an 2_manual
TRANSCRIPT
NOTE DE CURSCatedra de Propedeutica si Materiale Dentare
Tehnologia
Volumul
1
1
Protezelor Dentare Fixe
2
CORPORATE GRAPHICS AND COMMUNICATIONS
Manuscris original
Copyright Prof. Dr. Ion PatrascuCatedra de Propedeutica si MaterialeDentare
Facultatea de StomatologieU.M.F. „Carol Davila”, Bucuresti
Adresa: Str. Eforie, Nr. 4-6, Sector 5, BucurestiTelefon/Fax: 313.53.77
Cuprins
Introducere i
C A P I T O L U L 1
How To Customize This Manual 1
About the “Picture” Icons 1
Section Breaks are Key 2
About Pictures and Captions 2
How To Generate a Table of Contents 3
How To Create an Index 3
How To Change Headers and Foo
ters 3
How To Save Time in the Future 4
How To Create a Document 4
More Template Tips 4
C A P I T O L U L 2
How To Customize This Manual 1
About the “Picture” Icons 1
Section Breaks are Key 2
About Pictures and Captions 2
How To Generate a Table of Contents 3
How To Create an Index 3
How To Change Headers and Footers 3
How To Save Time in the Future 4
ii
PROTEZELE DENTARE - GENERALITATI
Restaurarile dentare pot fi realizate prin doua metode: directe (obturatii) indirecte (unidentare/pluridentare)
Proteza reprezinta piesa mecano-protetica ce restaureaza (total sau partial) un organ (dintii).
Este o restaurare protetica indirecta (se obtine in laborator).
Clasificarea protezelor:1. proteze dentare;2. proteze chirurgicale;3. aparate ortodontice.
Protezele dentareProtezele dentare sunt piese mecano-protetice care
restaureaza morfologia unui dinte sau a unei arcade intrerupte de edentatie partial sau total, restabilind prin aplicarea lor functionalitatea dintelui sau a arcadei respective, a sistemului dento-maxilar.
Clasificare:1. Dupa gradul de restaurare, de refacere morfologica:
Proteze dentare fixe: fixate pe infrastructura dentara in principal prin frictiune si secundar prin cimentare.Sunt :
1) unidentare=microproteze-ce refac morfologia unui element dentar.
Capitolul
1
2) pluridentare- ce refac morfologia mai multor elemente dentare (1 pana la 4 dinti absenti ).
Proteze dentare mobilizabile(proteze partiale) refac partial morfologia de arcada (la nivelul edentatiilor : uniterminale, biterminale,latero-terminale, fronto-terminale, mixte)
Sunt proteze partiale :1) Acrilice
2) Scheletate Proteze mobile (totale)-restaureaza integral
morfologia si functionalitatea aparatului dento-maxilar (ADM) , a sistemului dento-maxilar.
Protezele chirurgicaleProtezele chirurgicale inlocuiesc partial sau total organe afectate din zona maxilo-faciala (lobi, pavilion de ureche, nasul in totalitate, proteze oculare ). Se fixeaza cu adezivi speciali, pe baza de cianoacrilati de tesuturile restante si corecteaza morfologia si functionalitatea zonei maxilo-faciale lezate.In chirurgia oro-maxilo-faciala (OMF) sunt specifice aparatele tip obturatoare, care refac morfologia ososa a zonelor afectate in special de formaţiuni maligne, ele aplicandu-se dupa rezectia acestora.
Aparatele ortodonticeAparate ortodontice-au rol in corectarea anomaliilor de
pozitie, a incongruentelor, a inghesuirilor dentare.Sunt:
1. Mobile;2. Fixe.
Edentatia
Absenta unui dinte (sau a mai multora ) de pe arcada =edentatie.
Clasificarea edentatiei : partiala:
a) redusa (lipsa 1-4 dinti);
4
b) intinsa (pana la 1 dinte prezent pe arcada)=edentatie subtotala, restaurata protetic cu proteza partiala mobilizabila.
totala:-absenta tuturor dintilor de pe o arcada (edentatie unimaxilara);-absenta tuturor dintilor de pe cele doua arcade (edentatie bimaxilara).
Restaurarile protetice fixe: se aplica pe dintii stalpi =infrastructura dentara prin:
frictiune + cimentare =varianta clasica cu cimenturi conventionale (FOZ);
frictiune +adeziune =cu cimenturi moderne (rasinice, ionomere=CIS sau cimenturi policarboxilate=PCZ).
Cauzele leziunilor dentare: Caria dentara: simpla/complicata; Abraziunea fiziologica (cu varsta) /patologica; Fracturile dentare. Tratamentul cariei simple si cariei complicate se
realizeaza prin restaurari morfologice directe (obturatiile).
Abraziunea si fracturile dentare prin restaurari morfologice indirecte.
Leziunile dentare: cu lipsa de substanta (caria, abraziunea, fracturile,
displazia=leziunea preexistenta eruptiei; de obicei in zona de colet).
fara lipsa de substanta = anomalii dentare: de forma (la incisivul central superior sub
forma de tarus); de volum (forma nanica a incisivului lateral
superior); de pozitie (caninul superior in vestibulo sau
palatopozitie) de culoare (datorita igienei bucale defectuoase,
medicamente cu sulf, bismut si tratament conservative si restauratoare defectuoase).
5
Campul protetic:Reprezinta totalitatea elementelor morfologice ce vin in
contact cu restaurarea protetica fixa; aceste elemente sunt: bontul dentar+tesuturile parodontale; dintii vecini +ariile de contact; dintii antagonisti +zonele de contact ocluzal
=zonele de „stop ocluzal”; relatia de ocluzie.
6
7
PROTEZELE FIXE UNIDENTARE – DESCRIERE, CLASIFICARE -
Caracteristicile protezelor fixe unidentare: restaureaza morfofunctionalitatea unui elemenet
dentar; proteze de mare precizie; au un volum redus ca PPA sau PT si se obtin dupa
parcurgerea riguroasa a unui flux tehnologic (vezi etapele tehnologice –L.P.).
Clasificarea protezelor fixe dentare:1. Dupa volumul tesuturilor dentare restaurate:
incrustatii (restaurari protetice indirecte care refac partial morfologia coronara si un volum redus de tesut dentar).
coroane de acoperire (de invelis) – refac un mare volum de tesuturi dentare distruse si in functie de gradul de acoperire sunt:
coroane de invelis totale (acopera in totalitate bonturile);
ecuatoriale (acopera 2/3 din volumul coronar)-sunt indicate pentru cazurile clinice afectate parodontal; se obtin prin turnare din aliaje nobile si se inchid marginal pe un prag situat la 1,5mm de colet;
coroanele de invelis partiale (onlay-uri) acopera o parte din fetele axiale (laterale) : coroane ¾ (C, PM), 4/5 (M);
Capitolul
2
8
coroane de substitutie: refac in totalitate morfologia coroanelor dentare. Se agrega intraradicular prin frictiune cimentara cu ajutorul unui pivot, continut in dispozitivul radicular al coroanei.
2. Dupa aspectul estetic: proteze unidentare fizionomice , care refac
integral fizionomia dintelui afectat: coroane polimerice (acrilice, diacrilice); coroane ceramice (integral ceramice, metalo-
ceramice); croane mixte (au cea mai mare rezistenta
mecanica). proteze unidentare nefizionomice , care se obtin
din aliaje nobile de diferite culori: galben=aur, alb-argintiu=Ag-Pd, alb-cenusiu=Ni-Cr.
proteze unidentare mixte: metalo-polimerice; metalo-ceramice; metalo-compozite.
3. Dupa indicatiile clinice: pentru protectia dintilor cu hiperestezie; expusi la
fracturi; pentru corectarea morfologiei coroanelor abrazate
si reechilibrarea ocluzala; pentru imobilizarea dintilor parodontotici (tip
inlay=incrustatii si onlay=coroane); pentru pregatiri preprotetice =coroanele sunt
prevazute cu praguri care vor favoriza agregarea PPS.;
pentru corectarea anomaliilor (de culoare, forma, numar).
coroane de acoperire pentru punti de hemiarcada, punti totale;
coroane de substitutie.
4. Dupa tehnologie: restaurari fixe turnate; polimerizare si termopolimerizare si
barofotopolimerizare (coroane metalo-compozite); sinterizarea (arderea, ceramizarea)-pentru
restaurarile ceramice si metalo-ceramice.
9
INCRUSTATIILE METALICE
Definitie: Incrustatiile sunt proteze fixe unidentare de mica
dimensiune (cea mai mica dimensiune) care restaureaza partial morfologia coronara.
Caracteristici: Piese protetice (proteze unidentare fixe) de mare
precizie ; Se obtin prin parcurgerea stricta a etapelor clinico-
tehnice, din materiale specifice, scumpe, tip aur
Capitolul
3
10
(inlay gold, inaly gold SOFT), mase ceramice si rasini compozite (cavitati clasa III-pe dintii frontali , cavitati clasa I –dintii premolari, molari la persoanele de sex feminin)
Se indica pentru inlocuirea obturatiilor din amalgam (rezistenta mecanica mai mare), precizie in restaurarea morfologiei (punct de contact)
Ca element de agregare pentru puntile de mica amplitudine-necesita dotare si experienta clinica , o echipa medic-tehnician de exceptie.
Indicatiile incrustatiilor: Ca si celelalte tipuri de coroane, pentru restaurarea
morfologiei coronare distruse sau afectata, modificata datorita proceselor carioase, traumatismelor, abraziunii inlocuind obturatiile ;
Pentru terapia de imobilizare a dintilor mobili din afectiunile parodontale –sub forma de inlay intratisular dar in special inlay extratisular sau pinlay
Ca element de agregare a puntilor speciale , a puntilor mici (1, 2 elemente) , tip incrustatie in incrustatie=agregare labila la un capat.
Ca element proprotetic, pentru agregarea pintenilor ocluzali, ai crosetelor turnate (PPS);
Aceste indicatii sunt limitate de caracteristicile mentionate anterior : dificultati clinice in prepararea cavitatilor ; dotare tehnologica si clinica insuficienta-lipsa de experienta ; pretul uneori prohibitiv pentru pacienti datorita materialelor specifice.
Clasificarea inscrustatiilor - dupa topografie si intinderea leziunii:
incrustatii intratisulare - inlay - limitate marginal de pereti suficient de grosi de tesut dur (smalt);
incrustaţii extratisulare – onlay - acopera 3 din 4 fete axiale sau 4 din 5 la dintii cuspidati –premolari, molari=incrustatii extratisulare=coroane partiale-cele mai precise tipuri de proteze fixe unidentare.
incrustaţii intra-extratisulare - pinlay - cand inlay prezinta un sistem retentiv tip pivot.
11
Etapele clinico-tehnice de realizare a incrustatiilor metalice
Pentru obtinerea incrustatiilor ca in toate tehnologiile protezelor dentare trebuiesc parcurse etape clinico-tehnice specifice.
1. Examenul clinic: Se examineaza riguros tipul de leziuni odontale
(procese carioase), fracturi, abraziuni. Tratamente odontale simple, complicate. Se pune diagnosticul odontal : leziuni odontale
simple sau complicate tratate sau netratate + solutia protetica (se stabileste indicatia de tratament cu sau fara).
2. Pregatirea dintilor:In tehnologia incrustatiilor (intratisulare, extratisulare)
dintii sunt pregatiti pentru onlayuri/inlayuri-cavitati intracoronare cu forme geometrice retentive. Se frezeaza fetele axiale ale dintilor ce vor fi acoperite cu acest tip de incrustatie.Se frezeaza cu freze diamantate pentru onlayurile pe dintii frontali : incisivul central, canin (3/4)-trei din fetele axiale-2 proximale + fata orala, si (4/5) patru din cinci din fetele coronare pentru dintii cuspidati (molari, premolari).
Prepararea cavitatilor pentru inlayul intratisularPentru prepararea cavitatilor intracoronare se aplica
principiile lui Black: Peretii verticali ai cavitatilor vor fi paraleli, suficient
de grosi si inalti, usor divergenti ocluzal sau proximal.
Peretii verticali formeaza cu peretele parapulpar un unghi drept, bine exprimat de inlayul metalic ;
Unghiul de intalnire intre pereti si marginile peretilor verticali vor fi rotunjite pentru inlayul ceramic.
12
Prepararea unghiurilor rotunjite la inlayul ceramic contribuie la eficientizarea imbinarii adezive si evitarea fracturilor (stratul subtire ceramic e fragil).
Inlayul metalic prezinta marginile ascutite, au suficienta rezistenta mecanica si sunt indicate pentru adaptarea marginala prin BRUNISARE.
Adancimea preparatiei aproximativ 2 mm. mai mare de 2 mm pentru inlayul ceramic pentru inlay metalic va fi mai mica de 2
mm dar nu foarte mult pentru ca trebuie sa existe retentie.
Preparatia va fi plasata in axul de transmitere a fortelor ocluzale, iar marginile cavitatilor pentru incrustatia metalica se bizoteaza accentuat: 30-45º. Pentru inlayul ceramic bizotarea va avea valori mici de 5-10º.
Bizotarea - reprezinta prelucrarea marginala cu freze fissure metalice sau diamantate inclinate 30-45º pentru inlayul metalic si pana in 10ºla inlayul ceramic.
Caracteristicile de preparare a cavitatilor:Cavitatile simple – clasa I, III, V - sunt restaurate cu
inlayuri (intratisulare) simple.Cavitatile de clasa I au forma aproximativ dreptunghiulara situate in centrul suprafetelor ocluzale ale premolarilor, molarilor iar marginile vor fi rotunjite (bizotate).
Pentru retentia inlayurilor simple se recomanda o adancime suficienta (2 mm) si pereti verticali-marginali limitanti-suficient de grosi altfel se fractureaza.
Cavitati clasa III-sunt protezate de regula cu inlay ceramic sau de compozit.Se prepara sub forma unei casete triunghiulare cu unghiurile rotunjite-pentru inlayul ceramic sau cel din ceramica. Peretii verticali sunt usor divergenti pentru a facilita insertia.
Cavitati clasa V-se prepara in forma reniforma. Se afla situate pe fetele vestibulare ale premolarilor si molarilor, mai rar canin.
Cavitatea este bizotata marginal sau nu. De regula sunt metalice la molari.
Cavitatile duble (clasa a II-a) - sunt restaurate cu inlayuri intratisulare . sunt compuse dintr-o cavitate verticala care dupa preparare elimina de pe fetele proximale procesul
13
carios. Peretii verticali sunt divergenti spre ocluzal si marginal (distal). Marginile sunt bizotate. Pe fata ocluzala a premolarilor, molarilor se afla cavitatea orizontala de retentie cu forma de delta (in coada de randinica).
Cavitatile triple – MOD (mezio-ocluzo-distale) - sunt restaurate cu inlayuri triple. Se indica ca elemente de agregare pentru puntile mici si in imobilizarile de durata ale dintilor mobili.Preparatia cuprinde 2 cavitati proximale (mezial si distal) cu aceleasi caracteristici de preparare ca la incrustatia dubla si o cavitate ocluzala ce uneste cele 2 cavitati cu adancime de 2 mm. Marginile vor fi bizotate ca la inlayul metalic.
La inlayul ceramic marginile vor fi usor bizotate atat la nivelul cavitatii orizontale cat si la nivelul celor verticale.
Pentru inlayul ceramic se indica anterior prepararii definitive a cavitatii sa se trateze plaga dentinara (liner+obturatie de baza cu ciment ionomer de sticla).
Prepararea pentru incrustatia extratisulara (onlay): Se frezeaza din fetele proximale (meziala si distala)
aproximativ 1mm, planandu-se aceste fete si fiind orientate convergent oral sau spre palatinal.
Fata orala la onlayuri de pe dintii frontali se reduce 0,5-0,75mm pana la 1 mm.
La canin in 1/3 incizala se frezeaza la 45º. Preparatia este continuata de un sant situat pe fata
proximala care se va prelungi cu 1 sant de retentie retroincizal unit cu cel proximal de pe fata distala.
Preparatiile sub forma de santuri proximale au rolul de retentie.
Onlayul ocupa fata orala si cealalta jumatate de fata. Aceleasi principii de preparatie pentru onlayurile
indicate pe dintii cuspidati (PM, M) dar santul retentiv e pe fata ocluzala cara va fi preparata la nivelul cuspidului palatinal, reducerea fetelor proximale si ocluzala cu 0,5-1mm pana cand fetele proximale sunt planate.
Santurile proximale sunt unite de un sant ocluzal retentiv.
Prepararea pentru incrustatia intratisulara (pinlayuri):
14
Au suplimentar pivoturi pentru suplimentarea retentiei.
Sunt preparatii la nivelul cuspizilor sub forma de santuri sau orificii intracoronare in care intra pivoturile de retentie.
Observatie clinica:
Onlayurile si inlayurile sunt incrustatii extratisulare indicate ca elemente de agregare pentru punti de mica dimensiune si pentru imobilizarea dintilor cu grad de mobilitate de la 1-3. Se indica pe dinti cu fetele vestibulare normal colorate sau indemne de carie, dinti voluminosi si forma cilindrica a coroanelor (PM, M).
3. Amprentarea:Amprentarea se realizeaza in cabinet dupa ce la nivelul
coroanelor s-au preparat incrustatiile.A,prentarea reprezinta reproducerea cu mare fidelitate a
elementelor campului protetic; realizandu-se cu metode si materiale speciale.
Metode de amprentare:In tehnologia incrustatiilor se indica urmatoarele metode de amprentare:
Metoda de amprentare clasica (cu tub metalic); Metoda de amprentare cu materiale elastice.
1. Metoda clasica de amprentare:Etape:
1. Amprenta cu tub metalic (Cu, Al). Modern este inlocuita de inele calcinabile (din poliester). Este o amprenta unidentara (unitara).
Tubul metalic este o portamprenta unidentara adaptata intim pe preparatie iar pentru inregistrare se umple cu material de preparatie tip KERR, STENTS sau elastomeri de sinteza (siliconici, polieterici). Rezulta astfel o amprenta unidentara . In incrustatiile MOD se justifica amprenta cu inel.
2. Supraamprentarea:
15
Inregistreaza celelalte elemente ale campului protetic si anume dintii vecini +intreaga arcada.
Amprenta se ia pe arcada , este o amprenta de situatie. Supraamprenta inregistreaza campul protetic. Se efectueaza cu materiale rigide (GIPS)-azi abandonat.
Azi se realizeaza cu elastomeri de sinteza (siliconi chitosi) –frecvent utilizati.
3. Amprentarea dintilor antagonisti:Se amprenteaza cu materiale elastice alginice (ELASTIC,
YPEEN, SEPTALGIN).4. Inregistrarea relatiei de ocluzie se realizeaza cu:
folie de ceara; elastomeri speciali :siliconi speciali sau polieteri; pasta oxid de zinc (ZOE) aplicata pe suport textil.
Observatie clinica:
Amprenta dintilor antagonisti +inregistrarea ocluziei se fac cu aceleasi materiale si metode cand se amprenteaza integral arcadele dentare (amprente globale sau de arcada :arch impression).
Inregistrarea ocluziei nu se realizeaza cand arcada antagonista este integra si sunt suficiente unitati masticatorii. Modelele se pozitioneaza in PIM (pozitia de intercuspidare maxima) manual.
Amprenta clasica este o metoda foarte exacta datorita amprentei unitare cu tub metalic sau cu inel. Cea mai precisa este cea cu materiale termoplastice :STENTS, KERR ce reproduc toate detaliile preparatiei :forme, unghiuri, santuri, etc. Amprenta cu tub este foarte fidela datorita distributiei uniforme a materialului termoplastic intr-un strat foarte subtire.
Spre deosebire de materialele siliconice , materialele rigide termoplastice inregistreaza cu maximum de fidelitate detaliile preparatiei. Siliconii reproduc unghiuri drepte rotunjite si dau impresia de amprenta perfecta.
Este o metoda putin utilizata in practica, inlocuita de metoda cu materiale elastice.
2. Metoda de amprentare cu materiale elasticeIn tehnologia incrustatiilor se indica amprenta de arcada
cu materiale elastomere. Elastomerii cei mai utilizati sunt siliconii de aditie si polieterii.
16
Amprenta de arcada monofazica (cu un singur material): Materialul se aplica in portamprenta individuala
prevazuta cu sisteme de retentie, orificii si stopere interne cu rol in dirijarea materialului de amprenta.
Este cea mai indicata in tehnologia incrustatiilor. Elastomerii de aditie indicati :EXAFLEX G.C (Fuji)-
culoare roz, PANASIL PLUS (Kettenbach)-culoare albastra si elastomerii polieterici –IMPREGUM F-prezinta modificari volumetrice minime (mici coeficienti de contractie), rezultand amprente de mare precizie.
Metoda de amprentare in dublu amestec (bifazica):Etape:
Se amprenteaza intreaga arcada cu material elastomeric chitos=amprenta primara de precizie mica.
Amprenta finala de precizie se realizeaza cu material elastomeric siliconic, polieteric sau polisulfidic (tiocauciucuri)=amprenta de corectare.
Observatie clinica:
Pentru amprentare corecta se indica prelucrarea amprentei primare ce consta in sectionarea lamelelor interdentare si practicarea unor santuri de degajare pentru siliconul semifluid.De asemenea se sectioneaza si siliconul patruns subgingival.
Aceste pregatiri se indica pentru a stopa eventualele deformari ale amprentei atunci cand aplicam al 2-lea material de amprentare.
Nepregatirea amprentei primare accentueaza deformarile generand imprecizii.
Amprenta in dublu amestec (bifazica) se indica a se realiza in linguri standard metalice, nedeformabile. Se contraindica lingurile din material plastic.
Alte metode de amprentare cu materiale elastice.Metoda dublului amestec cu aplicarea simultana a celor 2
materiale in lingura si pe bont cu seringa.
17
La produsele de amprentare proaspete se pot utiliza procedee de amprentare in dublu amestec simultane de tip WASH/LAVIS TECHNIC.
Cand materialul de amprentare are termen de valabilitate incert se indica amprenta de corectare in dublu amestec (se ia amprenta primara, se asteapta priza si se face corectarea apoi se ia amprenta finala . La WASH/LAVIS TECHNIC nu se asteapta priza). Metoda de corectare e cel mai frecvent utilizata in tehnica.
In practica curenta se amprenteaza eronat (in tehnologia incrustatiilor)numai un cadran de arcada-amprenta de hemiarcada (segmentara). Aceasta amprenta este contraindicata deoarece genereaza inaltarea de ocluzie datorita modelului pe care se lucreaza (model segmentar cu cheie diastala de ocluzie).
4. Modelul de lucru:Reprezinta reproducerea in marime naturala a
elementelor campului protetic. Se obtine dupa turnarea amprentei.
Modelul de lucru se obtine prin turnarea in amprenta a unor materiale speciale de modele.
Materialele de modele utilizate in tehnologia protezelor fixe:
gipsuri dure /superdure ; rasini compozite pe baza de rasini epoxidice
(EPOXIDIE)-materialelsuperioare gipsurilor superdure deoarece conserva integritatea preparatiilor (nu se sparg marginile). Sunt scumpe , putin utilizate in tehniologia modelelor de lucru.
ionii metalici electrodepusi =model galvanic ; se utilizeaza rar, in scop de cercetare ; este o metoda laborioasa.
Tipuri de modele de lucru: Model de arcada cu bonturi mobilizabile –cel
mai indicat in tehnologia protezelor fixe; Model cu bont fix (monobloc); Model de hemiarcada cu cheie distala de
ocluzie si bont fix (monobloc) sau bont mobilizabil ;
18
Observatie:
In tehnologia incrustatiilor se contraindica modele monobloc de arcada sau hemiarcada.
Avantaje modelelor cu bonturi mobilizabile: Se pune in evidenta zona de inchidere marginala ; Se realizeaza relatia de contact cu dintii vecini ; Se evita deformarea machetelor ; Modelajul fetelor axiale poate fi controlat si finisat
cu mare exactitate; La modelele cu bonturi detasabile se evita gravajul
arbitrar. Tehnica obtinerii modelelor enumerate-vezi L.P.Conditionarea amprentei. Turnarea gipsului.
Modele speciale: 1. Fara pinuri - tip ACCU-TRACK
Segmentele sectionate sunt mentinute prin retentie intr-un conformator din material plastic. Fixarea se realizeaza cu cimenturi ionomere (are loc o cimentare/lipire).
Este un model curent utilizat in tehnologia incrustatiilor ceramice dar si metalice.
2. Cu pinuri – tip ZEISER I, IIArcada se toarna din rasina compozita in care se
fixeaza pinuri metalice. Soclul este sub forma arcuata din material plastic cu orificii.In orificii se fixeaza arcada.
Caracteristici: model de manevrat tehnica moderna arcada, sectionata, poate fi turnata din gipsuri dure
sau din rasini compozite (tehnica originala) tijele sunt plasate in orificiile soclului, bonturile nu
se pot deplasa in nici un sens ; este un model de mare precizie.
3. Modelul virtual4. Modelul holografic
19
5. MACHETA
Pentru inlay reprezinta etapa tehnologica ce consta in modelarea in ceara sau materiale rasinice (rasini compozite sau acrilice) cu volum si forma identice cu viitoarea incrustatie.
Materiale de macheta uzuale:
Ceara Rasinile acrilice simple
Materiale de macheta ideale: Rasinile compozite
Metode de obtinere a machetei: Metoda directa:
Macheta inlay este modelata de medic in cabinet direct , in cavitatea preparata. Clasic modelajul se realiza din ceara; metoda dificila rezervata specialistilor cu manualitatea. Genera imprecizii datorita contractiei necontrolate ale cerurilor in cursul manevrarii.
Se indica mai mult rasini compozite (procedeul modern).Materialul utilizat: PALAVIT GLC (Kulzer)-material fotopolimerizabil, ce prezinta un coeficient de contractie mic, are proprietati superioare cerurilor, timpul de priza scurt 60-90 secunde.Se pot prelucra si adapta dupa priza. Sunt transparente si sunt vizibile zonele de contact (de adaptare marginala).Metoda directa cu ceara clasica-abandonata.
Metoda indirecta:Macheta se modeleaza pe model de catre
tehnician. Aceasta metoda este cea mai indicata si utilizatadatorita conditiilor obiective (pe model vizualizeaza situatia reala din cavitatea orala ; forma preparatiei, relatii proximale, ocluzale etc). Materialul uzual este ceara.
Metoda mixta:
20
Macheta este modelata de medic direct pe dinte in cavitatea bucala din rasini acrilice simple ssau rasini compozite si perfectata adaptarea marginala prin picurare cu ceara. Se indica mai mult macheta mixta ca material si procedeu.
Observatie clinica:
Se indica in clinica, in tehnologia incrustatiilor atat in metoda directa cat si in celelalte macheta mixta (din 2 materiale : rasini + ceara).
Rasina acrilica simpla se contracta marginal, nu avem un control al inchiderii perfecte ; inchiderea se realizeaza cu ceara speciala de inlay.
Metoda mixta de machetare are indicatie de electie in tehnologia de obtinere a reconstituirilor corono-radiculare (R.C.R.-uri)..
Principii de modelaj pentru ceara: Picurarea treptata a cerii incalzite in cavitati izolate
cu vehicul gras (spray-uri siliconice). Se contraindica racirea brusca cu jet de apa sau
fularea energica a cerii deoarece poate duce la deformari, contractii la racire.
Dupa modelaj se contraindica racirea brusca a machetelor din ceara. Prezenta api in cavitati incetineste ritmul polimerizarii, se utilizeaza lacuri siliconice izolante :LUSTROL.
Machetele modelate final se detensioneaza prin racire lenta in recipient (metoda directa) sau pe model (metoda indirecta) timp de 5-10 ore.
Nu se realizeaza racirea prin introducerea in apa =detensionarea termica amachetei
Tijarea machetelor - metoda directa: Machetele pentru indepartarea din cavitati si
transport sunt tijate in mod diferit functie de tipul viitoarei incrustatii.
Incrustatii simple - se aplica tije unice. Incrustatii duble - tije duble cu brate inegale. Incrustatii triple - tije duble cu brate egale.
21
Transportul se realizeaza in recipiente curate : flacoane de sticla sau material plastic cu vata sau postiren pe fundul lor, nu in recipiente cu apa (au loc contractii si deformari).
Tijele duble din metoda directa nu sunt utilizate ca support pentru macheta canalului principal de curgere a materialului.
In practica incrustatiile sunt tijate unic in zona cea mai groasa a inlay-lui.
6. TIPARULEste etapa tehnologica indispensabila in tehnologia
protezelor fixe.Tiparul se obtine prin aplicarea maselor de ambalat
(materiale refractare) pe suprafata machetelor cu vibrare manuala sau mecanica. Tiparul se obtine prin parcurgerea mai multor etape.Etape de obtinere a tiparului :
Pregatirea machetei pentru ambalare ; Ambalarea propriu-zisa ; Evacuarea machetei din ambalaj.
Dupa cele trei etape rezulta tiparul reprezentata de o cavitate cu volum si forma identice cu cele a machetei , situata in interiorul materialului refractar utilizat pentru ambalare. Scopul obtinerii tiparului il reprezinta introducerea in stare fluida a aliajului necesar obtinerii incrustatiilor.
Pregatirea machetei pentru ambalareMacheta dupa modelajul final se pregateste pentru
ambalaj. Se finiseaza cu ajutorul unei bulete imbibata in solvent organic. De asemenea se detensioneaza prin racirea lenta pe model timp de 5-10ore.
Etape:1. Macheta canalului principal de turnare:
Se aplica o tija metalica cu diametrul de 1,5-2 mm. Tija poate fi din ceara la aceleasi dimensiuni sau din
22
material plastic.Tija metalica e calibrata prin picurarea cerii.
Pozitia: verticala.Lungimea :30mm.Tijarea cea mai indicata : din ceara calibrata si
material plastic deoarece sunt livrate prefabricat(contin macheta rezervorului de metal fluid+istmul)
2. Macheta rezervorului de metal fluid (sfera de contractie, bila de contractie):
Se situeaza la 2,5-3mm de suprafata ocluzala.Reprezinta rezervorul de unde se absoarbe metalul
in tipar.Diametrul: 3,5-4,5mm.Forma: sferica (volum maxim pentru dimensiuni
minime).3. Macheta istmului:
Tija se ingroasa intre macheta rezervorului de aliaj fluid si suprafata ocluzala.
Diametrul 2-2,5 mm pentru a mari calea de acces a metalului spre tipar.
4. Fixarea machetei pe capacul conformatorului:
Macheta se transfera de pe model pe capac si se pozitioneaza cu macheta rezervorului de metal in centrul termic al tiparului.
Observatie
Macheta sa nu fie plasata excentric. Ea trebuie sa fie la ½ conformatorului cu macheta rezervorului de metal in centru.
5. Detensionarea:Detensionarea consta in racirea lenta pe capacul
conformatorului dupa fixarea machetei pe acesta.6. Macheta canalului de evacuare a gazelor
din tipar:Se realizeaza din ceara trefilata cu diametrul de 1
mm sau fir de nylon. Ceara sau nylonul se aplica in portiunile exterioare ale machetei si se lipesc pe versantele conului.
7. Degresarea:
23
Macheta fixata pe conul capacului e degresata cu solventi organici tip :acetona, cloroform, toluen, alcool.
Se face acest lucru pentru a indeparta urmele de grasime rezultate din contactele digitale din timpul modelajului.
Ambalarea :Este o subetapa tehnica necesara obtinerii tiparului ce
consta in aplicarea materialului refractar pe macheta pregatita pentru ambalare.
Materiale si aparate:Materiale de ambalare - mase de ambalat:
pe baza de sulfati (Kerr, Cristobalite) pe baza de fosfati : Thermovest,(Kerr),Auroplus
(Bego).Instrumentar:
Dozatoare; Bol de cauciuc; Spatule ; Vacuum malaxor ; Masa vibratoare; Conformator cilindric(metalic, material plastic) si
capac prevazut cu orificii concentrice de dimensiunio diferite in care se aplica conformatoare cilindrice. Capacul are un con in orificiul caruia se fixeaza macheta. Prin asamblarea conformatorului pe capac rezulta o incinta in care se poate aplica masa de ambalat preparata.
Mase de ambalat: Se livreaza in sistem pulbere+lichid(apa distilata) Cele mai indicate mase de ambalt sunt cele pe
bazade fosfati deoarece se evita contaminarea aliajului fluid . Nu rezulta produsi sulfurosi ca la cele pe baza de sulfati.
Etapele ambalarii:1. Dozarea , prepararea materialului refractar
Prepararea manuala in bol sau in vacuum malaxor(cea mia indicata metoda).
24
Cantitati dozate:100 grame pulbere cu 45 cm 3 apa distilata. Se aplica in recipient sau vasul vacuum si se prepara. Rezulta o pasta semifluida aplicabila in conformator prin pensulare.
Metoda manuala determina aparitia incluziunilor de aer, rezulta tipare poroase si rezistenta la soc mica.
Se indica metoda electromecanica cu malaxor vacumate.
2. Aplicarea masei de ambalatSe realizeaza cu pensula si vibrare mecanica sau
direct in conformator pana la umplerea cu vibrare mecanica.
3. Priza masei de ambalt are loc in 30-40 minute.Observatie clinica:
Inainte de a aplica masa de ambalat conformatorul este captusit cu azbest sau hartie pentru absorbtia apei, favorizarea dilatarii totale a masei de ambalt si evacuarea ambalajului din conformator.
Metode de ambalare: intr-un timp cu 1 material; in 2 timpi : in timpul 1 se obtine un nucleu prin
aplicarea cu pensula+ vibrare manuala a masei de ambalt, grosime de 5 mm.Priza nucleului :5 minute.Izolare in apa.In timpul 2 se aplica masa de ambalat in conformator pana la umplere.Este metoda de ambalare cea mai exacta in tehnologia coroanelor fixe.
in 2 timpi cu 2 materiale : unul specific :masa de ambalat si 2 nespecifice : nisip +gips. Se contraindica in tehnologia incrustatiilor.
Eliminarea machetei din tiparMacheta este eliminata in etapele de conditionare
termica ale tiparului (preincalzire, incalzire).Rolul acestei etape este de a elimina macheta prin topire,
ardere si de a pregati tiparul pentru etapa de topire-turnare a aliajului.
Preincalzirea
25
Preincalzirea reprezinta o subetapa de incalzire a ambalajului in regim lent in cuptoare speciale, de la temperatura mediului ambiant la 200ºC, timp de 1 ora.
Tehnica: ambalajul dupa priza se introduce in cuptoare de
preincalzire cu palnia in jos. Cuptorul este prevazut cu hota de evacuare a gazelor de ardere si cu o tavita de colectare a reziduurilor.
In procesul empiric, preincalzirea se realiza prin aplicarea ambalajului deasupra unei flacari a becului Bunsen sau a aragazului.
Se extrage in prima faza tija metalica. In etapa a-2-a ambalajul este introdus in cuptorul de
incalzit. Acest procedeu se contraindica pentru turnaturile de precizie din aliaje nobile.
Scopul preincalzirii: de elimina partial prin topire macheta din ceara sau
arderea machetei din rasini acrilice simple, de a elimina partial apa din peretii ambalajului, de a produce dilatarea termica a peretilor viitorului
tipar sub actiunea agentului termic dirijat.Se contraindica introducerea ambalajului in cuptoare cu
temperaturi crescute si incalzirea accelerata, brusca, deoarece se expune ambalajul la microfisuri si chiar spargeri in momentul topirii-turnarii aliajului.
Incalzirea ambalajului:Se practica in regim termic lent. Temperatura este
ridicata de la 200-750ºC strict, timp de 1 ora in cuptoare speciale cu program=cuptoare de calcinare.
In etapa de incalzire se desavarsesc fenomele fizice initiate in etapa de preincalzire :
eliminarea totala a reziduurilor (ceara+rasini) ; eliminarea apei din peretii ambalajului ; aducerea tiparului la valorile maxime ale dilatarii
datorita dilatarii finale termice (dilatare higroscopica+dilatare de priza+dilatare finala). Ambalajul ajunge la valoarea finala pentru aliajele nobile la 1,20-1,35%=coeficient de dilatare care compenseaza coeficientul de contractie al aliajului nobil.
26
Si incalzirea se realizeaza lent si la temperatura strict indicata pentru aliajele nobile. Nu se depaseste 750ºC deoarece masele de ambalat pentru aliajele nobile sunt pe baza de sulfati de calciu si sub actiunea temperaturii mai mari de 750ºC se poate descompune liantul lor in produsi sulfurosi : anhidrida sulfuroasa usor combinabila cu metalul fluid (in stare topita). Sulful contamineaza metalul rezultand turnaturi poroase, cu incluziuni, neomogene care nu mai pot fi omogenizate.
Cele mai indicate mase de ambalat pentru turnarea aliajelor nobile sunt cele pe baza de fosfati ce nu prezinta riscul de contaminare a metalului fluid.
Dupa etapa de incalzire (conditionare termica finala) se obtine tiparul propriu-zis=cavitate cu forma si volum identice cu ale machetei situata in interiorul materialului refractar (a masei de ambalat). In aceasta cavitate se va introduce fortat (sub actiunea fortei centrifuge) metalul fluid.
7. Topirea şi turnareaEtape tehnologice in care dupa alegerea materialului
specific si supus regimului termic de topire devine fluid si este introdus in tipar (in conditii tehnice de maxima siguranta)-necontaminare+protectie.Subetape:
alegerea aliajului; alegerea sursei de topire; alegerea aparatului de turnat; determinarea intervalului de topire.
Alegerea aliajului Pentru turnarea inlayului metalic, aliajele ideale sunt pe
baza de aur cu continut crescut de aur si platina in compozitie=aliaj nobil clasa I pentru incrustatii INLAY GOLD (aliaj soft).
Pentru incrustatii se mai pot utiliza aliaje cu continut mai mic de 60% aur=fac parte din clasa III-PALIDOR (aliaje Au-Pd ; 50%aur si 20-30%paladiu) care se indica in tehnologia incrustatiilor dupa conditionarea termica (tratament de inmuiere a aliajului). De necesitate incrustatiile pot fi turnate pentru puntile speciale agregate-incrustatie in incrustatie-din aliaje Ag-Pd =PALIAG.
27
Cantitatea de aliaj necesara se determina in functie de tipul incrustatiei:
Pentru incrustatia simpla de 1,5 g forma finita se indica 3 g de aliaj.
Pentru incrustatia dubla de 2,2-2,5 g se indica 5g. Pentru incrustatia MOD de 3 g se indica 6 g aliaj
nobil.Cantitatea suplimentara nu se pierde ci ramane sub
forma de con si tja laboratorului.
Sursa de topirePentru topirea aliajelor in general se utilizeaza ca surse
caldura degajata de: Flacara produsa de amestecul oxigenului cu gaze
naturale :gaz metan, propoan, butan, hidrogen, acetilena.
Amestecul cu butan, propan, gaz metan dezvolta o temperatura intre 1500-2000ºC suficienta pentru topirea metalelor nobile.
Amestecul oxigenului cu hidrogenul (flacara oxihidrica) sau a oxigenului cu acetilena (flacara oxiacetilenica) dezvolta temperaturi prea mari pentru metalele nobile , deci indicate pentru materialele nenobile (Cr-Ni, Cr-Co, Ti), aliaje inalt fuzibile.
Caldura degajata de amestecul gazelor este cea mai utilizata.
Curentii electrici sub forma rezistentelor si a bobinelor de inductie=curenti de inalta frecventa, medie si joasa frecventa.
Este o sursa de topire rapida, necontaminanta cu valori ridicate :2000-3000ºsi programabile la aparatele de turnat electronice.
Laserul - sursa energetica focalizata foarte eficienta, dezvolta temperaturi mari, necontaminante; putin utilizata in tehnica de laborator;
Spotul (jetul ) plasmatic - sursa de topire cu utilizare industriala; in tehnica dentara utilizata restrans; mai eficient ca laserul.
Cea mai frecvent utilizata susa de topire este repreyentata de flacara produsa de amestecul oxigenului cu
28
gazul metan - flacara oxigaz. Amestecul se produce in camera de amestec a pistolului de topit de unde gazul este eliminat printr-un orificiu (duza) si prin aprindere formeaza o flacara cu 3 zone:
Zona rece; Zona oxido-reducatoare necontaminanta, cea mai
eficace; Zona oxidanta ineficienta, neindicata in topire.
Observatie:
Sursa de topire oxigaz se contraindica pentru topirea aliajelor nobile datorita efectului de contaminare a aliajului fluid.
Aliajul topit in stare fluida necesita introducerea rapida in interiorul tiparului. Introducerea se realizeaza cu ajutorul fortei centrifuge veticale sau orizontale.
Aparatele de tunatCel mai curent procedeu de introducere a aliajului il
reprezinta forta centrifuga orizontala dezvoltata de aparate speciale:
simple tip ROTAX MECANIC activat prin tractionare cu chinga ; nu are o forta centrifuga foarte mare ;
semiautomate sau centrifuge semiautomate :ROTOJET, DENTAL FARM, SCHLODER (Krupp) ; forta centrifuga este mult mai mare si implicit forta de impingere a aliajului in tipar ;
centrifuge electronice complet automate tip: TIM 500 DENTAL FARM ;BEGO-NAUTILUS;CASTOMAT (Krupp); forta centrifuga suficient de mare pentru introducerea aliajului in tipar
In practica curenta, topirea aliajelor se realizeaza cu flacara oxigaz iar turnarea acestora cu cu centrifuge simple (Rotax mecanic) ce exista in laboratoarele modest dotate sau centrifuge semiautomate mai bine dotate. In acest procedeu, insa, aliajul poate fi contaminat in etapele de topire iar forta de catapultare este variabila, deseori insuficienta.
Datorita posibilitatii de contaminare a tunaturii, metoda se contraindica in turnarea aliajelor nobile, deoarece protectia chimica a aliajului topit cu borax s-a dovedit a fi insuficienta. De aceea, metoda e turnare indicata pentru aliajelo nobile
29
este cea care utilizeaza aparate de turnat automate de tip Castomat.
La aparatele de turnare programabile, aliajul este topit in creuzete ceramice care sunt plasate in contact cu palnia tiparului unde prin centrifugare va patrunde prin catapultare aliajul fluid in tipar.
In tehnologia protezelor de mare precizie procedeul de topire cel mai indicat este cel cu curenti de joasa, medie sau inalta frecventa, acestea fiind surse rapide de topire, necontaminante, cu actiune indirecta.
Aliajul in stare fluida este protejat de un flux de gaz nobil (argon, kripton). Gazul nobil (tip argon) nu se combina cu aliajul, formeaza o perdea de protectie antioxidanta, rezultand turnaturi de calitate.
Procedeul de topire-turnare cel mai indicat in tehnologia incrustatiilor este metoda Haereus-Kulzer (curenti de joasa frecventa, in creuzete speciale din grafit sectionate vertical care dupa fluidificarea aliajului se deschid si aliajul cade in palnia tiparului de unde este aspirat in interior prin presiunea negativa creata anterior).Aparatul de turnat Haereus –Kulzer cu curenti de joasa frecventa faciliteaza introducerea aliajului in tipar prin vacuum. Acest procedeu este cel mai sigur si mai necontaminant deoarece:
nu se antreneaza particule din creuzet de la nivelul tiparului, materialul fluid fiind aspirat.
topirea se face cu protectie de gaz nobil.Pentru aliajele nobile baza aur, topirea se realizeaza in
creuzete ceramice (aparate semiautomate+automate).Aparatul Kulzer are in dotare si creuzete grafitice pentru
turnarea aliajelor Ag-Pd sau baza paladiu.
Intervalul de topire al aliajuluiIn etapa de topire-turnare se vor respecta intervalele de
topire indicate de fabricant. aliaje nobile conventionale: 950-1150ºC aliaje baza aur pentru metalo-ceramica: 1150-
1250ºC aliaje nenobile: Ni-Cr :1250-1350ºC ; Co-Cr-
Mb :1350-1450ºC, aliaje baza titan: 1600-1700ºC (1650-1750ºC)
30
Limita superioara a intervalului de topire reprezinta temperatura la care aliajul devine fluid si turnabil. O eroare in acest interval va duce la aparitia defectelor de turnare.
Dintre aliajele enumerate cele mai greu de turnat (datorita randamentului si temperaturii) sunt aliajele nenobile si dintre ele cele mai dificile aliajele pe baza de titan.
8. Dezambalarea şi prelucrareaSubetape:
racire tipar si tratare termica a turnaturii; dezambalare propriu-zisa; sablarea; dezoxidarea; prelucrare si lustruire.
Racirea tiparului si tratarea termica a turnaturiiTiparul este lasat timp de 5 minute pentru a se raci si
ajunge la aproximativ 800ºC dupa care este introdus brusc in apa rece. Prin acest procedeu are loc calirea, recoacerea turnaturii, cu rol in reomogenizarea structurii cristaline a aliajului.
Dezambalarea propriu-zisaTiparul este spart sub actiunea fortei unui ciocan si
fragmentele de masa de ambalat sunt indepartate cu spatula de pe turnatura; turnatura este acoperita de fragmente de masa de ambalat si oxizi.
SablareaTurnatura este sablata prin aplicarea unui jet de
particule sub presiune pe suprafata turnaturii pentru obtinerea unei suprafete mate, curate, netede.
Particule curent utilizate: particule de cuart nisip fin particule de corindon (oxid de aluminiu) particule de alumina (dimensiuni micronice). Cu aceste trei tipuri de particule se sableaza turnaturi din aliaje nenobile. Particule polimerice PMMA (pometil metacrilatul) -
pentru sablare turnaturi din aliaj nobil
31
DezoxidareaTurnatura dupa sablare este dezoxidata prin
introducerea sa in solutii acide din eprubete.
Solutii acide pentru dezoxidare: Pentru aliaje baza aur –acid clorhidric 10-15% ; Pentru aliaje Ag-Pd-solutii acid sulfuric 10-15%.
Piesa protetica este introdusa in aceste solutii plasate in eprubete pana cand solutia ajunge la punctul de fierbere. Rezulta piese protetice curate ce pot fi in continuare prelucrate.
Prelucrarea, lustruireaPiesa turnata se prelucreaza cu instrument abraziv se
realizeaza in laborator. Cu ajutorul frezelor se sectioneaza tija pana la 2-3mm de suprafata ocluzala iar restul este utilizat pentru manevrare pe model in cavitatea bucala.
Incrustatia, inainte de lustruire, este trimisa in cabinet pentru examenul intraoral. Se urmareste adaptarea marginala, realizarea punctelor de contact marginal, adaptarea ocluzala, relatia de ocluzie.
Revenita in laborator, incrustatia metalica este lustruita cu gume (polipant), pasta de lustruit :oxid de crom verde.
Lustrul final se realizeaza cu filtzuri, pufuri, rezultand suprafete netede, tip oglinda (numai cea externa se prelucreaza nu si fata interna care trebuie sa asigure frictiunea).
9. Fixarea incrustatieiReprezinta etapa clinica ce consta in aplicarea
incrustatiei in cavitati dupa inserarea de ciment in cavitati si aplicarea unui strat subtire si pe incrustatie.
Materiale de cimentare pentru incrustatiile metalice: cimenturi fosfat de zinc (FOZ) = fixare prin retentie-
cimentare; sunt dizolvabile marginal ; cimenturi ionomere de sticla (C.I.S.)=fixare prin
frictiune-lipire; cimenturi moderne ; adera chimic de peretii cavitatii intracoronare; datorita adeziunii
32
chimice sunt mai insolubile in mediu umed, determina o imbinare marginala de buna calitate.
Defecte de turnarePot fi observate macroscopic sau microscopic prin studii
metalografice.
Clasificarea defectelor de turnare: negative
totale; partiale (microcavitati, pori);
pozitive sferice - perlate; aciforme - lamelare;
volumetrice supradimensionarea; subdimensionarea.
Defecte de turnare negative:
Defecte de turnare totaleSe caracterizeaza prin absenta piesei protetice in tipar
dupa topirea-turnarea aliajului (« expresia curenta : nu a iesit la turnat »)
Cauze: Incalzirea insuficienta a aliajului in creuzet sau in
palnia tiparului si necurgerea lui pe canalul principal (ramane material in palnie, vascos) ;
Aliajul este topit : se scurge din palnia tiparului sau creuzet dar se declanseaza tardiv centrifugarea (cand aliajul e aproape solidificat-absenta turnaturii in tipar).
Defecte de turnare partiale - porozitatile:Sunt cele mai frecvente defecte de turnare intalnite in
tehnologia protezelor fixe.Cauze:
Cantitatea de aliaj insuficienta ; Interval de topire neadecvat clasei de aliaj din care
se toarna incrustatia ;
33
Prezenta unor subdimensionari pe traiectul metalului=gatuiri, obstacole care uneori pot antrena fragmente de masa de ambalat in aliajul fluid ;
Absenta canalelor de evacuare a gazului din tipar ; Forta centrifuga ca durata si intensitatea
insuficienta.
Defecte de turnare partiale – microcavitatile:Sunt observate macroscopic. Curent sunt situate la baza
tijei canalului principal de curgere. Cand sunt situate superficial pe con spre tija se elimina prin prelucrare.
Porozitatile situate la nivelul suprafetei ocluzale sau a peretilor axiali necesita returnarea uneori a protezei fixe (turnatura e declarata rebut).
Cauze:Sunt dependente de etapele de pregatire a machetei
pentru ambalare si topire –turnare.Cauze ce tin de pregatirea machetei:
Subdimensionarea machetei rezervorului de metal fluid duce la microstructura poroasa ;
Subdimensionarea canalului principal ; Subdimensionarea machetei istmului ca grosime si
plasarea machetei rezervorului de metal fluid la o distanta prea mare de suprafata ocluzala.
Plasarea excentrica a machetei rezervorului de aliaj fluid in conformator.
Cauze ce tin de topire-turnare: Topirea si supraincalzirea aliajului =metoda clasica
(cu flacara oxigaz) ; cea mai generatoare de defecte de turnare ;
Forta de impingere a aliajului topit in tipar insuficienta.
Defecte de turnare pozitive
Defecte de turnare perlate sau sfericeApar frecvent in tehnologia protezelor fixe ;Cauze:
Se datoreaza in principal erorilor din etapele de pregatire a machetei si ambalare a machetei:
34
o Degresarea incorecta sau absenta degresarii este principala cauza a aparitiei microspatiilor dintre masa de ambalt si macheta pe care va patrunde metalul fluid. Datorita urmelor de grasime de pe macheta, la suprafata machetei rezulta o tensiune superficiala negativa ; masa de ambalat nu adera de macheta. In spatiile create dintre macheta si masa de ambalat patrunde metalul fluid.
o Absenta vibrarii mecanice in momentul aplicarii masei de ambalat si utilizarea doar a vibrarii manuale duce la aparitia microspatiilor in care va patrunde aliajul fluid ce ia forma sferica.
Defectele de turnare pozitive sferice cand nu sunt insotite de porozitati se pot plana (prelucra) rezultand suprafete bine turnate.
Defecte de turnare aciforme - lamelare:Cauze:
Erori mari in etapa de conditionare termica a ambalajului (preincalzire, incalzire):
Introducerea ambalajului la cuptor la o temperatura neindicata de fabricant ;
Preincalzire /incalzire intr-un ritm accelerat ;In ambele situatii de conditionare termica apa se evapora
fortat cu tendinta la fisurare si chiar spargere a tiparului in etapa de turnare a aliajului. Cand tiparul nu se sparge, in microfisurile rezultate datorita preincalzirii/incalzirii accelerate patrunde aliajul fluid rezultand defecte lamelare, aciforme ; ele sunt prelucrabile, se reduc cu freze speciale si piesa turnata este corecta.
Defecte volumetrice
Supradimensionarea: Cauze:
Neconcordanta intre coeficientul de dilatare al masei de ambalat mult mai mare si cel de contractie al aliajului mult mai mic,
35
Macheta nu e detensionata (cea obtinuta prin metoda directa). Fularea cerii in cavitate acumuleaza tensiune, cavitatea se dilata rezultand defecte de turnare cu supradimensionare ce se caracterizeaza prin imposibilitatea insertiei si adaptarii incrustatiei pe model.
Subdimensionarea:Se caracterizeaza prin insertia lejera (fara frictiune) a
incrustatiei in cavitate.Cauze:
Utilizarea unor mase de ambalat care nu se dilata suficient de mult (eroare de alegere a masei de ambalat) ;
Conditionarea termica a machetei prin introducerea in apa in etapa de detensionare duce la contractii mari nedetensionabile ;
Utilizarea de vehicul gras sau lacuri dentare pentru izolarea cavitatii intraoral sau pe model conduc la obtinerea unor machete subdimensionate.
Procedeele tehnologice clasice de machetare, inclusiv pregatire, ambalare, topire-turnare (turnarea directa in palnia tiparului) genereaza cele mai multe defecte de turnare in domeniul protezelor fixe.Indicatii: tehnologia moderna.
Inlayul se mai poate obtine in afara de metale si din: mase compozite (indicatii limitate pe dintii frontali,
sexul feminin); mase ceramice.
Cele mai uzuale si cele mai indicate materiale sunt aliajele metalice si masele ceramice.
36
INCRUSTATIILE NEMETALICE
-se utilizeaza materiale fizionomice, de tipul R.A.S. , R.D.C., mase ceramice.
R.A. S. –abandonate, datorita dezavantajelor ; R.D.C.-in special pentru zona frontala; Masele ceramice-le preceda tehnologic pe cele metalice,
carora le sunt superioare.
Incrustatia diacrilica compozita
Avantajele restaurarilor directe: adaptarea marginala superioara; aria de contact proximal; suprafata ocluzala modelata corect anatoform; prelucrarea si lustruirea, imbinarea adeziva sunt net
superioare.
Dezavantaje: timp de lucru mai mare; materiale si aparate mai costisitoare ; prêt de cost superior.
Indicatii : pentru inlocuirea obturatiilor vechi din amalgam ,
compozite, care prezinta modificari coloristice ; pentru restaurarea cavitatilor care au un istm dupa
preparare cu 1/3 mai mic fata de distanta vestibulo-orala intercuspidiana.
Capitolul
4
37
R.D.C. pentru incrustatii: materiale hibride compozite, cu componenta
preponderent anorganica (80%). HERCULITE (Kerr); SIGNUM (Haereus Kultzer); BRILIANT (Coltene);
special pentru dintii laterali: ARTGLASS (Kultzer), CEROMERI (Targis-Vectris), BELLGLASS - polisticla.
Etapele clinico-tehnice1)Prepararea cavitatilor:
pereti usor divergenti (10-20º); se bizoteaza fin marginal; formele de caseta cu unghiuri rotunjite; limitele cavitatii ocluzale nu se vor plasa in zonele
de contact ocluziv ; adancimea cavitatii =minim 1,5mm ; proximal, marginile se extind vestibulo-oral, pentru
imbinarea adeziva eficienta.2)Amprentarea:
cu materiale elastomerice ; bifazica sau monofazica; cu siliconi de poliaditie sau polieteri.
3)Modelul se toarna din gipsuri extradure (arcada) si dure (soclul);
4)Modelarea este directa, cu rasina compozita, care se aplica pas cu pas in cavitate ce a fost conditionata in prealabil cu lac separator :
se aplica stratul bazal +masa cervicala , grosimea ~1mm ;
in cuptor se fotopolimerizeaza pentru 3 minute ; se aplica straturi succesive de dentina ( culoarea
dominanta a inlay-ului) ; fotopolimerizare 3 minute pentru fiecare strat ; in final se aplica un strat de transparent total, care
permite vizualizarea integrala a culorii inlay-ului ; se adauga un alt strat transparent usor opac, mai
intens in zonele proximale (pentru culoarea estetica) ;
38
stratul final este smalt ; dupa fotopolimerizarea finala se aplica pe model si
se lustruieste5)Examenul intaoral: presiuni moderate, se constata
eventualele retusuri marginale ; se conditioneaza cavitatea si incrustatia, care se fixeaza prin imbinare adeziva marginala
6) Conditionare: tratament cavitate +inlay : gravaj acid al cavitatii (acid fosforic 37%), 30-60secunde ; spalare, uscare, aplicare de adezivi (bondinguri).
Observatie :
Modelul de lucru cel mai indicat este modelul de arcada fara pinuri metalice :TRAY-SYSTEM si ACCU-TRACK.
Incrustatia ceramica
Tehnologic a precedat inlayul metalic. Initial se obtinea prin arderea sticlei pe folii de platina (secolul XIX :1837).
Incrustatia ceramica cunoste o larga aplicabilitate dupa elaborarea maselor ceramice moderne, utilizare gravaj acid dublu, elaborarea bondingurilor=agentilor de legatura (cuplare), adezivilor si a cimenturilor rasinice cu dubla polimerizare :DUAL CURE.
Toate aceste progrese au facilitat obtinerea unor imbinari adezive (incrustatie pereti cavitari) foarte eficiente. Pana la elaborarea demineralizantilor, bondingurilor si cimenturilor rasinice, incrustatiile ceramice erau fixate cu cimenturi conventionale (ciment fosfat de zinc) dizolvabile. Nu se obtinea o legare chimica incrustatie-aderent.
Indicatii: restaurarea cavitatii determinata de procesele carioase restaurarea dintilor fracturati (unghiuri, cuspizi) restaurarea dintilor depulpati
Contraindicatii: in parafunctii; ocluzii adanci nefavorabile;
39
la fumatori.
Avantaje: estetica deosebita. tehnica conservativa (nu distruge tesuturile).
Caracteristici clinicePrepararea cavitatilor este identica cu cea pentru
inalyul metalic dar cu urmatoarele diferentieri : Peretii verticali divergenti 5-8º; Unghiurile de intalnire pereti verticali-perete
parapulpar rotunjite ; Bizotare lineara neaccentuata, rezultand suprafate
de contact maxime intre incrustatie si marginile cavitatii, favorizand legarea chimica ;
Adancimea prag mini 1 mm ; Adancimea ocluzala mai mult de 2 mm ; La prepararea cavitatii nu se aplica principiul
extensiei si retentiei (cavitatile de retentie orizontale sunt preparate asemanator rectilinii) ;
Amprentarea: identica cu cele utilizate la inlayul metalic mai putin
metoda clasica (cu inel) ; cea mai indicata : metoda de amprentare
monofazica cu elastomer de sinteza aplicat in portamprenta individuala (vezi inalyul metalic) ;
Machetarea, ambalarea - asemanatoare ca tehnica si pentru incrustatia ceramica (la metodele de obtinere prin topire-turnare-injectare).
Observatie:
Procedeele substractive CAD/CAM nu necesita amprenta cu metodele enumerate la inlayul metalic. Metoda CAD/CAM utilizeaza amprenta optica realizata de camera video introrala. Imaginea este prelucrata de calculator.
Metode de obtinere a incrustatiilor ceramice:
1) prin turnare (tehnica DICOR) ;2) prin presare–injectare (EMPRESS –SYSTEM)-Ivoclar;3) modelare directa (VITA IN CERAM);
40
4) metode substractive Frezare computerizata CAD-CAM - computer asisted
design-computer asisted manufacturing – CEREC SYSTEM
Frezare simpla prin copiere CELLAY SYSTEM – Mickronia.
1) Metoda turnarii: preparare cavitate; amprenta; model de lucru; macheta ; tipar ; topire–turnare vitroceramica (la t =1370ºC),
rezultand un miez vitroceramic, care va fi reambalat si ceramizat (tratat termic) 4-6 ore, de la temperatura de 670ºC pana la 1050ºC, rezultand miezul cristalin vitroceramic, pe care se vor aplica mase ceramice de placat, nuantandu-se coloristic.
Caracteristici : timp de lucru lung procedeu depasit rezultate nu totdeauna foarte bune.
2) Tehnica presarii-injectarii: amprentare model macheta tipar, din mase de ambalat speciale ; in el se
introduc lingouri ceramice plastifiate, la temperatura de 850ºC, timp de 90 minute, dupa care se injecteaza la 1100ºC.
Caracteristici : precizie exactitate siguranta.
3) Sistemul VITA in CERAMSe caracterizeaza prin modelarea directa a inlay-ului din
ceramica aluminoasa sau zirconica, sinterizata pe modelul din gips special (poros) in 2 etape:
41
1. se aplica ceramica pe modelul izolat (conditionat) si se face arderea miezului la 1200ºC timp de 2 ore , rezultand miezul poros ;
2. miezul este ceramizat timp de 4-6 ore la aceeasi temperatura , dupa care , in partea finala se face arderea de infiltrare, rezultand un miez ceramic optim, care se nuanteaza coloristic.
Arderea directa pe modele termorezistente este procedeul cel mai sigur, cel mai raspandit si cel mai economic pentru elementele integral ceramice.
4a) Ceramica frezata – sistemul CAD/CAM nu necesita amprenta; nu necesita model, macheta, tipar; amprenta se realizeaza cu camera intraorala; macheta este procesata; frezarea este asistata de calculator; din lingouri ceramice (CEREC-Vita; Cerec-Dicor).
4b) Sistemul substractiv CELAY frezare prin copiere; neasistat de calculator.
I Desi, initial, succesul clinic al incrustatiilor integral ceramice a esuat, datorita adeziunii scazute a acestora la materialele de cimentare, dupa 1990, utilizarea clinica a ceastor sisteme cunoaste un progres datorita:
posibilitatii de utilizare a tehnicii gravajului dublu (demineralizarea smaltului)
aparitiei cimenturilor cu dubla polimerizare bondinguri (IV, V) aplicabili pe dentina si smalt se obtin imbinari adezive superioare, cu o estetica
deosebita.
Fatetele ceramice
Fatele ceramice se indica pentru restaurarea esteticii modificate a discromiilor, a anomaliilor dentare.
Avantaje:
42
metoda minim invaziva ; permite modificarea formei, pozitiei, aspectului,
culorii ; favorizeaza transmiterea luminii ; metoda simpla, durabila ; da reactii tisulare minime.
Dezavantaje: reduceri de tesuturi dure in smalt; nu se pot face rectificari; nu se obtin rezultatele scontate intotdeauna ( la
dintii cu discromie avansata) ; fixarea nu este totdeauna eficienta ; rata de esec ~ 5% ; manipulare dificila ; ceramica feldspatica dupa ardere nu poate fi
retusata ;
Indicatii : anomalii de culoare si forma ; distrofii , displazii, eroziuni ; fracturi de unghiuri ; malpozitie.
Contraindicatii : dinti devitali ; ocluzie mai mare ; parafunctii ; morfologie coronara nefavorabila ; igiena dentara precara ; in smalt insuficient .
Etape clinico-tehnice1. Prepararea fetei vestibulare:
slefuirea reductionala a smaltului; adancime 0,3-0,8mm; margine cervicala evidenta (prag rotunjit, plasare
supragingival); margini proximale terminate inaintea punctului de
contact; marginea incizala usor scurtata.
43
2. Amprentarea;3. Model de arcada sectionat (Tray-System); Metode
de obtinere ca la INLAY-ul CERAMIC (cel mai frecvent VITA in CERAM);4. Imbinarea adeziva cu cimenturi rasinice (Duracryl??????????).
Capitolul
5
44
DISPOZITIVELE CORONO-RADICULARE (D.C.R.)
Sunt proteze unidentare fixe ce restaureaza morfologia coronara partial sau total distrusa. Se fixeaza prin frictiune–cimentare in lojetele intraradiculare (intracanalare) preparate pe 2/3 din lungimea radacinilor.
Componentele D.C.R.: Segmentul radicular : stift, pivot ; Segmentul coronar sub forma de bont artificial
metalic subdimensionat, cu o forma cvasizsemanatoare coroanei.
N.B. a se face diferentierea de coroana de substitutie.
Indicatii D.C.R.: In restaurarea dintilor fracturati accidental ; Restaurarea dintilor cu procese carioase, profunde
in scop protetic; In restaurarea dintilor cu obturatii metalice sau
fizionomice (in scop protetic); In restaurarea dintilor devitali fracturati acoperiti
sau nu cu coroane; Modificari de pozitie ale dintilor -D.C.R.-uri cu ax
modificat sau angulate; In locul coroanelor de substitutie ca solutie mai
biologica conservativa decat coroana de substitutie.
Contraindicatii D.C.R.(cand se indica coroana de substitutie):
Dinti subdimensionati cu diametrul cervico-ocluzale mic ;
In abraziuni exagerate ; In distructii masive corono-radiculare cu fisuri
radiculare; La pacientii sensibili alergici la aliaje.
45
Etapele clinico-tehnice1. Prepararea dintelui:
Pentru R.C.R., dintele este tratat conservativ foarte bine (obturatie de canal corecta pana la apex).
Consecutiv examenului radiologic se va cateteriza canalul radicular care dupa sectionarea coroanei pana la nivelul tesutului sanatos va fi pregatit pe 2/3 din lungimea sa.
Preparatia intraradiculara : are forma cilindro-conica fara praguri pe 2/3 din lungimea radacinii. Nu se frezeaza excesiv preparatia radiculara ; este mai bine a se realiza preparatia mai lunga si subtire decat scurta si groasa). D.C.R.cele mai eficiente sunt cele cu pivot lung si subtire.
2. Amprentarea :1. Metoda indirecta:
Metoda rigid elastica=STENTS+material siliconic aplicat pe canal ;
Metoda cu material siliconic in dublu amestec cu sau fara tija de suport pentru materialul siliconic;
2. Metoda directa:Pentru R.C.R. metoda directa se poate realiza din:
ceara, rasini acrilice simple (R.A.S.); rasini compozite ; rasini+ceara.
In metoda directa , medicul realizeaza macheta care va fi trimisa in laboratorul de tehnica , tehnicianul o ambaleaza si apoi o toarna. Cel mai curent procedeu este cu R.A.S.
Avantaje: Dupa priza macheta poate fi prelucrata in
fomra si volumul dorite de clinician ; In final se poate perfecta adaptarea marginala
cu ceara de inaly (inlay wax) ; Cel mai indicat material (Tehnica +avantaje)
rasinile compozite.Dupa amprentare, etapele sunt asemanatoare cu cele
prezentate la incrustatia metalica:
3. Modelul se toarna dintr-un gips dur (model monobloc sau segmentar cu bont mobilizabil);
46
4. MachetaMetoda directa:
conditionarea modelului 5 minute ; alegerea tijei ; se modeleaza dispozitivul intraradicular si
segmentul coronar; intraradicular ceara este modelata prin
plastifieri succesive si ulterior fulata; se introduce in ceara tija incalzita, se raceste
si apoi se indeparteaza macheta pivotului din canal; se modeleaza bontul artificial, cu forma
morfologica subdimensionata ; macheta obtinuta se finiseaza, iar pe tija
metalica se aplica machetele secundare.Metoda indirect-directa:
macheta se modeleaza pe model in cabinet; este perfectata adaptarea marginala si ocluzala de
catre medic, in cavitatea pacientului; metoda utilizata in tehnologia R.A.S. si R.D.C.; se indica ca materialele sa fie acoperite filiform cu
un strat subtire de ceara.5. Ambalare6. Turnare 7. Dezambalare 8. Prelucrare
Materiale utilizate pentru obtinerea R.C.R.-urilor:Pentru turnare R.C.R. se indica:
Aliaje Ag/Pd (PALIAG, PALIDOR); Sunt stabile fizico-chimic; Prelucrare usoara; Pret de cost ridicat.
Aliaje constituente :Ni-Cr SOFT Sunt mai ieftine ; Sunt stabile fizico-chimic ; Se prelucreaza greu.
Aliaje baza cupru tip GAUDENT si Argint sub forma de monezi.
Sunt materiale cu o rata mare de coroziune, produc metaloza.
Sunt cele mai folosite.
47
Pivoturi: R.D.C., ceramice (Al, Zr) utilizate in tehnologia integral ceramica.
Avantaje D.C.R. : Sunt recuperati dinti vitali/devitali fracturati ; Prin agregare intraradiculara pe 2/3 se creste
rezistenta mecanica la rupere a elementelor dentare devenind apt pentru noi protezari ;
Cu ajutorul D.C.R.se pot modifica forme si pozitii ale elementelor dentare (vezi D.C.R. angulate) ;
D.C.R-urile permit preparatii mai sofisticate pentru toate tipurile de coroane (pragri vestibulare, proximale, circulare), casete (suficient de adanci).
Este o solutie mai biologica decat coroana de substitutie si poate fi acoperit cu o varietate mai mare de coroane.
48
COROANELE DE INVELIS METALICE
Coronale de invelis sunt proteze unidentare fixe ce acopera partial sau total preparatia dentara (bontul dentar).
Clasificare Dupa suprafata de acoperire, coronele de invelis metalice
se clasifica: coroane totale (acopera in totalitate preparatia
dentara, acopera intotdeauna suprafetele axiale) coroane ecuatoriale ce acopera circa 2/3 pana la
coletul anatomic; acopera suprafata ocluzala si fetele axiale.
coroane partiale (incrustatii extracoronare tip onlayuri), reprezentate de coroana ¾ (3 din 4 fete sunt acoperite : canin, incisiv central, rar incisivii laterali) si coroana 4/5 (premolari, molari).
Indicatii:1. In scop bioprofilactic:
Capitolul
6
49
pentru prevenirea fracturilor coronare pe dintii cu obturatii voluminoase (amalgam, rasini compozite);
prevenirea eroziunilor cervicale ce pot apare datorita agregarii protezelor partiale prin crosete;
prevenirea hipersensibilitatii cervicale si a cariilor de colet;
prevenirea afectarilor parodontale in absenta zonelor de contact (cand spatiul e pana la 2mm se aplica o singura coroana de acoperire si cand spatiul este mai mare de 2mm se indica acoperirea cu 2 coroane metalice si restaurarea zonelor de contact proximale.
prevenirea iritarii, inflamatiei, sangerarii locale (absenta zonelor de contact proximo-proximale favorizeaza tasarea alimentelor pe papilele interdentare).
2. In scop morfofunctional: Pentru restaurarea morfologiei ocluzale atenuata,
distrusa prin : atritie (tocire datorita frecarii a 2 suprafete de
smalt) - bruxism; abraziune (frecare cu alimente exogene);
Pentru corectarea nivelului planului de ocluzie in disfunctii mandibulare (ocluzii blocate in propulsii ,antero-lateralitate). Planul se aduce in normofunctie.
Pentru restaurarea dintilor posteriori (premolari/molari) din zona de sprijin, pentru conservarea dimensiunii verticale de ocluzie (D.V.O.);
In corectarea abraziunilor patologice rezultate pe fondul frecarii cu un aliment sau obiect exogen;
Cea mai importanta indicatie din punct de vedere morfofunctional este pentru echilibrarea ocluzala a cazului clinic (etapa clinico-tehnica foarte dificila, dar indispensabila);
3. In scop protetic: pentru agregarea puntilor dentare ca element proprotetic de ancorare a protezelor
mobilizabile (P.P.S.)
50
ca element de imobilizare a dintilor potential mobili din afectiunile parodontale - scop protetic parodonto-profilactic.
COROANA TURNATA
Etapele clinico-tehnice:
Obtinerea coroanelor metalice de invelis necesita parcurgerea unor etape clinico-tehnice:
1. Prepararea dintelui:Elementul dentar (odonto-parodontal) este pregatit cu o
forma specifica -bont dentar.Bontul dentar reprezinta forma subdimensionata a
elementului dentar (asemanator morfologic), rezultat in urma prepararii fetelor axiale si a suprafetei ocluzale. El prezinta diametrul maxim la colet, in final avand o forma cilindro-conica.
Etape:1. Prepararea suprafetei ocluzale:
Se reduce din suprafata ocluzala prin frezare cu freze diamantate, fissure ,o grosime de 0,5-1mm tesut dentar (smalt) urmarind morfologia suprafetei ocluzale.
Se contraindica reducerea plana (exista riscul sa ne apropiem foarte mult de coanele pulpare cu deschiderea camerei pulpare).
Prepararea morfofunctionala ocluzala favorizeaza modelajul machetei.2. Prepararea fetelor axiale:
Se reduc convexitatile planandu-se aceste fete si dandu-le o inclinatie spre axul central de 3 pana la 5º.
Reducerea se realizeaza cu freze diamantate cilindro-conice cu dimensiuni medii, lungi asemanatoare de talia coronara astfel incat in final sa rezulte o forma cilindro-conica.
51
Inclinatia peretilor axiali si forma cilindro-conica favorizeaza insertia coroanei metalice.
Prepararea ideala a peretilor axiali este cea cilindrica, dar inseram cu mare dificultate cand sunt mai mult coroane.3. Preparatia cervicala:
Se realizeaza in 3 variante. Curent preparatia cervicala este plasata prin
limita terminala subgingival, 0,5-0,75mm pana la 1mm, desi este o preparatie generatoare de iritatii locale. Preparatia subgingivala se indica pentru prevenirea cariilor de colet, hiperestezii, aspectul inestetic, preparatiile vechi subgingivale. Daca este mai mult de 1mm generam inflamatii prin deranjarea sistemului epitelial.
Caracteristic: Preparatia subgingivala curent e realizata fara o limita decelabila, in muchie de cutit sau in bizou (Knife ridge) pe care realizam o inchidere aproximativa. Ideal, ar fi ca limita terminala plasata subgingivala sa fie decelabila. Preparatia la nivelul marginii gingivale.
Bontul se preparara pana aproape de limita cervicala. Este o preparatie noninvaziva (negeneratoare de iritatii). Se indica la tineri.
Preparatia supragingivala. Prepararea supraecuatoriala se realizeaza pe traseul ecuatorului anatomic. Bontul prezinta un prag axial la nivelul coletului anatomic. Pe aceasta limita sub forma de prag , coroana se inchide foarte precis. Preparatia e decelabila si se poate observa clinic calitatea inchiderii marginale. Pentru acest tip de preparatie se indica utilizarea numai a aliajelor nobile. Se obtin turnaturi de mare precizie ca pot fi adaptate pe preparatie
Observatie clinica:
52
Aceasta preparatie este curent indicata (in scop parodontoprofilactic, la pacientii parodontopati si cu anumite inaltimi ale dintilor afectati (diametrul cervico-ocluzal mai mare , retractie gingivala curenta, dupa interventia chirurgicala de stopare).
Se contraindica aliaje nenobile (substituente) Ni-Cr, baza cupru deoarece sunt generatoare de metaloza (boala neinflamtoarie ce accentueaza rapid fenomele parodontale locale, rezorbtie, mobilitate).
2. Amprentarea Amprentare reprezinta reproducerea elementelor
campului protetic cu materiale specifice aplicate in portamprente diferite: standard, individuala, speciale(Kettenbach).
Metode de amprentare:1. Amprente de arcada:
Amprenta de arcada bifazica =de corectare-cea maides utilizata in practica.
In primul timp se ia amprenta primara (chitul nu reproduce toate detaliile campului protetic).
In timpul 2 se ia amprenta de precizie (se evita impreciziile datorate produselor expirate).
Amprenta de arcada intr-un singur timp (monofazica)
Elastomerii se aplica in portamprenta individuala.
Amprenta clasica cu inel si material siliconic in portamprenta standard rar utilizata.
Amprenta dublului amestec cu 2 procedee: aplicarea elastomerului fluid pe bont cu
seringa si a siliconului chitos in portamprenta cu care se amprenteaza campul protetic;
aplicarea ambelor materiale (a ambilor elastomeri: chitos+fluid) in portamprente cu aplicare imediata pe campul protetic conditionat (SANDWICH TECHNIC)
Observatie:
53
Amprenta dublului amestec necesita produse elastomerice de calitate.
2. Amprente segmentare (de hemiarcada): Amprenta rigid-elastica (STENTS+elastomer)
Este neindicata in tehnologia protezelor de inalta precizie.
Pentru coroanele metalice poate fi utilizata pentru coroane solo (este de o mare imprecizie).
Genereaza inaltari de ocluzie. Amprenta cu lingura Kettenbach :
Se aplica material siliconic in dublu amestec. Amprenta e de hemiarcada in ocluziune. Neindicata in tehnologia protezelor fixe de
precizie. Imprecizia se datoreaza grosimii elastomerului
ce determina distorsiuni in masa elastomerului si imprecizii in obtinerea modelului de lucru.
Amprentele, dupa priza materialului se examineaza cu foarte mare atentie pentru a constata eventualele erori de amprentare. Amprentele cu materiale elastomerice nu reproduc toate detaliile preparatiei (unghiurile drepte se reproduc rotunjite).
Erori de amprentare: strat neuniform de material; Desprinderi ; Microglobule in materialul elastomeric ; Zone trase la nivelul cavitatii, bonturi; Incorecta inregistrare a conturului cervical si a
terminatiei cervicale.Toate aceste erori impun reamprentarea.
Amprentele unidentare cu inel sau tub metalic: Sunt cele mai exacte amprente ale preparatiilor
coronare, in special cele inel +material termoplastic STENTS ;
Reproduc praguri, casete, limita subgingivala cu mare exactitate.
Redau si erorile de preparatie.
54
Au indicatia de electie in amprentari pentru coroana de substitutie si coroane mixte (metalo-compozit, metalo-ceramice) pentru a reproduce preparatiile cu prag (infundat subgingival, proximo-proximal).
Grosimea materialului de amprenta este uniforma in amprenta determinand precizia.
Conditionarea locala a campului protetic:Conditionarea campului protetic pentru amprentare
consta in: hemostaza; dilatarea santului gingival; spalare/uscare; aplicare rapida a materialului siliconic Pentru
amprentarea zonei subgingivale preparate se indica indepartarea tesuturilor parodontale adiacente de bont.
Procedee de dilatare a santului gingival: mecano-chimic: snur sau fir textil imbibat cu
substante vasoconstrictoare (adrenalina 1-2%, efedrina 5%, saruri de aluminiu tip alaun, saruri de fier :sulfat feros si cu rol hemostatic local). Se contraindica utilizarea clorurii de zinc neconditionata (nediluata).Are efect caustic local. Dupa 5-10 minute are loc o indapartare a parodontiului marginal cu expunerea zonei subgingivale.
Mecanic: EXPANSIL – substanta se aplica cu seringa in sulcusul subgingival pentru a obtine o dilatare fara fir.
Chirurgical: contraindicata.Conditionarea locala este obligatorie, pentru obtinerea
unei amprente de foarte buna calitate.
3. Turnarea modelului Modelul reproduce la scara naturala (1/1) elementele
morfologice ale campului protetic : bont , dinti vecini, dinti antagonisti, relatia de ocluzie. Modelul se poate obtine din materiale si prin tehnici diferite. Curent arcada se toarna (1 timp) din gipsuri clasa III (dure) tip MOLDANO, si clasa IV (gipsuri superdure).
55
Tipuri de modele: Modele segmentare:
curent se toarna model de hemiarcada cu bont fix=model monobloc ;
model de hemiarcada cu bont mobil ; Se obtin consecutiv turnarii amprentelor de
hemiarcada (segmentare) prevazute cu chei distale de ocluzie.
In tehnologia coroanelor turnate solo se recomanda modelul segmentar cu bont mobil ;
Modele de arcada: cu bont fix=monobloc (in tehnologia protezelor
fixe ample=punti totale, punti de hemiarcada) model de arcada cu bont mobil cu pinuri (tije)
metalice-in mod curent, si fara pinuri tip ACCU-TRACK.
Etapele turnarii modelului de hemiarcada cu bonturi mobile:
conditonare amprenta ; igienizare, dezinfectie cu hipoclorit de sodiu sau glutaraldehida, aplicare lamele)
turnare gips superdur in amprenta (FUJIROCK) ;
plasarea tijelor in pozitia verticala si solidarizarea in sens transversal sau orizontal a tijelor;
priza gipsului superdur; turnare soclu cu prelungire distala (din
gips dur compatibil cu cel superdur); priza gipsului pentru soclu (20-
30minute) ; turnarea antagonistilor din gips dur cu
prelungire distala pentru a modele cheia de ocluzie; priza; demularea amprentei; obtinerea bonturilor mobile prin
sectionare cu panza de fierastrau; presiune pe tije sau lamele.
56
Etapele turnarii modelului de arcada prin tehnica PINDEX:
consta din turnarea amprentei in timpul 1 din gips dur ;
priza gipsului 20 minute ; demularea amprentei cu prelucrarea plana la
polizor a modelului arcadei ; frezarea lacasurilor pentru fixarea pinurilor prin
cimentare in dreptul fiecarui bont ; controlul frezajului cu 1 spot luminos ;
modelul de arcada cu pinuri fixate se introduce in amprenta ;
se toarna soclul (priza gips dur) ; obtinerea bontului mobil prin sectionarea proximo-
proximala si presiune verticala pe tija ;PINDEX este un procedeu tehnologic modern
recomandat in tehnologia de precizie a coroanelor metalice de invelis.
4. Macheta coroanei turnate:Reproduce in volum si forma viitoarea coroana turnata.
Se obtine prin mai multe metode si prin procedee diferite pentru coroana turnata cu grosime totala (nedirijata) fata de cea cu grosime dirijata.
Coroana turnata cu grosime totalaCaracteristici:
Fetele interne ale coroanei vin in contact intim cu bontul (pe toata suprafata) ;
Peretii laterali (axiali) au grosimi neuniforme, variabile 0,5-1mm (ocluzal la nivelul cuspizilor activi 1,5mm) ;
Grad mare de frictiune datorita contactului intim cu bontul ;
Transmit diferentele de temperatura din mediul oral bonturilor dentare (mai ales celor vitale) ; bontul nu e suficient de izolat (stratul cimentului 40 ) ;
Indepartarea de pe bont (ablatia) se face cu dificultate, chiar dupa taierea a 2 pereti (la nivel ocluzal se fractureaza frezele, se sparg discurile) ;
Necesita mai mult aliaj, deci prêt de cost mai mare ;
57
Indicatia de electie : ca element de agregare a puntilor, aplicandu-se de regula pe dintii posteriori (cu deosebire molarii cu diametre crevico-incizale mici).
Indicatii: element de agregare a puntilor, aplicandu-se de
regula pe dintii posteriori.
Sisteme de machetare:1. Tehnica prin picurare. Ceara este aplicata pe
bontul izolat. Se depune ceara in limitele dimensiunii coroanei dintelui de restaurat. Ulterior, se continua modelajul fetelor laterale si al suprafetei ocluzale asemanator tehnicilor descrise.
2. Tehnica racirii gradate. Intr-un prim timp, bontul izolat este introdus in ceara topita. Pe bont se depune un strat subtire de ceara (0,30-0,40mm), solidificata in urma contactului cu bontul rece. Acest prim strat de ceara, ce acopera fetele laterale si suprafata ocluzala a bontului este asa numita « capa din ceara ». Peste capa, prin picurare, se adauga ceara pentru convexitatile fetelor laterale si morfologia fetei ocluzale. Prin modelare (sculptare cu spatula) se da forma finala a machetei. Macheta este modelata in functie de dintii vecini (sunt refacute punctele de contact), de dintii antagonisti (un angrenaj corespunzator) si de ocluzia inregistrata.
3. Tehnica cu capa ADAPTA.Discurile din material plastic cu grosime de 0,15-0,20 mm, prinse in pense speciale sunt plastifiate la flacara.Cand discul este plastifiat se aplica pe un silicon vascos depus intr-o chiuveta. Bontul este introdus peste discul plastifiat in masa de silicon. In acest fel plasticul este presat asupra bontului luand forma acestuia. Surplusul ce depaseste zona de colet se taie cu foarfeca, capa din plastic se adapteaza cervical pe bont, prin picurare de ceara in aceasta zona. Bontul cu capa din plastic este aplicat pe model, se continua modelarea machetei picurandu-se ceara pe fetele laterale pentru convexitati si pe suprafata ocluzala pentru
58
cuspizi. Prin sculptare, ceara picurata in exces este indepartata, incat in final sa rezulte o macheta care reda cu fidelitate morfologia fetelor laterale si suprafata ocluzala a dintelui ce se restaureaza. Avantaje:
ergonomica; exacta; se obtin machete cu pereti uniformi; metoda rapida, cea mai indicata in
tehnologia coroanei turnate cu grosime totala.
4. Tehnica aditiei de ceara: Putin utilizata, metoda laborioasa, necesita instrumentar specific, metoda foarte exacta. Este o metoda contrara principiilor de modelare prin sculptarea cerii, folosite in tehnicile descrise. Pusa in circuitul tehnic de Thomas si Payne necesita aparatura complexa (articulator adaptabil, arc facial). Modelarea propriu-zisa cuprinde mai multe etape : se dispun varfurile cuspidiene pe suprafata ocluzala a bonturilor preparate, sunt unite, prin creste marginale de ceara, se insera crestele triunghiulare si cele oblice, se stabilesc santurile si crestele secundare. In final sunt inserate fosetele. Metoda necesita o cunoastere exacta a morfologiei ocluzale pentru imbinarea criteriilor morfologice, geometrice si functionale. Conform acestei metode, macheta va avea o suprafata ocluzala cuspidata, ideala redata anatomic (santuri, fose, versante, convexitati).Indicatii: Tratamente protetice complexe, in ocluziile cu point centric, conceptul gnatologic de reechilibrare ocluzala.
Coroana turnata cu grosime dirijataCaracteristici:
Peretii laterali au grosime uniforma 0,30-0,45mm ; Peretii laterali sunt situati la distanta de bont ; Coroana prezinta contact partial, cervical si ocluzal,
cu bontul ; In spatiul dirijat se aplica cimentul pentru fixare
coroana (rol termoizolant) ;
59
Transmite variatiile termice mai putin ; Cantitate de aliaj mai mica ca la coroana cu grosime
totala ; Indepartare de pe bont (ablatia) mai usoara ;
Indicatii: ca element de agregare punti totale /de hemiarcada,
coroane solo pe dintii posteriori( molari) ; ca element de agregare datorita relatiei de contact
cu bontul ; acest tip de coroane sunt mai favorabile pe bonturi pe care se aplica piese protetice ample (punti de hemiarcada/totale).
Machetarea:1. Din machete prefabricate - metoda rapida,
ergonomica ;luate din cutiile in care sunt vandute, adaptate pe bontul cervical si ocluzal; Este o metoda in care nu putem vizualiza marimea spatiului dintre bont si peretii machetei , generatoare de imprecizii. In practica nu e curent utilizata.
2. Cu folie din ceara calibrata - metoda curenta ; se vizualizeaza subetapele cu exactitate;
3. Metoda cu model duplicat: Mai intai se modeleaza macheta preliminara,
fixa, subdimensionata pe bontul mobil. In zona cervicala :limite 2-3mm de colet ; peretii externi :grosime 0,15mm ; ocluzal in contact. Rezulta in acest fel macheta preliminara. Etapa a-2-a:duplicarea machetei preliminare. Bontul si macheta se introduc in material siliconic aplicat in conformator, rezultand amprenta duplicat. Turnare model duplicat (din mase de ambalat specifice din care se va obtine tiparul pentru coroana respectiva, fosfatice);
Modelare macheta definitiva: Se modeleaza pe bontul duplicat in contact intim cu acesta pana la forma finala a acesteia, rezultand o macheta fixa, nedeformata care va fi ambalata impreuna cu modelul, facand parte din viitorul tipar. Procedeu tehnologic foarte exact, indicat de regula in tehnologia clasica de obtinere a
60
coroanelor si puntilor (din elemente unite) turnate din aliaje inalt fuzibile (Ni-Cr, Co-Cr) care prezinta coeficienti mai mari de contractie. Sistemul de machetare cu model duplicat actualmente are utilizare restransa.
4. Metoda aditiva: Consta din modelare cuspid cu cuspid (dupa aplicarea conurilor pentru fiecare lob) , prin picurare pana la realizarea contactului static cu fosa antagonista. Se indica in tratamente protetice complexe (reechilibrari ocluzale inn varianta gnatologica =ocluziile cu POINT CENTRIC=pozitia mandibulei fata de craniu =cu pozitia de intercuspidare maxima ; putine glisari. Tehnica de modelare prin aditie de ceara necesita modele de arcada montate in articulatoare semiadaptabile dupa inregistrari prealabile (pantograf +arc facial), trusa speciala de modelaj+tehnician experimentat.
Examinarea machetei:Dupa prelucrare, finisare, macheta examinata cu atentie,
trebuie sa prezinte: Puncte de contact cu vecinii; Un relief ocluzal cu toate elementele morfologice –
fosete , versante corect modelate; Pe fetele axiale – santuri de descarcare, convexitati; Modelajul de ansamblu sa se inscrie in curbura
vestibulara a arcadei.
Observatie
Modelajul anatoform, functional are eficienta masticatorie, rol parodontoprofilactic.
Prepararea clinica a dintelui prin reducere morfofunctionala favorizeaza redarea morfologiei anatomo-functionale.
61
5. Obtinerea tiparului:Tiparul reprezinta o cavitate cu volum si forma identice
cu ale machetei, situata in interiorul unui material refractar specific(masa de ambalat).
Etape de obtinere: - identice cu cele prezentate la incrustatia metalica:
Pregatire macheta pentru ambalare (modelaj final, detensionare, tijare, degresare) ;
Ambalarea cu material refractar (mase de ambalat specifice) ;
Evacuare macheta din ambalaj prin conditionare termica=obtinere tipar;
Pregatirea machetei pentru ambalareSistemul de tijare:
1. Sistemul clasic (vezi inlayul metalic)2. Sistemul modern;
Sistemul clasic de tijare consta in aplicarea unei tije cu lungimea de 30mm, grosimea de 1-1,5-2mm, pentru turnarea aliajelor nobile +accesorii ce se aplica pe tija principala.
Cand se toarna coroane de acoperire multiple sau coroane ca elemente de agregare a puntilor se indica metoda moderna de tijare (metoda/sistemul BEGO-HERAEUS).
Aceasta metoda consta din aplicarea pe cuspizii inactivi a canalelor secundare, cu diametrul variabil pentru nenobile 2,5mm cu o inaltime de pana la 3mm unite de un canal intermediar cu diametrul variabil asemanator de aliaj. Din canalul intermediar emerg convergent 2 canale principale.
Dimensiuni ale tijelor:Pentru aliajele nobile utilizate in tehnologia metalo-
ceramica si nenobile substituente (Ni-Cr, Co-Cr) se indica un sistem de tijare mai gros, cu dimensiuni mari : 3,5mm canal secundar ; 5mm canal intermediar ;5mm canalele principale ;
Aliajele nobile si nenobile pentru tehnologia metalo-ceramica, metalo-compozita in stare topita sunt mai vascoase , curg mai greu in tipar.Utilizand acest procedeu se toarna mai exact, cu coeficient de contractie compensabil fara incluziuni gazoase in turnatura.Canalul intermediar=rezervorul de metal fluid, situat in centrul termic al tiparului care se raceste cel
62
mai tarziu. Are un rol esential in scaderea contractilor.Tijele se plaseaza in unghi drept sau mai mare de 90ºC pentru a evita turbionarile aliajului fluid in momentul turnarii. Se utilizeaza tije calibrate (varianta moderna) sau necalibrate (metalice : agrafa, freza sau ceara –varianta clasica)
Cu cat aliajul este mai dificil de turnat cu atat se iau masuri suplimentare de contracarare erori.
Pentru aliaje nenobile (baza cupru), macheta rezervorului de metal si diametrul tijelor vor fi mai mari , de 5-8mm deoarece aliajul are conductivitate termica foarte mare (se raceste relativ repede).
La nivelul rezervorului de metal avem nevoie de o cantitate mai mare de material fluid.
Se forteaza aliajul sa intre in tipar prin catapultare.Plasarea tijelor se realizeaza pe cuspizii inactivi sau pe
fetele proximale pentru a se evita obtinerea de porozitati la nivelul cuspizilor activi. Plasarea in unghi mai mare de 90º, combate turbionarea aliajului.
Se va plasa macheta rezervorului de metal fluid in centrul termic al tiparului.Machetele propriu-zise-plasate excentric.
Dupa tijarea machetei urmeaza aplicarea pe conul conformatorului a machetei cu plasare in centrul conformatorului a machetei rezervorului de metal fluid.
Ambalarea:Ambalarea se poate realiza prin trei metode:
Modern: intr-un timp in 2 timpi (nucleu +masa de ambalat de acelasi
tip) - procedeul cel mai indicat. Clasic - din 2 materiale (1 specific+1 nespecific) -
contraindicat
Timpi: Se vor respecta dozele indicate ;100g pulvis +45-
50cm3 apa distilata Se va prepara electromecanic la vacuummalaxor (se
obtine o masa de ambalat fara incluziuni de aer), rezultand tipare cu pereti cu grosimea corespunzatoare ;
63
Aplicarea masei de ambalat se va realiza cu vibrare electromecanica (pe masuta vibratorie) ; intr-un timp pana la umplerea conformatorului sau in 2 timpi :vibrare mixta :manuala+mecanica
Observatie practica
Se aleg mase de ambalat specifice ; cele mai indicate cele pe baza de fosfati. Pot fi utilizate si cele pe baza de sulfat de calciu, dar numai pentru aliajele nobile, deoarece prezinta coeficientul de dilatare 1,25-1,40% care compenseaza coeficientul de contractie al aliajului ; sunt contaminante pentru aliaj daca nu se respecta reginul termic.
Pot fi utilizate mase fosfatice pentru aliaje inalt fuzibile Ni-Cr, Co-Cr+nobile.
Nu au efect contaminat asupra aliajului fluid si au coeficentul de dilatare ce compenseaza coeficentul de contractie al aliajelor Ni-Cr /Co-/Cr moderne.
Pentru turnarea titanului se folosesc mase speciale pe baza de alumina, oxid de siliciu si magneziu/zirconiu(Titavest).
Eliminarea machetei:Macheta se elimina din ambalaj prin conditionare
termica, in subetapele termice de preincalzire-incalzire. Incalzirea are loc in regimul termic, in intervalele de temperatura si durata indicate de fabricant.
Se contraindica nerespectarea parametrilor indicati.
Preincalzirea: Pentru aliaje nobile :0-200ºC lent (vezi inlay). Pentru aliaje nenobile : 0-400ºC. timp de 1 ora.Fenomene produse: eliminarea partiala prin topire a
machetei din ceara sau eliminarea prin ardere a machetei din rasini acrilice simple.
Incalzirea:Pentru aliaje nobile 200-750ºC strict in ritm lent;
depasirea valorii expune ambalajul la descompunerea liantului sulfat de calciu, rezultand produsi sulfurosi (anhidride) care vot contamina aliajul fluid.
64
Pentru aliaje nenobile :400-1000ºC, cu mentinerea mai lunga la aceasta temperatura (de la 30minute la 1 ora) , functie de clasa de aliaj din care turnam coroana.
Consecutiv conditionarii termice , prin eliminarea totala a machetei si pregatirea masei de ambalat, rezulta tiparul.
6. Topirea, turnarea:In practica, aliajele alese cantitativ si pe grupe de aliaj
pentru turnare sunt topite cu :1. flacara oxigaz (oxigen+gaz metan) direct (in
palnia tiparului) , procedeu tehnic depasit si contraindicat; flacara prin aportul de carbon are efect contaminat asupra aliajului fluid.
2. flacara oxigaz indirect in microincinte tip creuzet ceramic acoperit cu nitriti de siliciu pentru ca aliajul sa se mentina mai mult in stare fluida. Topirea se face cu protectie chimica (aplicare de borax). Introducerea aliajului se realizeaza cu centrifuge semiautomate ROTOJET/SCHLODER.
3. curentilor de joasa, medie, inalta frecventa, eliberati de bobiele de inductie ale aparatelor de topit-turnat. Reprezinta sursa cea mai indicata pentru aliajele nobile/nenobile. Topirea se realizeaza indirect in incinte ceramice. Se contraindica folosirea creuzetelor grafitice pentru turnarea aliajelor nobile deoarece contamineaza aliajul in stare fluida. Aliajul fluid este protejat de un flux de gaz nobil. Introducerea aliajului se realizeaza prin centrifugare automata.
Varianta ideala de topire-turnare-procedeul Heraeus- cel mai putin contaminant, cel mai indicat pentru aliajele nobile, ceramica, structura P.P.S.
Pentru obtinerea unei turnaturi de calitate se indica: sistemul de tijare modern Bego-Heraeus ; ambalare in 2 timpi ; preparare masa de ambalat la vacuum malaxor cu
vibrare mecanica; aplicarea machetei rezervorului de metal in centrul
termic al tiparului (la 10mm de marginea superioara a conformatorului) ;
65
topire-turnare (metoda cu centrifuga automata cu curenti de inalta frecventa si mediu de protectie)
Rezulta turnaturi de mare precizie, fara defecte de turnare.
7. Dezambalare, prelucrare:Este o etapa efectuata in laborator.Apoi coroana e trimisa in cabinet pentru examenul clinic
pe bontul real (relatia de ocluzie, zone de contact proximale+constatare nivel convexitati), prezenta santurilor de descarcare, inscrierea modelajului pe hemiarcada, echilibrare ocluzala riguroasa.
Prelucrarea finala, lustruirea se realizeaza cu polipant/pasta de lustruit-vezi inlay metalic. Rezulta o proteza ce poate fi fixata prin cimentare provizorie (de durata).
COROANA TURNATA DIN DOUA BUCATIA fost inlocuita tehnologic de coroana cu grosime
dirijata.Obtinere:
Se realizeaza inelul din banda de aliaj ; Se realizeaza capacul prin picurare ; Urmeaza lipirea capacului de inel, rezultand o
coroana superioara celei stantate, bine adaptata cervical si ocluzal.
COROANA STANTATA Se obtine prin ambutisarea unor cape metalice din aliaje
nobile (aur) si aliaje nenobile (Ni-Cr-Fe – tip Wipla).
Caracteristici: coroana cu pereti subtiri; modelaj ocluzal aproximativ; inchidere marginala deficitara.
Avantaje fata de coroana turnata: toleranta in prepararea bontului si insertie; tehnologie putin costisitoare;
66
termoizolarea cu strat gros de ciment.
Dezavantaje: riscul perforarii ocluzale; adaptare cervicala aproximativa; absenta convexitatilor; imposibilitatea turnarii Wiplei datorita coeficientului
mare de contractie (nu existau mase de ambalat specifice in anul 1940).
Ambele coroane au valoare istorica.Sporadic este utilizat procesul stantarii; el se mentine in
tehnologia metalo-ceramica pentru obtinerea capei din aliaj nobil (aur, Au-Pt), in tehnologia coroanelor fizionomice ceramice.
DEFECTE DE TURNAREI. Lipsa piesei protetice :
a) totala (absenta turnaturii din tipar, cu obtinerea sistemelor de tijare) ;
b) partiala (absenta unei margini, perforarea coroanelor).
A. Lipsa totala : aliaj insuficient topit in palnia tiparului
(procedeul clasic) ; aliajul este topit dar este declansata tardiv
centrifugarea (creste vascozitatea prematura a turnaturii)
B. Lipsa partiala: cantitate insuficienta de aliaj; topirea insuficienta , prin nerespectarea
intervalului de topire al aliajului ; incalzirea tiparului la o temperatura inferioara,
neconcordanta ; absenta machetei de evacuare a gazelor ; existenta unor zone inguste, subdimensionari ale
tiparului , ce devin obstacole in curgerea aliajelor in tipar ;
forta de centrifugare si timpul insuficiente.
67
II. Defecte de turnare pozitive :
1. Sfere : incorecta degresare a machetei ; absenta vibrarii mecanice ; cea manuala genereaza
microspatii in care patrunde aliajul fluid ; aceste defecte de turnare daca sunt fara porozitati pot fi corectate.
2. Aciforme, lamelare: conditionarea termica a ambalajului refractar
defectuoasa; evaporarea apei accelerata; ambalajul preincalzit brusc este expus la
microfisuri, unde patrunde metalul fluid; aliajul catapultat in zonele de minime rezistenta
in momentul topirii-turnarii;
III. Defecte de turnare negative:
Microcavitatile, porii: subdimensionarea canalului principal, a machetei
rezervorului de aliaj fluid si plasarea rezervorului excentric ;
supraincalzirea aliajului ; forta de impingere si topirea insuficiente ; absenta mediului de protectie.
IV. Defecte de turnare volumetrice :
1. Supradimesionarea : restaurarea fixa nu se insera pe bont :
datorita detensionarii incorecte a machetei ; neconcordanta coeficientului de dilatare al
masei de ambalat, mai mare decat coeficientul de contractie al aliajului la racire.
2. Subdimesionarea : restaurarea se insera lejer ; coroanele nu se insera pe bont deoarece :
68
s-a racit repetat macheta in etapa de modelare; s-a contractat macheta si a rezultat o
incrustatie mai mica; izolare excesiva cu vehicul gras a cavitatilor; masa de ambalat nespecifica.
Evaluarea corecta a cantitatii de aliaj se realizeaza prin cantarirea pe balanta a machetei cu sistemul de tijare *densitatera aliajului = cantitatea de aliaj (Heraeus).
Capitolul
7
69
COROANELE DE INVELIS NEMETALICE
Sunt coroane care se obtin din materiale fizionomice ca: Rasini acrilice ; Rasini (mase )compozite ; Mase ceramice.
De electie, coroanele fizionomice acrilice (polimerice), ceramice, compozite sunt indicate pe dintii frontali pentru restaurarea functiei estetice.
Coroana acrilica este indicata preponderent pe dintii frontali. Are un caracter provizoriu pentru unele scoli. Este pe cale de a fi inlocuita de tehnologiile –materialele moderne (rasini diacrilice = compozite, polisticle, ceromeri)-materiale moderne, superioare rasinilor polimerice.
COROANA DE INVELIS ACRILICA (JACKET ACRILIC)
Indicatii: Distructii coronare partiale/totale ale dintilor
frontali ; Leziuni carioase simple profunde situate pe fetele
axiale (proximale) Traumatisme insotite de fracturi ; Discromii (modificari de culoare) de diferite
etiologii : endogene (tratamente intracanalare eronate) ; exogene – aport excesiv de factori modificatori
de culoare :alcool, tutun, vin rosu. Corectare anomalii (forma, culoare, pozitie-D.C.R.
+jacket acrilic)Jacketul are un caracter provizoriu datorita aparitiei
materialelor moderne.
Contraindicatii:
70
Pe dintii frontali care prezinta fatete de abraziune (sau pacienti cu parafunctii :scrasnitul dintilor, bruxism) ;
Ocluzii adanci acoperite :coroana este expusa (fata orala) datorita contactului ferm abraziunii intense cu expunere la fracturare.In parafunctii se indica onlayurile extratisulare, mai rezistente, cu un modul de elasticitate favorabil. Nu rasini acrilice.
La cazurile clinice pentru care se adopta alte solutii (fatete din masa compozita, mase ceramice, coroane metalo-ceramice) ;
Pe dintii laterali (PM, M) de necesitate se pot aplica la nivelul PM provizoriu ; trebuiesc schimbate semestrial (la 6 luni)si examinarea relatiei ocluzale (a stopului ocluzal) ; pe fondul abraziunii se pierde stopul zonei de contact. Este inlocuita cu o coroana mixta cu stop ferm metalic sau cu o coroana ceramica.
Pacientii tineri cu camere pulpare mari ale dintilor frontali, unde nu se pot realiza preparatii cu prag.Jacketul acrilic necesita o preparatie nebiologica, cu sacrificiu de material dentar.
Etape clinico-tehnice:
1. Prepararea:Elementul dentar se prepara sub forma unui bont
cilindro-conic neretentiv. Prepararea se realizeaza secvential prin reducerea (frezarea/slefuirea) fetelor axiale+marginea incizo-ocluzala. Reducerea e mai accentuata prin frezare pe fetele vizibile (fata vestibulara+marginea incizala-suprafata ocluzala) pentru a crea un spatiu necesar obtinerii unui rezultat estetic bun.
Vestibular: Se reduce 1-1,5mm pe dintii vitali si 1,5-2mm pe
dintii devitali sau reconstituiti cu D.C.R.. Preparatia se poate efectua in sens sagital mai mult adanca.Cervical:
71
Clasic: preparatia se realiza cu prag cervical axial/circular/circumferential cu latimea de 1-1,5 mm vestibular si dupa taiere plasat subgingival, continuat proximal la nivelul insertiei gingivale, iar oral situat la 1-1,5mm de insertia gingivala.Rezulta un bont ce ofera maxim de spatiu pentru un rezultat estetic bun.
Aceasta preparatie prezinta riscuri pe dintii cu diametre mici, se diminueaza retentia expunand coroana la decimentari.
Varianta 2:Terminatia cervicala (prag) – se taie vestibular cu
plasare subgingivala si continuare pe fata proximala.Este o preparatie mai putin pretentioasa si cu
retentie mult mai mare decat varianta clasica.Varianta 3:Este o preparatie tangentiala, fara o limita
decelabila. Preparatia este in bizou, muchie de cutit (knife edge) pe care nu se poate inchide foarte exact marginea coroanei. Inchiderea buna la coroanele fizionomice trebuie efectuata pe prag (cu adancime suficient de mare)
Se contraindica in general la coroana fizionomica preparatia tangentiala, cu deosebire la jacket acrilic.Neinchiderea coroanei are efect iritativ local.Incizal:
Reducerea se realizeaza pana la 1,5-2mm , pentru a obtine un efect estetic foarte bun.
Prepararea bontului pentru materiale moderne: rasini diacrilice (compozite), polisticle, ceromeri:
Necesita un bont cilindro-conic, neretentiv cu terminatie cervicala sub forma unui prag semirotund CHAMFREIN cu reducere oral 0,8mm, fetele axiale 1-2mm, incizal 1,5mm.
Este o preparatie amprentabila relativ usor. Confera estetica, proprietati mecanice, tehnologie moderna, tripolimerizare (caldura, presiune, fascicul luminos).
2. Amprenta:Etapa clinica - inregistrarea elementelor campului
protetic, indeosebi a bontului.
72
Metode de amprentare: Amprenta segmentara(de hemiarcada) cu cele
doaua variante: rigid-elastica (Stents+elastomeri); in dublu amestec siliconic(Kettenbach);Sunt metode de amprentare mult utilizate dar nu
cele mai indicate. Amprenta de arcada :
de corectare ; metoda dublului amestec ;
Amprenta clasica cu inel de cupru si supraamprenta de material siliconic. Rar utilizata.
Conditionarea:Amprentarea nu se efectueaza fara conditionarea locala
(pregatirea sulcusului gingival) ; etalarea, indepartarea parodontiului gingival prin mijloace mecano-chimice, chirurgicale si prin frezaj intern gingival.
Scopul conditionarii este reprezentat de etalarea (evidentierea) limitei terminale a preparatiei cervicale.
Mecano-chimic se recomanda fir textil sau inele din bumbac imbibate cu solutie vasoconstrictoare, hemostatice :efedrina, adrenalina 1-2%, alaun, sulfat feros, alaun+aditiv=EXPANSIL.
Observatie clinica:
Se contraindica strict solutia de clorura de zinc cu concentratie mai mare de 10%.
Solutiile cu concentratie mai mare au efect caustic local. Procedeul chirurgical: cu bisturiul electric- se
sectioneaza fata interna a peretelui gingival +toaleta (indepartare detritus), hemostaza+amprentare rapida . Este cea mai eficienta modalitate de largire a santului gingival. Sectionarea fara interesarea insertiei epiteliale.
Frezajul cu freze diamantate a peretelui intern gingival fara lezarea insertiei cu hemostaza si apoi amprentare in sedinta.
73
3. Modelul:Reproducere in marime naturala a elementelor campului
protetic la scara 1/1.In practica, in tehnologia coroanelor polimerice modelul
monobloc (segmentar) cu bont fix este cel mai frecvent utilizat desi contraindicat. Cel mai indicat este modelul de lucru cu bont mobil sectionat proximo-proximal.
Materiale, tehnica de lucru-vezi L.P.???????????????????????????
4. Macheta:Macheta se obtine prin 3 tehnici :
1. Tehnica racirii gradate si picurare;2. Tehnica picurarii;3. Tehnica plastifierii.
Tehnicile-vezi L.P.Se sectioneaza un baton de ceara corespunzator
campului protetic. Se plastifiaza foarte bine pana in profunzimea bontului. Se aplica ceara plastica pe bontul izolat.
Se sectioneaza intr-un volum aproximativ urmand modelajul prin sectionare-sculptare.
Cel mai frecvent utilizata este tehnica picurarii.
Etape machetare:o Conditionarea bontului :izolare in apa saponata 5-10
minute, aplicare DIE SPACER (lac) –creaza distanta pentru filmul cimentului si ne ajuta la indepartarea machetei de pe bontul dentar.
Picurare ceara in exces pe bontul dentar ; Racire lenta fara introducere in apa; Modelajul primar prin sectionare+modelajul
anatoform functional (de detaliu: creste, convexitati, cingulum, zone de stop);
Modelajul final cu finisarea+aplicarea de ghips dur in interiorul machetei sub forma de bont. Degresare macheta.
Modelajul final si degresarea fac parte din etapa de pregatire a machetei pentru ambalare.
74
5. Ambalarea:Metode de ambalare:
Pentru ambalare sunt necesare materiale speciale in tehnologia coroanei acrilice:
gipsuri dure tip Moldano; amestecul de gips dur cu gips normal.
In scop didactic si din ratiuni economice se utilizeaza numai gips normal. Masa de ambalat se aplica intr-un conformator - chiuveta sau cuveta. Conformatorul este format din 2 inele si 2 capace. In conformator se aplica cu vibrare pasta semifluida de gips. Functie de pozitia machetei in materialul de ambalat exista 2 metode :
1. metoda orizontala-fata orala a machetei este plasata in jos ;
2. metoda verticala-marginea incizala plasata in jos, macheta patrunzand pana la nivel cervical.
Tehnica ambalarii+avantaje+dezavantaje-vezi L.P.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Observatie tehnica:
Cea mai indicata in tehnologia coroanei acrilice-metoda orizontala deoarece se poate controla dispunerea rasinii in tipar si nuanta culoarea rezultand in final o coroana cu valoare estetica superioara comparativ cu metoda verticala (mai indicata pentru coronale provizorii cand se obtin coroane uniforme ca si culoare).
6. Polimerizarea coroanei acrilice: Coroana acrilica se obtine prin polimerizarea rasinii
acrilice introduse in tipar, in mai multe subetape tehnice.
Conditionare tiparului:Anterior polimerizarii si dupa eliminarea machetei din
tipar (apa fiarta+detergenti=topire), tiparul se raceste pana la 40-45ºC si apoi se conditioneaza prin izolare cu lacuri alginice: PECTIZOL, IZODENT in 2-3 straturi sau lacuri siliconice .
Clasic se utilizau :amidon, clorura de calciu contraindicate actualmente.
Rolul conditionarii:
75
Separa rasina de masa de ambalat ; Inhiba combinarea rasinii /masa de ambalat ; Favorizeaza enucleerea coroanei din ambalaj.
Dozare, preparare rasina:Rasina acrilica se dozeaza in proportiile indicate de
fabricant 1/1, 2/1.Se aplica pulberea intr-un godeu ceramic si se prepara prin spatulare, rezultand o pasta vascoasa ce trece prin mai multe stadii fizico-chimice pana la cel favorabil introducerii in tipar:pasta plastica neaderenta , modelabila.
Aplicare in tipar: din profunzime catre exterior, mai intai culoarea de baza, apoi culoarea pentru colet si incizal.
Modelarea exterioara se face cu un celofan umed+presare capac chiuveta.
Se controleaza dispunerea culorii in tipar . Cand culoarea nu e cea dorita se sectioneaza in bizou cervical si incizal si se prepara din nou.
In situatia in care culoarea e convenabila, partile chiuvetei sunt asamblate si chiuveta este introdusa intr-o presa hidraulica la o presiune de 2 atmosfere, timp de 15 minute.
Dupa acest timp se transfera in primul dispozitiv rotund/dreptunghiular =RING, care mentine partile chiuvetei in aceeasi pozitie pe durata termopolimerizarii.
Observatii tehnice:
In practica se face un procedeu empiric de modelare. Se aplica pulberea+monomerul in tipar direct, rezultand culori uniforme, terne.
Alegerea culorii se face prin amestecul a 2 nuante de baza conform schemei SPOFA impartite la 2. Pentru obtinerea coroanei acrilice se utilizeaza rasinile firmei SPOFA in 15 nuante tip SUPERPONT.. Alte rasini :BIODENT (Ivoclar), PALAVIT (Kulzer).
Pentru pacientii tineri se indica culori mai deschise 2-23.
Polimerizarea propriu-zisa:Rasinile polimerice clasice se polimerizeaza sub actiunea
caldurii umede. Polimerizarea are loc conform curbei termice care debuteaza cu cresterea lenta a temperaturii de la
76
temperatura mediului ambiant pana la 60ºC, in timp de 30 minute. Se mentine la 60ºC timp de 60 minute. Se ridica in urmatoarele 30 minute, la temperatura de 100ºC si se mentine timp de 30 minute.Urmeaza racirea lenta , timp de 4-8 ore.
Timpul polimerizarii se desfasoara pe parcursul a 2,5 ore.Se recomanda cresterea lenta a temperaturii pentru a nu
se volatiliza monomerul si pentru a se consuma lent in timpul reactiei cu obtinerea unor structuri fara porozitati (cu monomer rezidual minim, structuri foarte compacte).
7. Dezambalarea, prelucrareao Se realizeaza prin sectionarea cu fierastrau a
gipsului, indepartarea de pe coroana?????? si enucleerea coroanei din masa de ambalat.
o Se prelucreaza cu freze speciale de acrilat plusurile.
o Se netezeste cu freze +pietre mai mici.o Se adapteaza din aproape in aproape pe bontul
modelului ; se realizeaza o adaptare exacta cervicala, o adaptare proximo-proximala+echilibrare ocluzala .
o Se lustruieste cu ajutorul periilor+pasta abraziva (feldspat+apa)
In final rezulta suprafete nete de prelucrare. Luciul piesei protetice se obtine prin prelucrarea cu pufuri din bumbac.
Observatie:
Mare rigoare la zona de inchidere marginala (marginea coroanei sa nu prezinte franjuri pentru a nu avea efect iritativ asupra parodontiului).
ALTE METODE DE OBTINERE A COROANEI JACKET POLIMERICE
I. Din materiale moderne: Rasini diacrilice compozite; Polisticle: ART GLASS, BELLE GLASS; Ceromeri.
77
Acestea sunt materiale pentru tehnologia moderna a coroanei fizionomice polimerice.
Caracteristici clinico-tehnice pentru tehnologia moderna:1.Preparatia dintelui:
in limitele preparatiei conventionale ; se indica preparatia cu prag tip CHANFREIN ; se contraindica preparatia tangentiala ; se reduce din elementul dentar 0,8 mm cervical, 1-
2mm fetele axiale, 1,5mm incizal.
2. Metode de amprentare: identice.De regula amprenta de arcada, cu pregatirea prealabila a
campului protetic.
3. Modelul de lucru: identic.Se recomanda modelul de arcada cu bonturi mobile
obligatoriu (tehnologia moderna).
4. Sisteme de machetare: in tehnologia moderna se elimina etapa de machetare, ambalare, tipar deoarece rasinile diacrilice compozite, polisticlele si ceromerii se aplica strat cu strat, direct pe bontul conditionat.
Obtinerea coroanelor prin procedee tehnologice moderne:
Fotopolimerizare :polisticle+ceromeri ; Fototermobaropolimerizare (tripla polimerizare)
pentru rasini diacrilice compozite.In urma polimerizarii materialului rezulta structuri compacte cu proprietati mecanice superioare si calitati estetice adecvate.
5. Prelucrarea: Prelucrarea se realizeaza cu instrumente rotative
(abrazive) specifice tehnologiei : freze extradure, freze diamantate, polipanturi cu paste speciale pentru lustrul final (aici se deosebesc de masele ceramice).
Avantaje ale jacketului acrilic din polimeri speciali: (multifunctionali cu proprietati estetice, mecanice,
biologice mult imbunatatite) :
78
preparatia bontului , amprentarea, modelul =in varianta conventionala (preparatia mult mai conservativa) ;
rezultate finale estetice superioare ; adaptare marginala /proximala mult mai exacte ; pretul de cost mai mic comparativ cu tehnologia
integral creamica de obtinere a jacketurilor fizionomice.
elimina subetape tehnologice : machetare, ambalare, introducerea machetei in tipar, polimerizarea in vase (toate impreciziile generate de ele). Tehnologia anticipeaza tehnologia metalo-ceramica.
Se pot fixa adeziv (cimentari adezive) dupa conditionare fete interne (obtinerea unor suprafete aspre prin frezare sau sablare).
Dezavantaje: pretul de cost al materialului +tehnologia mai
scumpe decat la jacketul acrilic (nu e accesibil orice laborator) ;
nu sunt evaluari clinice mai lungi de 10 ani pentru a evalua exact stabilitatea stopurilor centrice (rezistenta la abraziune) ; in zona laterala ne ferim de a aplica pentru a nu perturba functional zona respectiva ;
termobaropolimerizarea se realizeaza pentru rasinile diacrilice compozite la temperaturi mai mari de 100ºC si in intervalele de timp mai scurte 7-30 minute ;
masele compozite si polisticlele (materiale hibride in general) se livreaza sub forma de pasta, culori diferite si sub forma de masa opac, masa pentru dentina, mase pentru incizal, mase corectoare+flacoane cu lichide pentru conditionat (aderenta intre aceste mase) sau compactizarea suprafetelor laterale modelate.
II. Din fatete prefabricate: Fateta selectata (forma, nuanta coloristica se adapteaza
pe bont si este definitivata macheta partiala pentru fetele proximala si orala). Se ambaleaza , rezulta tiparul, se
79
polimerizeaza, se obtine o coroana acrilica cu proprietati superioare fata de varianta clasica (tehnologia clasica e pe cale de a fi abandonata datorita aparitiei materialelor moderne).
III. Din acrilate baropolimerizabile: (tipBIODENT K+B, VITA K+B ’93)Sunt acrilate ce se aplica direct pe bont, strat cu strat
pana la forma finala a coroanei (cu nuantari coloristice).Se poate polimeriza in:
Piroconvectoare (sub actiunea caldurii uscate :BIOMAT) ;
Miniautoclave (tip IVOMAT, BIOFOL), la temperatura de 120C, timp de 30 minute.
Rezulta coroane rapid executate, cu caracter provizoriu (suprafete compacte, lucioase).
IV. Din coroane prefabricate: Acestea pot fi din:
Acetat de celuloza; Rasini policarbonat ; Rasini sintetice.
Se adapteaza cervical pe bont, se captusesc cu R.A.S., se prelucreaza marginal, se lustruiesc si se cimenteaza provizoriu.Sunt indicate pe bonturi vitale, implanturi.
V. Din rasina compozita autopolimerizabila (tehnica SCUTAN).Etape:
Anterior pregatirii dintilor ca bonturi dentare se amprenteaza dintii cu materiale alginice sau elastomeri siliconici.
Preparare dinti; Vaselinizarea preparatiilor (oleum de vaselina); Aplicare rasina livrata sub forma de pasta in
amprenta + pe preparatii; Priza rasinii care e autopolimerizabila; Dezinsertia din amprenta a coroanei; Prelucrare; Lustruire; Cimentare provizorie.
Aceste coroane (mai ales din rasini simple) au caracter provizoriu. Se contraindica pe dintii laterali.
80
Coroanele jacket clasice se obtin in orice laborator cu dotare minima; Coroanele jacket moderne se obtin in
laboratoare dotate tehnologic.
COROANA DE INVELIS INTEGRAL CERAMICA (JACKETUL CERAMIC)
Este coroana de invelis cu grad de estetica cel mai ridicat dintre toate coroanele de invelis.
Se apropie, se identifica cu aceste coroane ceramice nuanta coloristica cu a dintilor naturali.
Se obtin prin mai multe procedee :1. Clasic:
ardere (sinterizare) mase ceramice pe cape metalice din platina sau aur platinat ;
2. Modern : prin aplicare directa pe
bont;?????????????????? turnare-presare, frezarea unor lingouri.
Indicatii:Jacketul ceramic are indicatii aproape identice cu ale
jacketului acrilic. Preponderent se indica pentru restaurari fizionomice ale dintilor frontali. Se contraindica pe dintii laterali cuspidati (PM/M) -numai de necesitate. Se indica in cvasitotalitate la sexul feminin. Indicatii-vezi coroana acrilica:
leziuni carioase profunde;
Capitolul
8
81
discromii cromatice exo/endogene; anomalii –dinti ectopici, de forma, de culoare; pe dintii cu indice de carie mic.
Contraindicatii: La pacientii tineri (camera pulpara mare) , nu se
poate realiza preparatia. Pe dintii laterali; Pe dintii nanici (subdezvoltati), nu se poate realiza
pragul cervical; In parafunctii (bruxism, dinti cu fatete de
abraziune); In ocluzii adanci acoperite , labiodonte (cap la cap); La pacientii cu indice de carie crescut (semn de
distructie coronara rapida).
Avantaje: Estetica - restaurare fizionomica excelenta; Biocompatibilitate (integrare tisulara); Preparatia mai conservativa fata de jacket acrilic pe
fata vestibulara si coroana mixta ; pe fetele proximale si orala reducerile prin frezare sunt chiar mai mari.
Dezavantaje: Rezistenta mecanica la torsiune scazuta (atentie la
adaptare); Sunt fragile (se contraindica in zona laterala) ; Preparatia este pretentioasa :numai coroane cu prag
axial (circumferential).
Etape clinico-tehnice
1. Preparatia dintelui:Dintele se prepara sub forma de bont cu forma cilindro-
conica , neretentiva, prin reducerea uniforma 1 mm pe toate fetele axiale si 1,5-2mm incizal (ocluzal). Unghiul de intalnire intre peretii axiali si prag este de 90º, cu rotunjirea zonelor de intalnire.
82
Se contraindica preparatiile in unghiuri ascutite sau obtuze (unghiul ascutit genereaza tensiuni).
Preparatia pentru jacketul ceramic-HEAVY CHAMFREIN. Reducerea mai accentuata la nivel incizal. In rest reducerea este uniforma.
2. Amprentarea:Metode de amprentare pentru tehnologia integral
ceramica: se indica amprenta de arcada exclusiv: Amprenta de arcada monofazica cu material aplicat
in portamprenta individuala este cea mai indicata; Amprenta de arcada bifazica :
de corectare ; in dublu amestec (vezi inlay).
Amprenta cu inel (tub metalic) si supraamprenta cu material elastomeric ; mai rar utilizata , dar indicata.
Metoda de amprentare cu hidrocoloizi reversibili si metoda combinativa « hidrocolizi reversibili-ireversibili »(metoda hidroalginica :H.R.+H.I.R)=scoala americana.
3. Modelul:In tehnologia coroanelor integral ceramice se indica
numai modelul de arcada cu bont mobilizabil si in foarte rare situatii modelul de hemiarcada (in zona frontala) numai cu bont mobilizabil.
Materiale utilizate: Gipsuri superdure + dure compatibile ; cele mai
folosite ; Rasini compozite pentru completare ; cele mai
indicate , dar nu au utilizare larga ; Modelul galvanic=cupru electrodepus+gips dur sau
rasina de completare ; tehnologie laborioasa, rar utilizata numai in ceramica.
83
4. Macheta / obtinerea coroanei:In tehnologia coroanelor integral ceramice machetarea
se indica pentru procedele tehnologice moderne (turnare, presare): DICOR SYSTEM, EMPRESS (Ivoclar)-(plastifiat-turnat-presat).
In tehnica clasica nu e nevoie de macheta. In tehnica clasica se adapteaza pe bont o folie de 0,2 mm de platina sau aur platinat obtinandu-se dupa pirosirea foliei o capa intim adaptata si imbinata proximal prin faltuire. Pe aceasta capa usor extinsa cervical cu 2-3mm se aplica strat cu strat masa ceramica care va fi sinterizata (arsa strat cu strat).
Exista si un procedeu modern de obtinere a coroanei integral cermice: procedeul VITA IN CERAM. Nu necesita sistem de machetare pentru ca , coroana se obtine prin aplicare directa a masei ceramice pe modelul duplicat.
Etape tehnologice ale procedeului VITA IN CERAM: Amprentare; Model de lucru; Conditionare bont (DIE SPACER); Amprenta duplicat =duplicare; Modelul duplicat din masa de ambalat
termorezistenta: SUPERHARD; Ardere succesiva a ceramicii speciale
(aluminoceramica) in 2 etape pentru obtinerea miezului ceramic pe care se aplica masele ceramice conventionale.Este procedeul cel mai raspandit, mai sigur.
Etapele de lucru:In tehnica VITA IN CERAM coroana se obtine in 2 etape:
se aplica aluminoceramica pe bontul termorezistent cu pensula si se arde la 1100ºC timp de 2 ore, rezultand o capa poroasa. ardere de infiltrare=se aplica pe capa obtinuta in prima ardere aluminoceramica cu particule de sticla (alumina 70-75%) si se arde (ceramizeaza) timp de 4 ore, la aceeasi temperatura, rezultand o capa rezistenta mecanic=miez alumino-ceramic.
pe acest miez se aplica mase ceramice de placat pentru nuantare coloristica. Arderea are loc la temperaturi mai mici de 1000ºC ( 990-950ºC).
84
Dupa arderea finala (glazurare), coroana se indeparteaza de pe bontul din masa de ambalat prin pulverizarea acestuia cu agenti de sablare si coroana este adaptata pe modelul de lucru. Dupa conditionare este cimentata adeziv (cimenturi rasinice ionomere).
Procedeele DICOR/EMPRESS au fost descrise la inlay-ul ceramic.
Etape de lucru ale tehnologiei clasice:Pe capa ambutisata pe bont se aplica strat cu strat
ceramica preparabila tip VITA (ceramica feldspatica) - componenta de baza 60-80%.
Ceramica preparabila contine urmatoarele componente: feldspat 60-80% - componenta care omogenizeaza
in faza de topire amestecul, iar dupa ardere confera transluciditate. Din punct de vedere chimic =trisilicat de aluminiu-calciu-sodiu.
componenta refractara: cuartul – 10-15% - dilata masa ceramica in momentul arderii, iar dupa ardere confera luciul caracteristic.
caolinul 0-5% = argila cu o culoare alb-laptoasa care influenteaza fluorescenta maselor ceramice.
Alte elemente componente: aditivii - fondantii (carbonati de potasiu, calciu,
sodiu, borax) cu rol de a creste masa produsului si a scadea temperatura de ardere.
pigmentii sub forma oxizilor metalici ce confera maselor ceramice stabilitate cromatica.
Pentru substratul metalic: oxizi de fixare (in tehnologia metalo-ceramica). In masele ceramice se adauga miniprocente de oxizi metalici precum: aur, argint, fier, crom, cobalt, nichel, titan, indiu, staniu.
Pentru aliaje nenobile: oxizii cei mai utilizati :crom, nichel, titan (generati de componenta metalica si adaugati in masa ceramica).
Pentru aliaje nobile: aur, argint , staniu, indiu (metale usor fuzibile) care migreaza termoelectronic in zona de interdifuziune. Si masele ceramice contin aceeasi oxizi pentru a facilita legarea chimica intre cele 2 componente.
Portelanul decorativ (caolinic) spre deosebire de portelanul dentar e un portelan caolinic (caolin 50-70%) care
85
ii confera o cluoare alb-laptoasa, cuart 20-25%, feldspat 25-30%.
Masele ceramice moderne: Aluminoceramica; Vitroceramica; Ceramica magnezica; Ceramica zirconica.
Toate sunt mase ceramice oxidice (pe baza de oxizi ai metalelor grele). Contin in plus substante fluorescente care cresc gradul de translucenta (oxizi ai metalelor grele din pamanturi rare-lantanide). Acesti oxizi cresc translucenta.
Ceramica preparabila contine si o componenta lichidiana reprezentata de apa distilata si alcool, la care se adauga lianti hidrosolubili (glicerina, dextroza), cu rol de a mari adeziunea ceramicii de suportul metalic.
Sinterizarea maselor ceramice (tehnologia clasica):1. Capa din platina, anterior arderii maselor
ceramice se degazeifica ( se conditioneaza prin incalzire la 1200-1300ºC) timp de 10 minute rezultand o capa apta de a primi masa ceramica opac.
2. Pe capa se aplica masa opaca in grosime de 0,3mm pe toata suprafata care are rolul de a ecrana eventualele modificari coloristice ale bontului sau reconstituirilor si de a favoriza aderenta masei dentina-smalt.
3. Arderea-se realizeaza in vid la 900ºC timp de 5 minute cu preardere prealabila in gura cuptorului.
4. Arderea dentinei si a smaltului –pe capa acoperita cu opac se aplica in exces masa de dentina +smalt (20-30%)cu vibrare si absorbtie a apei distilate (sugativa hartie filtru).
5. Modelaj sumar ; se aplica coroana in gura cuptorului pentru preardere (in prezenta oxigenului) , urmata de ardere in vid la 900ºC timp de 4 minute. Racire lenta.
6. Dupa aceasta ardere urmeaza arderile de corectare.7. Coroana dupa a-2-a ardere se prelucreaza in limite
normale morfologice si urmeaza apoi arderea de corectare.
86
8. Se aplica mase de corectare pentru nuantare ; fisuri, pete si se ard la 950ºC, timp de 4 minute, in vid.
9. Daca este cazul se face si a-2-a ardere de corectare, numai 2 minute, in prezenta oxigenului (aceeasi temperatura).
4. Ardere pentru glazura la 700ºC, timp de 2 minute, in prezenta oxigenului.
10. Se extrage capa de platina sau Aur-Pt si se controleaza pe modelul de lucru adaptarea.
5. Prelucrarea:Tehnica genereaza imprecizii de adaptare. Tehnicianul si
clinicianul vor controla minutios adaptarea.
6. Fixarea:Coroana este fixata prin cimentare, tehnologia moderna
(fixarea adeziva) dupa conditionarea prealabila a fetei interioare.
Conditionarea se realizeaza cu acid fluorhidric 35%, cu rolul de a rezulta o suprafata asperizata ce favorizeaza imbinarea adeziva.
COROANA MIXTA
Coroana mixta este o proteza unidentara fixa alcatuita din 2 componente:
Capitolul
9
87
Metalica-care acopera in totalitate bontul;Fizionomica –care placheaza partial/total coroana metalicaCoroana mixta imbina avantajele coroanelor de invelis metalice (proprietati mecanice ) cu avantajele coroanelor de invelis fizionomice (proprietati estetice).Sunt indicate curent in tehnologia protezelor fixe deoarece sunt mai conservative decat coroanele de substitutie si constituie un element de agregare mezial mai fizionomic decat coroanele de invelis metalice.
Indicatii:Indicatiile coroanei mixte sunt cvasisimilare cu cele ale
coroanelor de invelis fizionomice si metalice.Din punct de vedere conservativ-restaurator:
in restaurarea morfologiei dintilor afectati de procese carioase voluminoase , traumatisme, abraziune;
in restaurarea dintilor fracturati (prin D.C.R.-uri); in corectarea anomaliilor de forma, volum, culoare; ca elemente dentare si indicatii atat pe dintii frontali
cat si pe dintii laterali (morfologie adecvata, ca elemente de agregare punti speciale, cazuri clinice speciale-estetica deosebita).
Din punct de vedere protetic: ca element de agregare pentru punti mixte partiale
(de hemiarcada), punti totale; ca lement de agregare (curent) al protezelor
partiale scheletate; ca element de imobilizare a dintilor mobili
recuperabili (in parodontopatii); in echilibrarile ocluzale (curent).
Contraindicatii: pe dintii subdimensionati in sens cervico-ocluzal (nu
exista spatiu pentru cele 2 componente +retentie preacara);
la tinerii pana in 20 ani deoarece prezinta camere pulpare voluminoase. Nu se pot face preparatiile indicate (preparatii cu prag);
la adultii care nu accepta sacrificiul biologic (depulpari in scop protetic).
88
Avantaje: coroane mult mai conservative decat coroanele de
substitutie ; efect fizionomic satisfacator si superior celor
metalice ; pot fi recuperati dintii mono-pluriradiculari mai
conservativ :D.C.R.+coroana mixta.
Dezavantaje: Preparatie nebiologica deoarece necesita depulpari
+reduceri mai crescute de tesut dentar (fetele vestibulare) fata de coroanele de invelis metalice si fizionomice (ceramice de regula-cu ele comparam) ;
grad de retentie inferior altor coroane de invelis datorita formei bontului (avem o reducere mai mare de tesut dentar) ;
Apar dehiscente (separatii)+infiltratii la nivelul interfetei metalo-polimer cu modificari coloristice.
Observatie clinica
Placarea tuturor fetelor inclusiv ocluzal (in special R.A.S.) genereaza disfunctii ocluzale datorita abraziunii care duce la pierderea stopului ocluzal.Chiar si compozitul prezinta deficiente si se abrazeaza in timp. Deci, se contraindica placarea cu rasini la nivel ocluzal..
Clasificare:Coroanele mixte se clasifica:Dupa aspectul estetic:
coroane partial fizionomice=numai fata vestibulara este placata cu componenta fizionomica (metalo-acrilicele, metalo-diacrilicele=compozite) ;
coroane mixte total fizionomice =componenta fizionomica acopera in totalitate fetele axiale ramanand numai o colereta metalica 0,5mm vestibular ;2-3mm proximo-oral. Prin retragerea gingiei colereta metalica devine vizibila.
Dupa componenta fizionomica (materialul de placat):
coroane metalo-polimerice : metalo-acrilica (clasica); metalo-diacrilica (compozita);
coroane metalo-ceramice.
89
Dupa tehnologia de obtinere a componentei fizionomice:
termopolimerizare clasica: rasini acrilice; termopolimerizare uscata: cu vapori de caldura
(piroconvectoare); termopolimerizare sub vapori de presiune -
baropolimerizare (modern); fotopolimerizare: rasini compozite (R.D.C.); fotobaropolimerizare: rasini compozite; fototermobaropolimerizare in vid: cea mai indicata
pentru componentele fizionomice din rasini compozite;
prin sinterizare (ardere): mase ceramice in cuptoare speciale;
din rasini compozite: in cuptoare cu microunde (MICRO BASE SYSTEM).
Componenta metalica se poate obtine prin: turnare (procedeu devenit clasic); sinterizare; galvanizare; ambutisare; galvanizare.
Ultimele trei sunt procedee moderne de obtinere a componentei metalice (de regula pentru coroana metalo-ceramica)
Prin ambutisare se obtin cape din aliaj nobil. Pe aceasta componenta se arde masa ceramica.
Observatie:
Tehnica ambutisarii componentei metalice (clasica) este abandonata dar ea este utilizata in tehnologiile moderne de obtinere a coroanelor mixte metalo-ceramice.
Din coroanele mixte enumerate cea mai indicata este coroana mixta metalo-ceramica datorita stabilitatii coloristice in timp, biocompatibilitatii+proprietatilor mecanice (cazuri clinice speciale care trebuie sa fac fata pretului de cost, rezolvari protetice speciale, in conditii de dotare adecvate).
90
Etapele clinico-tehnice:
1. Pregatirea campului protetic (etapa clinica)In urma slefuirii se obtine un bont cu o forma cilindro-
conica , neretentiva.Reduceri inegale, mai accentuat se fac la nivel vestibular si incizal/ocluzal.
Reducerile la nivelul fetei vestibulare : cate 1,5-2mm si incizal:1,5-2mm =coroana mixta metalo-polimerica. Aceste reduceri se indica pentru a crea un spatiu necesar celor 2 componente.
Fetele axiale si cea orala se deretentivizeaza mai putin :0,3-0,5mm cand sunt acoperite cu metal in varianta clasica si pana la 1-1,2mm si cu o conicizare spre ax in varianta moderna cu componenta fizionomica extinsa (metalo-compozita, metalo-ceramica).
Reducerile cele mai ample sunt in varianta clasica (metalo-compozita )2mm.Preparatia bontului se indica cu limita cervicala decelabila =PRAG.
Preparatia cervicala:Pentru coroana mixta metalo-acilica (reducere ampla in
sens sagital). Oral se deretentivizeaza prin slefuire morfofunctionala.
Exista 4 modalitati de preparare a limitei cervicale: preparatia tangentiala in muchie de cutit « Knife
Edge » ; ce nu are limita. Se contraindica in tehnologia coroanelor mixte ; este cel mai mult utilizata in practica (este simpla de preparat, comoda, deretentivizeaza rapid, da rapid amprenta). Are efect iritativ local. Prezinta inchiderea dento-protetica aproximativa, genereaza in timp iatrogenii, sangerari, mobilitate, retractii etc.
cu prag inclinat: EN CONGE sau CHANFREIN scurt- (pentru coroana mixta metalo-polimerica) sau CHANFREIN lung (“dup”) -(coroana mixta metalo-ceramica). Prepararea CHANFREIN, dupa scoala japoneza, e favorabila obtinerii unor coroane metalo-ceramice fizionomice cu o inchidere marginala (dento-protetica buna).
prag in unghi drept cu unghi de intalnire, pereti axiali rotunjit = vezi jacketul ceramic;
91
prag in unghi drept bizotat la 35º fata de ax.Prepararea cu prag este favorabila obtinerii unui strat
suficient de gros ceramic - un rezultat estetic excelent.Inchiderea marginala prin cimentare este dificila
(riscanta-se poate fisura masa ceramica) daca este in unghi drept. Din acest motiv preparatia trebuie sa se realizeze cu prag bizotat – se observa colereta metalica si fata de praparatia EN CONGE preparatia este mai biologica, mai dificil de facut. Ideal CHANFREIN CIRCUMFERENTIAL pe toate fetele.
2. Amprentarea:Elementul dentar sub forma de bont se amprenteaza prin
metodele de amprentare prezentate la corana fizionomica +coroana de inveli metalica .
Se indica preponderent amprenta de arcada.Pentru elemente solo se utilizeaza amprente segmentare
(de hemiarcada) in ocluzie si model segmentar obligatoriu cu bont mobil.
3. Modelul:Se toarna dupa conditionarea amprentei cu materiale de
cea mai buna calitate. Curent se indica gipsurile dure(soclu) si superdure (arcada). Modele de arcada cu bonturi detasabile (mobile) sunt cele mai indicate.
Observatie clinica:
Modelele de hemiarcada nu pot fi echilibrate corect ocluzal.
Pentru obtinerea modelelor pot fi utilizate si alte materiale: rasini compozite, metale electrodepuse sau pulverizate. Clasic se utiliza modelul duplicat din mase de ambalat termorezistente.
4. Macheta componentei metalice:Sisteme de machetare pentru coroana mixta sunt in doua
variante.1. varianta clasica:
92
tehnica racirii gradate tehnica picurarii.Procedee pe cale de disparitie.
2. varianta moderna: ceara calibrata +elemente prefabricate.
Capa din ceara calibrata + capacul =din element turnat si lipit.
discuri termoplastice (prin ambutisare); rasini compozite foto; tehnica aditiei de ceara.
In tehnologiile moderne metalo-compozita si metalo-ceramica sunt necesari pereti cu grosimi uniforme, rigizi, nedeformabili care ofera spatiu necesar componentei fizionomice.
Tehnica de lucru la sistemul de machetare –vezi L.P.........................
Grosimea uniforma a peretilor pentru ca stratul ceramic sa se inscrie in standard minim 1,2mm ; capa :0,3-0,25mm pentru un rezultat estetic foarte bun –strat suficient de gros pentru a permite translucenta luminii).
Macheta componentei metalice a coroanei mixte metalo-polimerice:
prezinta macroretentii pe fata vestibulara (perle, butoni sau anse ce pot sa transpara prin rasini) ;
peretii proximali din 1/3 medie sa fie divergenti spre vestibular. Macroretentii +retentii+prag cervical cu rol in mentinerea mecanica a componentei fizionomice.
componenta metalica dupa sablare prezinta si microretentii (microcavitati).
prezinta incizal/ocluzal o rama de protectie a materialului fizionomic (sa nu se desprinda datorita impactului ocluzal) ; nu lasam componenta fizionomica neprotejata.
Macheta componentei metalice a coroanei metalo-compozita:
Prezinta micro si macroretentii: perle micronice, perle macro :0,2-0,4mm –IVOCLAR, RENEFERT+prag , rama de protectie.
93
Componenta metalica la metalo-compozite prin conditionare : sablare, degresare, gravaj electrochimic, silanizare este pregatita pentru a fuziona fizico-chimic componeta diacrilica (legatura prin punti ce este superioara fata de metalo-acrilica care se mentine stric mecanic).
Macheta componentei metalice a coroanei mixte metalo-ceramice:
Prezinta pereti netezi fara rugozitati sau unghiuri ascutite;
Unghiurile de intalnire se rotunjesc (pereti axiali -prag);
Nu prezinta margini de protectie incizala/ocluzala sau pereti proximali evazati;
Va fi modelata prin procedeele moderne :ceara calibrata sau ambutisare obtinandu-se grosimi uniforme;
Ocluzal/incizal se va crea un spatiu de 1,5-2mm pentru a favoriza translucenta ; se obtine o fizionomie excelenta.
Observatie tehnica:
Componenta ceramica se fixeaza fizico-chimic.
Capele metalice dupa sablare prezinta microcavitati , microdenivelari care vor favoriza fuzionarea masei ceramice pe capa :BONDING TREPTHS (cavitati negative)
Se pot aplica pe macheta perle hidrosolubile: granule de NaCl si apoi se spala cu jet de apa rezultand microcavitati ce favorizeaza aderenta masei ceramice.
Macroretentiile (retentiile pozitive) pe capele pentru metalo-ceramica genereaza fisuri, desprinderi ale masei ceramice .Se contraindica.
Pentru tehnologia coroanelor metalo-ceramice si metalo-compozite se folosesc machete prefabricate +sisteme retentive (perle, butoni) tip INZOMA (Ivoclar) si PROBOND (Renefert). De refacut!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
In sistemul PROBOND macheta prezinta suprafete concave ; cu cat sunt mai numeroase cu atat gradul de fuziune este mai crescut : tehnica SHORE.
94
Componenta metalica este conditionata prin aplicarea de bondinguri (agenti de legare, cuplare) : INZOMA P pentru aliaje nobile si INZOMA NP pentru aliaje nenobile ce au rolul de acreste gradul de fuziune de aderenta, creste legatura fizico-chimica a maselor ceramice de componenta metalica.Avantaje:
Machete prefabricate sub forma de grile (plasa cu ochiuri, fetele interne plane, fetele externe concave cu rolul de a creste umectarea intre masa ceramica si metal. ;
Acest tip de machete prefabricate se livreaza pentru coroane propriu-zise dar si pentru intermediari pentru a face economie de metal nobil intre 40-60%.
5. Topirea, turnarea Topirea si turnarea componentei metalice se relizeaza
identic ca la coroana de invelis metalica (aliaje, surse, metale?????????????????????).
6. Placarea coroanei mixte:Placajul cu rasini acrilice simple:
Componenta metalica se conditioneaza prin sablare, degresare , lustruire, curatire in bai galvanice (electrochimic) rezultand suprafete foarte curate.
Modelare macheta pentru coroana fizionomica: Se picura ceara in caseta metalica, se umple usor in
exces si dupa racire se modeleaza anatoform prin sculptare.
Ambalare orizontala : ca la coroana acrilica, cu fata metalica in jos si macheta orientata superior.
Dupa eliminarea machetei se obtine tiparul , introducere, indesare, polimerizare acrilat. Acrilatul se prepara ca la jacketul acrilic.
Polimerizare: aceeasi curba termica (varianta clasica).
Dupa 4 ore, racire lenta, dezambalare, prelucrare cu instrumentar rotativ/abraziv si lustruire.
Retentia componentei fizionomice este pur mecanica prin microretentii aplicate pe componenta metalica.
95
Nu se aplica pe colereta rasina acrilica /compozit sau masa ceramica.
Componenta metalica prezinta macroretentii+microretentii la coroana metalo-compozita.
Placajul cu rasini diacrilice compozite:Placarea se realizeaza cu rasini diacrilice livrate sub
forma de pasta vascoasa. Rasina compozita se livreaza in culori diferite. Sunt combinate in godeuri/seringi cu denumiri diferite:
masa opac (opaquer); masa pentru dentina; masa pentru smalt; masa pentru cervical; mase pentru corectat (opac-dentina, opac-smalt), mase intensive; flacoane cu lichid (lichid pentru silanizat=SILAN ;
lichid pentru activat straturi depuse =ISOSIT N ; lichid pentru compactizare rasina pentru modelarea finala).
Etape: conditionare componenta metalica : sablare, gravaj electrochinic (metodologia
standard), silanizare. Se adauga conditionari suplimentare : ceramizari,
silicatizari, metalizari, oxidari. Rolul acestor conditionari este de a forma un strat
oxihidric pe componenta metalica pentru a se lega chimic (punti de hidrogen) cu gruparile –COOH disponibile ale silanilor in final, rezultand o legatura fizico-chimica superioara celei pur mecanice de la coroana acrilica.
silanizare : Se aplica prin pensulare 1-2 straturi filiforme de
organosilan pe suprafata anterior conditionata. aplicare de mase compozite strat cu strat de la opac
pana la masa de smalt. Aplicarea se realizeaza cu spatule sau cu pensule.
Rasini compozite de placare:
96
SR ISOSIT N –rasini fototermopolimerizabile (Ivoclar) ;
COMPATIT R (Wilde Dental) si SOLIDEX (Shofu), ambele fotopolimerizabile.
SYMPHONY(Espe)-baro-+vid (in faza finala). CHROMASIT (Ivoclar) –barotermopolimerizabile.
Placarea cu ISOSIT N (Ivoclar):Trusa contine pe langa masele compozite enumerate un
silan numit SPECTRALINK , un lichid pentru activarea straturilor depuse SPECTRAACTIVATOR si un lichid ISOSIT: compactare, modelare finala +inchiderea porilor rasinii.
Spectraactivatorul si Isositul sunt solutii polimerice de monomeri de dilutie.Silanul este un derivat silicic rezultat din combinare si tetravalente cu gruparile –OH , rezultand organo-silani.
Tehnica de lucru:1. Aplicare silan, Spectralink pe componenta
metalica conditionata.2. Aplicarea opacului in grosime
uniforma:0,3mm.Rol:
Opacizare, ecranare a metalului; Mareste adeziunea cu straturile ulterior
depuse (dentina, smalt).3. Fotopolimerizare: in cuptoare SPECTRAMAT
timp de 5 minute.Rezulta masa opac aderenta de componenta metalica, strat uniform fara transparenta metalului (ideal).Cand avem transparenta reluam procedeul.
4. Activare masa opac prin aplicare de SPECTRAACTIVATOR .
5. Aplicare masa dentina pe toata suprafata =culoarea de baza ; se aplica de la colet spre incizal.
6. Se aplica masa de smalt din 1/3 incizala (stratul cel mai gros)spre colet (grosime atenuata)+masa colet in 1/3 cervicala (Yellow Dark).
7. Modelarea finala , prin pensulare de fluid ISOSIT, reultand forma finala a componentei fizionomice.
97
8. Polimerizare: in miniautoclave (termobaropolimerizare) la 120ºC, presiune 6 barri, timp de 7 minute.Rezulta o componenta fizionomica cu proprietati superioare fata de cea acrilica (mecanice, estetice, coloristice) si in ansamblu biocompatibilitate.
Componenta compozita se poate aplica pe toata gama de aliaje (Au, Pt pana la Gaudent). Avantaj fata de masele ceramice. Curent se aplica pe aliaje Ag-Pd/Ni-Cr soft. Gaudentul si Co-Cr se contraindica. Aliajele Ag/Pd sunt producatoare de oxizi (oxizii de argint modifica culoarea).
La macheta coroanei compozite se indica realizarea unei duble retentii: perle 0,2-0,4 microretentii (se aplica un adeziv) si macroretentii.
Observatie tehnologica:
Aplicarea maselor compozite se realizeaza succesiv strat cu strat, aemanator tehnicii metalo-ceramice.
Coroana mixta metalo-compozita prin componenta ei fizionomica este superioara celei acrilice, se obtine printr-o tehnica superioara, mai laborioasa, necesitand tehnic dotari speciale : cuptoare, materiale.
Observatie :
Coroana metalo-compozita prin parametrii ei este inferioara coroanei metalo-ceramice.
Placajul ceramic:Masele ceramice preparabile se aplica pe componente
metalice, anterior conditionate.Etape:
Conditionarea componentei metalice Sablarea. Degresare in solutii acide :acid fluorhidric. Curatire in bai ultrasonice.
Aplicarea masei ceramice cu spatula sau prin pensulare +vibrare (absorbtie).Arderea masei ceramice se realizeaza in cuptoare speciale in etape distincte, totdeauna cu prearderi (preuscari).
Arderea (sinterizarea) masei opac.
98
Se aplica masa opac in strat uniform de 0,2-0,3mm pe componenta metalica prin pensulare , urmata de preuscare in gura cuptorului , apoi ardere la 980ºC, timp de 6 minute, in vid.
Cuptoare : VITA VACUMAT, GEMINI, AUSTROMAT, NEY.
Arderea masei opacare ca rol: Ecraneaza metalul; Faciliteaza adeziunea maselor ceramice
ulterior depuse. Cand se constata insulite gri, se reaplica si se rearde.
Arderea (sinterizarea) masei dentina-smalt (mase ceramice de baza)-bonding porcelain.
Se aplica masa dentinara in stratul cel mai gros de la incizal catre colet, usor in exces 20-30%, peste masa aceasta se aplica masa de smalt in 1/3 incizala+medie.
Se practica un modelaj sumar schitat.Aplicarea maselor: cu vibrare+absorbtia
umiditatii (hartie filtru, sugativa).Arderea debuteaza cu preuscarea timp de 5
minute, urmata de introducerea in cuptor la 980ºC, in vid. Se mentine la acesta temperatura 2-3 minute, urmata de racire lenta, rezultand un volum mai mic al masei ceramice (pana la 30%).
Componenta fizionomica se prelucreaza cu freze diamantate fissure, cu freze extrahard din tungsten. Se obtine forma caracteristica. Se adapteaza cervical, proximal, incizal pe model. Se trimite in cabinet pentru examenul oral. Pot sa apara erori: fisurari, desprinderi, aspect mat, vitros (supraardere). Toate erorile se corecteaza in 2 etape de ardere cu mase speciale de corectat + mase intensive pana la nuantari. Dupa examenul intraoral la care se constata corectitudinea adaptarii, coroana este degresata din nou in solutii de acid fluorhidric si apoi urmeaza a-3-a ardere ,cea finala, (glazurarea) la 950ºC, 2-3 minute, in prezenta oxigenului.
Glazurarea se obtine prin 2 procedee:
99
Aplicare masa pentru glazurare (strat filiform);
Autoglazurare cand corespunde coroana, rezultand coroane mixte cu un grad de fizionomie, biocompatibilitate, rezistenta mecanica superioara celor prezente (metalo-polimerice) dar inferioare ca estetica celor integral ceramice.
Observatie tehnica
A nu accepta jonctiunea ceramica-metal in zona de contact.
7. Cimentare / Fixare:Coroanele metalo-acrilice se fixeaza prin frictiune-
cimentare cu cimenturi conventionale FOZ (fosfat de zinc)Coroanele metalo-compozite se fixeaza cu ajutorul
cimenturilor policarboxuilat/polielectrolitice, cimenturile ionomere de sticla sau chiar FOZ.
Coroanele metalo-ceramice se indica a fi fixate cu cimenturi ionomere sau cimenturi pe baza de rasini diacrilice =fixare adeziva ( cimenturile reactioneaza chimic cu tesuturile dentare).
COROANA DE SUBSTITUTIE
Proteza fixa, unidentara ce se agrega intraradicular pe preparatia dentara printr-un stift (pivot)=dispozitiv radicular.
Refac morfologia coronara afectata in scop protetic.Restaureaza volumul cel mai mare de tesuturi dure
distruse.Nu sunt proteze conservative (comparativ cu coroanele
mixte).
Capitolul
10
100
Parti componente: - 2 dispozitive: Dispozitivul coronar =bont metalic (artificial); Dispozitivul radicular cu accesorii:
Placuta - are o grosime 0,3-0,4mm ce acopera suprafata bontului morfologic caracteristica (in 2 versante datorita preparatiei)
Inelul - este circular axial, inaltime 1-1,5 mm, plasat subgingival 0,5mm.
Pivotul/stiftul - are o lungime 2/3 din lungimea radacinii, cu o forma cilindro-conica. Ideal ar fi ca sa aiba forma cilindrica (frictiune maxima), diametrul 1/3 din diametrul radacinii, pentru a se conserva suficient de grosi peretii.
Placuta si inelul au rolul de a preveni efectul de pana al pivotului in caz de torsionari si de a preveni aparitia cariilor secundare. Inelul impreuna cu placuta constituie capacul.
Clasificare: Din punct de vedere estetic, coroanele de substitutie se
clasifica: Coroane de substitutie fizionomice: bont si
coroana acrilica /diacrilica/ceramica. Varianta bont artificial si acrilat din ce in ce mai rar utilizata datorita proprietatilor inferioare ale rasinilor acrilice simple. Mai indicate (utilizate) sunt rasinile diacrilice compozite si masele ceramice.
Coroane de substitutie mixte: caseta/semicaseta. Se obtin prin 2 procedee:
elemente separate (dispozitivul coronar si cel radicular se lipesc). Este metoda clasica , din ce in ce mai putin utilizata.
elemente unite (monobloc).Solutia dispozitiv radicular +bont artificial cu coroana
solo pe el este solutia moderna. Coroana de substitutie mixta este indicata pe incisivul central, canin cand sunt implicati in functiile de ghidaj. Coroana va avea fata orala metalica. Materialul polimeric nu rezista, cel ceramic rezista chiar abrazand dintii antagonisti.
Indicatii:
101
Restaurarea morfologiei coronare afectata de carii, procese carioase, anomalii de volum, obturatii mari, traumatisme, abraziuni.
Individual pe dintii monoradiculari +premolari. Se contraindica pe molari (de necesitate).
Corectarea anomaliilor de pozitie, forma, culoare.Anomaliile de pozitie se pot modifica prin dispozitive angulate, corectandu-se anomalia.
Protetic ca element de agregare pentru punti frontale, laterale, fronto-laterale fiind indicat ca element mezial de agregare.Protetic ofera gradul de frictiune cel mai mare dar risc de fracturare.
Contraindicatii: Pe dintii ce pot fi reconstituiti si acoperiti cu
coroane mixte (mai conservative). Nu se toarna din aliaje Co-Cr (foarte greu de
prelucrat si indepartat prin taiere) sau din aliaje baza cupru (Gaudent). Clasa bronzuri se toarna relativ precis dar genereaza discromii la nivelul fatetelor (lizereu verzui pe fond de oxizi metalici).
Cand dotarile tehnice sunt modeste.
Etapele clinico-tehnice:
1. Examenul clinic: Stabilirea dupa examenul clinic atent a diagnosticului
protetic (fractura, abraziunea), analiza RX (exista sau nu tratamentul conservativ, calitatea obturatiei de canal, starea parodontala periapicala-osteita,periapicala, prezenta sau nu a parodontopatiilor cronice)
2. Prepararea dintelui:Sectionarea coroanei pana in 1/3 cervicala la 1-2 mm de
insertia gingivala, prepararea bontului in 2 planuri-vestibular inclinat la 45º si unul orizontal (oral=palatinal) la 1-1,5 mm de marginea gingivala, rezultand preparatia in 2 planuri a bontului coronar.Versantul vestibular dupa adaptarea inelului
102
metalic se plaseaza (infunda) subgingival 0,5 mm pentru un rezultat estetic superior.Prepararea radiculara : canalul radicular este cateterizat cu un ac Kerr, dupa care se largeste cu freze de canal tip Beutelrock pe o lungime de 2/3 si o largime de 1/3 , rezultand o lojeta intraradiculara in care va patrunde pivotul (stiftul intraradicular) pentru agregarea coroanei.Bontul sectionat inainte de prepararea subgingivala, se prepara subgingival cu peretii axiali convergenti cu freze diamantate pentru a patrunde subgingival, corect inelul pericervial.
3. Amprentarea:Pentru realizarea coroanei de substitutie pot fi utilizate
trei metode de amprentare: Amprenta de zona frontala (hemiarcada) sau
segmentara cu sau fara stift metalic; Amprenta de arcada (de corectare) sau in dublu
amestec cu stift metalic sau mase plastice; Seaplica stiftul in canal; amprenta cu silicon chitos, se scoate stiftul din lacas, se plaseaza materialul siliconic fluid pe canal, stift + material siliconic chitos.
Amprenta de arcada – in 2 timpi- (de corectare) + amprenta unidentara cu inel – cea mai indicata/cea mai complicata. Se indica pentru coroane solo, nu pentru constructii ample, in care coroana de substitutie este ca element de agregare:
In timpul 1 se realizeaza intraradicular un stift sau con acrilic.
In timpul 2 se amprenteaza cu STENTS =portamprenta in care se fixeaza stiftul;
In timpul 3 se introduce materialul siliconic cu acul Lentullo si se aplica siliconul in portamprenta, ea se va insera pe preparatie, in ocluzie rezultand amprenta segmentara.
Primele 2 metode necesita conditionarea locala a santului gingival cu ajutorul unui fir textil ; are loc largirea santului gingival.
Preparatia intraradiculara va fi izolata pentru a obtine o amprenta exacta a preparatiei corono-radiculare.
103
4 Modelul:Modelul se va realiza din:
gipsuri superdure-arcada si bontul mobil, si din gips dur pentru soclu; modelul segmentar se va realiza cu bonturi mobilizabile.
Rasinile compozite vor fi folosite rar; Modelul de arcada galvanic-rar.
5. Macheta:Macheta se poate realiya prin tehnica directa sau
indirecta din: Ceara; Rasini compozite –ideal- mult mai ergonomice,
costisitoare; Rasini acrilice simple;
Macheta din ceara – tehnica picurarii –vezi L.P. va razulta o macheta foarte exacta.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
6. Tiparul:Aceleasi subetape ca si la coroanele de acoperire
metalice;Din mase de ambalat specifice aliajelor din care turnam
sulfat-nobile; fosfati-cele mai indicate. Metodele de ambalare: intr-un timp si in 2 timpi cu aceeasi masa de ambalat.
7. Topirea-turnarea:Etape descrise la inlay-ul metalic.Cele mai indicate surse electrice : curentii de inalta
freventa si curentii de joasa frecventa atat pentru aliajele nobile + nenobile, in creuzete ceramice (de regula) si la intervalele de topire indicate.
Materiale: Aliaje nobile:
aur platinat : 833%o aur +12% platina –aliaj foarte rezistent
104
baza paladiu; Aliaje seminobile : Argint-Paladiu –Palliag; De necesitate pot fi turnate din Cr-Ni SOFT in
varianta metalo-compozit, metalo-ceramica.Observatie tehnica
Se contraindica turnarea coroanelor de substitutie din aliaje Co-Cr sau aliaje baza cupru.
8. Prelucrare, finisare:Identica cu cea de la coroanele mixte, sablare;
dispozitivul este adaptat de tehnician pe model;Coroana de substitutie se trimite in cabinet pentru
examenul intraoral. ; are loc adaptarea cervicala , inelul prea gros, lat ; se sectioneaza cu frezele astfel incat in bizou , inelul sa patrunda subgingival fara a ischemia gingia. Placuta mai mare de 1 mm este subtiata de clinician ; vestibular placuta trebuie sa permita aplicarea componentei fizionomice.
Dupa acest control, in varianta clasica, se amprenteaza peste bont, pentru obtinerea casetei ce ulterior era lipita de dispozitivul radicular ; tehnologie abandonata.
Azi se modeleaza unit sub forma de bont artificial-mai rar ; caseta-mai frecvent.
Realizarea componentei fizionomice:Pentru componenta fizionomica se utilizeaza rasina
acrilica simpla sau rasini baropolimerizabile (vezi coeroana acrilica) - BIODENT, SUPERPONT., cu aplicare succesiva pe bont /in casete.. Rezulta o coroana relativ buna din punct de vedere fizionomic, cu o raspandire destul de mare datorita pretului de cost comparativ cu coroana de substitutie metalo-compozita.
Mai pot fi utilizate rasini compozite: in aceleasi conditii ca la coroana mixta; pentru coroana de substitutie total fizionomica-bontul se modeleaza cu praguri: vestibular, oral cu macro si microretentii (conditii identice cu celede la coroana mixta).Coroanele de substitutie mixte metalo-compozite se placheaza cu rasini compozite dupa o prealabila conditionare a acestora : sablare, ceramizare, metalizare.
105
Coroane de substitutie cu componenta fizionomica din ceramica-macheta pentru componenta metalica-vezi praguri rotunjite, fara retentii, fara margini ascutite. Unirea este fizico-chimica, placajul este extins pe toate fetele axiale la coroana de substitutietotal fizionomica si partial la coroana mixta cu fetele orale metalice.Coroana de substitutie metalo-compozita este superioara fizionomic coroanei placate cu rasini acrilice simple, au o biocompatibilitate superioara si parametrii mecanici de legarea componentei fizionomice este superioara ; varianta tehnologica ce intruneste din punct de vedere al tehnologiei + pretul de cost –sufragiul unanim.
Procedeele tehnologice clasice de placare cu fatete prefabricate ceramice (crampoane butonate scurte, lungi, fatete Steel) sunt depasite tehnologic datorita aparitiei tehnologiilor metalo-ceramice.
PUNTILE DENTARE - GENERALITATI -
Puntile dentare reprezinta proteze pluridentare, fixe, ce se fixeaza pe dintii stalpi prin cimentare. Ele se obtin prin metode si din materiale diferite.
Elemente componente: Elementele de agregare: protezele unidentare
care se fixeaza pe infrastructura dentara= dintii stalpi ;
Corpul de punte: (dintii intermediari) - restaureaza dintii absenti de pe arcada; corpul de punte in
Capitolul
11
106
varianta moderna - se modeleaza unit de elementele de agregare si in varianta clasica - separat fiind solidarizat de elementele de agregare prin lipire).
Indicatii:Restaurarea morfologiei si functionalitatii arcadelor
dentare edentate partial.
Caracteristicile: Sunt proteze fixe; se fixeaza prin frictiune-cimentare
pe dintii stalpi; Au un volum asemanator sau identic cu cel al
dintilor naturali, cu un modelaj ocluzal anatoform functional;
Din punct de vedere fiziologic-transmit presiunile ocluzale dento-parodontal;
Biomecanic-constructii mecanice protetice rigide, nedeformabile cu o rezistenta mecanica suficient de mare care satisfac;
Prin fixitate, estetica sunt extrem de confortabile, raportate la alte tipuri de microproteze.
Conceperea puntilor dentare:Puntile dentare se concep in functie de:
gradul de disfunctionare al cazului clinic si topografia edentatiei:
zona frontala: fizionomia: elemente de agregare, corpuri de punte cat mai fizionomice si realizate prin tehnologii cat mai moderne; coroane metalo-ceramice, incrustatii in incrustatii.
zona laterala: masticatia : punti rezistente din punct de vedere biomecanic; de regula ~ puntilor mixte cu elemente de agregare mixte (coroana de substitutie, coroane mixte, coroane de acoperire distal).
Conditiile clinico-tehnice : cabinete si laboratoare dotate corespunzator cu materiale. aliaje care sa permita obtinerea celor mai adecvate elemente de agregare si corpuri de punte.
Avantajele tratamentului prin punti dentare:
107
Din punct de vedere masticator, comparativ cu protezele mobilizabile/mobile, restaureaza aceasta functie in grad superior 90%, functie de conditiile locale, dintii stalpi, starea crestei edentate, numarul dintilor, raportul corpului de punte cu creasta edentata. Datorita prezentei morfologiei anatoforme si functionale sunt superioare. Datorita sprijimului dento-parodontal are loc o transmitere fiziologica, dento-parodontala a fortelor in axul lung al dintilor stalpi la osul alveolar. Se restaureaza segmente de arcada edentate ce prezinta o morfologie ocluzala (cuspizi, fosete, puncte de contact) ce pot prelua o parte din fortele ocluzale.
Puntiel dentare asigura un confort prin fixitate, aspect, volum - confort psihic si integrare rapida in mediul social.
Din punct de vedere fonetic, modelarea corecta a corpului de punte (in regiunea frontala) plasarea corpului de punte in zona neutrala, modelarea fetelor orale cu creste, cingulum favorizeaza restaurarea timbrului vocii. Se pronunta corect dentalele si nu apare sigmatismul de la protezele mobile. Lateral punile prin corpul de punte, trebuie sa inchida spatiile edentate pentru a reda capacitatea rezonatoare a cavitatii bucale-timbrul vocii este modificat. Se contraindica corpurile de punte suspendate in zona laterala maxilara.
Dezavantajele tratamentului prin punti dentare:Igiena la nivelul corpului de punte : pe fetele de contact
cu mucoasa crestelor edentate retentioneaza alimente ; in zonele de trecere, orice corp am concepe se retentioneaza alimente+igiena precara, insuficienta duce la aparitia halenei fetide . S-au conceput punti dentare speciale (demontabile) – igienice pentru a se realiza o curatire si o lustruire a acestor fete ce se corodeaza. Halena fetida apare cand corpul de punte este conceput grosolan : sa, semisa, ceea ce duce la aparitia fenomenelor locale+coroziune.
Estetic, puntile dentare au un element rigid-componenta metalica placata cu o componenta fizionomica; componenta metalica nu permite individualizarea dintilor ca forma, volum, culoare asemanatoare dintilor naturali. Transpare metalul la o individualizare pronuntata; volumul este mai mare cand se asociaza cu treme si diasteme; se restaureaza foarte dificil distemele, tremele. Rezultatul estetic nu totdeauna este cel ideal; in cele mai multe cazuri exista un compromis intre
108
principiul biomecanic si cel biofunctional. Cu protezele mobile, rezultatul estetic este superior.
Realizarea puntilor dentare necesita conditii clinico-tehnice deosebite de dotare pentru obtinerea unor rezultate foarte bune; in laboratoare modeste se pot realiza doar punti metalice, din gaudent, stantate.
Elementele componente:1. Corpul de punte
din punct de vedere al materialului: metalice; nemetalice; mixte.
din punct de vedere al esteticii: fizionomice; nefizionomice-laterale partial fizionomice - cele mai indicate
pentru restaurarea fizionomiei + economie material si confort, greutatea mai mica
Corpul depunte-inlocuieste dintii absenti de la nivelul arcadei edentate (bresei).2. Elementele de agregare sunt concepute functie de :
topografia edentatiei; dimensiunea edentatiei (numarul dintilor,
morfologia coronara, zona in care se afla. Puntile dentare refac edentatii reduse de la 1-3 dinti, maximum 4 (cu conditia ca dintii limitanti sa fie bine implantati)Pe dintii voluminosi se indica o gama mai variata de
coroane.
Observatie clinica
In conditiile in care puntile sunt agregate pe mai multi dinti, elementele de agregare vor fi cu grosime dirijata pentru a usura insertia lor.
Prin puntile dentare se restaureaza edentatia partiala redusa.
109
Edentatia partiala
Edentatia reprezinta absenta a unuia sau mai multor elemente dintare.
Cauzele edentatiei partiale: Extractia dentara; Parodontopatia; etiologie pasagera accidentala – factorii traumatici,
fracturi, accidente - avulsia de pe arcada a unui element dentar.
Clasificarea starii de edentatie: dupa linia crosetelor-Fulkrum line(Cummer );
clasa I-oblica; clasa II-transversala; clasa III –unilaterala; clasa IV - patrulater.
dupa segmentul afectat de edentatie(Freedman);
Clasa I -edentatia frontala –incizia alimentelor; Clasa II -edentatia laterala-masticatia.
dupa topografie (Kennedy, Swanson, Costa); clasa I-absenta dintilor laterali (premolari,
molari) , edentatiile fiind limitate numai mezial (biterminala);
clasa II- absenta dintilor din zona laterala (premolari, molari) (uniterminala);
Modificari Swanson: Clasa I devine clasa II si clasa II devine clasa I. Dar in practica frevent exista edentatii biterminale si Kennedy a combinat criteriul topografic cu cel clinic. clasa III-zona laterala –premolari, molari –
edentatia clasa III- (unilaterala.); clasa IV-zona frontala (canin-canin)-edentatie
fronto-frontala.Clasa I+ clasa II=modificari A =edentatie mixta
T, F-F, T;Clasa III+Clasa IV =modificari B =edentatie L / F de hemiarcada (unilaterala).
110
Clasificarea Kennedy este usor de memorat, citit, extindere larga, utilizata in protezarea fixa si in protezarea cu proteze mobilizabile.
dupa zona topografica (Costa): Absenta dintilor frontali (incisivi,
canin)=edentatie frontala ; Absenta dintilor laterali (premolari, molari) =
edentatie laterala; Absenta premolarilor, molarilor dintr-un
cadran=edentatie unilaterala; Absenta dintilor laterali +frontali=edentatie
laterala extinsa; Edentatie mixta =absenta dintilor din zona
laterala, frontala si terminala; !!!!In citire « M » si in scriere »-« cand
edentatia trece de linia mediana. Edentatia subtotala =edentatia este
caracterizata prin prezenta a minim 2 dinti pe arcada.
Citirea edentatiei se realizeaza din cadranul drept 1 spre 2 si 4 spre 3.
Dupa Ene,Costa:citirea edentatiei se realizeaza in sensul acelor de ceasornic1 spre 2 spre 3 la 4. Notarea edentatiei se realizeaza cu majuscule. Linia mediana cu “M” (in vorbire) sau cu “-“ (in scriere). Este o clasificare usor de retinut si de transmis pentru notarea personalului ajutator.
Campul protetic: Dintii limitanti - dintii stalpi; Dintii vecini; Dintii antagonisti; Creasta edentata; Relatia de ocluzie.
Campul protetic se observa cel mai bine pe modelul de studiu pe care se pune diagnosticul +solutia protetica, se concepe puntea si tipul raportului corpului de punte.
Dintii stalpi delimiteaza mezial/distal edentatia (edentatia laterala). Daca delimiteaza numai mezial =edentatie terminala /uni/biterminala.
Dintii stalpi sunt prelucrati prin frezare/prelucrare, rezultand un bont dentar, subdimensionat in toate sensurile (axial+incizal). Dintii stalpi reprezinta suportul pe care se
111
aplica elementele de agregare si care preiau in mod fiziologic presiunile ocluzale osului alveolar prin suportul dento-parodontal..
Dintii stalpi vor fi cat mai paraleli , pentru ca insertia acestei constructii sa fie lejera, exacta , cu frictiune in zona cervicala.
Dintii stalpi , functie de varsta edentatiei migreaza in sens orizontal astfel:
Stalpii meziali migreaza catre distal = distogresiuni , cu aparitia tremelor intre dinti;
Stalpii distali migreaza catre mezial = meziogresiuni.
Rata de migrare =1/3 din diametrul M-D catre raportul 1/1 ; rezulta pensarea (micsorarea ) spatiului edentat si crearea neparalelismului cu dificultati in etapa de pregatire. Dintii antagonisti reprezinta dintii opusi edentatiei.
Daca edentatia are o varsta recenta, ei se mentin in pozitia initiala. In edentatii vechi, dintii antagonisti migreaza in cautarea dintilor absenti ceea ce impune in prima etapa aducerea lor in normoocluzie prin remodelari coronare pentru a realiza a relatie ocluzofunctionala intre elementele dentare.
Migrarile in sens vertical ale dintilor antagonisti constau in:
Extruzia=dintele erupe din alveola pana ajunge in contact cu mucoasa crestei edentate, creste coroana clinica, cu aparitia blocajelor ocluzale.
Egresiunea=dintele erupe impreuna cu precesul alveolar.
Ambele migrari impun depulparea dintilor, amputarea coronara, aducerea in plan si deblocarea ocluziei si apoi se trece la tratamentul protetic definitiv.
Creasta edentata rezulta dupa extractia dintilor, acoperita de o mucoasa fixa, iar creasta in ansamblu prezinta un grad de rezorbtie. Rezorbtia va fi normala sau medie in cazul extractiilor recente, la pacientii tineri, interventii pe parodontiul sanatos. Rezorbtiile accentuate au loc in cazul extractiilor laboriase, la pacientii parodontopati.
Metode de obtinere a puntilor dentare: din elemente separate (clasic): in timpul I se
obtin elementele de agregare. In timpul II se obtine corpul de punte ce se fixeaza prin lipire de
112
elementele de agregare (tehnologia metalo-ceramica-aliaje nobile).
din elemente unite (tehnologia moderna). Tehnologic se pot obtine si punti speciale : demontabile (igienice) si adezive (Maryland brigde).
Metoda clasica : vezi etapele clinico-tehnice descrise la L.P.
PUNTILE DIN ELEMENTE UNITESe realizeaza modelarea unita a elementelor de agregare
de corpul de punte.Etape:
Examenul clinic; Diagnosticul protetic; Solutia protetica; Prepararea campului protetic (dintii antagonisti,
dintii stalpi, creasta edentata) - elementele componente indemne din punct de vedere patologic ce pot prelua sarcinile (presiunile ocluzale) ale unei punti dentare.
Amprentarea; Modelul de arcada cu bonturi mobilizabile; Machetarea puntii din elemente unite; Ambalarea si obtinerea tiparului; Topirea si turnarea; Dezambalarea, prelucrarea componentei metalice; Examanul intraoral al componentei
metalice+echilibrarea ocluzala; Placarea componentei metalice; Prelucrarea, lustruirea finala; Cimentarea puntii dentare pe infrastructura de
suport (dinii stalpi).
Caracteristici: etapele clinico-tehnice reduse la jumatate; timpul de lucru, consum de materiale mai mic ; pret de cost mai mic; din punct de vedere al realizarii unei punti din
elemente unite se impune obtinerea unui paralelism perfect, riguros al dintilor stalpi.
113
necesita o echipa medic –tehnician experimentata profesional si dotata.
Avantaje:Se obtin punti solide, neexpuse deformarilor, deslipirilor,
fracturilor si coroziunii.
Indicatii: Edentatii mici + medii cu suplimentarea
procedeelor tehnologice (edentatia mixta). La machetare se folosesc ceruri speciale pentru
inlay (corpuri de punte nedeformabile) sau rasini (sub forma de machete prefabricate).
Sa se utilizeze modelul duplicat cu macheta fixa ce va deveni parte integranta a tiparului..
Dificultati:Se insera in absenta paralelismului cu
micro/macrotraumatisme ce intereseaza parodontiul dintilor de suport ; au loc rezorbtii osoase cu mobilizarea dintilor stalpi.
114
PRINCIPII PROTETICE IN CONCEPEREA PUNTILOR DENTARE
In conceperea puntiklor dentare trebuiesc respectate urmatoarele principii protetice:
Biofunctional; Biomecanic; Bioprofilactic.
Aceste principii au rol in restaurarea functiilor fundamentale ale sistemului stomatognat: masticatia, fizionomia, fonatia.
Principiul biofunctional:
Este alaturi de celelalte unul din cele mai importante. Vizeaza restaurarea functiei masticatorii, estetice, fonetice si a ocluziei.
1) MasticatiaDin piunct de vedere masticator, principiu vizeaza
restaurari protetice cu: Suprafete ocluzale identice cu cele ale dintilor
absenti de pe arcada ;
Capitolul
12
115
Suprafete morfologic cuspidate ; Suprafete realizate din materiale rezistente mecanic
(metalice, ceramice).Se contraindica modelajul aplatizat si subdimensionarea
in sens vestibulo-oral a corpului de punte deoarece va fi influentata eficienta masticatorie (functia masticatorie nu e stabilita in parametrii indicati).
Din punct de vedere al modelajului anatoform functional se indica restaurarea de contacte dento-dentare de tip cuspid-fosa (contact stabil, functional, eficient in functia masticatorie). Este cel mai indicat tip de contact dento-dentar la restaurarile partiale fixe de tipul puntilor.
Observatie
Contactele trebuie sa fie multiple, stabile, uniform repartizate.
Cel mai indicat tip de contact dento-dentar utilizat in restaurarile protetice fixe este contactul tripodic , cu o arie de utilizare mai redusa la cazurile clinice cu ocluzii labiodonte : ocluzii cu point centric (cazuri clinice in proportie de 12-15%).Point centric reprezinta coincidenta relatiei centrice cu relatia de intercuspidare maxima.(R.C.=I.M) , apare in momentul contactului interdentar de la nivelul arcadelor, contact ce se stabileste intre versantele cuspidului activ si versantele fosetei (in 3 puncte). Cuspidul nu contacteaza planseul fosei. Este un contact ferm, stabil. Acest tip de contact se poate restaura prin modelaj aditiv la restaurarile protetice fixe (puntile de hemiarcada, punti totale de regula), numai la cazurile cu ocluzie labiodonta care nu permit restaurarea in varianta cu long centric.
Curent ocluzia cu point centric se indica in tratamentul cu proteze totale. Contactul cuspid –fosa –permite miscari sagitale dar si antero-laterale « wide centric », proportinal cu miscari condil in cavitatea glenoida . Este tipul de contact cel mai indicat in restaurari protetice fixe.
Contactul in suprafata –caracterizat prin realizarea de puncte de contact initial si apoi contct total intre versantii cuspizilor si cei ai fosetei. Morfologic cuspizii initial sunt inalti, fosetele adanci (morfologia primara), ulterior consecutiv functionalitatii in parafunctii (bruxism), cuspizii se micsoreaza prin atritie impreuna cu fosetele anulandu-se
116
morfologia initiala chiar pana la desfiintare. Este un contact traumatogen, se contraindica a fi restaurat cu ajutorul puntilor dentare.Afecteaza in ansamblu ocluzia.
Contactul tripodic este folosit in metoda cu articulator si modelaj aditiv al machetelor. Este rar utilizat.
2) FonatiaFunctia fonatorie este caracteristica speciei homoide si
ea trebuie restabilita cu ajutorul constructiei protetice fixe, ce se restaureaza cel mai rapid cand se realizeaza corect lucrarea fixa.
Caracteristici: Corpul de punte in regiunea frontala va fin inscris in
configuratia de arcada, avand un traiect arcuat. Dimensiunea cervico-incizala si vestibulo-orala va fi
identica cu a dintilor naturali ; Modelajul fetelor axiale dar in special al celor orale
va fi identic cu al dintilor naturali (creste marginale, cingulum in 1/3 medie, convexitati, relief concav-convex);
Se contraindica modelajul aplatizat al fetelor orale, subdimensionat in sens vestibulo-oral si cervixo-incizal.
Toate aceste caracteristici genereaza tulburari de fonatie, sigmatism, sasait.
3) FizionomiaConsta atat la nivelul corpurilor de punte frontale dar si
laterale in realizarea volumului, formei si culorii dintilor artificiali identice cu ale dintilor naturali.
Volumul, forma se obtin prin modelaj individualizat al elementelor dentare pentru a obtine armonia dento-dentara caracteristica cazului clinic.
Din punct de vedere estetic se vor realiza punti integral ceramice (estetica mare) , pentru zona frontala . Se pot realiza si din materiale hibride (ceromeri) ce confera o estetica foarte buna dar rezistenta lor este inferioara maselor ceramice.
117
Principiul biomecanic:
Puntile se concep din punct de vedere biomecanic sa fie rezistente fizico-chimic , sa se insereze pe infrastructura si sa fie stabile.
1. Rezistenta fizica: Corpurile de punte din punct de vedere mecanic se
realizeaza din materiale rezistente (mase ceramice, aliaje metalice) care sa nu se deformeze/ abrazeze/fractureze. Corpurile de punte sunt concepute cu forme care pe sectiune au o geometrie speciala : in litera « T »/ »L » considerate a fi cele mai rezistente la actiunea fortelor ocluzale (pentru puntile mixte).
Pentru puntile mixte fizionomice componenta metalica va avea o forma rotunda/patrata, ambele variante T/L rotund, patrat vor prezenta diametre maxime in sensul aplicarii fortelor de presiune ocluzale. Corpurile de punte sunt asemanatoare cu o bara intre 2 stalpi.
Materialele de placat (polimeri, cermice) sa fie suficient de rezistente.
La cazurile clinice unde nu prezinta spatiu suficient se indica suprafete metalice. La cazurile clinice cu spatiu suficient in toate sensurile (1,5mm), materialul de placat ideal va fi masa ceramica.
Se contraindica placarea suprafetelor ocluzale in zonele laterale cu materiale de placat putin rezistente : rasini acrilice, compozite. Exceptie vor fi cazurile clinice :ppersoane publice care solicita fizionmie maxima . Se placheaza cu materiale hibride : ceromeri, compozite de ultima generatie :fotopolimerizabile in vid.
Se contraindica corpurile de punte integral ceramice, polimerice, din ceromeri deoarece se fractureaza. Ceromerii se indica in ocluzii deschise, in zona frontala.
2. Insertia: Insertia constructiei fixe este asigurata prin preparatia
paralela a dintilor limitanti (pe care se agrega).
118
Insertia poate fi facila cand preparatiile (bonturile) sunt mai conicizate sau coroanele de acoperire au grosime dirijata. Insertia medie si ferma are loc cand coroanele sunt cu grosime nedirijata si suprafata de contact este mare.
3. Stabilitatea: Stabilitatea protezelor pluridentare fixe este conferita de
frictiunea realizata intre fata interna a elementelor de agregare si bont.Relatia de contact poate fi totala sau partiala (numai cervical).Stabilitatea este augmentata de stratul de ciment prin care se fixeaza puntile pe bonturile dentare.
Fixitatea prin frictiune-cimentare.!!!!!!!! Coroane cu grosime dirijata (in practica)??????????????????????
Principiul bioprofilactic
Deosebit de important, cu ajutorul caruia concepem punti ale caror elemente morfologice nu trebuie sa aiba efecte patologice asupra campului protetic.
Morfologic se concep corpuri de punte care sa poata fi cat mai bine igienizate prin autocuratire/curatire mecanica (artificiala).
Bioprofilactic corpurile de punte sunt concepute cu directie, latime, modelaj ocluzal, raport cu creasta edentata specifice (modificate) pentru a favoriza in primul rand igiena.
Directia corpului de punte:In zona frontala directia corpului de punte va fi astfel
incat sa-l inscrie in configuratia arcadei: in arc de cerc/arcuat/semicerc cu dimensiune cervico-incizala /vestibulo-orala asemanatoare dintilor naturali. Numai aceste corpuri de punte pot asigura restaurarea fizionomiei, fonatiei, functionalitate in ocluzie.
Se contraindica corpurile de punte subdimensionate in sens vertical, sagital sau modelate aplatizat deoarece
119
genereaza tulburari fizionomice, de dinamica functionala si parodontale.
In zona laterala directia corpului de punte va fi rectilinie (ideal) sau usor curba.
Raportul corpului de punte cu creasta edentata:Corpurile de punte concepute si modelate cu o
morfologie specifica principiilor bioprofilactice si igienizarii.Tipuri de raporturi (relatia de contact corp de punte-
creasta edentata):La maxilar:
Zona frontala: sa/semisa.Corpul de punte in sa se contraindica. Se indica
numai in cazurile speciale (creste late si dinti scurti). Corpul de punte in semisa este cel mai indicat si utilizat in practica.
Zona laterala: corpul de punte tangent liniar la versantul vestibular (dinti inalti asociati cu creste inguste) sau in semisa (dinti scurti cu creste late).
La mandibula: Zona frontala: raport sa/semisa/punctiform. Zona laterala: tangent liniar la mijlocul crestei (cu
contact liniar), punctiform , suspendat.
Caracteristici morfologice, indicatii, desene :vezi L.P.???????????????????????????
CORPURI DE PUNTE MAXILARE
Capitolul
13
120
Concepute si modelate cu o morfologie caracteristica in conformitate cu principiile bioprofilactic, biomecanic, biofunctional.
Cu ajutorul lor se refac functiile masticatorie, fizionomia, fonatia, ocluzia.
Sunt concepute preponderent din punct de vedere bioprofilactic.
Liniile de forta (principiul proteticii de baza) in conceperea si realizarea corpului de punte:
In zona frontala corpul de punte va reabilita functia estetica si ocluzo-functionala.
In zona laterala corpul de punte va reabilita functia masticatorie si ocluzo-functionala.
Functii restaurate de corpurile de punte maxilareFizionomia (vezi principiul biofunctional).
Dintii artificiali (intermediari) vor restaura forma, culoarea, volumul dintilor naturali pentru a realiza armonia dento-dentara si armonia dento-faciala.Gradul maxim de fizionomie se obtine prin dispunerea ordonata in arc de cerc a dintilor intermediari si prin individualizarea lor.
Individualizarea este dificil de realizat la corpurile de punte mixte.Se realizeaza dificil tiparele in cazurile anomaliilor (dinti suprapusi, malpozitionati, inghesuiti chiar cu spatiere).
Atat individualizarea cat si malpozitiile depind de componenta metalica care transpare in momentul individualizarii si se anuleaza efectul fizionomic.
Fonatia (vezi principiul biofunctional).Corpurile de punte maxilare vor fi modelate anatoform
(creste marginale, cingulum in 1/3 medie, convexitati, relief de ansamblu concav-convex).
Se contraindica subdimensionarea vestibulo-orala sau cervico-incizala pentru a preveni tulburari fonetice.
Bioprofilaxia
121
Corpurile de punte frontale maxilare
Corpurile de punte frontale: relatia de contact va fi in in semisa. Se contraindica relatia de contact in sa (neigienic, iritatii cronice locale, inflamatii).
Ocluzal, corpurile de punte frontale vor fi modelate in contact cu marginile incizale inferioare.
Zonele de contact se vor situa infracingular si pe crestele marginale. Se va restaura panta de ghidaj cu un traseu de minim 5 mm din zona de contact pana la nivelul marginii incizale. Se va realiza ocluzia cu long centric, cu ghidaj anterior.Restaurarea ocluziei in zona frontala este cel mai important parametru functional.
Corpurile de punte frontale pot fi: total fizionomice, mixte fizionomice, mixte : casete +fatete.
A. Corpuri de punte total fizionomice.
Indicatii: edentatii reduse :1-2 dinti.
Materiale rasini polimerice
R.A.S. Rasini diacrilice Polisticle
Ceromeri. Mase ceramice.
Sunt materiale care restaureaza unele in grad maxim estetica (masele ceramice si materialele hibride:polisticle, ceromeri) ;in grad satisfacator R.A.S.-(restaurari provizorii , din ce in ce mai putin untilizate datorita abraziunii usoare, se perforeaza, in 6 luni isi modifica culoarea, au o rata de imbatranire crescuta).
Polisticlele /ceromerii : vezi coroana mixta.Corpurile de punte integral ceramice se obtin prin
tehnica: VITA IN CERAM,
122
EMPRESS SISTEM.
B.Corpurile de punte mixte fizionomice
Materiale: metalopolimerice, metaloceramice, metalocompozite.
Corpuri de punte metalo-polimerice ( metalo-acrilice):
Parti componente: o componenta metalica sub forma de bara simpla/cu bonturi +componenta acrilica =copuri de punte metalo-acrilice clasice.
Tehnologic sunt din ce in ce mai putin utilizate datorita rezultatelor precare generate de componenta acrilica.Corpuri de punte metalo-compozite:
Sunt alcatuite din componenta metalica modelata sub forma de bara cu bonturi subdimensionate in toate sensurile (1,5-2mm) si prevazute cu praguri +retentii (macro si microretentii). Componenta rasinica (rasina standard, polisticlele, ceromerii) dau rezultate estetice, biomecanice , biocompatibilitate.Corpuri de punte metalo-ceramice:
Componenta metalica este modelata sub forma de elemente dentare subdimensionate (fara retentii) cu prwguri cu unghiuri rotunjite +placaj fizionomic ceramic cu rezultatele cele mai bune.
Randasu –pagina 190-220-vezi etapele clinico-tehnice –puntile clasice.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Corpurile de punte metalo-acrilice:Se pot realiza in varianta clasica, componenta metalica
este inglobata in materialul de placat. Clasic componenta metalica se realiza sub forma de bara+retentii sau bara cu bonturi. A-2-a varianta este mai estetica. Barele erau turnate si lipite la componenta fizionomica. Tehnologia este depasita.
Tehnica moderna:Componenta metalica se realizeaza unita de
componenta de agregare sub forma de elemente dentare (bonturi prevazute cu prag oral vestibular+retentii).
123
Modelarea elementelor este subdimensionat 1,5-2mm pentru a realiza spatiul necesar placarii.
Placajul componentei metalice poate fi efectuat cu R.A.S. (se contraindica) datorita proprietatilor mecanice si a disfunctiilor ocluzale.Pot fi placate cu rasini compozite sau ideal cu mase ceramice. Pentru placarea cu mase ceramice componenta metalica nu prezinta retentii.
Pragurile se intalnesc cu fetele axiale in unghiuri rotunjite. Dintii intermediari de modeleaza sub forma de masiv, subdimensionati mucozal 1,5mm, ocluzal 2mm.
Pe suprafata conditionata (degresata, sablata) se va aplica matwerialul ceramic. Rezultatele estetice sunt excelente.
Corpuri metalo-compozite:Placajul cu rasini compozite (cazuri clinice speciale) este
superior estetic placajelor acrilice, inferior celor ceramice, iar biomecanic +ocluzal nu conserva stopul ocluzal, in timp se abrazeaza.
Componenta fizionomica din R.A.S.este inferioara din punct de vedere biomecanic, estetic si se contraindica in practica.
Corpurile de punte frontale mixte (real) -(caseta metalica+fateta) sunt satisfacatoare estetic si igienic, foarte bune din punct de vedere biomecanic, ocluzo-functional. Compuse dintr-o componenta metalica vizibila pe fetele proximale +orale (sunt vizibile marginile de protectie ) + o componenta fizionomica pe fata vestibulara +1/3fetei proximale. Metalul poate transpare in 1/3 incizala modificand culoarea in timp.
Componenta fizionomica este polimerica (acrilica, compozite) este retentionata de micro-si macroretentii +silan.
Componenta ceramica (corpuri de punte metaloceramice clasice) nu necesita sisteme retentive, fuzionarea se realiza fizico-chimic.
Indicatiile corpurilor de punte mixte: ocluziile adanci; ocluziile cu spatiu mic interarcadic, dinti
subdimensionati care nu permit preparari
124
conventionale pentru coroane mixte total fizionomice;
pentru cazurile clinice ce nu doresc restaurari fizionomice maxilare;
dotare clinico-tehnica modesta.
Materiale:Componenta metalica a acestor corpuri de punte se
poate turna din toata gama de aliaje : baza aur pana la Cr, Ni, Ti , baza cupru (Gaudent)- in varianta metalo-polimerica.
Componenta metalica pentru metalo-ceramica se toarna din aliaje nobile.
Caracteristicile corpurilor de punte frontale: cele mai indicate corpuri de punte frontale sunt cele
metaloceramice cu extensia placajului ceramic pe fetele orale si proximale ;
corpurile de punte metalo-acrilice , metalo-compozite sunt indicate in ocluziile adanci acoperite sau nu, cu spatii mici interarcadice si cu dinti subdimensionati care nu permit pregatiri specifice pentru cele mixte fizionomice ;
corpurile de punte metalo-ceramice cu fatete prefabricate, cu fatete Steel, cu crampoane scurte, lungi, butonate, subbutonate sunt depasite tehnic.
Corpurile de punte laterale maxilare:
Restaureaza dinti din zona laterala conform principiilor proteticii : biofunctional, biomecanic, bioprofilactic. Restaureaza functia masticatorie.
Fizionomic: corpul de punte lateral restaureaza fizionomia fetei
vestibulare (PM, M); spatiul este impartit de la mezial catre distal
(armonie dento-dentara); culoarea componentei fizionomice =dintii naturali ; volum/forma =dintii naturali.
125
Ocluzal: Se realizeaza contacte cuspid-fosa, stabile, uniform
repartizate pe intreaga arcada. Restaureaza ghidajul antero-lateral (canin) sau de
grup. Functia restaurata contribuie la functionalitatea ADM.
Bioprofilactic: Raportul cu creasta va fi tangential la versantul
vestibular, cu unghiuri largi de autocuratire si curatire mecanica ;
Raportul cu ccreasta edentata va fi semisa , rar in conditii speciale de dinti subdimensionati, creasta lata.
Tipuri de corpuri de punte laterale: corpuri de punte mixte fizionomice (metalo-acrilice,
metalo-compozite, indicate in cazuri clinice speciale) ;
corpuri de punte mixte :metalo-polimerice, metalo-ceramice. Cele metalo-polimerice sunt cele mai indicate si utilizate.(o componenta sub forma de caseta si o componenta fizionomica-placaj acrilic /compozit).
Conditii tehnice:Corpurile de punte mixte metalo-polimerice sunt
favorabile echilibrarii ocluzale, individualizarea stopurilor ocluzale centrice.Sunt indicate frecvent in practica curenta.
Tehnica de obtinere a acestor corpuri de punte mixte fizionomice, mixte reale-vezi corpuri de punte frontale.
Avantajul suprafetelor metalice: Nu se abrazeaza zona de stop, nu se abrazeaza ca la
materialele fizionomice polimerice; Masele ceramice isi modifica discret forma (cuspizii)
dupa ultima ardere , dificultati in echilibrarile ocluzale.
Corpurile de punte mixte caseta +fateta sunt superioare biomecanic si ocluzal ;
126
Corpurile de punte mixte fizionomice sunt superioare estetic.
Corpuri de punte metalice se indica in cazuri speciale, dinti subdimensionati cu spatiu mic, creasta lata edentata, ocluzii labiodonte, atat mandibulare cat si maxilare.
Materiale:Pentru componenta metalica: identice cu cele frontale:
baza aur, baza cupru, cu indicatia de metale nobile pentru tehnologia ceramica.
Alte corpuri de punte in zona laterala maxilara: Corpul de punte cu bara si bonturi +coroane
acrilice; Corpul de punte cu bara si bonturi + dinti tubi
ceramici; Corpul de punte caseta + fatetele ceramice
prefabricate.Toate cele trei corpuri de punte sunt depasite
tehnologioc, prin aparitia tehnologiilor moderne.
CORPURI DE PUNTE LA MANDIBULA
Concepute in viziunea principiilor protetice cunoscute.In zona laterala cele mai frecvente si indicate sunt cele mixte, care restaureaza satisfacator functia fizionomica in varianta metalo-polimerica si foarte bine functia masticatorie , ocluzala.
Morfologia este adaptata principiului profilactic.Este o morfologie specifica, modificata.
Capitolul
14
127
Corpuri de punte frontale mandibulare:
Fizionomia:Din punct de vedere fizionomic dintii nu sunt atat de
expusi ca dintii frontali maxilari. Sunt vizibile fata vestibulara , cu 1/3 incizala.
La cazurile speciale (rictus al muschilor orbiculari) poate fi expusa in totalitate fata vestibulara a frontalilor mandibulari.
Fata vestibulara se restaureaza cel mai bine cu mase ceramice aplicate pe componenta metalica sau pe miezuri ceramice.
Corpurile de punte metalo-polimerice (cu caseta +fateta) estetic sunt inferioare atat vizibilitatii marginilor incizale, scutului de protectie cu rol de conservare a stopului centric. Se contraindica margini incizale din R.A.S sau compozite. Se abrazeaza rezultand disfunctie a ghidajului anterior si efect discromic. Tot estetic se indica individualizarea volumului si formei identice cu a dintilor naturali.
Bioprofilaxia:Se concep corpuri de punte in functie de morfologia
crestei edentate: In semisa –creasta normala ca volum ; Tangent punctiform-creasta rezorbita.
Cele mai indicate sunt cele in semisa.Raportul tangent punctiform este rar utilizat datorita
dezavantajelor (fizionomic-efect inestetic ; igienic-retentioneaza alimentele). Se vor modela unghiuri deschise, largi ; igiena totusi nu este satisfacatoare.
Observatie clinica:
Se contraindica in regiunea frontala inferioara corpul de punte in sa.
Ocluzal:Corpurile de punte vor restaura aceasta functie,
deoarece au rol esential in ghidajul anterior. Marginea incizala inferioara se realizeaza prima, deoarece este elementul dinamic . Se realizeaza prin contact cu zonele maxilare infero-cingulare.
128
Materiale:Marginile incizale se restaureaza metalic sau ceramic.
Cel mai indicat din punct de vedere estetic este cel ceramic. Cel mai rezistent este rama metalica.
Conceperea corpurilor de punte laterale mandibulare:Sunt concepute asemanator corpurilor de punte laterale
maxilare.Se parcurg etapele principiilor protetice.Masticator, corpurile de punte mandibulare laterale vor fi
concepute cu suprafete cuspidate, realizate cu contacte tip cuspid-fosa.
Materialele utilizate pentru suprafetele ocluzale vor fi materiale foarte rezistente mecanic (aliajele metalice, masele ceramice). Se contraindica suprafete ocluzale din rasini acrilice simple (polimerice). Exceptional se pot realiza aceste suprafete din rasini compozite, dar din punct de vedere clinic nu sunt senzationale.
Bioprofilactic, sunt concepute in functie de elementele morfologice locale, cu mai multe tipuri de raporturi avand in vedere ca aceasta morfologie sa nu afecteze local morfologia campului protetic. Corpurile vor trebui sa aiba o relatie de contact care sa nu genereze local iritatii, inflamatii printr-o relatie de contact traumatic (sa), fara nise de protectie pentru papile.
Corpuri de punte laterale mandibulare:
Raporturi ale corpului de punte cu creasta edentata: Tangential liniar- suprafata ocluzala metalica, fata
linguala modelaj convex si convergent catre mijlocul crestei. Din ratiuni economice pentru aliaj, pentru confort se va realiza o caseta cu o fateta din R.A.S. (rasini compozite).Fata vestibulara este fizionomica, modelaj convergent spre varful crestei, are o forma convexa cu unghiuri largi pentru autocuratire si curatire artificiala.
Raportul tangent punctiform: numai punctiform la nivelul crestei ; se creaza spatii triunghiulare intre dintii intermediari si elementele de agregare
129
favorazand curatirea.In realitate si acest corp de punte prezinta dezavantajul major, in sensul ca retentioneaza alimente. Estemai putin utilizat.
Corpul de punte ideal, pentru zona laterala mandibulara este suspendat (fara contact cu creasta edentata), cu un spatiu intre el si creasta de 3-4 mm ; modelat converx.Este ideal, igienic, putin utilizat in practica deoarece nu intalnim conditii morfologice : dinti inalti=8-10mm, creste rezorbite, pacienti sanatosi sa accepte.
Fizionomia: Nu este predominanta ; Se individualizeaza forma, culoarea, volumul ; Se contraindica placaje ocluzale cu R.A.S..
La premolari sunt vizibile 1/3 ocluzala a fetei vestibulare + fata ocluzala.
Materiale: Materialulu ideal este reprezentat de masele ceramice.Corpurile de punte mixte (metalo-acrilice, metalo-
compozite) nu satisfac din punct de vedere fizionomic(este vizibil metalul), dar satifac biomecanic si biofunctional (maasticator).
Ocluzal:Corpurile de punte vor restaura stopurile centrice cu
modelaj anatoform. Vor restaura functia de ghidaj pentru a permite deplasarea mandibulei in sens sagital fara contacte traumatice, interferente. Restaurarea ocluzo-functionala este cea mai importanta.
Corpurile de punte laterale vor restaura stopurile centrice (gradul I)care trebuie sa fie uniform repartizate pe unitatea de masticatie si pe intreaga arcada.
Corpurile de punte vor restaura functia de ghidaj antero-lateral:
ghidaj antero-lateral (incisivii laterali+canini); ghidaj antero-lateral canin-cuspid function., in care
este implicat numai caninul-cel mai indicat si cel mai intalnit
130
ghidaj de grup. Este realizat cand functia canina este perturbata (implantare deficiatara a caninului, absenta caninului).
Functia ocluzala restaurata cu puntile laterale mandibulare trebuie sa elibereze mandibula in miscarile functionale de contacte premature (mandibula condusa in centric) si interferente (in miscari excentrice mandibula nu trebuie sa interfereze in miscarile laterale).
Tipuri de corpuri de punte mandibulare:
Cele mai indicate si frecvente corpuri de punte: Corpul de punte metalo-acrilic - caseta cu fateta
(acrilica) - in regiunea frontala si laterala. Corpul de punte metalo-compozit – satisface mult
mai bine din punct de vedere fizionomic, al biocompatibilitatii decat corpul de punte metalo-polimeric (cel mai frecvent in practica din ratiuni materiale);
Corpul de punte metalo-ceramic: In varianta clasica cu fateta ceramica-
abandonat. In varianta moderna (cu placare); ceramica
este extinsa pe toate fetele si confera o fizionomie si proprietati biomecanice excelente.
Corpul de punte cu cupe metalice si rasini acrilice simple, corpul de punte sub forma de bara cu bonturi + dinti tubi ceramici sunt contraindicate si abandonate tehnologic. Primele generau disfunctii ocluzale datorita abraziunii acrilatului, prin modificari ale contactului cuspid-fosa.
Capitolul
15
131
DIFICULTATI IN PROIECTAREA SI MODELAREA CORPURILOR DE PUNTE
Dintii au o anumita pozitie pe arcada, cu spatii intre ei (diasteme, treme), pot fi malpozitionati, suprapusi, rotati in ax, in vestibulopozitie sau oropozitie (anomalii de pozitie). Anomaliile de pozitie pot fi cu spatiere sau cu inghesuire.
In aceste situatii este foarte dificil de individualizat, de redat morfologia corpului de punte asemanator cu dintii naturali. Din ratiuni estetice, fizionomice, proteticianul incearca sa redea, sa refaca tiparul fizionomic al cazului clinic, lucru dificil datorita infrastructurii metalice ce ne impiedica .
Dupa extractie spatiul edentat este mai mare sau mai mic.
La pacientii tineri in edentatii vechi, se modifica pozitia dintilor limitanti ; nu ramane acelasi spatiu.
Modificarile pot fi in sens vertical sau orizontal (ambele frecvente in terapia protetica).
Modificari orizontale:Prin migrare dintilor vecini edentatii, spatiul va fi mai
mic, dintii artificiali, corpul de punte va fi subdimensionat ; nu au aceeasi individualizare cu a dintilor naturali.
In spatiile edentate mai mari, corpurile de punte vor fi modelate mai mari. In ambele situatii nu se reproduce tiparul fizionomic al cazului clinic.
Artificiile tehnice pentru a masca aceste deficiente: in spatiu mai mare corpul de punte are suprafetele
convexe; in spatiu mai mic, corpuul de punte va fi modelat cu
suprafete plane, conform principiului ca aceeasi dimensiune dar modelata diferit pare mai mare sau mai mica datorita unghiului de incidenta a luminii pe suprafata modelata.
Modificari verticale:Apar dupa extractii laborioase, dupa traumatisme cu
pierderi importante de tesuturi oasoase si implicit modificari ale crestei alveolare. In aceste situatii clinice, de asemenea, pentru echipa medic-tehnician ete greu de restaurat fizionomia in zona frontala.
132
Daca dintii sunt subdimensionati cervico-incizal se intervine pe dintii limitanti si se ceeaza spatiu, la nivelul crestei edentate prin plastie de creasta.
Dupa accidente, traumatisme, extractii rezulta un spatiu mare in zona frontala ; se indica realizarea unor pelote acrilice, ceramice cu o culoare asemanatoare mucoasei gingivale pentru a se corecta defectul.
Pelotele se ataseaza puntilor metalo-acrilice, metalo-compozite (ideal metalo-ceramic). Tot ca solutie ideala mai bune ca proteze fixe sunt puntile mobilizabile telescopate asupra carora se pot interveni (igienizare, reparatii).
Daca dintii limitanti prezinta retractii gingivale (coroana clinica mai mare) si spatiul la nivelul edentat este supradimensionat in sens vertical, dintii intermediari sunt modelati cu colete false( de modeleaza dintii cu colet normal) ; de la nivelul coletului anatomic pana la retractie se modeleaza pentru a compensa deficitul de substanta).
Modificarile in zona laterala zona laterala:Modificarile in sens orizontal sunt prezente datorita
migrarii dintilor restanti (meziogresiuni, distogresiuni) ; nu ridica probleme.
In spatiul respectiv se proiecteaza dintii dinspre mezial spre distal. Modelajul se realizeaza in detrimentul elementului distal (principiul fizionomic nu este important).
In sens vertical spatiul micsorat obliga clinicianul si tehnicianul sa modifice raportul corpului de punte cu creasta edentata.
La maxilar nu se mai realizeaza tangent liniar la versantul vestibular; de regula se face in semisa.
In zona laterala mandibulara nu se mai pot realiza corpurile de punte suspendat sau tangent l ;iniar. De regula semisa.
Cand spatiul cervico-ocluzal este mic (4 mm) , corpul de punte va fi total metalic.
Corectarea corpului de punte in anomalii cu spatiere, cu inghesuire.
In practica se obtin protezari false, vizibile. ; dintii sunt modelati mai voluminosi.
In malpozitii cu spatiere nu pot fi redate suprafetele. Se indica aplicarea puntilor provizorii (punti test), obtinerea
133
acceptiunii pacientului si convingerea clinicianului. Redarea intocmai a spatiilor prin realizarea de corpuri de punte la distanta exact ca in situatia clinica initiala.
Corpul de punte si elemntele de agregare sunt uniteprin conectori metalici plasati oral, in contact lejer cu mucoasa. Aceasta modificare tehnica reda cel mai bine tiparul fizionomic al cazului clinic ; nu este o protezare brutala ; solutia tehnica este dificila. Se pot fractura conectorii, pot retentiona alimente.
Solutia tehnica cele mai indicate :punti mixte metalo-ceramice, metalo-compozite cu acesti conectori cat mai ales puntile adezive.
In zona laterala existenta tremelor nu este necasara a fi corectata special.Se aplica principiul mentionat la modificarile orizontale,(se modeleaza elementele dinspre mezial cu volum si forma asemanatoare dintilor naturali in detrimentul dintelui distal ce poate fi modelat ca un premaolar).
Individualizarea corpului de punte este extrem de dificila si din punct de vedere al proiectarii corpului de punte, in practica, avem dificultati reale. Componenta metalica nu ne permite individualizarea si modelarea cu un volum si o forma asemanatoare dintilor naturali.
Dintii naturali nu prezinta punct de contact in 1/3 ocluzala. Aceeasi nisa interdentara nu se poate reda intocmai pe corpul de punte ; se schiteaza doar. Grosimea in sens V-O a materialului de placat+transparenta materialului sunt factori negativi in individualizarea dintilor naturali.
Artificii tehnice:
Se indica aplicarea de mase ceramice intense proximo-proximal pentru individualizarea volumului + o separatie a dintilor, creand senzatia de volum bine conturat.
Cea mai buna individualizare se obtine cu puntile mixte metalo-ceramice, metalo-compozite, puntile integral ceramice(1 dinte), puntile din ceromeri (Targis-Vectris). Aceasta metoda nu maimpune probleme ca pentru puntile metalo-acrilice.
134
PUNTI SPECIALE
Din cadrul puntilor speciale fac parte: Puntea totala; Puntea cu extensie; Puntile mobilizabile si demontabile; Puntile pe implante; Puntea adeziva (colanta)-Maryland.
Sunt punti rar utilizate, greu de realizat, indicate in situatii clinico-tehnice speciale.Sunt indicate cand se contraindica puntile fixe.Sunt constructii ce necesita un grad crescut de calificare al echipei medic-tehnician.
Puntea totala
Este una din puntile speciale ce se realizeaza in conditii locale si generale. Contine cel putin 3 corpuri de punte si care restaureaza forma de edentatie mixta extinsa pe intreaga arcada de regula edentatia L, F-F , L.
Clinic se indica cand pe arcada sunt minim 4 dinti, bine implantati, fara afectiuni parodontale , corect tratati si situati in planuri diferite. Clasic cei 2 canini +cei 2 molari.
Conditiile generale: starea de sanatate, homeostazia cazului clinic buna, capacitatea pacientului de a rezista la tratament, posibilitatile financiare, dotarea tehnologica corespunzatoare.
Din punct de vedere al metodelor protetice : Metoda clasica cu ocluzor (articulator simplu) –din
elemente separate;
Capitolul
16
135
Metoda moderna cu articulator mediu sau semiadaptabil (din elemente unite).
Caracteristici:1. Metoda clasica:
Este o metoda mai laborioasa, numar etape dublu dar mult mai precisa si indicata pentru incepatori, cand paralelismul dintilor stalpi nu este asigurat, nu este realizat corect.
Sunt 2 etape mari:se obtin elementele de agregare –de la amprentare pana la aplicarea lor pe bonturi Coroanele trebuie sa fie bine adaptate, exact pe preparatie, adaptate si echilibrate ocluzal, dupa care se amprenteaza coroanele in aceasta pozitei pe campul protetic cu urmatoarele materiale : clasic-gips=abandonat ; materiale elastice sau materiale in dublu amestec –Lavis Technick/Wash Technick sau materiale alginice.Rezulta o amprenta de arcada, model de lucru ce va contine in pozitia din cavitatea bucala elementele de agregare
In etapa a-2-am se modeleaza corpul de punte(caseta cu fateta) pe acest model, se pregateste pentru ambalare, machetele se tijeaza sistem Bego Haereus, se ambaleaza, se toarna. Rezulta corpul de punte ce se adapteaza intre elementele de agregare si se lipesc cu LOT (aliaj cu compozitie asemanatoare cu aliajul din care se toarna punte.
Se examineaza intraoral componenta metalica (puntea sa se insere usor) : axul de insertie, relatia corpului de punte cu creasta edentata, relatia de ocluzie-se individualizeaza contactele cuspid-fosa, traseele de ghidaj in excursiile mandibulei din centric.
Componenta metalica se trimite in laborator si urmeaza obtinerea componentei fizionomice, rezultand astfel o piesa de mare exactitate.
2. Metoda moderna:Macheta corpului de punte se modeleaza unit de cea
a elementelor de agregare . se recomanda ideal ca ea sa fie modelata pe modelul duplicat, ce confera siguranta si precizie in modelaj, macheta este fixa pe model, modelul duplicat va face parte integranta din viitorul tipar
136
Macheta poate fi modelata si pe modelul de lucru (gipsuri superdure), dar la aplicarea masei de ambalat pe suprafata orala exista riscul deformarii la indepartarea de pe model. Masele de ambalat fosfatice au o reactie exoterma, puntile dentare basculeaza pe campul protetic.Caracteristici:
Timp de lucru redus la jumatate ; Consum de materiale ; Daca se utilizeaza modelul duplicat se vot obtine
rezultate excelente. Aparatele de turnat care se folosesc la turnare (CIF) sunt mult mai exacte .Componenta fizionomica este asemanatoare cu cea utilizata pentru puntea din elemente separate.
Puntea din elemente unite se poate obtine si cu ajutorul ocluzorului, dar rezultatele sunt mediocre ; echilibrarea ocluzala ia foarte mult timp, nu este o metoda de precizie (este una de rutina).
Dificultatea obtinerii acestei punti consta in inregistrarea corecta , fiziologica a relatiei de ocluzie intre cele 2 arcade.
Se indica prepararea dintilor seriata, cu protezarea imediata (coroane provizorii) si adaptarea lor in ocluzie. Aceste coroane provizorii se vor utiliza in etapa de inregistrare a ocluziei cu sabloane de ocluzie sau cu placa de ocluzie pentru a evita inaltarile frecvente, inducerea disfunctiei ocluzale (in timp aceasta ocluzie disfunctionala duce la eliminarea dintilor stalpi).
Puntea cu extensie
Un capat al corpului de punte nu prezinta punct de sprijin (« puntea in consola »).
Exista doua posibilitati de extensie: Puntea cu extensie meziala-corpul de punte este
plasat mezial fata de elemetele de agregare. Este indicata frecvent in edentatii maxilare de incisiv lateral si premolarul 1.
Puntea cu extensie distala: corpul de punte este plasat distal fata de elementele de agregare.Este indicata frecvent in edentatii terminale mandibulare
137
dar si cele maxilare (punti totale). Aceste piese mecanice sunt contraindicate deoarece genereaza disfunctie ocluzala; in practica sunt modelate atipic, nu cu morfologia reala a dintelui inlocuit.
La maxilar premolarul 1 este asemanator cu un canin, sa nu aiba corpul de punte contact cu dintele antagonist, dar intre timp dintele antagonist migreaza rezultand interferente in antero-lateralitate; dintii stalpi sunt suprasolicitati (molarul 1-premolarul2).
Indicatia este ca si extensia sa prezinte relatie de contact cu dintele antagonist.
Aceste extensii meziale sunt indicate cand pacientii nu ne lasa sa intervenim pe incisivul central, in edentatii de premolar (nu de canin), pacienti tineri, sex feminin, din absenta conditiilor tehnice.
Puntea cu extensie distala este acceptata la pacientii tineri, cu dinti stalpi bine implantati, la pacienti varstnici cu acelasi status parodontal dar cu dinti antagonisti o proteza partiala acrilica, arcada numai pana la molarul 1 superior+ ambele varste nu accepta alta solutie protetica din ratiuni financiare (implantul), fie din ratiuni de functionalitate (proteze mobilizabile).
Solutii ideale: Punti speciale agregate cu coroane partiale; Punti adezive (foarte speciale) , indicatia ideala; Punti agregate labil la un capat (incrustatie in
incrustatie); Punti speciale pe implante (costisitoare).
O extensie este permisa ca corp de punte in edentatii terminale, frontale ; (nu mai mult de 1 extensie) ; dintii trebuie sa fie bine implantati ; extensia poate fi atasata unei punti totale (subtotale).
Puntile mobilizabile si demontabile
Sunt alcatuite din: componenta fixa (infrastructura) ce este sub forma
de matrice (incrustatie, capa sau implant) ;
138
componenta mobila (suprastructura) =componenta protetica (corp de punte la care este atasat patricea, incrustatia, coroana, piulita pentru fixare cu surub).
Puntile mobilizabile si demontabile se agrega prin: coroane telescopate; culise; insurubare sistem surub-piulita; incrustatie in incrustatie; agregare prin crosete divizate.
Toate aceste sisteme de agregare sunt indicate pentru puntile mobilizabile si demontabile. Necesita o dotare foarte buna, medic+tehnician experimentat, materiale de calitate pentru a obtine piese de mare precizie.
Indicatii: in modificari ale spatiului edentat in sens vertical si
orizontal unde se contraindica puntile fixe; in defecte osoase postextractionale, postraumatice
nerestaurate chirurgical; in agregarea pe implanturi; in prevenirea afectiunilor orale cu potential
cancerigen (leucoplazii) in care se contraindica puntile fixe;
in conditii de dotare foarte bune.
Avantajele: se pot demonta si igieniza periodic de pacient si
clinician; se poate examina starea de sanatate a stalpilor,
implanturilor, mucoasei; se pot repara in caz de fractura relativ usor; se poate interveni chirurgical la nivelul tesutului
osos in mobilizari ale dintilor sau implanturilor datorita alveolizelor.Reconsolidarea stalpilor se face cu implant granular biovitroceramic;
se poate evalua fiabilitatea agregarii mixte (dinti stalpi+implant) sau a agregarii pluriplantara.
Dezavantaje: tehnologia este pretentioasa, de mare precizie; sistemele de agregare se micsoreaza in timp
datorita frictiunii si stenuirii (stergerea filetului).
139
Zona capului de surub este zona de minima rezistenta deoarece se obtureaza cu rasini diacrilice in strat subtire (0,5 mm).
Puntea telescopata
Elemente componente: Componenta fixa=infrastructura =capa 0,2mm
aplicata intim pe bont, are forma cilindrica ; Componenta mobilizabila=coroana de acoperire cu
morfologie ocluzala normala.Retentia se realizeaza prin frictiune la puntile pur
telescopate si mixt: frictiune si insurubare la puntile ce au agregare la un capat pe implant si la alt capat pe dinte natural.
Materiale: capele se toarna din materiale rigide,
nedeformabile: Au-Pt, Co-Cr, Ni-Cr, Ti.
Caracteristici: in timp frictiunea se micsoreaza, puntea se
mobilizeaza cu usurinta ; se indica mijloace suplimentare de marire a
frictiunii: crosete, resorturi fixate pe capa, pivoturi (stifturi ) fixate in coroana+teaca la nivelul capei.
Observatie clinica:
Cand dintii limitanti au dimensiuni mici se indica sisteme de telescopare coroana de substitutie - pivot si teaca fixata intraradicular cu placuta .
Pivotul este sectionat longitudinal pentru a reoptimiza frictiunea.
Puntea agregata prin culiseCulisele sunt sisteme speciale utilizate in tehnologia
protezelor scheletate dar si a puntilor mobilizabile. Au forme diferite.
Parti componente: Componenta cavitara din matrice; Componenta pozitiva din patrice.
140
Cele 2 componente se agrega frictional. Puntile sunt agregate cu ajutorul culiselor in 2 variante:
patricea fixata pe fata proximala, distala a elementeor de agregare;
matricea este fixata la nivelul corpului de punte.Agregarea conventionala este in cazul PPS. Matricea
fixata de elementul de agregare si patricea agregata de corpul de punte.Se indica pentru puntile cu agregare mixta (dinti naturali si implanturi). Aceasta modalitate permite dintelui sa se deplaseze in sens vertical fiziologic (20-30), neafectand rigiditatea implantului.
Puntea mobilizabila fixata cu surub (demontabila)
Agregarea poate fi: Mixta: dinti naturali si implant; Pur implant.
Agregarea mixta conventionala este putin utilizata. Consta din realizarea unei cape cu teaca filetata si a suprastructurii, a coroanei de acoperire cu orificiu. Frecvent fixarea se realizeaza pe stalpul distal, cel mezial fiind agregate fie prin telescopare, culisare, incrustatie in incrustatie.
Puntea putea fi demontata de clinician si examinata.Tehnologic foarte rar utilizata.Procedeul de agregare prin insurubare a fost luat de la
sistemul de insurubare pentru puntile implanto-purtate.Se foloseau teci filetate in care patrund suruburi de aceeasi dimensiune.
Avantajele puntilor mobilizabile si demontabile: Sunt igienice , indicate in zona laterala pe implante; Se pot indeparta ; se observa statusul parodontal,
periplantar; Se poate interveni local chirurgical sau protetic
pentru corecatrea morfologiei corpului de punte (morfologia ocluzala, contacte dentare, tipul de ocluzie).
Variante tehnologice:Sunt reprezentate de puntile mobilizabile agregate prin:
sisteme incrustatie in incrustatie.
141
Componenta fixa este sub forma dreptunghiulara sau semicilindrica fixata pe preparatia extracavitara;
Componenta mobila: incrustatie patrice atasata , unita la corpul de punte.
Acest sistem se realiza in variantele: varianta clasica cu agregare pe dinti naturali
(incrustatia patrice este cimentata); agregare mixta: implant+dinti naturali.
Incrustatie patrice nu se cimenteaza. crosete.
Modalitate depasita tehnologic datorita dzavantajelor sistemului :croset vizibil, grad de mentinere relativ redus, constructie protetica predominanta pentru proteza partiala.
Ele erau indicate in edentatiile terminale. Au fost inlocuite prin solutiile moderne (puntile implantopurtate).
Puntea agregata pe implante
Componente: Suprastructura protetica; Infrastructura implantara/mixta.
Agregarea pe implante se poate realiza prin: Frictiune-cimentare; Mijloace speciale: bare ; Sisteme surub-piulita.
Implantul este un dispozitiv de fixare a suprastructurii protetice prevazut sau nu cu teaca filetata.Rolul implantului este de a transforma edentatiile terminale in edentatii laterale.
Tipuri de implante:In raport cu oferta osoasa:SCHRODER prezinta 4 implanturi: a) endosoase (80%) au suprafata de contact, fixitate + integrare tisulara mai mare;b) juxtaosoase, in relatie cu osul
142
c) submucozale;d) subperiostale – nu mai sunt indicate datorita gradului de rezorbtie in timp. Functie de material:
Metalice : Cobal-crom-molibden, Titan+ aliajel sale, tantal;
Ceramice : din hidroxilapatita, biovitroceramica ; Materiale compozite : carbon, safirele-sunt mai rar
utilizate, in scadere.Dupa forma: surub radacina cu forma conica, cilindrica (mixta –
FRIALIT II) ; lama (Linkow) ; Se plaseaza intotdeauna in dreptul
molarului 1, deoarece de la molarul 2 incepe sa fie creasta edentata ascendenta.. In dreptul molarului 1 avem oferta osoasa mult mai buna – creasta zigomatico-alveolara.
ac-Scialom (din tantal) ; azi folosit doar in transfixatii dentare ; Azi sistemele de transfixatie dentara :WITZ, TISA, PRUIN.
Partile componente ale unui implant: Segmentul osos-conic, cilindric; Prelungirea exomucozala (coletul =gatul ),
influenteaza zona unde se ataseaza fibromucoasa formand santul perimplantar dupa integrare si vindecare gingivo-osoasa;
Stalpul (bontul) = zona de sprijin a suprastructurii;Accesorii: Surub de acoperire la implanturile stadiul II; Cape de transfer ; Dispozitive directe si indirecte de transfer ; Stalpul analog.
Implanturile stadiul I se aplica in avulsiile dentare (alveole proaspete), ce pot fi incarcate protetic dupa 7 zile pana la 30 zile. Se numesc implanturi FRIALIT I, II cu forma cilindro-conica, se introduc dupa extractie, avulsie. Exista si implanturi BIOCERAM – implanturi imediat ceramice din alumina.
Implanturile stadiul II (IMZ, BONEFIT) sunt incarcate protetic dupa 3-4 luni, la mandibula, unde vindecarea gingivo-
143
osoasa este mai rapida si 4-6 luni, la maxilar, unde vindecarea este mai lenta.
Conceperea puntii pe implante:Incarcarea implantului este esentiala in mentinerea
implantului pe arcada. Incarcarea protetica este responsabila 65-70% de mentinerea implantului pe arcada.
O conceptie si executie eronata a suprastructurii va conduce la eliminarea implantului prin fibroliza , prin transmiterea fortelor ocluzale paraaxial (nefiziologic).
Designul (principii protetice) privind puntea pe implante:
Corpurile de punte sunt modelate cu morfologie naturala;
Suprafata orala va fi modelata egal sau usor subdimensionata;
Contactul dento-dentar tip cuspid-fosa, ocluzie cu long centric si wide centric, pentru ca transmiterea presiunilor ocluzale sa fie cat mai fiziologic transmise.
Concepte ocluzale:La puntile implantopurtate se indica ocluzia cu protectie
mutuala caracterizata prin: Inocluzie in zona frontala cu 30-50 , cu traseu de
ghidaj aplatizat; Se indica ghidajul antero-lateral=ghidaj de grup; Se contraindica ghidajul canin; In propulsie si lateralitate, dezocluzia fara
interferente; Relatii centrice si de intercuspidare maxima fara
contacte premature; Modelaj ocluzal cuspi-fosa cu fosa larga, modelaj
atenuat cu reduceri in sens V-O a ariilor ocluzale.In supraprotezarile pe implante se indica conceptul
ocluziei lingualizate caracterizat prin: Contact cuspid fosa aplatizata; Dinti antagonisti cu cuspidaj atenuat; Ocluzie bilateral echilibrata (Gysi si Pound); Contactul se realizeaza numai intre cuspidul activ si
fosa.
144
Metodele protetice: Cu articulator individual sau semiadaptabil. Inregistrarea cu arc facial sau placi de ocluzie
pentru a fi transferate pe articulator. Se contraindica articulatorul si inregistrarea relatiei
centrice cu sablonul de ocluzie deoarece genereaza erori.
Materiale de placat: Indicate sunt materialele polimerice (rasini
baropolimerice, rasini compozite) ; Placajul ceramic este utilizat desi este contraindicat.
Implantul surub nu se incarca imediat, ci numai dupa integrarea lui.
Factorii de succesc ai implantului sunt: Indicatia implantului; Tipul de implant; Cum se incarca implantul; Gradul de participare al cazului clinic; Posibilitatile financiare.
Puntile adezive
Puntile adezive sunt restaurari protetice fixe care reduc la maximum sacrificiile de tesuturi dure dentare.Aceste tipuri de lucrari protetice necesita preparatii superficiale, numai in smalt (peliculare) ale dintilor stalpi care trebuie sa fie integri.La prepararea pentru o coroana de invelis conventionala se sacrifica aproximativ 40-60% din tesuturile dure dentare coronare, in timp ce pentru o proteza fixa adeziva se sacrifica0-10%.
Agregarile adezive presupun proceduri clinice de mare finete si pot fi realizate numai de practicieni meticulosi , cu experienta.
Smaltul dintilor stalpi se macroconditioneaza si se microconditioneaza.
Macroconditonarea reprezinta totalitatea transformarilor suferite de dintii stalpi sub actiunea instrumentarului rotativ.
145
Macroconditionarea dintilor laterali: crearea unui ax de insertie unic in directie ocluzo-
cervicala; crearea unei forme proximale rezistente; realizarea incercuirii proximale(elementele de
agregare trebuie sa cuprinda dintele pe cel putin180º;
obtinerea unei arii de colaj maxime; crearea unui lacas pentru pintenul ocluzal; crearea unei limite cervicale in muchie de cutit.
Macroconditionarea dintilor frontali presupune: obtinerea retentiei prin crearea unui ax de insertie
unic. crearea de limite cervicale’’ in chanfrein’’
Microconditionarea smaltului consta in gravaj cu acid orto-fosforic.
Aliajele din care se realizeaza aceste lucrari protetice se conditioneaza si ele prin diferite metode pentru a imbunatati adeziunea la nivelul interfatei adeziv-aliaj:
1. realizarea de macroretentii sub forma de orificii, retentii perlate, grile sau rugozitati
2. obtinerea de microretentii prin metalizare, gravaj acid electrolitic, coditionare cu laseri, sablare, gravaj chimic;
3. conditionare chimica prin silanizare, oxidare, ceramizare, cositorizare,depunerea unui strat intermediar de silicati
4. tehnici combinate.Adezivii folositi sunt pe baza de cimenturi
diacrilice(Panavia,C&B Metabond).
Indicatii: restaurarea edentatiilor reduse de 1 maximum 2
dinti; imobilizarea dintilor parodontotici; contentia rezultatelor dupa tratamente ortodontice
si/sau chirurgicale; restaurarea diferitelor tipuri de edentatii in dentitia
temporara;
146
la pacientii varstnici care nu suporta un tratament conventional prin punti fixe sau este contraindicat datorita unor afectiuni sistemice;
indicate de unii medici pentru marirea DVO; tratament provizoriu sau provizoriu de lunga durata; punti clasice la care un element de agregare este
adeziv; modificarea morfologiei dintilor stalpi pentru
aplicarea mijloacelor de mentinere, spijin si stabilizare ale unei proteze mobile ;
la pacientii la care trebuie modificat ghidajul canin-se coleaza fata palatinala cu o placuta orala.
Contraindicatii: suprafete de smalt reduse la nivelul dintilor stalpi; dinti stalpi malpozitionati sau care nu corespund
exigentelor fizionomice ale pacientilor; preexistenta unor treme sau diasteme; dinti stalpi devitali; ocluzii adanci, mai ales cele acoperite; parafunctii de tipul bruxismului; diferente majore in mobilitatea dintilor stalpi; eruptia incompleta a caninilor sau a dintilor stalpi; absenta dintilor din zona de sprijin; inaintea sau in timpul tratamentelor ortodontice; puntile adezive cu extensie sunt total
contraindicate; igiena bucala deficitara; pacienti cu risc crescut de a suferi traumatisme
buco-dentare(boxeri); .imposibilitatea utilizarii digii, ca mijloc de izolare
obligatoriu in restaurarile adezive; la pacientii indisciplinati, care nu respecta
dispensarizarea.
Avantaje: sacrificiu redus sau uneori chiar absent de tesuturi
dentare; riscul de iritare pulpara in cursul macroconditionarii
este minim; fetele vestibulare ale elementelor de agregare
raman intacte;
147
limitarea extinderii cervicale a placutelor orale nu determina iritatii la nivelul parodontiului marginal;
sunt estetice; pretul de cost este mai redus; este posibila o refixare daca se decoleaza.
Dezavantaje: rata de esecuri mai mare decat la puntile clasice; necesita o dotare tehnico-materiala costisitoare; pe dinti frontali exista riscul ca placutele orale
metalice sa transpara; presupun etape de mare acuratete si precizie; nu se pot fixa provizoriu; daca se decoleaza exista pericolul inghitirii sau
aspirarii.
148