de importanta a procesului planif icari i de marketing este desfasurarea auditului intern si extern, pe baza carora se realizeaza analiza de t ip SWOT. Definirea obiectivelor si elaborarea unor strategii de marketing adecvate presupun desfasurarea prealabila a unui astfel de audit. In esenta, auditul de marketing consta in specif icarea, culegerea, masurarea, analiza si interpretarea datelor si informati i lor referitoare la mediul extern si intern al organizatiei, cu scopul de a identif ica punctele forte si slabiciunile f irmei, oportunitati le si r iscuri le specif ice mediului extern si de a fundamenta obiectivele de marketing ale evolutiei vi i toare ale organizatiei.

Evolutia f irmei METRO Cash&Carry este marcata, in prezent, de amplif icarea interdependentelor cu mediul in care isi desfasoara activitatea; expresia acestei evoluti i o reprezinta

accentuarea caracterului deschis al organizatiei concepute ca sistem, reflectat atat pe planul “ intrari lor”, factori de productie si informati i , cat si pe cel al “ iesir i lor”, bunuri materiale, infor-mati i si servici i , prin care se integreaza in mediul ambient national si international si care cunoaste o varietate si intensitate cu mult sporite fata de perioada anterioara. Luarea in considerare a evoluti i lor mediului ambiant reprezinta o condit ie fundamentala a satisfaceri i , cantitative si cal i tative, a unei anumite categori i de trebuinte, conducand la elaborarea unor strategii si poli t ici realiste.

Un alt element ce trebuie rel iefat in acest context este legat de asigurarea resurselor umane, materiale, f inanciare si informationale de care organizatia are nevoie pentru functionarea si dezvoltarea sa nu este posibi la, cantitativ si cal i tativ, fara luarea in considerare a factori lor de mediu. Evoluti i le factori lor de mediu constituie o importanta premisa atat pentru asigurarea unor subsisteme organizatorice si informationale eficace, cat si pentru adoptarea si aplicarea de decizi i si actiuni care sa reflecte necesitati le si oportunitati le prezente si de perspectiva ale mediului ambiant.

Analiza micromediului :

Furnizori i fortei de munca:Recrutarea presoanelor care nu au un loc de munca,acestia prestand anumite servici i in folosul f irmei si primind salariu f ix plus bonusuriClienti i :

- consumatori i f inal i care beneficieaza de produsele f irmei- comercianti i :persoanele juridice care cumpara pt a vinde mai

departe- uti l izatori i industr ial i cei care cumpara produsele pt a reintroduce

in circuitul economic- inti tuti i le publice:scoli le,primaria,armata,spitalele

- pietele guvernamentale-p-te nationale unde se expun si se vand produse

- piete internationale:distr ibuirea produselor in afara tari i

Concurenta:- Directi: Carrefour,Cora,Mega Image,Kaufland- Indirecti :magzinele al imentare din apropierea caselor,chioscuri le- Nou venit i i : hypermarketuri le care au si magazine de haine- Inlocuitori i : apar altele cu producatori i noi care vin cu idei noi f i ind deja inspirati- Organismele publice :

- Medii de comunicare in masa (Radio.Tv,Ziare,Reviste,Internet)- Protectia consumatorului

Viziune,misiune,obiective:Misiune: sa ajute la crearea unei vieti de zi cu zi cat mai buna pt cat mai mult i oameni.Intai pretul si apoi produsul.In asta consta stategia Metro Cash Carry.Inainte de lansare unui produ au loc studii de piata in primul rand daca a vedea daca piata este sau nu staurata si ce isi doresc oamenii si in ce buget se incadreaza ei.O alta strategie este aceea de a promite mai putin si a oferi mai mult pt a depasi asteptari le oamenilor.Pubilc t inta:Persoane juridice care detin magazine al imentare si non-alimenatare,Produsele noastre in general se vand in baxuri sau seturi.

Analiza macromediului

Aceasta analiza, ca prim pas in elaborarea strategiei f irmei METRO Sibiu, cuprinde fortele externe care actioneaza asupra intreprinderi i , macromediul, si a micromediului st imuland sau franand activitatea desfasurata de aceasta. Acesti factori exercita in permanenta o influenta mai mica sau mai mare asupra activitati i intreprinderi i , aflandu-se intr-o permanenta schimbare. Toate f irmele sunt constiente de acest lucru dar nu toate sunt la fel de eficiente in monitorizarea mediului extern, a tendintelor factori lor de mediu si in

adaptarea activitati lor desfasurate in consecinta. Elementele macromediului sunt clasif icate in sase mari categori i : mediul demografic, mediul economic, mediul tehnologic, mediul natural, mediul cultural si cel poli t ico-legislativ. Problema fundamentala a analizei mediului inconjurator este de a intelege modul in care acesta influenteaza organizatia si, lucru mai dif ici l , modul in care o va face in vi i tor.

Mediul demograficMediul demografic este reprezentat de populatie si structuri le

sale, persoanele ce fac parte din zona de activitate a f irmei. Prin analiza modelelor si trend-uri lor in structura populatiei este posibi la anticiparea comportari i consumatori lor de pe o anumita piata, in masura in care numarul mare de nevoi si dorinte ale acestora sunt exprimate de trasaturi demografice precum: varsta, sexul, starea civi la, ocupatia. O serie de modif icari semnif icative in datele demografice (accentuarea procesului de imbatranire a populatiei, prol i ferarea famil iei netradit ionale, scaderea natal i tati i) se reflecta intr-un mod semnificativ asupra comportamentului de cumparare al populatiei, asupra dimensiunilor si structuri i cereri i . Aceste atr ibute sunt uti l izate de intreprindere in determinarea dimensiunilor pietei potentiale, in elaborarea de estimari privind evolutia cereri i de produse si srevici i , in stabil irea celui mai potr ivit mix pentru piata respectiva. Atr ibutele demografice pot furniza indici i clare asupra structuri i gamei de produse, asupra preturi lor pe care consumatori i sunt dispusi sa le plateasca pentru aceste produse, asupra modalitati lor optime de distr ibuire a lor si a celor mai potr ivite actiuni promotionale.- numarul populatiei- structura pe sexe- rata natal i tati i si mortal i tati i- numar de famil i i- st i l de viata- obiceiuri de achizit ie- ati tudinea fata de sanatate

Un prim aspect uti l in analiza factori lor demografici este numarul si structura pe sexe a populatiei ce face parte din piata f irmei METRO Cash&carry Sibiu, atat sub aspectul volumului, cat si al dinamici i si evolutiei in t imp. In general, pe ansamblul economiei se constata o usoara scadere a populatiei, datorita scaderi i natal i tati i , a casatori i lor la varste mai inaintate si tendintei generale de a pune pe prim plan cariera, dar si datorita factori lor ce t in de sti lul de viata si ati tudinea fata de viata personala.

Intre anii 1993-1996 populatia judetului Sibiu a cunoscut o crestere semnificativa, cu 240 locuitori pe an, insa, incepand cu anul 1997 scaderea continua a ratei natal i tati i a favorizat si a condus la o diminuare vizibi la a populatiei. In prezent, numarul populatiei atinge cifra de 422224 persoane, din care 68,7% apartin mediului urban si 31,3% mediului rural.

Din punct de vedere al evolutiei pe sexe a populatiei, pana in luna februarie 2003, se prezinta sub forma:

Din punct de vedere al ponderi i sexelor in totalul populatiei, se observa ca in ult imii trei ani, populatia feminina a decalat cu cateva procente pe cea masculina.

Un alt aspect legat de analiza factori lor demografici face referire la rata natal i tati i si a mortal i tati i , elemente ce concura la stabil irea sporului natural al populatiei. O evaluare a tendintei acestor factori in perioada 1998-2003 conduce la ideea ca, in general populatia t inde sa creasca printr-un trend cu valoarea sporului natural pozit iv in 2003 de 302. Acest lucru denota faptul ca, nou-nascuti i sunt in crestere, iar decedati i sunt intr-o scadere permanenta, insa pe ansamblu, numarul populatiei are o tendinta de usoara scadere.

Tranzit ia de la economia central izata la economia de piata a avut un puternic impact asupra sti luri lor de viata din Romania. Trezirea din letargia comunista a avut efecte diferite asupra romanilor: pentru unii este prea tarziu pentru a schimba ceva, pentru alt i i reprezinta o ocazie de a profita de abil i tat i le lor. Pentru unii romani, r i tmul schimbari i este un cosmar, iar pentru alt i i este o provocare. La sfarsit de mileniu, societatea romaneasca ofera un peisaj al contrastelor: de la disperare la bucurie, de la pesimism extrem la optimism absolut, de la furie la

recunostinta, de la ati tudini pasive la ati tudini active, de la visare la pragmatism acut.

Sti lul de viata al populatiei careia se adreseaza f irma joaca un rol important in delimitarea profi lului consumatorului, f i ind identif icate 3 categori i de sti luri de viata, incluzand 8 segmente.

Sti lul de viata orientat spre trecut: Supravietuitori i (19%) si Tradit ionalist i i Pasivi (21%) Persoanele care au acest sti l de viata apartin mai degraba generatiei varstnice care intampina dif icultati de adaptare la schimbari le curente. Inert ia si pasivitatea caracterizeaza aceste persoane. Acestia au venituri mici si le este greu sa supravietuiasca intr-o lume in care vechile lor valori ( legate de propaganda comunista) par l ipsite de sens. Mult i dintre ei au nostalgia "vremuri lor bune ale social ismului".

Sti lul de viata orientat spre prezent: Atemporali i (12%), Famil ist i i Tradit iona-l ist i (7%) si Famil ist i i Sofist icati (10%). Acest sti l de viata include persoanele concentrate asupra prezentului, incercand rezolvarea problemelor imediate. Aceste persoane au facut fata schimbari lor pana acum, desi st i lul lor de viata s-a depreciat oarecum in ult imii ani. Famil ia si Dumnezeu sunt cei care i i ajuta sa-si gaseasca echil ibrul interior. Manifesta un optimism moderat, dar au un sentiment de neliniste fata de vi i tor.

Sti lul de viata orientat spre vi i tor: Aspiranti i (10%), Imitatori i(9%), Ambitiosi i (12%). Acest sti l de viata include persoanele care privesc schimbarea ca pe o oportunitate de evolutie personala in plan social. Acestia sunt destul de t ineri, increzatori si adaptabil i si exprima optimism cu privire la vi i torul lor. Banii, cariera si succesul sunt principali i factori motivatori ai actiunilor lor.

Comportamentul consumatori lor este influentat intr-o oarecare masura si de sti lul de viata si de educatia pe care o detin, observandu-se o dominare a tradit io-nalist i lor si a ambit iosi lor. Acestia reprezinta segmentul dominant al pietei vizate, st i lul lor inf luentand indirect strategii le si obiectivele f irmei.

Obiceiuri si comportamente de achizit ie a bunuri lor de larg consum Trei din patru persoane care obisnuiesc sa faca cumparaturi le

in gospodarie achizit ioneaza doar str ictul necesar de produse – atat cat sa acopere nevoile curente. Acest lucru este valabil atat pentru produsele al imentare (75.8%), cat si pentru cele nealimentare -intretinerea casei, cosmetice, igiena personala (76.1%).

O analiza a structuri i dupa venituri si educatie, conduce la ideea ca acest mod de achizit ie este specif ic mai degraba categori i lor de persoane cu venituri mici si educatie mai redusa. Pe masura ce creste nivelul de educatie sau nivelul de venit personal, se observa o crestere semnificativa a procentului de persoane care obisnuiesc sa cumpere produse in cantitati mai mari, care sa ajunga pentru o perioada mai indelungata de t imp (de la 16% la persoanele cu venituri sub USD 75 la 42% la persoane cu venituri peste USD 150 si de la 17% in cazul persoanelor cu educatie mai mica de 10 clase la 32% in cazul persoanelor cu educatie universitara). Barbati i si femeile au un comportament de achizit ie similar din acest punct de vedere. 71.9% din persoane cumpara in general o gama restransa de produse (1-9 produse diferite), in t imp ce 22.8% dintre acestia obisnuiesc sa cumpere o gama medie de produse (10 -19 produse diferite) atunci cand ies la cumparaturi; exista de asemenea un procent redus de persoane (5.1%) care achizit ioneaza o gama larga de produse (20 de produse diferite sau mai multe). Comportamentul de achizit ie a unei game largi de produse este mai accentuat la persoanele cu venituri mari si educatie inalta (15% din persoanele cu venitul de peste USD 150 si 8.2% din persoanele cu educatie universitara). Locati i le din care au fost achizit ionate produse al imentare si produse nealimentare de uz curent in luna februarie 2003 sunt, in ordine descrescatoare: magazine al imentare 68.1%, piete/ tarabe 56.3%, supermarket 46.2%, chioscuri 33.7%, centre en-gros 19.1%, hypermarket/ cash&carry 16.4% si magazine univer-sale /mall / shopping centers 7.8%.

Persoanele cu venituri mai scazute sau educatie redusa au o incl inatie mai mare de a achizit iona din piete/tarabe (63.4% respectiv 64.5%) si chioscuri (37.3% respectiv 40.1%) in t imp ce persoanele cu venituri mari si educatie inalta cumpara mai degraba din supermarket-uri (65.6% respectiv 60.9%), hypermarket/cash&carry (37.0% res-pectiv 26.8%) si magazine universale /mall shopping centers(15.0%

respectiv 12.4%). Se constata de asemenea o incl inatie mai mare a barbati lor de a face cumparaturi le de la chiosc si din supermarketuri prin comparatie cu femeile (37.1% vs 30.5% in cazul chioscuri lor si 48.1% vs 44.5% in cazul supermarketuri lor). In luna februarie 2003 cheltuiel i le pentru produse de uz curent (al imentare si nealimentare) au inregistrat in medie o valoare de 16$ in supermarket-uri, 18$ in centrele en-gross, 22$ in magazinele universale/mall/shopping centers si 45$ in retelele hyper-market/cash&carry.

Atitudinea fata de sanatate. Populatia vizata de f irma,in judetul Sibiu, prezinta o serie de particularitati in ceea ce priveste ati tudinea fata de sanatate, adoptand mai degraba un comportament pasiv decat activ. Astfel, doar ceva mai mult de jumatate din persoane au respectat orele de somn (52.4%) sau au avut mese regulate (51.9%), in t imp ce mai putin de jumatate dintre acestia (45.2%) au t inut un regim alimentar echil ibrat in ult imele 12 luni. Aproape una din trei persoane au facut un control medical periodic (31.0%) si cam tot atatia au facut exercit i i f izice, jogging, f i tness, sport (29.0%) sau au t inut post pentru mentinerea sanatati i (28.3%). Importanta asociata diverselor produselor al imentare (pe o scara de 5 puncte) se imparte in trei categori i :

produse al imentare sanatoase : iaurtul (4.38), carnea de pasare (4.27) si smantana (4.05).

produse al imentare mediu sanatoase : bauturi le necarbonatate (3.69), vinul (3.61), berea (3.56), ciocolata (3.21) si carnea de porc (3.15).

in categoria produselor al imentare mai degraba nesanatoase : mezeluri (2.97), chips-uri (2.83), cafea (2.68), bauturi racoritoare carbonatate (2.62) si bauturi le spirtoase (2.06).

Mediul demografic reprezinta totodata unul din factori i formativi ai cereri i de marfuri pentru f irma METRO Sibiu, insa piata-t inta la care se adreseaza f irma cuprinde intr-o masura mai mica personele f izice ce compun menajele, ci se axeaza pe satisfacerea cerintelor ce apartin f irmelor, persoanelor juridice. Din acest motiv, o analiza mai complexa se cere a f i corelata cu o analiza prealabila a pietei. Preferintele si comportamentele generale ale ariei unde f irma isi

desfasoara activitatea, este uti la in masura in care trasaturi le se rasfrang asupra comportamentelor organizati i lor-cl ient.

Mediul economicCuprinde total i tatea factori lor din economie care influenteaza capacitatea intreprinderi i de a concura in domeniul sau de activitate, dar si posibi l i tatea si disponibi l i tatea consumatori lor de a cumpara diverse bunuri si servici i . Intre factori i care influenteaza puterea de cumparare se numara rata inflatiei, evolutia preturi lor, modelele de consum ale populatiei, rata somajului, venituri le reale, strucura comertului cu r idicata, exportul si importul de bunuri. Aceste aspecte legate de situatia economica a zonei in care f irma Metro Cash&Carry isi va desfasura activitatea, se reflecta, direct sau indirect, si determina volumul si structura ofertei de marfuri, nivelul venituri lor, marimea cereri i de marfuri, miscarea preturi lor si nivelul concurentei.Factori economici:- rata inflatiei- evolutia preturi lor- modele de consum- rata somajului- venituri le reale si puterea de cumparare-structura comertului- export- import de bunuri- incl inatia spre consum sau economie-fiscali tatea-poli t ica de credite-intersul tot mai mare al personelor juridice de a-si mari profi tul si largi gama de produse- taxarea (TVA)- structura bugetului de cheltuiel i- recensiunea

Rata inflatiei in martie 2003 a cunoscut o scadere usoara fata de martie 2002 cu 0,1%, chiar daca servici i le au inregistrat o crestere destul de semnificativa 1,3%. Ponderea cea mai importanta la totalul inf latiei o au marfuri le al imentare 1,1%, fapt ce conduce la ideea ca

populatia aloca un buget mai mare consumului de produse, in schimbul servici i lor.

Mediul poli t ico-legislativ are o evolutie lenta,constituind un factor determinat in pozit ionarea si promovarea produselor.Acest mediu influenteaza actvitatea de marketing al f irmei

Elemente:- t ipul de guvernare- structura si orientaarea poli t ica a guvernului- ati tudinea guvernului fata de investi i le f irmei- stabil irea poli t ici i guvernului- coruptia- instabil i tatea poli t ica din zona- ideologia partidelor poli t ice- forta si inf luenta opozit iei - protectia consumatorilor=asigurarea unui standard calitativ/cantitativ

minimal produselor si serviciilor oferite - protectia societatii=apararea consumatorilor si a mediului lor,de

consecintele propriilor lor decizii - protectia concurentei - autoreglemantarea

Factori sociali:

- capitalul firmei,resursele acesteiaFactori tehnologici:

- eficienta- organizare- t imp l iber

Factori culturali:

-sistemul de valori al unei societati:limba,instruirea,credinta,cultura,obiceiurileFactori naturali:

-conditiile climaterice din zona,bogatiile solului si subsolului

Mediul intern al intreprinderii- Terenurile sunt f importante deoarece asigura desfasuarea productiei

- Cladirile sunt importante pt desfasuarea activitatilor fiind considerate suportul fizic al tuturor echipamentolr ( hale de productie,spatii pt comercializare pt depozitare etc.)

- Dotarile/Echipamentele au in componenta lor echipamente complexe iar nr lor este in functie de productiviatea muncii ajutand la desfasuarea proceselor economice.

- Personalul este cea mai importanta componenta a markentingului intern.Este necer sa se cunoasca nr angajatilor dar si necesarul de personal impreuna cu strcutura sa.

ANALIZA SWOT:

Are in alcatuire urmatoarele componente:

Punctele forte Punctele slabe Oportunitatile Amenintarile

Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competente distinctive pe care aceasta le poseda la nivel superior in comparatie cu alte firme,indeosebi concurente,ceea ce ii asigura un anumit avantaj in fara lor.Punctele forte mai reprezinta activitati pe care firma le realizeaza mai bine decat firmele concurente, sau resurse pe care le posedasi care depasesc pe cele ale altor firme.

- Privatizarea facundu-se cu participarea personalului socienati i ,a crescut preocuparea si gri ja salariati lor pt bunul mers al vanzari lor

- Societatea beneficieaza de un management modern- Structura organizationala a societati i este moderna

cuprinzand sectoarele secti i le si compartimenetele unei intreprinderi moderne

- Societatea are o structura de cercetare- Prin tehnologia si aparatura modna de care dispune

societatea are posibi l i tatea urmari i eficinte a cali tati i produselor aceata f i ind o preocupare constanta

- Prin produsele sale si preturi le atractive ale acestora are o imagine favorabila pe p-ta situandu-se printer l ideri i de p-ta.

- Posibi l iatea angajati lor de a avansa

A crescut preocuparea si grija salariatilor pentru bunul mers al productiei,pentru ridicarea calitatii produselor obtinute si marirea capacitatii de productie ,chiar si prin eforturi proprii.

Societatea beneficiaza de un management modern.Structura organizationala a firmei este moderna, cuprinzand sectoarele,sectiile si

compartimentele necesare unei intreprinderi moderne.Societatea are o structura de cercetare.Prin tehnologiile si aparatura moderna cu care este dotata,intreprinderea are

posibilitatea urmaririi eficiente a calitatii produselor,aceasta fiind o preocupare constanta.Societatea prin produsele sale si preturile atractive ale acestora,are o imagine

favorabila pe piata.

Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care ii determina un nivel de performante inferior celor ale firmelor concurente.Punctele slabe reprezinta activitati pe care firma nu le realizeaza la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care are nevoie dar nu le poseda.

- Cladirea este pozit ionata in zona centrala a orasului si datorita traficului tot mai mare populatia din zonele l imitrofe evita patrunderea in oras.

- Concurenta care este foarte mare desi Metro are mult i cl ienti f idel i

Oportunitatile reprezinta factori de mediu externi pozitivi pentru firma, altfel spus sanse oferite de mediu, firmei, pentru a-si stabili o noua strategie existenta in scopul exploatarii profitabile a oportunitatilor aparute. Oportunitatile exista pentru fiecare firma si trebuie identificate pentru a se stabili in timp strategia necesara fructificarii lor sau pot fi create, indeosebi pe baza unor rezultate spectaculoase ale activitatilor de cercetare-dezvoltare, adica a unor inovari de anvergura care pot genera chiar noi industrii sau domenii pentru productia si comercializarea de bunuri si servicii.

- societatea prin potentialul sau si prin potentialul zonei in care se afla amplasata are posibi l i tatea integrare pe verticala si de diversif icare

- Societatea s-a extins intr-un timp foarte scurt in mai multe tari si orase. - Cresterea si recunoasterea rapida pe piata. - Existenta cererii pe noi piete a produselor si serviciilor existente - Posibilitati de incheiere a unor aliante,acorduri sau contracte avantajoase - Mai multi clienti in perioada sarbatorilor

Amenintarile sunt factori de mediu externi negativi pentru firma, cu alte cuvinte situatii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, in masura semnificativa, capacitatea firmei de a-si realize integral obiectivele stabilite, determinand reducerea performantelor ei

economico-financiare. Ca si in cazul oportunitatilor, “amenintari” de diverse nature si cause pandesc permanent firma, anticiparea sau sesizarea lor la timp permitand firmei sa-si reconsidere planurile strategice astfel incat sa le evite sau sa le minimalizeze impactul. Mai mult, atunci cand o amenintare iminenta este sesizata la timp, prin masuri adecvate, ea poate fi transformata in oportunitate.

Aplicarea analizei SWOT este facilitate daca se foloseste o lista de probleme care trebuie urmarite in cadrul analizei si ale caror raspunsuri sunt relevante pentru evaluarea situatiei, de fapt a mediului si a firmei. Este recomandabil ca problemele urmarite in ceea ce priveste punctele forte, punctele slabe, oportunitatile si amenintarile sa aiba o anvergura necesara pentru a fi cu adevarat probleme strategice, sa aiba legatura cu planurile strategice si sa ofere indicii semnificative pentru evaluarea judiciozitatii acestora si, la nevoie, pentru reconsiderarea lor.

O parte din principalele probleme de urmarit in cadrul analizei SWOT sunt prezentate in continuare, ele pot fi folosite drept referinta pentru efectuarea unei analize, dar pot si este preferabil sa fie si completate cu alte probleme specifice firmei in cauza.

- Presiunea tot mai crescanda a concurentei care poate afecta in mod negativ societetea : Carrefour,Cora , Mega Image- Fluctuati i le monedei nationale fata de EURO si DOLAR- Mult i oameni prefera o modalitate mai usoara de a-si face cumparaturi le de zi cu zi preferand sa mearga la magazinele din aproprierea casei- Intrarea unor noi competitori pe piataConcluzii:

In urma identif icari i punctelor tari,a punctelor slabe,a oportunitati lor si a amenintari lor se poate concluziona ca sociatetea METRO CASH CARRY SIBIU:

- este o societate profitabila

- are un management modern

- are o cultura organizationala buna

- are produse diversif icate si de buna cali tate

- are un cost al produselor competit ive

- are o piata de descfacere stabil i ta si este posibi la largirea ei

- a obtinut profi t constant urmand sa creasca

- are posibi l i tatea si condit i i le de diversif icare a produselor

- are posibi l iatea de a se mentine printer l ideri i de pe p-ta zonali si nationali

Pentru mentinerea si accentuarea dezvoltari i societati i METRO CASH CARRY se poate actiona prin :

- continuarea modernizri i bazei tehnico-materiale

- dezvoltarea sectorului de desfacere si desfacerea directa catre cl ienti ai produselor

- realizarea servci i catre alte intreprinderi(pregatirea si formarea de special ist i pt intreprinderi le de profi l interesate,executarea de service altor intreprineri cu acelasi profi l)