fondată în februarie 2009 · acutizarea acestuia), sinuzita sau chiar decesul. la copii pot...
Post on 09-Feb-2020
0 Views
Preview:
TRANSCRIPT
COLEGIUL DE REDACȚIE
CONSILIUL DE REDACȚIE
Newsletter is intended for specilaists working in the fi eld of public health, family and clinical medicine, lo-cal public authority, business, teachers of comprehensive schools as well as for ordinary people. It provides information on public health situation and promotes the healthy way of life.
R e v i s t a S e r v i c i u l u i d e S u p rave g h e re d e S t at a S ă n ăt ăț i i Pu b l i ce
Nr. 4 (41), Decembrie 2016Fondată în Februarie 2009
Fondată în Februarie 2009
F O N D A T O RF O N D A T O R
Valeriu GONCEAR Valentina VOROJBIT Constantin GRECU Olga VOLCOVSCHI
Oleg LOZAN Ion TULGARA Iurie OSOIANU Raisa SCURTU
Adrian COTELEA Viorica PRISACARI Elena BALAN Antonița FONARI
Ovidiu TAFUNI Varfolomei CALMÎC Galina OBREJA
Redactor-șef: Iurie PÎNZARU
Redactori-șefi Ion ȘALARUadjuncți: Constantin RÎMIȘ
Secretari de redacție: Olesea CROITOR Ion NISTOR
Stilizator: Viorica CHIRILOV
Membri: Nicolae FURTUNĂ, Eudochia TCACI, Vasile GUȘTIUC, Grigore FRIPTULEAC, Stela GHEORGHIȚA,Valeriu PANTEA, Silvia PLAMADEALA
Apare bimestrialApare bimestrial
Adresa noastră:Adresa noastră:RM, Chișinău,
str. Gh. Asachi, 67-ae-mail: iurie_pinzaru@cnsp.md
Revista este destinată specialiștilor din domeniul sănătății publice, medicinei de familie și spitalicești, peda-gogilor, autorităților publice locale, agenților economici, precum și populației. Ea informează cititorii despre starea sănătății publice și promovează principiile modului de viață sănătos.
Издание предназначено специалистам в области общественного здоровья, семейной и клинической медицины, учителям общеобразовательных школ, местной публичной администрации, экономическим агентам и населению. Оно информирует читателей о состоянии общественного здоровья и пропагандирует принципы здорового образа жизни.
_CSP_decembrie_2016.indd 1_CSP_decembrie_2016.indd 1 31.01.2017 9:32:0531.01.2017 9:32:05
CRONICA2
C U P R I N S
Mesajul de felicitare al doamnei Ruxanda GLAVAN, ministru al Sănătăţii,
adresat comunităţii medicale .................................................................................. 3
Mesajul de felicitare al domnului Iurie Pînzaru,
director general al CNSP, redactor-șef al revistei .............................................. 4
Din nou despre gripă ................................................................................................... 5
Fenomenul dizabilităţii în Republica Moldova ................................................... 7
Activitatea fi zică și sportul în benefi ciul sănătăţii ............................................ 9
Reducerea fumatului - contribuţie la diminuarea
factorilor de risc pentru sănătate .........................................................................11
Ce trebuie să știm despre radiaţiile ionizante ...................................................14
Radonul şi infl uenţa lui asupra sănătăţii .............................................................16
Hepatita virală B cronică în Republica Moldova ...............................................18
Intoxicaţiile cu monoxid de carbon pot fi prevenite ......................................20
Particularităţile asistenţei stomatologice a femeii gravide ..........................23
Razele ultraviolete în profi laxia și combaterea infecţiilor nosocomiale .........25
Controlul alcoolului - în benefi ciul sănătăţii publice ......................................28
Serviciul de sănătate mintală în reformare ........................................................31
Ergonomia - o direcţie știinţifi co-practică în sănătatea ocupaţională .....34
Respectaţi eticheta sănătăţii în transportul public .........................................36
Bronhopneumopatia obstructivă cronică și prevenirea ei ..........................38
Campanii de sensibilizare a riscurilor pentru sănătatea fătului ..................39
Activităţi ..........................................................................................................................42
Vreau să fi u informat ..................................................................................................44
_CSP_decembrie_2016.indd 2_CSP_decembrie_2016.indd 2 31.01.2017 9:32:0731.01.2017 9:32:07
CRONICA3
CRCRONO ICAA3
Mesaj de felicitareMesaj de felicitare
Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, în numele colectivului Ministerului Sănătăţii şi al meu personal, urez tuturor lucrătorilor medicali din Republica Moldova multă sănătate, bunăstare, realizări frumoase atât pe plan profesional, cât şi per-sonal.
Anul 2016 a fost unul extrem de important pentru sistemul de sănătate. Împreu-nă, am reuşit să implementăm câteva reforme deosebit de necesare: modifi carea mecanismului de salarizare a angajaţilor încadraţi în asigurările medicale, cu accent pe indicatorii de performanţă, extinderea listei medicamentelor compen-sate, instituirea unor pârghii efi ciente de organizare a licitaţiilor publice şi alte măsuri, care, în rezultat, au permis economisirea resurselor fi nanciare şi reduce-rea datoriilor istorice.
Cu siguranţă, avem încă multe provocări, fi e acestea legate de activitatea curen-tă, fi e de ordin fi nanciar sau de continuarea reformelor. Cu toate acestea, noi toţi, ca o adevărată echipă, am demonstrat că putem mişca lucrurile într-o direcţie pozitivă. O prioritate rămâne sănătatea populaţiei ţării noastre.
Vă mulţumesc cordial pentru munca, profesionalismul şi dedicaţia Dumneavoas-tră şi cred cu certitudine că doar împreună vom izbuti să consolidăm sistemul de sănătate din Republica Moldova.
Un an nou fericit, dragi colegi!
Ruxanda GLAVAN,ministru al Sănătăţii
_CSP_decembrie_2016.indd 3_CSP_decembrie_2016.indd 3 31.01.2017 9:32:0831.01.2017 9:32:08
CRONICA4
S-a mai scurs un an. Noi,
oamenii, după cum ne e
fi rea, ne despărţim de el
cu recunoștinţă pentru
realizările obţinute, dar,
în același timp, nutrim
speranţa că anul care
bate la ușă – 2017 – va fi
mai bun, mai fericit, mai
rodnic.
În aceste zile, stimaţi cititori, suntem cu sufl e-
tul aproape de dumneavoastră și vă mulţu-
mim pentru fi delitatea cu care ne-aţi fost ală-
turi în anul 2016, aducându-vă calde felicitări
și urări de bine întru împlinirea frumoaselor
năzuinţe pe care le aveţi pentru noul an.
Vă promitem că în anul 2017 vom continua să
lărgim cercul de cititori ai revistei și, totodată, să
atragem cât mai mulţi autori, pentru a contribui,
prin materiale actuale și relevante, la valorifi ca-
rea unuia dintre cele mai importante aspecte ale
umanităţii contemporane – sănătatea publică –
prin cunoștinţe moderne despre promovarea
sănătăţii, protecţie și prevenţie, care sunt valori
indispensabile bunăstării sănătăţii populaţiei.
Însă toate acestea vor deveni posibile numai
dacă vom persevera împreună spre scopul pro-
pus, dacă membrii Colegiului și Consiliului de
redacţie, instituţiile medico-sanitare publice
republicane și teritoriale, centrele de sănătate
publică, catedrele IP Universitatea de Stat de
Medicină și Farmacie N. Testemiţanu, specia-
liștii și savanţii din alte domenii își vor conjuga
eforturile, axându-le pe obţinerea performan-
ţelor înscrise în această dimensiune nobilă și
valorifi când subiecte de interes comun, pe cât
de vaste, pe atât de variate, întru satisfacerea
tuturor așteptărilor cititorilor revistei Cronica
Sănătăţii Publice.
Dragi prieteni ai revistei,Vă felicităm cu prilejul sărbătorilor de iar-nă, urându-vă multă sănătate, împliniri personale și profesionale, fericire. Fie ca anul 2017 să vă aducă încredere, stabilita-te, belșug și noi realizări, iar dragostea și sprijinul celor apropiaţi să vă mângâie su-fl etul, fi indu-vă nelipsite.
La mulţi ani!
Iurie PÎNZARU,dr. șt. med., conf. univ., director CNSP,
adjunct al medicului-șef sanitarde stat al RM,
redactor-șef al revistei
DRAGI CITITORI AI REVISTEICronica Sănătăţii Publice!
_CSP_decembrie_2016.indd 4_CSP_decembrie_2016.indd 4 31.01.2017 9:32:0931.01.2017 9:32:09
CRONICA5
DIN NOU DESPRE GRIPĂ
Alina DRUC,medic epidemiolog,Secţia Supravegherea și controlul gripei și infecţiilor respiratorii virale, CNSP
Gripa este o infecţie respiratorie cu debut brusc, febră ≥38ºC și cel puţin două simptome din ur-mătoarele: mialgii (dureri musculare), cefalee (dureri de cap), stare generală modifi cată, tuse, frisoane, dureri în gât, difi cultăţi respiratorii și absenţa altui diagnostic. Ea este provocată de virusuri gripale, care se transmit direct – prin tuse sau strănut – de la o persoană bolnavă la alta sănătoasă și indirect – prin obiecte proaspăt contaminate, de exemplu, batista, prosopul, ve-sela etc. Gripa este extrem de contagioasă, are o răspândire globală cu posibilitatea de a provoca epidemii sau chiar pandemii din simplul fapt că într-o perioadă foarte scurtă poate afecta mai multe teritorii sau chiar mai multe continente. În acest context, gripa prezintă o problemă majoră de sănătate publică, care necesită supraveghere și aplicarea unor măsuri de control și de răspuns.
Răceala, comparativ cu gripa, este o infecţie provocată frecvent de rinovirusuri ce afectea-ză mucoasa nazală, sinusurile, faringele și căile respiratorii. Ea are un debut lent cu stări de obo-seală, strănut, cefalee (dureri de cap), dureri în globii oculari, tuse seacă, care ulterior trece în tuse umedă, creșterea consistenţei mucozităţi-lor nazale și instalarea unui aspect palid al pielii.
Putem căpăta o răceală obișnuită pe tot parcursul anului, cu precădere vara, în timp ce gripa apare mai mult în perioada noiembrie – martie, când sistemul imun este slăbit și vulnerabil din cauza schimbărilor bruște de temperatură, având o in-tensitate deosebită în luna februarie.
Virusurile gripale determină scăderea rezisten-ţei organismului atât la nivel local, prin distru-gerea mucusului de la nivelul căilor respiratorii, cât și la nivel general, epuizând organismul prin febră, tuse și ducând frecvent la apariţia supra-infecţiilor. În modul acesta, pot apărea diferite complicaţii, uneori severe. De exemplu, cea mai frecvent întâlnită complicaţie este pneumonia, dar mai pot apărea și bronhopneumoniile, in-sufi cienţa respiratorie acută, criza de astm (sau acutizarea acestuia), sinuzita sau chiar decesul. La copii pot apărea complicaţii neurologice, cum ar fi convulsiile și encefalitele.
Din această cauză, gripa este o infecţie pericu-loasă, mai ales pentru persoanele care fac parte din grupele cu risc sporit de îmbolnăvire de gri-pă, cum ar fi copiii și adulţii cu maladii cronice, cu probleme cardiace, pulmonare, diabet zaharat, persoanele în etate și altele, dar mai ales gravide-le, la care poate apărea riscul de avort spontan.
Gripa, fi ind o infecţie virală, se tratează cu pre-parate antivirale și nicidecum cu antibiotice. Se recomandă a lua antibiotice doar în cazuri speciale, bine justifi cate, cum ar fi suprainfecţia microbiană a gripei, antibioticele administrân-du-se numai la indicaţia și sub stricta suprave-ghere a medicului. Pentru a evita complicaţiile nedorite, trataţi starea gripală în baza prescrip-ţiei medicale și evitaţi autotratamentul.
Cea mai efi cientă metodă de prevenire a îm-bolnăvirilor cu virusul gripal este vaccinarea
_CSP_decembrie_2016.indd 5_CSP_decembrie_2016.indd 5 31.01.2017 9:32:1031.01.2017 9:32:10
CRONICA6
antigripală. Ea protejează persoana imunizată numai faţă de virusurile gripale circulante în sezonul respectiv, cuprinse în vaccin, nu însă și faţă de toate tipurile de virusuri, care dau simp-tomatologie asemănătoare gripei și au o evolu-ţie mai ușoară.
În perioada decembrie 2015 – ianuarie 2016, în Republica Moldova au fost vaccinate cu vacci-nul antigripal, recomandat de OMS, 150 mii de persoane, care fac parte din grupele cu risc spo-rit de îmbolnăvire, cum ar fi copiii și adulţii cu maladii cronice, lucrătorii instituţiilor medico-sanitare publice, inclusiv CNAM, ai ministerelor, departamentelor, centrelor de sănătate publi-că, efectivele Poliţiei de Frontieră și Serviciului Vamal, Ministerului Afacerilor Interne, Armatei Naţionale și Trupelor de Carabinieri, personalul instituţiilor de asigurare socială, al orfelinatelor, sanatoriilor pentru copii etc. Vaccinul pentru sezonul 2015-2016 a fost recomandat de Orga-nizaţia Mondială a Sănătăţii și a inclus tulpinile de virus gripal A(H1N1)pdm09, A(H3N2) și tip B.
În sezonul gripal 2016-2017 se preconizează a fi supuse vaccinării 200 mii de persoane din grupele cu risc sporit de îmbolnăvire, vaccinul fi ind donat de Task Force for Global Health, care include tulpinile de virus gripal recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru sezo-nul 2016 -2017.
Este esenţial să vă informaţi din timp despre modalităţile de protecţie împotriva gripei. O persoană informată corect poate decide corect!
Pentru a preveni apariţia gripei și a răcelii, sunt folosite mai multe procedee care ţin de medici-na naturistă și care reprezintă profi laxia nespe-cifi că, fi ind recomandate ceaiuri fi erbinţi, pro-duse de natură vegetală cu un conţinut sporit de fi toncide – ceapă, usturoi, lămâie, coacăză; produse apicole (propolis, miere de albine), fructe și legume. De asemenea, la menţinerea sănătăţii și rezistenţei sporite a organismului faţă de bolile infecţioase contribuie plimbările în aer liber și călirea organismului.
Efi ciente și recomandate pentru prevenirea gri-pei sunt următoarele măsuri și reguli simple de comportament:Acoperirea gurii și a nasului cu șerveţele de
unică folosinţă în timpul tusei și strănutului;Spălarea frecventă pe mâini cu apă caldă și
săpun;Evitarea contactului mâinii cu nasul și ochii
după atingerea diverselor obiecte, mai ales
în spaţiile publice sau în mijloacele de trans-
port în comun;
Evitarea spaţiilor închise și a aglomeraţiilor;
Triajul epidemiologic în unităţile preșcolare
și preuniversitare, reţinerea la domiciliu de
către părinţi a copiilor cu afecţiuni respirato-
rii acute, febrile, pentru evitarea transmiterii
bolii în comunitate;
Adresarea la medic odată cu apariţia prime-
lor simptome de boală compatibile cu gripa;
Evitarea autotratamentului;
Izolarea bolnavului de restul familiei într-o
cameră conformă din punct de vedere igie-
nic (luminoasă, aerisită, sufi cient de încălzită
(24-26ºC));
Evitarea vizitării bolnavilor sau persoanelor
suspectate de gripă;
Persoanele cu risc sporit de infectare: feme-
ile gravide, persoanele imuno-compromise,
bolnavii cu afecţiuni cardiovasculare, afecţi-
uni cronice ale aparatului respirator, diabet
zaharat, obezitate etc. vor evita contactul cu
bolnavii de gripă;
Utilizarea măștii de către bolnavi, pentru a
proteja persoanele cu care se afl ă în contact
direct;
Utilizarea măștii de protecţie de către per-
soanele care îngrijesc de bolnav;
Dezinfectarea suprafeţelor și obiectelor cu
care intraţi frecvent în contact, inclusiv mâ-
nerul ușii, tastatura calculatorului, telefoane-
le etc.;
Aerisirea încăperilor sau a birourilor cu men-
ţinerea unei temperaturi de 18- 20ºC;
Asigurarea locului de muncă cu șerveţele,
săpun, prosoape de hârtie, gel de mâini pe
bază de alcool și șerveţele de unică folosinţă;
Hidratarea organismului prin consumul de
lichide;
Alimentarea raţională și corectă (fructe, le-
gume, proteine etc.);
Respectarea regimului de odihnă.
Important de reţinut! La apariţia primelor simp-
tome de gripă este necesar să apelaţi la medicul
de familie și nicidecum să nu recurgeţi la auto-
tratament. Acesta adeseori conduce la agravarea
bolii și la complicaţii severe post-gripale sau de-
ces. Medicaţia naturistă poate fi folosită pentru
prevenirea gripei sau pe parcursul bolii, dar nu-
mai după consultul medicului specialist, de co-
mun cu tratamentul antiviral specifi c.
_CSP_decembrie_2016.indd 6_CSP_decembrie_2016.indd 6 31.01.2017 9:32:1231.01.2017 9:32:12
CRONICA7
FENOMENUL DIZABILITĂŢII ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Livia ŢAPU, laborant în medicină, Laboratorul știinţifi cSănătatea ocupaţională, CNSP
Dizabilitatea este o problemă actuală și impor-
tantă a societăţii, fi ind o cauză majoră a reduce-
rii capacităţii de muncă. Persoanele cu dizabi-
lităţi se confruntă cu problema discriminării și
integrării sociale, având o poziţie dezavantajată
faţă de alte categorii, și această problemă poate
fi soluţionată numai prin efortul comun al so-
cietăţii și al instituţiilor de stat.
Potrivit estimărilor la nivel global, peste un
miliard de persoane (circa 15% din populaţia
lumii) trăiesc cu o formă de dizabilitate. Apro-
ximativ două treimi din persoanele
cu dizabilităţi trăiesc în ţări în curs
de dezvoltare și cu economie de
tranziţie. Totodată, numărul copi-
ilor cu dizabilităţi este de 93 mln.
în grupa de vârstă de 0-14 ani și de
150 mln. în grupa de vârstă de 0-18
ani. Dizabilitatea este o provocare
tot mai serioasă la nivel mondial,
inclusiv în Republica Moldova, din
cauza procesului de îmbătrânire a
populaţiei, a riscului de accidente,
precum și a numărului în creștere
al cazurilor de afecţiuni cronice (diabet, boli
cardiovasculare, cancer etc.).
În Republica Moldova, la evidenţa organelor de
protecţie socială a populaţiei se afl ă circa 183
mii de persoane cu dizabilităţi. La 10 mii de lo-
cuitori revin în medie 516 persoane cu dizabili-
tăţi, iar fi ecare a șasea persoană din ele se înca-
drează în categoria celor cu dizabilitate severă.
Persoanele cu dizabilităţi reprezintă 5,2% din
populaţia ţării, înregistrând o tendinţă genera-
lă de creștere a dizabilităţii în rândul tinerilor și
populaţiei în vârstă aptă de muncă, iar copiii cu
dizabilităţi reprezintă 2,1% din numărul total al
copiilor din Republica Moldova.
În ultimii 5 ani numărul persoanelor cu dizabili-
tăţi a crescut cu 6,1%, iar al copiilor de până la
18 ani s-a majorat până în anul 2010 cu 7,1%.
Totodată, până în anul 2012 s-a redus semni-
fi cativ – cu 2,7% - numărul total al copiilor cu
dizabilităţi.
_CSP_decembrie_2016.indd 7_CSP_decembrie_2016.indd 7 31.01.2017 9:32:1231.01.2017 9:32:12
CRONICA8
Persoanele cu dizabilitate be-
nefi ciază de alocaţii sociale.
Fiecare al treilea benefi ciar
din această categorie este co-
pil în vârstă de până la 18 ani
și aproape fi ecare al doilea –
persoană cu dizabilitate din
copilărie. Femeile sunt benefi -
ciare în proporţie de 40 la sută,
iar locuitorii din mediul rural
reprezintă circa 65 la sută.
Populaţia cu dizabilităţi este
angajată de 2-3 ori mai rar în
câmpul muncii, iar șansele de a
obţine un nivel superior de edu-
caţie sunt cu 50% mai reduse. În
plus, participarea la piaţa forţei
de muncă este direct proporţio-
nală cu severitatea gradului de dizabilitate.
În republică acest fenomen este o problemă tot
mai importantă, fi ind cauzat de nivelul înalt al
maladiilor cronice, care duc la dizabilitate, și cri-
za demografi că cu care ne confruntăm.
Dizabilitatea populaţiei în vârstă aptă de muncă,
precum și numărul mare de defi cienţe în rândul
copiilor și tinerilor este o problemă ce necesi-
tă rezolvare prin diverse căi. Astfel, fenomenul
dizabilităţii nu trebuie atribuit doar instituţiilor
medicale, cea mai corectă este implementarea
abordării complexe din partea statului, organi-
zaţiilor internaţionale, organizaţiilor nonguver-
namentale și a societăţii civile.
Abordarea problemei persoanelor cu dizabili-
tăţi este fundamentală, aceasta trebuie realiza-
tă la nivel interdisciplinar: medicină, psihopeda-
gogie, asistenţă socială. Sunt necesari pași con-
creţi în asigurarea drepturilor fundamentale ale
persoanelor cu dizabilităţi: la nediscriminare, la
familie, la identitate, la educaţie de calitate, la
egalitatea șanselor la un loc de muncă și cari-
eră. Drepturile persoanelor cu dizabilităţi sunt
asigurate prin lege (Legea nr. 60 din 30.03.2012
privind incluziunea socială a persoanelor cu
dizabilităţi).
Începând cu anul
1992, 3 decem-
brie este marcată
drept Zi internaţi-
onală de solidari-
tate cu persoane-
le cu dizabilităţi.
Această zi a fost
stabilită de către
Organizaţia Naţiu-
nilor Unite și are ca
obiectiv promova-
rea persoanelor
cu dizabilităţi prin
informarea cetăţe-
nilor cu privire la
problemele legate de dizabilitate și mobilizarea
susţinerii demnităţii, drepturilor și bunăstării
persoanelor cu dizabilităţi.
_CSP_decembrie_2016.indd 8_CSP_decembrie_2016.indd 8 31.01.2017 9:32:1331.01.2017 9:32:13
CRONICA9
ACTIVITATEA FIZICĂ ȘI SPORTUL ÎN BENEFICIUL SĂNĂTĂŢII
Olga CERNELEV,cercetător știinţifi c, doctorand, CNSP
Sportul are puterea de a schimba lumea.
Nelson MANDELA
Promovarea unui stil de viaţă sănătos și activ
reprezintă un factor prioritar datorită multi-
plelor benefi cii pe care le au mișcarea în sine și
adoptarea valorilor sportive la nivel individu-
al, comunitar și naţional. Practicarea regulată
a activităţii fi zice implică numeroase benefi cii
și contribuie la reducerea riscului apariţiei bo-
lilor cardiovasculare, a unor tipuri de cancer, a
diabetului zaharat, la îmbunătăţirea sistemului
muscular și osos, controlul greutăţii corporale,
menţinerea sănătăţii mintale, favorizarea pro-
ceselor cognitive etc.
Conform estimărilor Consiliului Europei, sportul
nu este altceva decât toate formele de activităţi
fi zice care, printr-o participare mai mult sau mai
puţin organizată, au drept obiectiv expresia sau
ameliorarea condiţiei fi zice și psihice, dezvolta-
rea relaţiilor sociale sau dobândirea unor rezul-
tate pozitive în competiţiile de toate nivelurile
(The Council of Europe Sports Charter, 1993, art.
2 – Defi nition and Scope of the Charter). În acest
context, practicarea regulată a activităţii fi zice
este recunoscută ca fi ind parte integrantă a rea-
lităţii sociale, culturale și economice pe întregul
mapamond.
Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătă-
ţii (OMS), inactivitatea fi zică reprezintă unul din
cei 10 factori de risc, care contribuie la sporirea
ratei mortalităţii în rândul populaţiei. Raportul
OMS, intitulat Sănătate și dezvoltare prin sport și
activitate fi zică (2003), accentuează că practica-
rea regulată a sportului determină o economisi-
re de 3.2 dolari în sistemul medical. Astfel, acti-
vitatea fi zică reprezintă o necesitate stringentă
pentru un stil de viaţă sănătos atât la nivel inter-
naţional, cât și naţional.
Studiile realizate în majoritatea ţărilor puternic
industrializate evidenţiază consecinţele negati-
ve ale unui mod de viaţă lipsit de activităţi fi zi-
ce regulate, cum ar fi : creșterea continuă a nu-
mărului de persoane supraponderale și obeze,
procentul mic al tinerilor care practică regulat
activităţi fi zice, scăderea nivelului de activita-
te fi zică odată cu înaintarea în vârstă etc. Ast-
fel, cercetarea desfășurată la nivel european în
anul 2009 privind sportul și activitatea fi zică s-a
bazat pe intervievarea unui eșantion constituit
din 27 mii de subiecţi din 27 de state membre
ale Uniunii Europene. În rezultat, s-a constatat
că ½ din cei intervievaţi nu practică sportul ni-
ciodată; aproape un sfert practică foarte rar un
anumit tip de sport și foarte puţini practică acti-
vitatea fi zică cu regularitate.
De asemenea, important este de menţionat
că Vello Hein, Maret Müür și Andre Koka de la
Institute of Sport Sciences and Physiotherapy,
_CSP_decembrie_2016.indd 9_CSP_decembrie_2016.indd 9 31.01.2017 9:32:1331.01.2017 9:32:13
CRONICA10
Tartu, Estonia au studiat relaţia dintre motivaţia
intrinsecă și intenţia elevilor de a fi activi fi zic
după ce au absolvit instituţiile de învăţământ
general. La studiu au participat 400 de elevi cu
vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani din mai multe
orașe estoniene. Rezultatele acestuia au arătat
că motivaţia intrinsecă de a experimenta acti-
vitatea fi zică a fost cel mai puternic predictor al
intenţiei de a fi activ fi zic după absolvirea liceu-
lui, dincolo de motivaţia intrinsecă de realizare.
Aceste rezultate sunt confi rmate și într-un alt
studiu desfășurat în 2006 în Scoţia. Astfel, cea
mai frecventă scuză pentru inactivitatea fi zică
sportivă este lipsa de timp liber, deși dorinţa de
a include această activitate în rutina zilnică re-
prezintă schimbarea pe care cei mai mulţi din-
tre respondenţi ar dori să o facă.
Conform datelor Eurobarometru (European Com-
mission, Eurobarometer – Sport and Physical Acti-
vity, March 2014), România se regăsește în grupul
statelor membre ale Uniunii Europene cu un
procentaj mare al populaţiei ce nu practică deloc
sportul sau orice altă formă de activitate fi zică –
60%. Doi din zece elevi nu participă la orele de
educaţie fi zică din școală, iar frecvenţa nepartici-
pării acestora sporește odată cu înaintarea în vâr-
stă (Raportul naţional de sănătate a copiilor și tine-
rilor, Institutul Naţional de Sănătate Publică, 2013).
Astfel, inactivitatea fi zică reprezintă al 6-lea
cel mai mare factor de risc responsabil pentru
anii trăiţi cu dizabilitate în România (DALYs),
având cea mai mare pondere în cazul bolilor
cardiovasculare, a diabetului zaharat și a unor
forme de cancer (Institute of Health Metrics and
Evaluation – IHME, GBD Profi le, România, 2013).
Aproximativ 50% din populaţia României este
categorisită ca având exces de greutate (WHO,
2010). Rezultatele preliminare ale Iniţiativei OMS
de supraveghere a obezităţii copiilor în Europa
(COSI) indică faptul că prevalenţa obezităţii la co-
pii este foarte ridicată. Studiul arată că 19.3-49%
din băieţi și 18.4-42.5% din fete au supraponde-
rabilitate (inclusiv obezitate). Prevalenţa obezită-
ţii era cuprinsă între 6 și 26.6% în rândul băieţilor
și între 4.6 și 17.3% - în rândul fetelor. Comparaţi-
ile arată că cel mai înalt nivel de supraponderabi-
litate a fost înregistrat în ţările din sudul Europei.
În Republica Moldova, rezultatele cercetărilor
desfășurate demonstrează că modul sedentar
de viaţă este caracteristic pentru una din zece
persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 de ani,
având ca rezultat un risc crescut pentru bolile ne-
transmisibile. Studiul HBSC Sănătatea adolescen-
ţilor, factorii determinanţi comportamentali și soci-
ali arată că doar 23% din adolescenţi au practicat
activităţi fi zice cu o durată totală de cel puţin 60
de minute pe zi în ultima săptămână, iar 4.6% -
nu au practicat-o deloc. Practicarea activităţii fi zi-
ce zilnic, cel puţin o oră pe zi, este în descreștere
odată cu înaintarea în vârstă atât pentru fete, cât
și pentru băieţi. În toate grupurile de vârstă, băie-
ţii practică mai des activitatea fi zică zilnică decât
fetele – cel puţin o oră pe zi.
Pentru a diminua infl uenţa acestui factor asupra
sănătăţii populaţiei, atât la nivel internaţional,
cât și naţional, sunt necesare acţiuni orientate
spre sporirea gradului de participare activă și
regulată a populaţiei la activităţi fi zice în scopul
ridicării și păstrării nivelului de sănătate indivi-
duală, îmbunătăţirii gradului de coeziune, inte-
grare și încredere socială. Astfel, un prim-pas im-
portant pentru promovarea unui mod de viaţă
sănătos sunt informarea și educarea populaţiei,
în special a copiilor și tinerilor, privind benefi ci-
ile practicării activităţii fi zice și a sportului prin
intermediul surselor mass-media (presa scrisă,
on-line, audiovizuală) și societăţii civile; atragerii
oamenilor de creaţie, a politicienilor etc. în rea-
lizarea unor campanii de promovare a sportului
de masă, inclusiv în cadrul instituţiilor de învăţă-
mânt general etc.; realizarea anumitor cercetări
în scopul studierii intereselor și motivaţiilor unor
grupuri de populaţie pentru practicarea regulată
a activităţii fi zice etc.
În general, se recomandă să se practice activi-
tate fi zică de intensitate moderată minim 30 de
minute pe zi. Zilnic, copiii și adolescenţii cu vâr-
sta cuprinsă între 5 și 17 ani trebuie să practice
minim 60 de minute de activitate fi zică intensă.
Adulţii trebuie să acorde minim 150 de minute
pe săptămână activităţilor de intensitate mode-
rată sau 75 de minute activităţilor viguroase.
În rezultat, practicarea regulată a culturii fi zice
și sportului va contribui semnifi cativ la reduce-
rea nivelului de morbiditate și mortalitate prin
bolile netransmisibile (boli respiratorii, cardio-
vasculare, locomotorii, obezitate, consum de
alcool, tabagism etc.), precum și la creșterea
speranţei de viaţă în rândul populaţiei.
_CSP_decembrie_2016.indd 10_CSP_decembrie_2016.indd 10 31.01.2017 9:32:1431.01.2017 9:32:14
CRONICA11
REDUCEREA FUMATULUI - CONTRIBUŢIE LA DIMINUAREA FACTORILOR
DE RISC PENTRU SĂNĂTATE
Varfolomei CALMÎC, dr. șt. med., șef Secţie Controlul tutunului, CNSP
Consumul de tutun este una din cauzele evita-bile ale morţii și se înscrie printre cele mai im-portante preocupări sociale și de sănătate pu-blică, având consecinţe economice și securitate demografi că la nivel mondial.
Efectele negative ale fumatului se răsfrâng dra-matic asupra sănătăţii nu doar a fumătorilor, ci și a celor din preajmă. De altfel, afl area într-un mediu ce conţine fum de tutun, fi e în locurile publice, la locul de muncă sau la domiciliu, a fost recunoscută ca factor de risc.
Studiile denotă: copiii ai căror părinţi sunt fu-mători suferă mai des de bronșită acută și croni-că, de traheite, laringite, faringite și pneumonie; mai frecvent ajung să fi e internaţi în spital; con-vieţuirea cu persoane fumătoare induce cance-rul favorizat de substanţele din fumul de tutun, prezente și în organismul persoanelor expuse la fumul de ţigară. Concentraţia acestor substanţe crește în organe, sânge și urină în funcţie de du-rata expunerii la fum, sporind riscul de dezvol-tare a cancerului.
Necesitatea implementării cât mai urgente a mă-surilor de reducere a fumatului și expunerii la fu-mul de tutun se justifi că prin faptul că Republica Moldova se plasează printre ţările cu cel mai mare număr de fumători, date bazate pe rezultatele Studiului de indicatori multipli în cuiburi (MICS 4, 2012), cu o prevalenţă a fumatului la bărbaţi de 48,5% și creștere la femei de la 7,1% în 2005 la 8,2% în 2012; fumatul se răspândește în rândul persoanelor tinere, care iniţiază această practică la o vârstă tot mai fragedă. Studiul global privind fumatul la adolescenţi, efectuat în 2013, a arătat că printre elevii de 13-15 ani consumul de tutun era de 10,4%, din ei 7,2% fumau ţigarete; peste 20% din ei au început fumatul la o vârstă de 7 ani și mai mică; mai mult de 4 din 10 elevi aveau în preajmă persoane care fumau în afara casei lor, iar mai mult de un sfert din elevi erau expuși la fumul de tutun la domiciliu. Cele relatate îngrijorează și mai mult, deoarece din 38-39 mii de oameni, decedaţi anual, 14-15% (peste 5,5 mii) mor în urma bolilor cauzate de consumul de tutun, 60% din ei fi ind persoane de vârstă activă. În același timp, mortalitatea în rândul bărbaţilor este de 2 ori mai mare decât în rândul femeilor.
Mai mult, în Republica Moldova persistă tendin-ţa creșterii incidenţei globale în mediul popula-ţiei a bolilor netransmisibile, fumatul fi ind consi-derat unul din factorii de risc predominanţi. Inci-denţa cancerului a crescut în ultimii 10 ani de 1,4 ori, sporește prevalenţa pacienţilor cu boli cardi-ovasculare, cu boala pulmonară obstructivă cro-nică (BPOC), diabet, boli ale aparatului digestiv,
_CSP_decembrie_2016.indd 11_CSP_decembrie_2016.indd 11 31.01.2017 9:32:1531.01.2017 9:32:15
CRONICA12
în special a cirozelor și cancerului hepatic, etc., iar cheltuielile anuale pentru tratamentul bolilor cu tangenţă la consumul de tutun au depășit, de exemplu, în 2014 cifra de 880 mln. lei. Sunt considerabile și costurile economice ale produc-tivităţii pierdute din cauza îmbolnăvirilor, invali-dizării la o vârstă aptă de muncă, deceselor pre-mature, spitalizării și tratamentului ambulatoriu al bolilor legate de fumat, care se estimează la cca 1800 mln. lei anual.
Îngrijorările privind răspândirea acestor fenome-ne și consecinţe, precum și necesitatea întreprin-derii unor măsuri de reducere a impactului fuma-tului asupra sănătăţii publice, de rând cu angaja-mentele luate privind implementarea prevederi-lor Convenţiei-cadru privind controlul tutunului (CCCT) a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), la care Republica Moldova este din 2009 ţară-par-te, au condus în ultimii ani la iniţierea unor acţiuni concrete și la depunerea eforturilor conjugate în-tru combaterea acestui viciu.
Perfecţionarea cadrului legal prin efectuarea modifi cărilor de rigoare în legislaţia privind controlul tutunului, adoptarea la 29 mai 2015 a Legii nr. 124 privind modifi carea și completa-rea unor acte legislative (Monitorul Ofi cial, 2015, nr. 185-189, art. nr. 374), elaborarea unor acte normative și aprobarea lor ulterioară de către Guvern a fost una dintre cele mai importante sarcini care au stat în faţa Serviciului de Supra-veghere de Stat a Sănătăţii Publice.
Relevant este faptul că modifi cările și comple-tările, aprobate prin Legea nr. 124 din 29 mai 2015, cuprind mai multe aspecte, dintre care vom specifi ca cele mai principale:cerinţe pentru produsele din tutun, inclusiv
pentru narghilea/calian și extinderea scopului actului legislativ (de ex., produsele din ierburi pentru fumat, denumite printr-un termen co-mun produse asociate cu tutunul);
reglementarea ingredientelor și aditivilor în produsele din tutun;
pentru prima dată au fost prevăzute regle-mentări pentru produsele conexe (ţigarete electronice, produse de fumat din plante);
ambalarea, etichetarea și comercializarea produselor din tutun și a celor conexe;
trasabilitatea și unele aspecte de securitate;publicitatea, promovarea și sponsorizarea
tutunului;
prevenirea accesului minorilor la produsele din tutun și la produsele conexe;
protecţia împotriva expunerii la fumul de tutun prin interzicerea, începând cu 31 mai 2016, a fumatului în locurile publice;
asigurarea colaborării intersectoriale, cu in-stituirea de către Guvern a Consiliului naţi-onal coordonator în domeniul controlului tutunului;
punerea în aplicare a legislaţiei în vigoare;supravegherea consumului de produse din
tutun și a expunerii la fumul de tutun;supravegherea respectării legislaţiei în do-
meniul controlului tutunului;interzicerea, începând cu 01 ianuarie 2016,
în totalmente a publicităţii producţiei din tu-tun și celor conexe;
responsabilitatea pentru gestiunea spaţiilor publice închise sau semiînchise de la locu-rile de muncă, în care s-a admis fumatul, în vederea compensării cheltuielilor legate de tratamentul persoanelor bolnave, a căror îmbolnăvire a fost cauzată de expunerea la fumul de tutun;
lărgirea și înăsprirea măsurilor de constrân-gere administrativă pentru încălcarea legis-laţiei în domeniul controlului tutunului;
nominalizarea și reglementarea funcţiilor în controlul tutunului ale organelor de supra-veghere și control;
asigurarea efi cienţei politicilor publice de control al tutunului prin interzicerea parte-neriatului, sprijinului și contribuţiilor volun-tare din partea industriei tutunului etc.
De asemenea, în scopul realizării prevederilor Legii nr. 278/2007, Directivelor 2014/40/ue ale Parlamentului European și Consiliului din 3 aprilie 2014 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe și abrogarea Directivei 2001/37/CE, pentru prima dată în Republica Moldova au fost aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1065 din 19 septembrie 2016 regula-mentele sanitare privind ingredientele din pro-dusele din tutun; notifi carea și raportarea infor-maţiei despre produsele din tutun și produsele conexe și privind comercializarea tutunului ne-fermentat și tutunului fermentat, a produselor din tutun și a produselor conexe.
_CSP_decembrie_2016.indd 12_CSP_decembrie_2016.indd 12 31.01.2017 9:32:1631.01.2017 9:32:16
CRONICA13
Scopul nobil al implementării regulamentelor sa-nitare sus-menţionate este de a contribui esenţi-al la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin prevenirea accesului minorilor la produsele din tutun și la produsele conexe, crearea unui mecanism efi cient de supraveghere și control al consumului de tutun și al consecinţelor acestuia pentru sănătate, cu stabilirea unui sistem de mo-nitorizare și supraveghere în domeniul controlu-lui tutunului, reducerea consumului de tutun și a cheltuielilor medicale și socio-economice ale populaţiei Republicii Moldova, cauzate de bolile și afecţiunile legate de tutun.
Este relevant că odată cu fi nalizarea Programu-lui naţional privind controlul tutunului pentru anii 2012-2016 (HG nr. 100 din 16 februarie 2012) au fost iniţiate și realizate măsuri pentru elaborarea unui nou proiect de program naţi-onal în acest domeniu pentru următorii ani – 2017-2021, care a și fost promovat pentru exa-minare și adoptare de către Guvern.
Un compartiment important întru implementa-rea legislaţiei privind controlul tutunului îl are și activitatea de supraveghere a respectării de către unităţile economice, precum întreprinde-rile de alimentaţie publică și de comerţ cu arti-cole din tutun, a restricţiilor privind interzicerea fumatului în instituţiile de învăţământ, medico-sanitare și în alte locuri publice, comercializării articolelor din tutun către minori etc.
Importantă este și informarea elevilor despre consecinţele fumatului pentru sănătate prin in-termediul modulului specifi c Viaţa și sănătatea – valori personale și sociale, disciplinei Educaţie civică, care se predă în clasele V-XII, de rând cu măsurile de informare a populaţiei și agenţilor economici privind consecinţele fumatului pen-tru sănătate, respectarea legislaţiei în domeniul controlului tutunului, realizate de către specialiș-tii în promovarea sănătăţii din CSP și IMSP terito-riale și republicane, în colaborare cu inspectora-tele de poliţie, instituţiile de educaţie, organizaţi-ile neguvernamentale, autorităţile administraţiei publice locale, mass-media, comunităţile axate pe diferite grupuri ţintă și populaţie.
Pentru fortifi carea capacităţilor și asigurarea unui nivel mai înalt de supraveghere de stat în domeniul controlului tutunului, în cadrul Cen-trului Naţional de Sănătate Publică au fost insti-
tuite Secţia controlul tutunului și Linia fi erbinte gratuită (tel. 080012300) pentru populaţie și pentru agenţii economici, la care se pot informa despre consecinţele fumatului și despre imple-mentarea și respectarea prevederilor legislaţiei în domeniul controlului tutunului.
De asemenea, în conformitate cu Ordinul Minis-terului Sănătăţii nr. 139 din 04.03.2016, funcţio-nează Serviciul naţional de consiliere și tratament și Linia verde gratuită (080010001), instituite la Dispensarul Republican de Narcologie (DRN), care oferă servicii de consiliere și asistenţă medi-cală specializată persoanelor dependente de tu-tun și fumătorilor care doresc să renunţe la fumat.
Printre alte măsuri relevante se numără și ela-borarea proiectului de lege pentru accederea la Protocolul privind eradicarea comerţului ilicit cu produse din tutun, care este la etapa fi na-lă, și organizarea, în colaborare cu Ofi ciul OMS Moldova, a unor reuniuni precum Dialogul de politici în controlul tutunului, la care sunt invitaţi reprezentanţii Parlamentului, Guvernului, auto-rităţilor administraţiei publice centrale, inclusiv Ministerului Economiei, societăţii civile etc. În cadrul acestor reuniuni sunt luate în discuţie problemele existente în domeniul controlului tutunului, cele referitoare la necesitatea adop-tării unei legi noi cu privire la controlul tutunu-lui, la măsurile de ameliorare a situaţiei etc.
De exemplu, în cadrul Dialogului de politici în con-trolul tutunului din 5-6 decembrie 2016 a fost ex-pusă convingerea privind necesitatea implemen-tării legislaţiei în domeniul controlului tutunului, majorării taxelor și, ca rezultat, a preţurilor la pro-ducţia din tutun și cea conexă, măsuri ce vor con-tribui la limitarea accesului la producţia menţio-nată, mai ales a minorilor, la reducerea fumatului și a expunerii la fumul de tutun, astfel contribuin-du-se la ameliorarea sănătăţii populaţiei.
Politicile statului, adoptate în domeniul contro-lului tutunului, trebuie interpretate ca acţiuni cu tendinţe de realizare a obligaţiilor constituţionale ale statului privind protejarea și asigurarea sănă-tăţii și vieţii tuturor cetăţenilor și considerăm că agenţii economici, organizaţiile obștești, mass-media și fumătorii trebuie să se pătrundă de res-ponsabilitate pentru sănătatea proprie și a celor apropiaţi și să conștientizeze consecinţele nefaste ale consumului de tutun pentru sănătate și viaţă.
_CSP_decembrie_2016.indd 13_CSP_decembrie_2016.indd 13 31.01.2017 9:32:1631.01.2017 9:32:16
CRONICA14
CE TREBUIE SĂ ȘTIM DESPRE RADIAŢIILE IONIZANTE
Alexandra COJOCARI, cercetător știinţifi c, CNSP
Din momentul nașterii vieţii pe Pământ și până
în prezent, populaţia a fost mereu expusă la
sursele naturale de radiaţii din mediul ambiant.
În același timp, radiaţiile ionizante naturale au
avut o anumită importanţă în evoluţia formelor
de viaţă de pe Pământ.
Suplimentar, omul a fost supus și altor radiaţii.
Astfel, investigaţiile medicale (radioscopii, ra-
diografi i, tratamente radiologice) expun omul
la radiaţii mult mai pu-
ternice decât cele na-
turale. Cele mai impor-
tante componente ale
expunerii la radiaţii sunt:
radiaţia cosmică, cea te-
restră, radonul (element
major (68%) al radiaţiei
terestre de fond) și radia-
ţia naturală din interiorul
organismului (pătrunde
prin lanţul alimentar și
respiraţie). În cazul radi-
aţiei cosmice, radiaţiile
ionizante infl uenţează
asupra schimbărilor cli-
materice ale mediului. În cazul radiaţiei natura-
le terestre, aceasta acţionează mai mult asupra
sănătăţii populaţiei.
Aproximativ 82% din dozele de radiaţii absorbi-
te de om provin, după cum spuneam, din surse
naturale sau din surse de radiaţii de admisie.
În ultimii ani au fost efectuate mai multe studii
internaţionale, care au raportat valori diferite
în ceea ce privește efectul radiaţiilor de fond
asupra sănătăţii umane. Cum se întâmplă acest
lucru? Radionuclizii, odată ajunși în sânge, trec
în ţesuturi, unde o parte se fi xează (între 30 și
70%), cealaltă fi ind eliminată prin urină, fecale
și transpiraţie. În funcţie de metabolismul ţe-
suturilor organismului, radionuclizii pot fi eli-
minaţi sau recirculaţi în sânge și fi xaţi din nou.
Nivelurile de radiaţii mai scăzute, inclusiv cele la
care suntem expuși în mod normal, nu distrug
celulele, dar pot să le modifi ce prin acţiunea lor
asupra ADN-lui. La un anumit grad de dereglare
a acestor procese chimice, celulele vii nu se mai
_CSP_decembrie_2016.indd 14_CSP_decembrie_2016.indd 14 31.01.2017 9:32:1631.01.2017 9:32:16
CRONICA15
pot regenera pe cale naturală și
rămân dereglate sau mor (în cazul
distrugerii ADN-lui). Atunci când
radionuclizii intră în sânge și se
fi xează de organele ţintă, situaţia
devine mai gravă. Este deci foarte
important ca în cazul contaminării
radioactive să se acţioneze rapid,
pentru limitarea expunerii la sur-
să, de exemplu, prin îndepărtarea
și izolarea sursei respective sau
prin părăsirea zonei contaminate.
Radiaţia cosmică, numită și radi-
aţie cosmică de fond, este radiaţia
de natură corpusculară, provenită
direct din spaţiul cosmic (radiaţie
cosmică primară) sau din interacţiunile acesteia
cu particulele din atmosferă (radiaţie cosmică
secundară). Radiaţia cosmică străbate atmosfe-
ra Pământului și ajunge la suprafaţa lui, inten-
sitatea radiaţiei variind în funcţie de altitudine.
Radiaţiile terestre, împreună cu elementele
naturale radioactive ce se conţin în pământ, în
pietre, copaci și zidurile caselor, constituie în
medie circa 0,28 msv/an. Sursele radiaţiei teres-
tre variază semnifi cativ de la o zonă la alta. Aces-
tea sunt clasifi cate în materiale de construcţii și
solurile de suprafaţă.
Substanţele radioactive (uraniu, toriu) se găsesc
în sol, vegetaţie, în cantităţi scăzute în apă, iar
produsele lor de dezintegrare se găsesc peste
tot. Unele dintre aceste materiale sunt ingera-
te odată cu alimentele și apa, în timp ce altele,
cum ar fi radonul, sunt inhalate. Majoritatea izo-
topilor radiaţiei terestre sunt uraniu și produșii
de descompunere a uraniului – toriu, radiu și
radon.
Recomandări privind protecţia sănătăţii populaţieiÎndepărtarea substanţelor radioactive din zo-
nele contaminate oferă protecţie și siguranţă
populaţiei.
Decontaminate pot fi clădirile rezidenţiale și
industriale, diversele zone teritoriale, echipa-
mentele, vehiculele, îmbrăcămintea, bunurile
de uz casnic, alimentele și apa.
Scopul decontaminării este de
a asigura protecţia oamenilor
și de a reduce efectele nocive
ale radiaţiilor ionizante asupra
organismului uman.
Atunci când utilizarea radiaţiei
nu poate fi evitată, expunerea
va fi optimizată, pentru a ex-
clude sau a minimiza impactul
ei asupra organismului uman.
Optimizare înseamnă să faci
maximum posibil în condiţiile
date, iar pentru a obţine aceas-
ta trebuie neapărat să cunoști
diferite tehnici și alternative de
optimizare a folosirii radiaţiei
ionizante.
_CSP_decembrie_2016.indd 15_CSP_decembrie_2016.indd 15 31.01.2017 9:32:1731.01.2017 9:32:17
CRONICA16
RADONUL ȘI INFLUENŢA LUI ASUPRA SĂNĂTĂŢII
Irina PLĂVAN,cercet. șt. stagiar, Laboratorul Igiena radiaţiilor și radiobiologie, CNSP
Radonul (222Rn) este, după fumat, a doua cauză
de cancer al căilor respiratorii. Efectul principal
al 222Rn asupra sănătăţii este cancerul pulmonar,
care rezultă din inhalarea de 222Rn din
aerul de interior. Unele studii epide-
miologice demonstrează că ingestia
de 222Rn poate cauza cancer stomacal
și chiar leucemii. Riscul îmbolnăvi-
rii populaţiei de la concentraţiile de 222Rn din apa de băut prin inhalare
sau ingerare a fost estimat de Consi-
liul Naţional de Cercetare din Washin-
gton, SUA (1999). S-a stabilit că 89%
din riscul de cancer estimat a rezultat
din inhalarea 222Rn emis din apă, iar
11% au fost cauzate de alte căi de in-
gestie. Nivelul radonului poate fi de-
terminat doar prin testare, deoarece
el nu are miros și nici culoare.
De ce este periculos radonul?Studii recente arată că cel puţin 10%
din totalul cazurilor de cancer pul-
monar (aproximativ 0,8% din numă-
rul total de decese) își au originea în
expunerea la radonul rezidenţial. În România,
radonului i se atribuie anual 1000-2000 de de-
cese prin cancer pulmonar. Radonul este un
gaz alfa radioactiv, care pătrunde în organismul
uman prin inhalarea aerului atmosferic, prin de-
punerea pe piele a descendenţilor radioactivi ai
acestuia sau ingerare (apa potabilă simplă sau
minerală). Afecţiunile cele mai frecvente sunt
cancerul pulmonar, modifi cările cromozomiale
(efectele produse de către dozele mici de radi-
aţii alfa acţionează, în principal, la nivelul mole-
culei ADN). S-a stabilit că frecvenţa de apariţie
a afecţiunilor maligne crește proporţional cu
doza absorbită. Ultimele cercetări au descope-
_CSP_decembrie_2016.indd 16_CSP_decembrie_2016.indd 16 31.01.2017 9:32:1731.01.2017 9:32:17
CRONICA17
rit o legătură între radon și boala Alzheimer și
scleroza în plăci.
Ce este radonul?Radonul (222Rn) este un gaz natural radioactiv
incolor și inodor, produs prin dezintegrarea
uraniului, toriului, radiului, prezenţi în toate ro-
cile și solurile în cantităţi mici. Toate regiunile
stâncoase, muntoase și zonele de sol bogate
în fosfaţi și apă din întreaga lume conţin în di-
ferite cantităţi 222Rn. Există mai mulţi izotopi ai 222Rn, dintre care cei mai importanţi sunt 222Rn
(produs din 238U) și 220Rn (produs din toriu),
care emit radiaţii ionizante alfa extrem de dă-
unătoare pentru populaţie, atunci când acestea
sunt inhalate. Radonul provine din roci și soluri,
care conţin 238U sau 226Ra, dar poate fi emis și de
unele materiale utilizate în industria construcţi-
ilor. Chiar și apa potabilă poate fi contaminată
atunci când curge printre roci care conţin 222Rn.
Concentraţia 222Rn în aer depinde de cantitatea
de 238U din roci și de permeabilitatea solurilor. 222Rn se deplasează ușor în solurile slab com-
pactate. În cazul solurilor impermeabile, acest
element plutește în interiorul crăpăturilor până
când ajunge în aer. Radonul produs în rocile
de suprafaţă pătrunde în apă sau se degajă în
atmosferă rapid, de unde se poate acumula în
interiorul clădirilor în concentraţii periculos de
mari.
Radonul în caseSursele principale ale radonului din locuinţe
sunt enumerate în ordinea importanţei: exha-
larea radonului din sol, emanarea din materia-
lele de construcţie, componente ale locuinţei,
apa folosită pentru spălat și gătit, precum și
gazul utilizat în bucătării sau în sobe pentru
încălzit.
Măsurarea radonuluiExistă mai multe teste de măsurare a concen-
traţiei de radon. Unul dintre dispozitivele de
măsurare este detectorul de particule alfa. În
Republica Moldova măsurarea concentraţii-
lor de radon se efectuează cu radonometrul
RTM-1688 în cadrul Centrului Naţional de Sănă-
tate Publică.
Nivelul de acţiune al radonuluiNumeroase studii internaţionale au confi rmat
impactul radonului asupra sănătăţii umane. Au-
torităţile europene au recomandat impunerea
unor limite de expunere pentru populaţie prin
legislaţia adoptată de majoritatea ţărilor mem-
bre ale UE. Comisia Internaţională pentru Pro-
tecţia Radiologică (ICRP) și Organizaţia Mondia-
lă a Sănătăţii (OMS) recomandă, prin noile
reglementări, o concentraţie de radon in-
ferioară valorii de 100 Bq/m3 pentru locu-
inţe, iar dacă această valoare nu se poate
atinge în anumite ţări, concentraţia tre-
buie să nu depășească pragul de 300 Bq/
m3. Pentru expunerea la locul de muncă,
în instituţii publice, valoarea recomandată
ca nivel de acţiune pentru a se interveni cu
metode de remediere este de 1000 Bq/m3.
Reducerea nivelului de radon din casăDacă rezultatele testelor arată că nivelurile me-
dii de radon din locuinţa dumneavoastră sunt
mai mari decât cele acceptate, sunt recomanda-
te mici ajustări, operate sub controlul specialiș-
tilor în domeniu. Dintre acestea vom specifi ca
următoarele:
la nivelul subsolului sau pivniţei, astupaţi
toate deschiderile de mari dimensiuni către
sol, acoperiţi gurile pompelor de colectare și
evacuaţi-le către exterior;
folosiţi materiale de umplutură de bună ca-
litate, care să adere de beton, pentru a sigila
crăpăturile și alte deschizături din podeaua
sau pereţii subsolului casei dumneavoastră;
izolaţi podeaua deasupra oricărui cotlon de
la subsol și lăsaţi deschise orifi ciile de aerisi-
re de pe toate laturile casei pentru a ventila
subsolul;
dacă nivelul de radon este foarte ridicat, tre-
buie să vă gândiţi să construiţi un mic ven-
tilator, care să aducă înăuntru aer proaspăt,
sau să instalaţi un climatizor.
_CSP_decembrie_2016.indd 17_CSP_decembrie_2016.indd 17 31.01.2017 9:32:1931.01.2017 9:32:19
CRONICA18
HEPATITA VIRALĂ B CRONICĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Cristina JOSANU,cercetător știinţifi c,Laboratorul Epidemiologia hepatitelor virale, CNSP
Infecţia cronică cu virusul hepatic B (VHB) este
o problemă serioasă, în primul rând, din cauza
răspândirii la nivel mondial, precum și a po-
tenţialului de sechele pe termen lung (ciroză
hepatică, boli ale fi catului în stadiu terminal și
carcinomul hepatocelular (HCC)). În plus, aceas-
ta este o sursă de infecţie pentru persoanele
sănătoase. Circa o treime din populaţia lumii
prezintă dovezi serologice de expunere la VHB
și 5% sunt infectate cronic cu acest virus. Deoa-
rece hepatita virală B (HVB) este o infecţie cro-
nică, de obicei, asimptomatică, în mod obișnuit,
datele de notifi care refl ectă practicile naţionale
de screening și de testare și nu dau perspective
precise despre prevalenţa infecţiilor.
Prevalenţa HVB în statele membre ale UE în an-
samblu este estimată între 0,9 și 1,1 la sută, cu
un total de 4,7 mln. de cazuri de HVB cronică, cu
AgHBs pozitiv. Marea Britanie are cel mai mare
număr estimat de cazuri de HVB – 1093240, ur-
mată de România cu 877682 de cazuri, iar Spania,
Franţa și Italia au de la 400 mii la 500 mii de cazuri.
Pe parcursul ultimilor ani, morbiditatea prin
hepatitele virale cronice în Republica Moldova
poartă un caracter stabil, cu o ușoară diminu-
are. Prevalenţa prin hepatitele cronice de eti-
ologie virală în anul 2015 a constituit 1186,06
cazuri la 100 mii populaţie, inclusiv prevalenţa
infecţiei cu HVB cronică a constituit 729,54 ca-
zuri la 100 mii populaţie. În același an, în repu-
blică au fost înregistrate 1496 de cazuri noi de
hepatită virală cronică, determinând o morbi-
ditate de 31,8 cazuri la 100 mii populaţie. Din
numărul total de cazuri înregistrate, 668 de
persoane (16,45 cazuri la 100 mii populaţie)
au fost diagnosticate cu HVB cronică (în 2014 –
925 sau 22,77 cazuri la 100 mii populaţie). Pe
parcursul a 10 luni 2016, cu hepatite virale
cronice au fost raportate și înregistrate 1109
cazuri sau 31,2 cazuri la 100 mii populaţie (în
10 luni 2015 – 1205 cazuri sau 33,9 cazuri la
100 mii populaţie), inclusiv prin HVB cronică
au fost înregistrate 497 de cazuri noi sau 12,34
cazuri la 100 mii populaţie. Ponderea copii-
lor de 0-17 ani a constituit 0 cazuri (în 10 luni
2015 – 2 cazuri la copii).
În anul 2015 au fost depistaţi 2596 de purtători
de AgHBs sau 63,94 de cazuri la 100 mii popu-
laţie (în 2014 – 2906 sau 71,55 de cazuri la 100
mii populaţie), 65% din cazuri fi ind raportate de
către raioanele de est ale republicii. În 10 luni
ale anului 2016 au fost înregistrate 1696 de ca-
zuri (42,10 cazuri la 100 mii populaţie) de purtă-
tori de AgHBs, cu 1,3 cazuri mai puţin decât în
aceeași perioadă a anului 2015 (2187 de cazuri
sau 53,83 de cazuri la 100 mii populaţie). Din
totalul cazurilor înregistrate pe parcursul a 10
luni ale anului 2016, 14 cazuri sau 0,85% au fost
raportate la copii (în 10 luni 2015 - 17 cazuri sau
0,8%).
_CSP_decembrie_2016.indd 18_CSP_decembrie_2016.indd 18 31.01.2017 9:32:1931.01.2017 9:32:19
CRONICA19
În structura morbidităţii prin hepatite virale
cronice, în perioada menţionată (10 luni 2016)
hepatita virală B constituie 44,8%, hepatita vira-
lă C – 48,7% și hepatita virală D – 2,4%, alte HV
cronice neconfi rmate – 4,1%.
Analiza distribuţiei teritoriale a evidenţiat inci-
denţa înaltă a hepatitei virale B la 100 mii po-
pulaţie în raioanele: Dubăsari – 48,1, Taraclia –
45,9, Cimișlia – 36,6, Ialoveni – 30,6% și inciden-
ţa scăzută în: Edineţ – 1,24, Comrat – 1,4, Nispo-
reni – 1,5. În perioada menţionată (10 luni 2016)
raioanele Cahul, Cantemir, Dondușeni, Fălești,
Glodeni, Ocniţa, Rezina, Sîngerei, Șoldănești și
Telenești nu au raportat niciun caz de HVB cro-
nică.
Trebuie de menţionat că datele cu privire la he-
patitele virale cronice nu corespund realităţii,
deoarece marea majoritate a acestora e dublată
sau chiar triplată de medici. Acest fapt este da-
torat lipsei la nivel naţional a unui registru elec-
tronic pentru hepatitele virale, în baza căruia
ar putea fi dusă o evidenţă cu mult mai bună a
cazurilor de HVB.
Totodată, întru minimizarea riscului de transmi-
tere a bolii, specialiștii centrelor de sănătate pu-
blică, în colaborare cu medicii de familie, infec-
ţioniștii, gastroenterologii, efectuează măsuri
antiepidemice în focarele de hepatită virală, in-
clusiv testarea și vaccinarea persoanelor afl ate
în contact cu bolnavii din focare. În instituţiile
medico-sanitare publice republicane și terito-
riale este organizată depistarea precoce a bol-
navilor, cu efectuarea diagnosticului specifi c de
laborator al hepatitelor virale. Totuși, în exami-
narea persoanelor afl ate în contact există unele
lacune, în primul rând, lipsa poliţei de asigurare,
care dă posibilitatea examinării gratuite.
Asigurarea cu instrumentar jetabil, de aseme-
nea, a contribuit la diminuarea cazurilor de he-
patită virală, totuși în cadrul intervenţiilor chi-
rurgicale, stomatologice, endoscopice persistă
instrumentarul de multiplă folosinţă, care, din
păcate, este în multe cazuri învechit și la fi e-
care intervenţie cere a fi utilizat conform stan-
dardelor existente. Întru diminuarea riscului de
infectare cu hepatită virală parenterală sunt ne-
cesare sterilizarea garantată a instrumentarului
și echipamentului medical în toate instituţiile
medico-sanitare publice și evidenţa centraliza-
tă a acestora.
În scopul neadmiterii infectării cu hepatite vi-
rale, inclusiv HVB, a recipientelor de sânge și
derivatelor acestuia, toţi donatorii de sânge
sunt supuși unui șir de investigaţii, inclusiv prin
tehnici de ultimă generaţie (PCR) la markerii
hepatitelor virale. Optimizarea algoritmului de
testare a sângelui donat se confi rmă și prin lipsa
în anul de referinţă a cazurilor de hepatită virală
parenterală ca urmare a transfuziilor de sânge.
În pofi da realizărilor obţinute în prevenirea
cazurilor de îmbolnăvire prin hepatita virală B
acută, problema rămâne actuală pentru Repu-
blica Moldova din cauza persistenţei continue a
riscului înalt de transmitere a infecţiei, determi-
nat de proporţia înaltă a persoanelor cu hepa-
tite cronice, ciroze hepatice de origine virală și
purtătorilor cronici de AgHBs, care reprezintă o
sursă de infecţie cu virusul hepatitei B.
De aceea, pentru a evita îmbolnăvirea cu hepa-
titele virale, inclusiv hepatita virală B, se cere a fi
respectate următoarele cerinţe:
Utilizarea instrumentelor și obiectelor tă-
ietoare/înţepătoare sterile, folosirea instru-
mentelor de unică folosinţă;
Gestionarea corectă a deșeurilor medicale;
Examenul de laborator al persoanelor afl ate
în contact cu bolnavii de hepatită virală cro-
nică B din focare;
Examinarea de laborator a personalului me-
dical, gravidelor, infectaţilor cu HIV și altor
contingente de risc la prezenţa markerilor
virusurilor hepatitelor virale;
Evitarea folosirii în comun a aparatelor de ras,
periuţei de dinţi, setului pentru manichiură,
briciului etc. Înainte de a face manichiură,
pedichiură, piercing sau tatuaj, asiguraţi-vă
că specialistul folosește instrumente steri-
le sau de unică folosinţă. Evitarea tatuajelor
sau piercingului în locurile neautorizate;
Excluderea utilizării drogurilor injectabile;
Practicarea sexului protejat cu utilizarea pre-
zervativului în cazul oricărui contact sexual
cu parteneri insufi cient cunoscuţi;
Vaccinarea se efectuează în primul an de via-
ţă sau persoanelor adulte nevaccinate, dacă
acestea fac parte din grupul de risc.
_CSP_decembrie_2016.indd 19_CSP_decembrie_2016.indd 19 31.01.2017 9:32:2031.01.2017 9:32:20
CRONICA20
INTOXICAŢIILE CU MONOXID DE CARBON
POT FI PREVENITE
Mariana GÎNCU,medic în promovarea sănătăţii,Secţia Promovarea sănătăţii, CNSP
Nimeni nu este inutil în această lume dacă
alină povara ce atârnă pe umerii semenilor săi.
Charles DICKENS
Instalarea sezonului rece aduce cu sine în fi -
ecare an tot mai multe victime prin intoxicaţii
cu monoxid de carbon. Urgenţele medicale în
acest domeniu sunt cele mai frecvente pe timp
de iarnă. Cauza principală a intoxicaţiilor cu mo-
noxid de carbon sunt neglijenţa și neștiinţa po-
pulaţiei faţă de consecinţele surselor de încăl-
zire, precum sobele și instalaţiile improvizate,
care sunt cele mai efi ciente și accesibile fi nanci-
ar. Acestea din urmă nu pot fi utilizate ca surse
de încălzire, deoarece scot mult fum, la fel, ara-
gazul nu poate fi lăsat să ardă continuu în spaţii
închise, iar motorul mașinii nu poate fi lăsat să
funcţioneze în boxele garajului etc.
Monoxidul de carbon (CO) reprezintă un gaz
toxic, fără culoare, gust și miros, mai greu de-
cât aerul și ușor difuzabil, generat de arderea
lemnelor, cărbunelui, gazelor, motorinei și ţigă-
rilor. Această substanţă chimică este extrem de
periculoasă pentru sănătatea populaţiei, deoa-
rece se acumulează în concentraţii foarte mari
în spaţiile închise, fără a fi sesizată. Prezenţa ei
poate fi indicată prin funingine, fum, fl acără gal-
benă.
Intoxicaţia cu monoxid de carbon apare atunci
când se inhalează o cantitate atât de mare de
gaz, încât acesta începe să înlocuiască oxigenul
transportat de sânge către ţesuturi și organe,
gravitatea afectării fi ind infl uenţată de concen-
traţia și durata expunerii organismului la gaz.
Intoxicaţia poate duce la insufi cienţă cardiacă și
leziuni cerebrale ireversibile, iar în concentraţii
mari monoxidul de carbon poate fi incompati-
bil cu viaţa.
Principalele surse de monoxid de carbon și consecinţele lor asupra sănătăţiiLa nivel mondial, aproximaţiv 3 miliarde de oa-
meni gătesc și își încălzesc casele folosind com-
bustibili solizi, lemn, cărbune, gunoi, deșeuri
vegetale sau materiale organice, gaz natural,
motorină, petrol, gaze butan și propan pe foc
deschis sau în sobe tradiţionale. Astfel de prac-
tici inefi ciente de gătit și de încălzit produc ni-
veluri ridicate de poluare interioară a aerului,
care include mai multe substanţe poluante dă-
unătoare sănătăţii, cum ar fi particulele fi ne ale
monoxidului de carbon.
Sursele uzuale de emanare a monoxidului de carbon pot include: sistemele autonome de încălzire a locuinţe-
lor, cum ar fi cele pe bază de gaz, lemne sau
sobe pe cărbune, boilere, șemineuri, care nu
sunt bine întreţinute;
sistemul de eșapament al mașinii;
toate aparatele de uz casnic;
_CSP_decembrie_2016.indd 20_CSP_decembrie_2016.indd 20 31.01.2017 9:32:2031.01.2017 9:32:20
CRONICA21
obiectele sau edifi ciile afl ate în fl ăcări (clădi-
re, transport);
arderea continuă a focului la aragaz în spaţiu
închis;
ţigara reprezintă și ea o sursă de monoxid de
carbon. Nefumătorii sunt expuși la mai mul-
te toxine decât fumătorii și, după ani de zile
de expunere, ajung să sufere de intoxicaţii
cronice.
Conform datelor Centrului Naţional de Sănătate Publică (CNSP), intoxicaţiile acute cu gaze ocu-pă locul trei printre intoxicaţiile neprofesionale exogene de etiologie chimică, constituind în anul 2015 297 de cazuri și 29 de decese, inclu-siv 71 de cazuri cu 2 decese printre copii. Cifrele demonstrează cât de important este să cunoaș-tem provenienţa acestor gaze toxice, care pro-voacă afecţiuni în rândul populaţiei.
Nu mai puţin importante sunt datele Centrului Naţional de Management în Sănătate: în urma intoxicaţiei populaţiei cu monoxid de carbon la domiciliu au fost constatate 194 de decese. În ce privește populaţia aptă de muncă, au fost înregistrate 115 cazuri de decese prin intoxicaţii cu CO, ceea ce denotă că aceste persoane pu-teau fi salvate.
Grupul de risc: copiii – la ei căile respiratorii nu sunt bine
dezvoltate și suprafaţa plămânilor e mică, iar
procesul de eliminare a gazului toxic din or-
ganismul copilului este încetinit;
femeile însărcinate – riscul de intoxicaţie
este mai mare asupra fătului, eliminarea CO
din sângele lui durează mult mai mult decât
eliminarea gazului din sângele gravidei;
bătrânii – funcţiile organelor devin odată cu
înaintarea în vârstă tot mai vulnerabile;
persoanele cu afecţiuni cronice (cardiace,
respiratorii, neurologice, anemice etc.).
Simptomele intoxicaţiei cu monoxid de carbon De concentraţia din sânge a carboxihemoglo-binei (hemoglobina de care se atașează mono-xidul de carbon în locul oxigenului) depind de-clanșarea simptomelor intoxicaţiei cu monoxid de carbon și durata expunerii persoanei:
expunere redusă – durerile de cap, ameţelile
sunt primele manifestări ale insufi cienţei oxi-
genării organismului;
expunere medie – dureri de cap persistente
cu senzaţia de zvâcnire, senzaţie de presiu-
ne în frunte, ameţeli, somnolenţă, greţuri,
vomă, puls rapid, reacţie întârziată, dureri în
piept, pielea este roză, iar respiraţia tot mai
slabă;
expunere ridicată – tulburări severe ale or-
ganelor de importanţă vitală (inimă, creier),
convulsii, comă și deces.
Durata de expunere a organismului la monoxid de carbon0,1% de CO în aer – decesul poate surveni
într-o oră;
1% de CO în aer – decesul poate surveni în
15 minute;
10% de CO în aer – decesul se declanșează
imediat.
Metode de prevenire a intoxicaţiilor cu monoxid de carbonMetodele de prevenire rămân o problemă vitală
de sănătate publică, necesară sensibilizării po-
pulaţiei cu privire la funcţionarea în condiţii de
siguranţă a aparatelor, încălzitoarelor, șemineu-
rilor și motoarelor automobilelor cu combustie
internă. Un accent sporit se pune pe instalarea
detectoarelor de monoxid de carbon.
Nu aprindeţi lumina în încăperile suspectate
de prezenţa gazelor toxice;
Deservirea sistemelor de gaze și de încălzi-
re a locuinţelor (sobe, centrale pe lemne, pe
gaz etc.) în mod regulat și calitativ de per-
soane califi cate;
Aparatele de încălzire trebuie să deţină dis-
pozitive de aerisire, pentru a îndepărta gaze-
le acumulate în spaţiile închise;
Respectarea regulilor de utilizare sigură a
sistemului de încălzire autonomă și a apara-
telor cu gaz;
Aerisirea și ventilarea în permanenţă a încă-
perilor, mai cu seamă în perioada rece a anu-
lui;
Stingerea focului din sobă înainte de culca-
re, ca măsură de precauţie, care merită să fi e
respectată;
Sobele trebuie să fi e închise ermetic;
Nu se astupă coșul de fum pe timp de noap-
te;
Nu se utilizează pentru încălzire instalaţii sau
aragazuri care nu au această destinaţie;
Mașina nu trebuie lăsată pornită într-un spa-
_CSP_decembrie_2016.indd 21_CSP_decembrie_2016.indd 21 31.01.2017 9:32:2331.01.2017 9:32:23
CRONICA22
ţiu închis sau semiînchis, ca, de exemplu, în
garajul neventilat;
Obligatoriu se verifi că și se curăţă coșurile de
fum primăvara și toamna;
Inspectarea cât mai frecventă a încăperilor,
unde sunt aparate cu gaz;
Instalarea detectoarelor de monoxid de car-
bon, care vor da alarma înainte ca nivelul
acestuia să atingă în aerul încăperii concen-
traţia periculoasă;
Nu se utilizează lângă ferestrele deschise
grătare sau alte dispozitive, în care se arde
ceva în locuinţe, garaj sau subsol.
Tot mai des sunt relatate cazuri de deces ori
asfi xie, provocate de gazele de ardere acumula-
te în interiorul încăperilor după ce fl acăra araga-
zului s-a stins. În casele din mediul rural, dotate
cu sobe de lut crăpate ori improvizate, care scot
fum, și coșuri astupate pentru a menţine căldu-
ra, se acumulează gaze nesesizate, care, peste
noapte, pot duce la tragedii. Incendiul izbucnit
brusc sau intoxicarea lentă a locuitorilor casei
cu gaze toxice distrug totul într-o singură noap-
te.
Necesitatea încălzirii încăperilor de locuit a fă-
cut ca omul să progreseze atunci când a fost uti-
lizat focul în mod chibzuit, dar în perioada rece
a anului se iscă, din păcate, persoane neglijen-
te sau indiferente, care plătesc cu viaţa pentru
iresponsabilitatea lor. Nu este deci de prisos să
acordăm unele sfaturi celor care nu știu să uti-
lizeze corect focul, precum nu este de prisos să
le reamintim aceste sfaturi celor care au uitat de
ele, deoarece pentru multe victime prima gre-
șeală este și ultima.
CONSUMUL UNOR PRODUSE
SPOREȘTE RISCUL DE CANCER
Specialiștii ajung la părerea că există totuși o
asociere între alimentaţie și riscul de a face
cancer. Conform Centrului de Studii pentru
Nutriţia Bolnavului de Cancer din Canada,
circa o treime din cazurile de cancer înre-
gistrate la nivel mondial sunt provocate de
un stil de viaţă nesănătos, determinantă fi-
ind considerată alimentaţia omului. Ceea ce
mâncăm poate avea un semnificativ impact
asupra sănătăţii. Organizaţia Mondială a Să-
nătăţii (OMS) susţine că produsele din car-
ne procesată, precum mezelurile, pastrama,
conservele din carne, ar conţine substanţe
cancerigene.
În acest context, experţii vin cu unele sfaturi re-
feritoare la ceea ce trebuie să consumăm și ce
– nu. Ei spun că regulile generale ale alimentaţi-
ei sănătoase orientează spre consumul alimen-
telor integrale și nu rafi nate, al produselor fără
aditivi, cu tratare termică minimă. Dacă e posi-
bil, cel mai bine ar fi să le consumăm în stare
crudă. De asemenea, trebuie evitate organis-
mele modifi cate genetic, alimentele, plantele,
ingredientele din alimente cultivate cu îngrășă-
minte chimice, care stimulează creșterea plan-
tei sau a seminţelor.
Specialiștii ne recomandă să evităm carnea în
exces, zahărul, aditivii, făina albă, gumele de
mestecat, băuturile răcoritoare chimizate, mar-
garina, care contribuie la declanșarea canceru-
lui în condiţiile în care există și alţi factori de risc.
Mezelurile de orice tip conţin o substanţă can-
cerigenă – nitrozamina, iar consumul lor măreș-
te riscul de a dezvolta cancer, fapt dovedit prin
multiple studii medicale pe animale de labora-
tor. Decizia de a le consuma sau nu ţine de fi e-
care dintre noi.
De rând cu factorul de risc alimentar, există și
alţi factori - ambientali, fi zici, chimici, profesio-
nali. Tot mai frecvent se estimează rolul stresu-
lui sau factorului psiho-emoţional. Totuși, este
necesar de știut că aproape niciodată nu exis-
tă un singur factor oncogen - acţionează mai
mulţi factori: și stresul, și alimentaţia, și radiaţia
electromagnetică, și pesticidele, și organismele
modifi cate genetic, fi ecare având partea sa în
atacul declanșat asupra organismului, mai ales
asupra unui organism cu procese de apărare
periclitate.
SFATURI SĂNĂTOASESFATURI SĂNĂTOASE
_CSP_decembrie_2016.indd 22_CSP_decembrie_2016.indd 22 31.01.2017 9:32:2331.01.2017 9:32:23
CRONICA23
PARTICULARITĂŢILE ASISTENŢEI STOMATOLOGICE A FEMEII GRAVIDE
Vladimir SIMINOVICI, dr. șt. med., conf. univ., IP USMF N. Testemiţanu
În perioada sarcinii, femeile reprezintă o cate-
gorie aparte de pacienţi, căreia medicul stoma-
tolog trebuie să-i acorde o atenţie deosebită. În
organismul femeii însărcinate se produc o serie
de modifi cări fi ziologice și emoţionale, iar pre-
cauţiile luate de medicul stomatolog urmăresc,
pe de o parte, sănătatea buco-dentară a mamei,
pe de altă parte, sănătatea buco-dentară a viito-
rului copil. Femeia gravidă, considerată ca fi ind
sănătoasă, trebuie ferită de stres și anxietate.
Consultaţiile dentare în timpul sarcinii sunt in-
dicate, dar trebuie să fi e și sigure. În prezent, în
cazul necesităţii, stomatologia modernă per-
mite ca tratamentul dentar să fi e efectuat în
condiţii fi ziologice normale pe toată perioada
sarcinii, rămâne doar ca medicul stomatolog
obligatoriu să fi e informat despre istoricul me-
dical al gravidei.
Unele femei gravide se întreabă în care perioa-
dă a sarcinii tratamentul stomatologic ar trebui
evitat. În multe situaţii, percepţia majoritară
este de părerea că tratamentele stomatologi-
ce trebuie în general evitate în timpul sarcinii,
considerându-le contraindicate, pentru că pot
dăuna fătului. De asemenea, viitoarea mămică
trebuie să evite stresul, durerea. Totuși, urgen-
ţele se pot trata, și trebuie tratate, deoarece o
infecţie dentară se poate propaga în tot orga-
nismul pe cale sangvină.
Printre acestea se numără:
gingivita de sarcină – cauzată în special de
modifi cările hormonale și circulatorii care au
loc în sarcină. Se manifestă prin sângerarea
exagerată a gingiilor și apare, de obicei, pe
fonul unei igiene orale incorecte sau a unei
gingivite preexistente;
granulomul de sarcină (epulis gravidarum) –
apare ca o umfl ătură movalie la nivelul gin-
giei dinţilor frontali maxilari, adeseori dez-
voltată pe fonul unei gingivite preexistente.
Tratamentul constă într-o bună igienă ora-
lă, detartraj și periaj, iar dacă granulomul
este de dimensiuni mari, se va face excizia
acestuia;
cariile și eroziunile dentare.
Important de știut este faptul că în primul tri-
mestru de sarcină trebuie evitate, în măsura
posibilităţii, administrarea oricăror medica-
mente, tipurile de tratament stomatologic de
rutină sau cele de natură estetică, radiografi ile,
iar anesteziile se vor efectua cu o atenţie deose-
bită, pentru că în această perioadă se formează
organele copilului. Orice stimul exterior poate
afecta organogeneza, cu repercusiuni grave
asupra fătului. Acestea trebuie amânate până
în trimestrul doi de sarcină. Scopul amână-
rii este de a evita riscul avortului spontan sau
apariţiei unor anomalii de dezvoltare din cauza
stresului, dar și utilizării unor substanţe cu efect
teratogen (de exemplu, arsenic, amalgam de ar-
_CSP_decembrie_2016.indd 23_CSP_decembrie_2016.indd 23 31.01.2017 9:32:2331.01.2017 9:32:23
CRONICA24
gint, anestezice cu un conţinut ridicat de adre-
nalină, injectate intravascular, anumite tipuri de
antibiotice). Trebuie evitate și apele de gură în
care este prezentă Clorhexidina. Studiile și tes-
tele de laborator denotă că substanţele dentare
folosite în gelurile pentru înălbirea dinţilor au
efect teratogen.
De asemenea, trebuie cunoscute problemele
care pot persista în ultimul trimestru de sarcină.
Orice stres suferit de mamă în această perioadă
poate produce nașterea prematură. Nu în ulti-
mul rând, trebuie luat în calcul și așa-numitul
sindrom de compresie a venei cave inferioare.
Astfel, tratamentele stomatologice în trimestrul
trei de sarcină se vor face în poziţie șezândă,
semi-șezândă sau în decubit lateral stâng. De-
cubitul dorsal nu este indicat din cauza riscului
apariţiei sindromului mai sus menţionat, ce de-
termină hipotensiune cu tahicardie refl ex. Com-
presia venei cave inferioare se manifestă prin
paloare, transpiraţie, ameţeală, senzaţie acută
de lipsă de aer, hipotensiune și puls accelerat.
Prin urmare, specialiștii estimează că perioada
cea mai indicată, dar și cea mai sigură pentru
efectuarea tratamentului stomatologic este tri-
mestrul al doilea de sarcină.
În timpul tratamentului poate fi folosit aneste-zicul, însă în doze minim posibile, cât mai mici,
deoarece ajunge la placentă. Acest tratament
trebuie administrat când viitoarea mămică se
simte confortabil, iar nivelul de stres al copilului
este minim. Mai mult, cu cât mama se simte mai
bine, cu atât este mai efi cientă anestezia.
Radiografi ile dentare pot fi făcute în primul
trimestru de sarcină în caz de urgenţă, cu pro-
tecţia abdomenului mamei și a glandei tiroide.
Conform Colegiului American de Radiologie,
nicio radiografi e nu are o doză de radiaţie sufi -
cient de mare, încât să provoace efecte adverse
embrionului sau fătului în curs de dezvoltare.
Totuși, odată ce dezvoltarea organelor copilului
are loc în primul trimestru de sarcină, este bine
ca în această perioadă să fi e evitat orice risc. Ce-
lelalte tipuri de radiografi e trebuie amânate și
efectuate numai după nașterea copilului.
Unele sfaturi relevante ale medicului stomatolog pentru femeia gravidăÎn mod ideal, rezolvarea problemelor stoma-
tologice se recomandă a fi realizată înainte de
sarcină, ca parte componentă a planifi cării ei, deoarece existenţa afecţiunilor stomatologi-
ce în timpul sarcinii poate impune necesitatea
efectuării unor tratamente de urgenţă, total in-
adecvate pentru o femeie însărcinată.
Important de reţinut! În cazul în care o femeie gravidă apelează la
asistenţa stomatologică, va informa obliga-
toriu medicul stomatolog despre sarcină și
despre perioada exactă;
Pentru a menţine o bună sănătate dentară,
pe perioada sarcinii se recomandă o alimen-
taţie sănătoasă și echilibrată prin aportul ali-
mentar bogat în vitamine A, C, D, calciu, fo-
sfor. Totodată, se vor consuma în cantităţi cât
mai mici zahăr și hidraţi de carbon, deoarece
ultimii contribuie la dezvoltarea plăcii bacte-
riene dentare;
Trebuie respectate normele igienei orale
prin spălatul pe dinţi de cel puţin două ori
pe zi, fi ind zilnic folosită aţa dentară;
După periaj, folosiţi pentru clătirile bucale
soluţii bogate în fl uor;
În scopuri profi lactice, mergeţi cu regularita-
te la medicul stomatolog pentru detartraj și
periaj, dar și pentru evaluarea apariţiei gingi-
vitei sau a granulomului de sarcină, neadmi-
terea complicaţiilor unor afecţiuni dentare
recent apărute - carii superfi ciale, localizate
la nivelul smalţului, care impun intervenţii
ușoare și rapide;
Pentru programările la stomatolog evitaţi
orele matinale, deoarece în această perioadă
stările de greaţă sunt mai frecvente;
Pe durata tratamentului dentar folosiţi perne
care vă vor asigura un confort mai mare în
fotoliul stomatologic;
Tratamentele elective, precum înălbirea din-
ţilor, sau alte proceduri cosmetice pot fi și
trebuie amânate după naștere. Cel mai bine
ar fi să evitaţi expunerea copilului, afl at în
proces de dezvoltare, chiar și la cele mai mici
riscuri.
Ţineţi minte! Pentru a evita orice problemă pe
durata sarcinii, trebuie să respectaţi o dietă co-
respunzătoare, igiena corectă și să colaboraţi
cât mai strâns cu medicul stomatolog - toate
sunt în benefi ciul sănătăţii mamei și viitorului
copil.
_CSP_decembrie_2016.indd 24_CSP_decembrie_2016.indd 24 31.01.2017 9:32:2431.01.2017 9:32:24
CRONICA25
RAZELE ULTRAVIOLETE ÎN PROFILAXIA ȘI COMBATEREA INFECŢIILOR NOSOCOMIALE
Vasile ŢURCAN, dr. șt. med., șef Secţie Supravegherea infecţiilor nosocomiale,CSP mun. Bălţi
Actualmente majoritatea instituţiilor medico-sa-nitare elaborează și implementează programe de prevenire și control al infecţiilor asociate asisten-ţei medicale. Crearea unui mediu intraspitalicesc inofensiv pentru pacienţi, personal și vizitatori trebuie să fi e bazat pe utilizarea unor metode, sisteme și tehnologii medicale inovaţionale. Unul din compartimentele acestor programe este asigurarea purităţii microbiologice a aeru-lui și suprafeţelor, care, în caz de contaminare, devin factorii principali de transmitere a agenţi-lor patogeni și condiţionat patogeni ai maladii-lor infecţioase.
În instituţiile medico-sanitare persistă riscul de apariţie, multiplicare și răspândire a agenţilor patogeni, care este condiţionat de cauze obiec-tive și subiective. Una din cauzele principale de favorizare a procesului epidemic intraspitali-cesc este achiziţionarea, instalarea și exploata-rea incorectă a dispozitivelor de iradiere cu raze ultraviolete (RUV).
Pe parcursul a 8 decenii (în 1936, profesorul chirurg Deril Hort a folosit pentru prima dată lampa de cuarţ pentru decontaminarea sălii de operaţie), metoda de dezinfectare prin apli-carea RUV a suportat modifi cări tehnico-fi zice
esenţiale: de la lămpi ozono-mercurice primi-tive la dispozitive amalgamice, recirculatoare bactericide, instalaţii fotocatalitice și tehnologii moderne avansate: module xenonice pulsante portabile.
De menţionat că sursele electrice care emit ra-
diaţii la lungime de undă de 205-315 nm, des-
tinate pentru dezinfectare, se numesc lămpi
bactericide. Principala componentă a lămpilor o
reprezintă tubul bactericid. Acesta, deși asemă-
nător ca dimensiuni și caracteristici cu tuburile
fl uorescente normale, este construit dintr-o sti-
clă specială (cuarţ). În interiorul tubului bacte-
ricid este aplicat un înveliș protector, care limi-
tează deprecierea radiaţiei ultraviolete LBA-UVC
(100-280 nm) către valori extrem de joase. Lăm-
pile destinate dezinfectării pot fi fi xe sau mobi-
le, cu tuburi de UV între 15 și 30 W, prevăzute
să funcţioneze în absenţa omului (cu radiaţie
directă) sau în prezenţa omului (cu radiaţie in-
directă, ecranată și fără emisie de ozon).
În lămpile mercurice de presiune joasă iradi-
erile emise în procesul descărcării electrice în
amestecul de vapori și gaze argono-mercurice
trec în pondere de peste 60% în linia de iradi-
ere 253,7 nm (radiaţia de 2537 Angstromi). În
același timp, cu linia de 253,7 nm se dă acţiune
bactericidă în spectrul existent al liniei de 185
nm, care în rezultatul interacţiunii cu molecule-
le oxigenului formează ozonul.
Lămpile mercurice de presiune înaltă nu se re-comandă pentru uz vast de folosire din cauza economicităţii minime, deoarece cota iradierii în diapazonul de 205-315 nm constituie circa 10% și durata de exploatare este de 10 ori mai
_CSP_decembrie_2016.indd 25_CSP_decembrie_2016.indd 25 31.01.2017 9:32:2431.01.2017 9:32:24
CRONICA26
mică, decât la lămpile de presiune joasă. Toto-dată, aceste lămpi bactericide pot fi exploatate numai 500-1000 de ore, iar emanarea RUV are loc numai peste 5-10 minute de la conectare la sursa de curent electric. În cazul deteriorării lămpii, persistă riscul de impurifi care a mediului cu vapori de mercur.
În ultimii ani a apărut o generaţie nouă de ira-diere – scurt impulsivă, care posedă capacitate biocidă mult mai mare. Iradierea impulsivă se produce cu ajutorul lămpilor xenonice și lase-rului, lipsite de mercur și alte gaze otrăvitoare.
Pentru a mortifi ca microorganismele, radiaţiile UV, produse de lămpi, penetrează membrana celulelor, străbat conţinutul celulei și distrug ADN-ul celular, cauzând leziuni care împiedică activitatea bacteriei și capacitatea acesteia de a se reproduce. Razele UV afectează deci materia-lul biologic, fără a produce reacţii chimice, doar prin intermediul energiei de putere mare, livra-tă celulelor.
Dezinfectarea cu raze UV fi ind o metodă fi zică, ce nu implică un consum permanent de sub-stanţe chimice, așa cum fac toate metodele cla-sice (cu dezinfectanţi), decontaminarea cu raze ultraviolete revoluţionează tehnicile de asepsie și antisepsie prin multiplele avantaje pe care le oferă:continuitate: decontaminarea permanentă a
mediului de lucru;spectru larg: practic orice microorganism
bacterian, viral sau fungic, care conţine acizi nucleici (ADN sau ARN), va fi distrus de acţiu-nea RUV, dacă este supus unei anumite doze;
efi cienţă: un consum mic de energie (între 21-68 W, în funcţie de model); lămpile cu raze ultraviolete distrug un număr mare de bacterii într-un timp foarte scurt;
economie: o soluţie care oferă cel mai com-petitiv preţ pentru calitatea oferită. Lămpile UV reprezintă o soluţie care înlătură necesa-
rul de antiseptice, de muncă umană implica-tă și de timp necesar dezinfectării;
durată de activitate: lămpile bactericide funcţionează timp îndelungat la parametri ideali pentru decontaminare, tubul germicid funcţionând în parametrii nominali timp de 3000-18000 de ore, în funcţie de modelul lămpii/tubului;securitate: nu există produși secundari, fi zici sau chimici. Nu există reziduuri sau alte dezavantaje pe care le au metodele chimice, suprafeţele rămân uscate, curate și ferite de riscul coroziunii produs de ume-zeală;fl exibilitate: decontaminarea devine efec-tivă și funcţionează continuu din momentul în care lampa cu UV este conectată la sursa de curent. Întreţinerea lămpii este facilă. Este sufi cient ca tubul să fi e șters periodic (la 1-2 săptămâni) cu o cârpă (meșă) moale, pentru a se curăţa praful care se depune;
posibilitatea utilizării fără control uman: cu ajutorul programatorului electric, aceste lămpi bactericide pot funcţiona indepen-dent de prezenţa personalului, chiar pe timpul nopţii, când activitatea lor trece complet neobservată;
efi cacitate mare: lămpile cu UV au capacita-tea de a distruge 99,95% din microorganis-mele din mediu, bacterii, virusuri, fungi, mu-cegaiuri, alge, protozoare.
Condiţiile pentru decontaminarea aerului și a suprafeţelor în instituţiile medico-sanitare cu RUV sunt:Utilizarea numai a tipurilor de aparate au-
torizate de Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova;
Dispozitivele, inclusiv lămpile (tuburile), tre-buie să fi e însoţite de documentaţia tehnică referitoare la caracteristicile și modul de uti-lizare a aparatelor, pentru a asigura o acţiune efi cace și lipsa de nocivitate;
Achiziţionarea, instalarea și exploatarea sur-selor de iradiere cu RUV se poate face după consultaţia specialistului.
La determinarea numărului, locurilor de ampla-sare, a capacităţii lămpilor bactericide și la sta-bilirea nivelurilor de iradiere necesare se vor lua în consideraţie:Destinaţia și categoria încăperii;Confi guraţia și dimensiunile încăperii (înălţi-
mea, lăţimea, lungimea);Condiţiile de decontaminare (în prezenţa
sau în lipsa oamenilor);
_CSP_decembrie_2016.indd 26_CSP_decembrie_2016.indd 26 31.01.2017 9:32:2531.01.2017 9:32:25
CRONICA27
Regimul de iradiere (continuu, de scurtă du-rată și intervalul dintre ele);
Spectrul microbian (încărcătura bactericidă și virusologică);
Volumul aerului de dezinfectare, precum și al suprafeţelor supuse iradierii de fi ecare apa-rat. Pentru încăperi de volum mare, săli de operaţie, hemodializă, terapie intensivă, hale industriale farmaceutice, centre stomatolo-gice etc. se presupune utilizarea instalaţiilor de mare putere (2,0-2,5W/m3 sau m.p.);
Dimensiunile și puterea lămpilor necesare, corelate cu timpul de expunere, distanţa de la lampă până la suprafaţa supusă dezinfec-tării;
Cantitatea de impurităţi din mediu (absor-bantă);
Respectarea întocmai a recomandărilor pro-ducătorului;
În prezenţa copiilor cu afecţiuni pulmonare se vor utiliza dispozitive amalgamice, recir-culatoare, alte instalaţii fără emisie de ozon.
De reţinut că iradiatoarele bactericide de tip în-chis (recirculatoare) sunt utilizate în încăperi cu risc sporit de răspândire a bolilor infecţioase și care necesită asigurarea și menţinerea spaţiilor și suprafeţelor aseptice.
Dispozitivele fotocatalitice nu numai deconta-minează aerul de bacterii și virusuri, dar îl și pu-rifi că la nivelul moleculelor de impurităţi toxi-co-chimice (pulbere, mirosuri, amoniac, fenoli, aldehide, gaze de eșapament, oxid de carbon, alergeni etc.).
Efi cienţa acţiunii bactericide a dispozitivelor RUV depinde de realizarea condiţiilor optime de lucru.
Întru asigurarea decontaminării efi ciente a spa-ţiilor și suprafeţelor prin iradierea cu RUV este necesar: de supus în prealabil spaţiile și suprafeţele
unei curăţenii minuţioase; temperatura mediului trebuie să fi e de 15-
300C, umiditatea relativă – de 30-60%, presi-unea atmosferică – de 630-800 nm col. Hg;
tubul (lampa) de raze ultraviolete trebuie să fi e perfect curat înainte de utilizare;
tensiunea de alimentaţie a dispozitivului RUV – 220V/50Hz;
timpul de expunere trebuie să depindă de tipul microorganismelor. În cazul deconta-minării suprafeţelor, timpul de expunere de-pinde și de distanţa faţă de sursa de radiaţie. Un rezultat optim privind mărimea suprafe-
ţei iradiate și timpul de expunere se obţin pentru o distanţă de 1 m;
distanţa faţă de sursa de radiaţie nu trebuie să fi e mai mare de 3,5 m. În cazul dezinfectării aerului din încăperi, se poate calcula aproxi-mativ 1,5 W pe metru cub de aer al încăperii timp de 10-30 min. pentru virusuri/bacterii, respectiv, 1-10 ore pentru mucegaiuri în for-mă vegetantă-sporulată, în funcţie de nivelul de dezinfectare dorit și tipul lămpii. Utilizarea mai multor lămpi de putere mică (2x30 W, 2x55 W) poate fi mai avantajoasă în cazurile în care se dorește o distribuţie cât mai uniformă a radiaţiei bactericide în încăpere (de exem-plu, în cazul încăperilor mai mult lungi decât late: holuri, culoare, săli de așteptare etc.);
în cazul în care dispozitivul RUV este fi xat, fără posibilitatea de a se deplasa, câmpul de radiaţie al aparatului trebuie să se afl e în ca-lea curenţilor de convecţie sau/și să se reali-zeze o ventilaţie ușoară a încăperii (mișcarea aerului 0,1 m/sec.);
efi cacitatea radiaţiei UV la o distanţă de pes-te 2 metri de la lampă semnifi cativ se micșo-rează;
pe parcursul utilizării lămpilor bactericide are loc diminuarea fl uxului bactericid. Pentru a compensa pierderile, după expirarea a 1/3 a termenului (orelor) nominale de exploata-re, este necesar de majorat durata de iradie-re a încăperii de 1,15 ori. Controlul intensită-ţii iradierii RUV trebuie verifi cat o dată la 6-12 luni, în funcţie de durata exploatării;
amplasarea corectă a dispozitivelor cu RUV pe peretele încăperii sau pe tavanul acesteia – 2 metri de la podea;
garnitura exterioară a dispozitivului, inclusiv recirculatoarelor RUV, se supune tratării cu soluţie de 3% H
2O
2 și 0,5% soluţie detergent.
Tuburile se șterg o dată pe săptămână cu al-cool etilic de 700,
partea interioară a dispozi-
tivelor ecranizate se șterge cu lavete curate și uscate o dată la 7 zile;
curăţenia și decontaminarea în încăperi tre-buie întotdeauna asociate cu aerisirea.
Este necesar de luat în consideraţie faptul că dezinfectarea cu RUV nu poate să înlocuiască măsurile sanitaro-antiepidemice, ea poate doar să le completeze în calitate de acţiune termina-lă de tratare a încăperii.
Pentru o activitate mai efi cientă în controlul infecţiilor nosocomiale puteţi consulta și lucra-rea Справочник по обеззараживанию воздуха в лечебно-профилактических учреждениях, Bălţi, 2015.
_CSP_decembrie_2016.indd 27_CSP_decembrie_2016.indd 27 31.01.2017 9:32:2531.01.2017 9:32:25
CRONICA28
CONTROLUL ALCOOLULUI - ÎN BENEFICIUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE
Elena BOLEAC, șef Secţie Controlul determinanţilor sănătăţii, CNSP
Alcoolul cauzează peste 60 de afecţiuni sau stări
patologice - traumatisme, tulburări mentale și
de comportament. Dacă în Europa alcoolul con-
stituie a cincea cauză de deces și dizabilitate, în
Republica Moldova acesta este determinantul
numărul unu al creșterii riscului pentru bolile
acute și cronice, menţinerea ponderii înalte a
accidentelor rutiere și a violenţei, iar pierderile
productivităţii muncii, asociate consumului no-
civ de alcool, se estimează la cca 1% din PIB.
Realizarea unor măsuri de stat, prevăzute de
Programul naţional privind controlul alcoolului
pe anii 2012-2020, denotă existenţa unor ten-
dinţe pozitive în ce privește diminuarea con-
sumului de alcool. Măsurile programului au
contribuit în ultimii 4 ani la reducerea morbidi-
tăţii și mortalităţii cauzate de alcool, micșorarea
volumului de consum în rândurile populaţiei,
valorifi carea serviciilor de consiliere și renunţa-
re la alcool. A sporit ponderea populaţiei infor-
mate în vederea prevenirii potenţialelor riscuri
și înlăturării impactului negativ, determinat de
consumul de alcool, în mod special, a contin-
gentelor ţintă – adolescenţii și tinerii.
Dacă în anul 2010, conform datelor Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii (OMS), în republică se con-
sumau 18,2 litri de alcool pur pe cap de locuitor,
în anul 2015 indicatorii consumului de alcool
s-au diminuat până la 11,32 litri; de alcool ne-
controlat de stat – de la 10,0 litri în 2012 la 2,11
litri în 20151; incidenţa prin alcoolism cronic –
de la 121,3 cazuri la 100 mii populaţie în 2010
la 91,0 în 2015; rata mortalităţii cauzată de con-
sumul de alcool – de la 5,1 la 100 mii locuitori în
2010 la 3,8 în 2015.
Totuși, prevalenţa prin alcoolism cronic se menţi-
ne constantă – 1315,1 la 100 mii populaţie – mai
mulţi ani la rând. Îngrijorează faptul că ponderea
femeilor alcoolice, luate primar sub supraveghe-
re medicală, rămâne înaltă – 17% (7146 de femei)
din numărul bolnavilor afl aţi sub supraveghere.
În același timp, 52% din ele sunt de vârstă fertilă
sau educă copii.
În accidentele rutiere, produse în stare de ebrie-
tate, își pierd viaţa anual cca 40 de persoane, iar
aproximativ 200 sunt accidentate și traumatiza-
te în rezultatul acestora.
Programul constituie actul normativ de bază,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 360 din
06.06.2012, care prevede măsuri concrete pen-
tru redresarea situaţiei în concordanţă cu Legea
nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind suprave-
gherea de stat a sănătăţii publice, politicile na-
ţionale de sănătate (HG RM nr. 886 din 6 august
2007), recomandările OMS privind realizarea
Planului european de acţiuni pentru reducerea
1 sursa: WHO Global Survey on Alcohol and health 2015,
Additional component: unrecorded alcohol consumption
_CSP_decembrie_2016.indd 28_CSP_decembrie_2016.indd 28 31.01.2017 9:32:2531.01.2017 9:32:25
CRONICA29
consumului de alcool pentru anii 2012-2020 și
strategiile regionale și globale de reducere a
consumului de alcool.
Scopurile principale ale Programului naţional
privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020
sunt prevenirea și reducerea efectelor negative
ale consumului nociv de alcool asupra sănătăţii
publice, stării sociale și economice prin politici
efi ciente și măsuri intersectoriale, implementa-
te la nivel naţional și local.
Printre obiective se regăsesc informarea în masă
a populaţiei despre impactul consumului nociv
de alcool, consilierea persoanelor ce doresc să
renunţe la acest viciu, creșterea taxelor și pre-
ţurilor la alcool, reglementarea marketingului
la băuturile alcoolice și îmbunătăţirea aplicării
legislaţiei privind consumul de alcool, preveni-
rea conducerii unităţilor de transport în stare de
ebrietate etc.
Depistarea precoce a persoa-
nelor cu risc sporit de depen-
denţă de alcool joacă un rol im-
portant în iniţierea tratamentu-
lui antialcool, recuperarea psi-
ho-socială și vindecarea acestei
boli. În acest scop, instituţiile
de asistenţă medicală primară
au fost responsabilizate pen-
tru implementarea programe-
lor de identifi care timpurie,
de consiliere și intervenţie de
scurtă durată.
Astfel, medicii de familie aplică,
în caz de necesitate, screening-
ul la alcoolism persoanelor care solicită asisten-
ţă medicală, oferă consiliere psihologică per-
soanelor care consumă nociv alcool. În scopul
neadmiterii consumului dăunător de alcool, în
urma asistenţei medicale acordate și a interven-
ţiilor scurte, fi ecare a 3-a persoană este îndrep-
tată la tratament specializat la medicul narco-
log.
Aproximativ 35% din persoanele înregistrate
cu alcoolism cronic benefi ciază anual de trata-
ment, ulterior și de programele de recuperare
psiho-socială, afl ându-se în remisiune stabilă.
În scopul reducerii consumului de alcool, în cca
70% din instituţii, organizaţii și întreprinderi
acesta este categoric interzis, iar în cazul con-
sumului de alcool la locul de muncă, se aplică
măsurile prevăzute de legislaţia în vigoare.
În colective și la întreprinderi sunt organizate
activităţi de informare, comunicare, plasarea
și asigurarea cu materiale informative privind
consecinţele alcoolului pentru sănătate, con-
sumului alcoolului la locul de muncă, profi laxia
consumului de alcool etc.
Măsurile menţionate sunt oportune și cu atât
mai relevante, cu cât în Republica Moldova se
înregistrează anual peste 2500 de accidente ru-
tiere, care ameninţă viaţa și sănătatea oameni-
lor prin decese, traumatisme și leziuni corpora-
le, iar 7-9% din ele se produc în urma conducerii
mașinii în stare de ebrietate.
În scopul reducerii numărului de accidente ru-
tiere, Inspectoratul General de Poliţie organi-
zează diferite raiduri, inclusiv speciale, pentru a
depista șoferii care conduc mașina în stare de
ebrietate, inclusiv noaptea, în zilele de odihnă și
de sărbători. Vom enumera doar câteva din cele
16 operaţiuni speciale: Semaforul, Viteza, Trans-
port sigur, Autobuz, Pietonul, Nopţi albe, Zero
grade, Motociclistul, Umbriș, Transport periculos,
Mașini înregistrate în alte state etc., în cadrul că-
rora se efectuează investigaţii medicale pentru
determinarea stării de ebrietate prin evaluarea
conţinutului de alcool în sânge.
_CSP_decembrie_2016.indd 29_CSP_decembrie_2016.indd 29 31.01.2017 9:32:2631.01.2017 9:32:26
CRONICA30
Conform prevederilor programului, au fost
aplicate interdicţii privind comercializarea pro-
duselor alcoolice, a vinurilor și a berii într-un
anumit interval de timp (orele 22.00-8.00), mai
ales persoanelor de vârstă minimă (sub 18 ani),
a fost verifi cat gradul de corespundere a localu-
rilor și unităţilor de comerţ cu produse alcoolice
cerinţelor în vigoare, precum și prezenţa docu-
mentelor de calitate, provenienţă și trasabilitate
a băuturilor alcoolice. Prin aprobarea Listei pro-
duselor alimentare nerecomandate școlarilor și
elevilor au fost prevăzute măsuri de protecţie
a copilului de dauna alcoolului, fi ind interzise
băuturile energizante în incinta și în apropierea
instituţiilor de învăţământ. Au fost iniţiate mo-
difi cări la Codul contravenţional întru aplicarea
sancţiunilor faţă de persoanele fi zice sau juridi-
ce care vând minorilor băuturi alcoolice.
Spre regret, nu toate măsurile și acţiunile pre-
văzute de Program au fost implementate. De
exemplu, până la moment Inspectoratul de
Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcooli-
ce nu are acces în gospodării pentru evidenţa
și controlul alcoolului produs în condiţii casnice
pentru uz personal, iar sesizări și solicitări din
partea organelor competente de participare la
controalele comune nu au parvenit.
Cota accizului la produse alcoolice crește din an
în an – în medie, până la 3,5% în anul 2015, com-
parativ cu 2013, inclusiv la bere cu 6%, alcool și
vinuri – cu 11%. Totuși, deși accizele aplicate la
băuturi alcoolice - vermut, cele fermentate - ci-
dru, mied etc., lichior, votcă și bere cresc anual
în baza indicelui preţului de consum, costul bă-
uturilor alcoolice continuă să rămână a fi accesi-
bil, mai ales al berii, preferate de tineri.
Studiul Reducerea consumului nociv de alcool:
analiza cost-efi cacităţii strategiilor de control
al alcoolului în Republica Moldova, efectuat cu
suportul OMS, atestă că cea mai efi cientă in-
tervenţie de reducere a consumului de alcool
este majorarea accizelor la băuturile alcoolice
cu 25%, ceea ce va salva anual cca 6800 de ani
sănătoși de viaţă.
Relevante pentru un succes palpabil în reduce-
rea consumului de alcool pot fi considerate mă-
surile de informare și comunicare privind dau-
nele consumului de alcool, organizate și desfă-
șurate de către specialiștii centrelor de sănăta-
te publică naţional, municipale și raionale, care
includ elaborarea și distribuirea buletinelor
informative, diseminarea informaţiilor de pre-
venire și combatere prin comunicate informa-
tive de presă, pliante, broșuri etc., inclusiv cele
realizate în cadrul zilelor mondiale și naţionale
de sănătate, precum este și Ziua naţională de
combatere a consumului nociv de alcool (2 oc-
tombrie).
Un aport esenţial în educaţia pentru sănătate
îl au și campaniile naţionale de comunicare și
sensibilizare. De exemplu, pentru al cincilea
an consecutiv, în cadrul Campaniei Spune DA
pentru SĂNĂTATEA TA (desfășurată în perioada
septembrie-decembrie 2015), în 45 de institu-
ţii de învăţământ școlar au fost instruite 1047
de persoane cu privire la cultura, prevenirea și
reducerea consumului de alcool; efectele no-
cive ale alcoolului asupra sănătăţii. La temati-
ca Stop Viciu au fost organizate 42 de atelie-
re de instruire a elevilor și adolescenţilor din
unele instituţii selectate, la care au participat
1241 de elevi din clasele primare, gimnaziale
și liceale, fi ind elaborate și broșuri informative
tematice.
Această campanie a avut drept scop informarea,
motivarea și educarea populaţiei cu privire la
adoptarea unui mod de viaţă sănătos și a inclus
mai multe componente, precum: educaţia com-
portamentală prin prevenirea și abandonarea
consumului nociv de tutun și alcool, activităţile
axate pe adolescenţi, femei și șoferi. În speci-
al, accentul s-a pus pe prevenirea și reducerea
consumului de alcool în rândul populaţiei.
Pentru campania menţionată au fost selectate
8 localităţi ale Republicii Moldova, și anume:
sectorul Centru și comuna Ciorescu din mun.
Chișinău, mun. Bălţi, orașele Ungheni, Soroca,
Cimișlia, Rezina, satul Costești, raionul Ialoveni.
În fi nal, se cere neapărat să spunem că, în ur-
mătorii ani, atenţia tuturor actorilor trebuie în-
dreptată spre acţiunile nerealizate sau realizate
parţial.
_CSP_decembrie_2016.indd 30_CSP_decembrie_2016.indd 30 31.01.2017 9:32:2631.01.2017 9:32:26
CRONICA31
SERVICIUL DE SĂNĂTATE MINTALĂ ÎN REFORMARE
Mihail HOTINEANU, dr. șt. med., conf. univ.,președinte al Comisiei de specialitate a Ministerului Sănătăţii în domeniul psihiatriei,șef Centru Naţional de Sănătate Mintală
Sănătatea mintală reprezintă o problemă ma-
joră și prioritară de sănătate publică pentru Re-
publica Moldova, fapt confi rmat prin asumarea
angajamentelor la nivel internaţional - aderarea
la Declaraţia de la Helsinki privind sănătatea
mintală din 2005, ratifi carea în 2010 a Conven-
ţiei ONU pentru protecţia drepturilor persoane-
lor cu dizabilităţi și aderarea la Declaraţia Euro-
peană cu privire la sănătatea copiilor și tinerilor
cu dizabilităţi intelectuale și a familiilor acestora
O sănătate mai bună, o viaţă mai bună: copiii
și tinerii cu dizabilităţi intelectuale și familiile
lor, astfel fi ind acceptată o nouă abordare con-
ceptuală a problemelor de sănătate mintală și a
defi cienţelor intelectuale.
În context, Ministerul Sănătăţii, în parteneriat
cu Institutul de Sănătate Mintală Trimbos (Olan-
da), Institutul Nivel (Olanda), Centrul de Sănăta-
te Mintală din Lucerna (Elveţia) și Liga Română
pentru sănătate mintală, în anul 2014, a dema-
rat Proiectul Reforma serviciilor de sănătate
mintală din Republica Moldova, conform Pla-
nului operaţional de implementare a Proiectu-
lui Reforma serviciilor de sănătate mintală din
Moldova pentru perioada 2014-2018, fi nanţat de
Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare și Coopera-
re. Acest proiect prevede descentralizarea servi-
ciilor de sănătate mintală și dezvoltarea în patru
centre comunitare de sănătate mintală (CCSM) în
raioanele Cimișlia, Soroca, Orhei, Cahul, în cadrul
cărora se pilotează o nouă metodologie de îngri-
jiri comunitare. Astfel, iniţierea reformei sistemu-
lui sănătăţii mintale s-a planifi cat la nivel naţio-
nal, ea fi ind însoţită de revizuirea cadrului juridic
de reglementare și a mecanismelor fi nanciare, cu
impact asupra îmbunătăţirii bunăstării utilizato-
rilor de servicii de sănătate mintală prin acces la
servicii efi ciente de sănătate mintală la nivel de
comunitate, mai aproape de casele lor. Strategia
de implementare include politici de sănătate și
dezvoltare a serviciilor, componente precum
comunicarea și serviciile mobile. În rezultat, con-
solidarea mecanismelor de guvernare are loc la
nivel de politici și formare a unui nou model de
îngrijiri comunitare de sănătate mintală, inspirat
din abordarea de Tratament comunitar asertiv fl e-
xibil (FACT). Reforma include programe de instru-
ire destinate profesioniștilor, bazate pe modelul
de formare a formatorilor, pentru a asigura dis-
ponibilitatea la nivel local.
Catedra de psihiatrie, narcologie și psihologie
medicală a Universităţii de Stat de Medicină și
Farmacie Nicolae Testemiţanu și Comisia de spe-
cialitate a Ministerului Sănătăţii în domeniul
psihiatriei vor asigura:
- actualizarea programului în domeniul psi-
hiatriei pentru medicii psihiatri, medicii de
familie și medicii de urgenţă, conform ulti-
melor tendinţe de reformare a sistemului de
sănătate mintală;
_CSP_decembrie_2016.indd 31_CSP_decembrie_2016.indd 31 31.01.2017 9:32:2631.01.2017 9:32:26
CRONICA32
- instruirea continuă a medicilor psihiatri, me-
dicilor de familie și medicilor de urgenţă în
domeniul prestării serviciilor persoanelor cu
probleme de sănătate mintală, conform pro-
gramului curricular de specializare primară și
formare continuă revizuit;
- elaborarea și aprobarea programului curri-
cular de specializare primară în domeniul
psihologiei medicale pentru specialiștii psi-
hologi din cadrul instituţiilor medico-sanita-
re, încadrate în acordarea asistenţei de sănă-
tate mintală, în vederea prestării serviciilor
psihologice persoanelor cu probleme de să-
nătate mintală;
- organizarea instruirii specialiștilor psihologi
din instituţiile medico-sanitare încadrate
în acordarea asistenţei de sănătate mintală
conform programului curricular aprobat;
- elaborarea protocoalelor clinice naţionale în
domeniul sănătăţii mintale pentru profesi-
oniștii din domeniu, asistenţa medicală pri-
mară și urgentă;
- revizuirea programului de pregătire a me-
dicilor rezidenţi în vederea acordării unei
perioade mai mari pentru stagiu practic în
psihiatrie comunitară (cel puţin 6 luni), cu
deplasare în CCSM din teritorii.
În ultimii ani, a fost schimba-
tă paradigma de abordare a
pacienţilor cu probleme de
sănătate mintală, în contex-
tul recomandărilor Orga-
nizaţiei Mondiale a Sănătăţii
(OMS) și prevederilor Con-
venţiei ONU pentru protecţia
drepturilor persoanelor cu
dizabilităţi. În acest sens, în
37 de raioane au fost create
CCSM, au fost instituite pa-
turi de profil psihiatric în ca-
drul IMSP Spitalele raionale
Edineţ și Ungheni.
Dezvoltarea reţelei de CCSM
a contribuit la reducerea fl uxului de pacienţi
către spitalele de psihiatrie și creșterea numă-
rului de adresări către serviciile comunitare.
Astfel, între anii 2012 și 2015 numărul persoa-
nelor tratate în staţionar a scăzut de la 21116
la 17569.
În contextul remanierilor efectuate în sistemul
de sănătate, a fost optimizat numărul de paturi
în spitalele de psihiatrie – de la 2080 în 2012 la
1635 – în 2015.
În ultimii doi ani, cca 400 de specialiști din CCSM
și spitalele de psihiatrie au benefi ciat de instruiri
în cadrul Proiectului Reforma serviciilor de sănă-
tate mintală, susţinut fi nanciar de Agenţia Elveţi-
ană de Cooperare și Dezvoltare. În luna septem-
brie 2016 a demarat instruirea în domeniul sănă-
tăţii mintale comunitare a medicilor de familie și
asistenţilor medicali de familie/asistenţi medicali
comunitari.
Totodată, în urma rezultatelor evaluărilor efec-
tuate s-a constatat că paturile specializate din
cadrul spitalelor generale nu au fost dezvoltate
și modernizate; persistă insufi cienţa profesio-
niștilor și a cunoștinţelor referitoare la psihiatria
comunitară, fapt ce se răsfrânge negativ asupra
calităţii serviciilor de sănătate mintală acordate
populaţiei.
CCSM sunt asigurate insufi cient cu medici psihi-
atri, asistenţi sociali, psihologi. În majoritatea ra-
ioanelor aceștia activează prin cumul, având loc
de muncă de bază în alte subdiviziuni. În două
teritorii medicul psihiatru lipsește în general
(Fălești, Leova). Este insufi cientă asigurarea cu
nurse psihiatrice, asistenţi medicali comunitari
în localităţile rurale, care ar putea preveni acuti-
zările sau chiar ar putea interveni în depistarea
precoce a unor tulburări psihice.
_CSP_decembrie_2016.indd 32_CSP_decembrie_2016.indd 32 31.01.2017 9:32:2731.01.2017 9:32:27
CRONICA33
Deși specialiștii au benefi ciat de instruiri, nu s-a
schimbat pe deplin abordarea în problemele de
sănătate mintală, cu schimbarea orientării de la
spital spre soluţionarea problemelor la nivel de
comunitate. În majoritatea raioanelor, persistă
activităţile consultative și mai puţine sunt acti-
vităţile bazate pe reabilitare psiho-socială și in-
tegrare în comunitate. Activităţile specialiștilor
din CCSM, asistenţa medicală primară, asistenţa
socială sunt dispersate, nu este implementată
abordarea multidisciplinară a pacientului cu
probleme de sănătate mintală.
Activitatea CCSM este perturbată de activităţi
suplimentare. În lipsa specialiștilor cu pregătire
în domeniul psihologiei, povara activităţii aces-
tora e pusă pe umerii medicilor psihiatri.
Totodată, CCSM, în majoritatea cazurilor, nu
dispun de spaţiile și condiţiile necesare de ac-
tivitate. Nu este organizată activitatea CCSM în
Fălești, Ștefan Vodă și Leova. O problemă ma-
joră reprezintă organizarea activităţii Centrului
Naţional de Sănătate Mintală (CNSM), amplasa-
rea căruia creează impedimente pentru presta-
rea serviciilor de sănătate mintală comunitară la
nivel naţional. Identifi carea și soluţionarea pro-
blemelor ce ţin de activitatea CNSM, care includ
organizarea, dezvoltarea și monitorizarea ser-
viciilor de sănătate mintală din Republica Mol-
dova, este una din sarcinile de bază în reforma
sistemului de îngrijiri în sănătatea mintală din
republică.
Implicarea asistenţei medicale primare în pro-
cesul de depistare precoce (depresie, autism
etc.), conduita, tratamentul medicamentos și
evidenţa maladiilor de sănătate mintală este
încă insufi cientă.
Există defi cienţe majore în colectarea indica-
torilor de sănătate mintală, aceștia nu refl ectă
tendinţele înregistrate la nivel global. Indica-
torii colectaţi în prezent nu refl ectă activitatea
CCSM. Lipsesc indicatorii referitori la resursele
și structura serviciilor prestatoare de îngrijiri
de sănătate mintală, o listă de indicatori pen-
tru măsurarea calităţii și performanţei servi-
ciilor de sănătate mintală prestate la nivel de
asistenţă medicală primară, CCSM, secţii spita-
licești din spitalele raionale și spitalele de psi-
hiatrie.
Serviciile medicale și sociale sunt separate, lip-sește abordarea integrată a problemei de sănă-tate mintală, ceea ce favorizează discontinuita-tea în cadrul procesului de reabilitare psiho-so-cială și incluziune socio-profesională.
Pentru rezolvarea acestor chestiuni, Ministe-rul Sănătăţii, USMF N. Testemiţanu, Comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii în domeniul psihiatriei, experţii naţionali și internaţionali, responsabili de implementarea Proiectului Re-forma serviciilor de sănătate mintală din Republi-ca Moldova, vor defi nitiva proiectul Programului naţional privind sănătatea mintală pentru anii 2017-2021, cu remiterea pentru examinare și avi-zare autorităţilor interesate. Scopul programului este promovarea bunăstării mintale a populaţiei, prevenirea tulburărilor mintale, oferirea opor-tunităţilor egale la servicii accesibile de calitate, protecţia drepturilor persoanelor cu probleme de sănătate mintală și a familiilor acestora și in-stituirea unui sistem de servicii comunitare de sănătate mintală în toate localităţile, ajustate la standardele internaţionale și europene pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală.
În urma implementării acestui program, persoa-nele cu probleme de sănătate mintală vor avea acces echitabil la servicii comunitare funcţionale și viabile (asistenţă primară, îngrijire comunitară, servicii spitalicești acute de sănătate mintală în spitalele raionale), în conformitate cu necesităţi-le lor. Se vor organiza condiţiile necesare pentru activitatea CCSM în corespundere cu atribuţiile și funcţiile de bază, stabilite prin Regulamentul-cadru al CCSM și Standardele minime de calitate, aprobate prin HG nr. 55 din 30 ianuarie 2012 Cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru al Cen-trului comunitar de sănătate mintală și a Standar-delor de calitate cu modifi cările și completările ulterioare (HG nr. 1203 din 31.10.2016).
În vederea realizării Planului de acţiuni al Pro-iectului Suport pentru reforma serviciilor de să-nătate mintală din Moldova, cât și angajamentu-lui luat de Ministerul Sănătăţii, echipa interna-ţională de experţi a examinat proiectul în curs de elaborare a Codului Sănătăţii al Republicii Moldova, venind cu un șir de sugestii la Titlul V Asistenţa medicală psihiatrică pentru conforma-
rea la prevederile legislaţiei europene, inclusiv
la instrumentele internaţionale cu referire la
drepturile omului.
_CSP_decembrie_2016.indd 33_CSP_decembrie_2016.indd 33 31.01.2017 9:32:2831.01.2017 9:32:28
CRONICA34
ERGONOMIA - O DIRECŢIE ȘTIINŢIFICO-PRACTICĂ ÎN SĂNĂTATEA OCUPAŢIONALĂ
Alina FERDOHLEB, dr. șt. med., șef Laborator știinţifi c Sănătatea ocupaţională, CNSP
Implementarea în ultimele decenii a tehnici-
lor, tehnologiilor și echipamentelor noi a dus
la dezvoltarea ergonomiei – o știinţă care stu-
diază interacţiunile dintre oameni și elemen-
tele unui sistem ocupaţional, dar și riscurile
presupuse de practicarea profesiei în scopul
optimizării stării de bine a oamenilor în timpul
muncii, precum și perfecţionării în ansamblu a
sistemului angajat – loc de muncă.
Încă din cele mai vechi timpuri preocupări-
le legate de sănătatea umană aveau tendinţa
efi cientizării muncii și analizei caracteristicilor
acesteia. Printre notorietăţile care au avut preo-
cupări legate de igiena ocupaţională, medicina
ocupaţională, sănătatea ocupaţională și ergono-
mie se numără: Hipocrate, cel mai vestit medic
al Greciei antice și părintele medicinei, Nicandru
din Colofon, renumit farmacolog din Grecia an-
tică, Leonardo da Vinci, Giovanni Alfonso Borelli,
Bernardino Ramazzini, Frederick Winslow Taylor,
Frank și Lillian Gilberth, Alphonse Chapanis.
Ergonomia, ca știinţă, are două direcţii de dez-
voltare: anglo-americană și franceză. Direcţia
anglo-americană este orientată spre studiul
procesului de muncă în scopul ameliorării sale,
în timp ce școala franco-belgiană pune accent
pe fi ziologie și psihologie.
Profesorul Clayton M. Christensen de la Școala
de Business din Harvard a evidenţiat următoa-
rele etape evolutive ale ergonomiei industriale:
1. Etapa mașinilor de lucru (1750-1870), carac-
terizată printr-o seamă de invenţii și modifi -
cări în procesele tehnologice de lucru.
2. Revoluţia de forţă (1870-1945), însoţită de
dezvoltarea transportului, comunicaţiilor și
agriculturii.
3. Etapa „mașinilor intelectuale” (1945 și până
în prezent), menită să susţină, să ameliore-
ze și să extindă capacitatea mintală a omu-
lui, spre deosebire de primele etape, în care
munca fi zică era mai solicitată.
Caracterizând ergonomia, profesorul englez
Brian Shackel (Universitatea Loughborough
din Marea Britanie) a ţinut seamă de specifi cul
fi ecărui deceniu al anilor 1950-2000 și începutul
sec. XXI (vezi fi gura).
Anii ’50 Anii ’60 Anii ’70 Anii ’80 Anii ’90 Începutul sec. XXI
Deceniul ergonomiei militare
Deceniul ergo-nomiei indus-triale
Deceniul ergo-nomiei consu-matorilor
Deceniul tele-comunicaţiilor
Deceniul ergo-nomiei cogniti-ve și organiza-ţionale
Deceniul ergono-miei comunicării globale și ergo-nomiei ecologice
_CSP_decembrie_2016.indd 34_CSP_decembrie_2016.indd 34 31.01.2017 9:32:2831.01.2017 9:32:28
CRONICA35
Prima Societate de Ergonomie a fost fondată în Marea Britanie în 1949. Datorită activităţii vaste în domeniul abordat, a apărut necesitatea im-plementării ergonomiei la nivel mondial. Astfel, în orașul Leiden (Olanda), în anul 1957 a fost fondată Asociaţia Internaţională de Ergono-mie (AIE). Statutul AIE a fost aprobat la primul Congres de ergonomie, care a avut loc în orașul Stockholm (Suedia) în anul 1961, la el partici-pând 255 de delegaţi.
Factorii principali, ce au determinat apariţia și dezvoltarea ergonomiei ca știinţă a muncii, de-fi niţi la Simpozionul de la Praga din anul 1967, au fost următorii:Progresul tehnico-știinţifi c a
determinat schimbări funda-mentale în conţinutul mun-cii, ceea ce impune adapta-rea tehnicii la om și a omului la tehnică;
Evoluţia concepţiei omului despre muncă: cresc exigen-ţele privind calitatea vieţii și confortul la locul de muncă;
Evoluţia știinţelor tehnice, umane, economice și socia-le, care au putut furniza cu-noștinţe cu privire la studiul activităţii omului în proce-sul muncii;
Evoluţia concepţiei omu-lui despre muncă, mentalitatea evolutivă a acestuia;
Apariţia discrepanţei dintre nivelul tehnic și posibilităţile organismului uman.
În prezent AIE își desfășoară activitatea în ora-
șul Zürich (Elveţia) și întrunește peste 1300 de
membri din diferite
ţări ale lumii, dar Re-
publica Moldova încă
nu a devenit parte a
acestei organizaţii.
Ergonomia spaţiilor
de lucru sau elemen-
tele mediului fi zic de
lucru, care pot afecta
munca angajaţilor,
sunt următoarele: ni-
velul de zgomot; cali-
tatea aerului (fumatul
în spaţiul de lucru
înseamnă poluare și nu e legal); luminozitatea;
suprafaţa de lucru, repartizată fi ecărui angajat
în parte; ergonomia spaţiului de lucru (a scau-
nelor, birourilor, posturilor de lucru. Angajaţii
petrec în medie 8 ore la locul de muncă și este
recomandabil ca poziţia corpului să fi e una fi -
ziologică, naturală); coloritul spaţiului de lucru;
temperatura; delimitarea optimă a spaţiului de
lucru de cel de masă sau de relaxare (este indi-
cat ca angajaţii să nu ia masa acolo unde lucrea-
ză); delimitarea optimă a spaţiului de lucru de
cel destinat igienei angajaţilor; existenţa unor
spaţii destinate discuţiilor particulare; umaniza-
rea spaţiului de lucru (permite ca angajaţii să-și
aducă plantele de cameră preferate, fotografi i
sau orice altceva ce le face plăcere și nu deran-
jează privirea sau starea mintală); igiena cores-
punzătoare a spaţiului de lucru și, nu în ultimul
rând, siguranţa lui.
_CSP_decembrie_2016.indd 35_CSP_decembrie_2016.indd 35 31.01.2017 9:32:2831.01.2017 9:32:28
CRONICA36
RESPECTAŢI ETICHETA SĂNĂTĂŢII ÎN TRANSPORTUL PUBLIC
Elena GURGHIȘ, laborant în medicină, Laboratorul știinţifi c Sănătatea ocupaţională, CNSP
În zilele noastre, tot mai mulţi oameni optează pentru deplasarea cu transportul public. Dar pentru ca deplasarea să fi e confortabilă pentru călători, inclusiv pentru dumneavoastră, trebu-ie respectate câteva reguli. Așadar, nu blocaţi ușile cât timp sunteţi în transportul public, aceasta poate duce la formarea unui blocaj, întrerupând fl uxul pasagerilor care ies și intră. Dacă vă afl aţi într-un mijloc de transport public și s-a întâmplat să staţi în ușă, trebuie să cobo-râţi, pentru a lasă pasagerii care au nevoie să iasă, iar după aceasta să urcaţi înapoi. Nu for-maţi obstacole în mecanismul de deschide-re/închidere a ușilor, ca ele să funcţioneze cum trebuie și să asigure securitatea și siguranţa pe parcursul călătoriei. Aveţi grijă de igiena per-sonală. Utilizaţi deodorantul, dar nu exageraţi, ca mirosul puternic în spaţii restrânse să nu pro-voace probleme astmaticilor sau celor alergici.
Fiţi atent la cum vorbiţi, reţineţi-vă de la conver-saţii pe tonuri înalte, vorbiţi încet și moale. Aceas-ta se referă nu numai la discuţiile cu prietenii sau cu alţi pasageri din mijlocul de transport, dar și la conversaţiile pe voce tare la telefon. Dacă este posibil, ţineţi telefonul la modul silenţios. Fiţi res-
pectuos faţă de ceilalţi pasageri, nu vorbiţi necen-zurat, nu spuneţi cuvinte jignitoare. Interacţiunile sociale cu vecinii de alături sunt normale, însă ţineţi minte că ei nu sunt cei mai buni prieteni ai dumneavoastră. Nu aduceţi la bord bagaje mari, care ocupă multe locuri sau un spaţiu mare; în salon acestea nu sunt binevenite, deoarece blochează fl uxul de pasageri și reprezintă o sursă de posibile leziuni. Ţineţi minte: autobuzul, trolei-buzul sau microbuzul nu este camion. Cele spuse se referă și la animalele de companie: prezenţa lor în salon e permisă atâta timp cât sunt mici și cât sunt transportate în cuști speciale închise. Nu consumaţi în timpul călătoriei băuturi și mân-care. Fiţi respectuos faţă de ceilalţi pasageri: nu consumaţi alimente puternic mirositoare în spa-ţiul limitat al mijlocului de transport, s-ar putea să murdăriţi cu ele scaunele sau hainele pasagerilor. Mai mult, mâinile murdare și alimentele păstrate în condiţii nepotrivite sunt factori declanșatori ai bolilor diareice acute.
Acoperiţi-vă gura cu batista când tușiţi sau strănutaţi, faceţi acest lucru cât mai departe de lume. Dacă nu aveţi la îndemână o batistă, este bine să strănutaţi/tușiţi în încheietura cotu-lui. Totuși, în asemenea cazuri cel mai bine ar fi să evitaţi călătoriile, pentru a nu contamina alte spaţii sau persoane.
Volumul muzicii trebuie să fi e la un nivel ad-misibil: dacă ascultaţi muzică în căști, menţineţi nivelul ei așa, încât să nu deranjaţi pe cei din jur, în plus, urechea vă va mulţumi pentru respectul faţă de ea. Boxele portative sau alte dispozitive de acest gen nu sunt acceptabile.
Cedaţi locul persoanelor cu minori, femeilor în-sărcinate, persoanelor în etate sau cu dizabilităţi.
_CSP_decembrie_2016.indd 36_CSP_decembrie_2016.indd 36 31.01.2017 9:32:2931.01.2017 9:32:29
CRONICA37
Ţineţi-vă de bare sau suporturi în timpul călăto-riei și staţi paralel direcţiei de circulaţie, aceasta va preveni posibilele traume personale sau ale celor din jur. Nu faceţi murdărie. Orice urcă cu dvs. în transport, totul trebuie să coboare cu dvs., gunoiul trebuie aruncat la urnă și nu în transportul public, în
caz contrar, mijlocul de transport se va transforma într-o bombă biologică pe roţi. Nu fumaţi în staţi-ile de transport public, cu atât mai mult, nemijlocit în ele. Nu deschideţi ușile în timpul circulaţiei, pentru că astfel puneţi în pericol viaţa pasagerilor, nu doar pe a dumneavoastră.
SFATURI SĂNĂTOASESFATURI SĂNĂTOASE
EVITĂM PERICOLELE IERNII
Pe lângă temperaturile scăzute și disconfortul pe care-l provoacă sosirea iernii, zăpada și poleiul agravează riscul accidentărilor. Mersul pe jos, acti-vităţile și ocupaţiile obișnuite pentru alte sezoane ale anului devin iminente provocări, producând le-ziuni prin hipotermie sau traumatisme prin cădere.
Din aceste considerente, atunci când mergeţi pe jos, se recomandă să fi ţi atenţi la maximum, pentru a evita alunecarea, căderea și chiar răni-rea. Dacă se întâmplă să ieșiţi din spaţii încălzi-te, aveţi grijă să vă echipaţi cu haine de sezon.
Este foarte important să cunoașteţi principale-le riscuri la care vă expuneţi iarna, dar nu mai puţin important este să știţi cum să preveniţi consecinţele nefaste în cazul în care, din întâm-plare, aţi devenit victima ei.
Specialiștii explică hipotermia (scăderea sub nor-mal a temperaturii corpului – n.a.) prin faptul că atunci când organismul trece dintr-un mediu cu temperatură ridicată la un mediu cu temperatu-ră scăzută (sub zero grade), mecanismele lui de autoapărare declanșează contractarea repetată a mușchilor, determinând apariţia tremuratu-lui sau a contracţiei musculare permanente - a stării de hipertonie sau încordare, ce se resimte prin dureri de o intensitate foarte mare la nive-lul mușchilor. Pentru a menţine o bună stare de sănătate, trebuie să evitaţi obligatoriu situaţiile de suprasolicitare a organismului, precum cea descrisă, purtând haine și încălţăminte de sezon.
Totuși, în cazul în care nu aţi reușit să evitaţi ac-ţiunea frigului și suportaţi consecinţele acestu-ia prin hipotermie, binevenite și efi ciente vor fi măsurile de recuperare medicală. Metodele sunt diverse, însă mai frecvent utilizate sunt cele în-dreptate spre scăderea tonusului mușchilor afectaţi: stretching activ global, terapie manuală, masaj, termoterapie, electroterapie, laserterapie, ultrasunet, kinesiotaping. Dacă afecţiunea este
ușoară, unele din ele pot fi iniţiate sau continu-ate la domiciliu.
Alte afecţiuni, suportate iarna, sunt căzăturile pe gheaţă sau pe zăpadă, care sfârșesc cu traume la nivelul ţesutului și cu fracturarea anumitor zone ale corpului - umăr, șold etc. Pentru a primi îngrijiri optime, în astfel de cazuri se recomandă să apelaţi la serviciul de urgenţă: medicul va stabili corect di-agnosticul și va acorda îngrijirile necesare.
Este important de reţinut. În urma unor trau-me puteţi obţine leziuni, care să nu se manifeste prin simptome specifi ce pentru acel moment, cu timpul însă ele pot cauza probleme grave de să-nătate, inclusiv irecuperabile. Astfel de leziune se consideră și cea a coccisului, produsă în urma că-zăturilor pe gheaţă, care după o perioadă de timp poate cauza dureri severe în zona lombosacrală.
Un alt aspect important pentru sănătate trebu-ie să-l cunoască mai ales persoanele care curăţă zăpada cu lopata. Ca proces biomecanic, cură-ţarea zăpezii cu lopata produce la nivelul co-loanei vertebrale lombare mișcări ce provoacă după un timp apariţia herniei discale. Este vor-ba despre fl exia-extensia cu rotaţie, care gene-rează torsiune la nivelul discului intervertebral.
Curăţarea zăpezii cu lopata este o activitate ce presupune mișcări bruște, însă odată ce mușchii nu sunt pregătiţi din punct de vedere termic pentru mișcare, iar ea se produce totuși, există riscul apariţiei spasmului muscular. Din aceste considerente, specialiștii recomandă să evitaţi mișcările bruște, iar înainte de a curăţi zăpada, încălziţi neapărat mușchii prin mișcări ușoare, care să antreneze mușchii braţelor și ai spatelui.
Atenţie! Mușchii îndeplinesc două funcţii im-portante: produc mișcarea și, prin activitatea lor, menţin temperatura corpului constantă.
Ion Nistor, secretar de redacţie, șef Serviciu de presă
și relaţii cu publicul
_CSP_decembrie_2016.indd 37_CSP_decembrie_2016.indd 37 31.01.2017 9:32:2931.01.2017 9:32:29
CRONICA38
Termenul BPOC se defi nește ca boală obstructivă cronică pulmonară. Cuvântul cronic înseamnă că boala nu poate să dispară, cuvântul obstrucţie înseamnă că boala duce la îngustarea căilor respiratorii, iar cuvântul plămâni accen-tuează că se afectează întreg sistemul respirator.
Boala obstructivă cronică pulmonară (BP OC) face parte din categoria bolilor frecvent întâlnite. Cercetările efectu-ate sub egida Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au stabilit următorii indici de răspândire a BPOC: 9,3/1000 între băr-baţi și 7,3/1000 între femei. De această boală suferă în spe-cial persoanele fumătoare, dar există și alte pricini. Riscul de îmbolnăvire la fumători este destul de ridicat. Un fapt nedorit e că această boală are tendinţă de progresare, iar tratamentul cere mari eforturi. Astfel, medicii din lumea întreagă vin cu ideea că boala e mai ușor de prevenit prin renunţarea la fumat.
Cauzele dezvoltării bronhopneumopatiei obstructive cronice sunt bine cunoscute. Se îmbolnăvesc de BPOC oamenii căile respiratorii ale cărora inhalează substanţe toxice. Cel mai periculos rămâne a fi totuși fumul de ţiga-ră. Produsele de ardere a tutunului, nimerind în plămâni în timpul fumatului, provoacă infl amaţie pe tot sistemul respirator. Aceasta contribuie la producerea unei cantităţi sporite de secret în bronhii, apariţia tusei, îngustarea căilor respiratorii, distrugerea ţesutului pulmonar. Ca urmare, se dereglează metabolismul gazos și apare un simptom chi-nuitor al bolii – dispneea (respiraţie îngreuiată). Pe lângă fumat, boala poate fi provocată de inhalarea frecventă a produselor toxice ale gazelor din industrie și a particulelor.
Primul simptom al bronhopneumopatiei este tusea, care se îmbină cu factorii de risc, de bază fi ind fumatul. De regulă, pacienţii ignoră semnele minore ale bolii și nu se adresează la medic. Următorul simptom, care apare după tuse, este dispneea. Viclenia bolii se ascunde în faptul că dispneea apare cu mult mai târziu decât tusea propriu-zi-să. La început ea se resimte doar în efort fi zic sporit, apoi moderat, în continuare - mai redus, ca mai târziu simpto-mul să se agraveze din ce în ce mai mult, iar pacientul să-l resimtă la orice mișcare și chiar în timpul luării mesei. Dat fi ind că tusea și eliminările de spută nu-l alarmează pe fu-mător, el nu califi că aceste simptome ca o manifestare a bolii, de aceea nu apelează la medic, timp în care procese-le de distrugere a plămânilor progresează.
Boala nu dispare de la sine, totuși evoluţia ei poate fi sto-pată, simptomele de manifestare a maladiei pot fi diminu-ate, iar calitatea vieţii poate fi îmbunătăţită, totul depinde de tratamentul iniţiat la timp.
Prin urmare, odată cu apariţia tusei sau a dereglărilor de respiraţie e necesar de apelat la medic.
BPOC se depistează cu ajutorul unui test simplu, numit spi-rometrie, care nu produce disconfort. Reţineţi: infectarea prin BPOC nu e posibilă. De această boală suferă doar vârst-nicii, majoritatea fi ind fumători sau foști fumători. Poate cauza această boală atât fumatul activ, cât și fumatul pasiv.
Renunţarea la fumat este primul pas și obligatoriu pen-tru reușita tratamentului BPOC. Metoda de bază a trata-mentului medicamentos sunt bronhodilatatoarele, care trebuie administrate după o schemă indicată de medic – sub formă de inhalaţii, tablete, siropuri. Desigur, medicii nu pot trata defi nitiv această boală, în schimb pot reduce semnifi cativ simptomele ei. Prin urmare, dacă veţi urma corect recomandările medicului dumneavoastră: se va regla respiraţia și diminua dispneea;se va ameliora tusea;vă veţi simţi mai bine;se va îmbunătăţi calitatea vieţii.
Cercetările știinţifi ce efectuate în ultimul timp privind tra-tamentul și profi laxia bolii obstructive cronice pulmonare oferă pacienţilor speranţa că ea poate fi nu doar tratată, ci și prevenită.
BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ ȘI PREVENIREA EI
Ana MOSCOVCIUC, dr. șt. med., conf. cercet., IMSP IFP Chiril Draganiuc
_CSP_decembrie_2016.indd 38_CSP_decembrie_2016.indd 38 31.01.2017 9:32:2931.01.2017 9:32:29
CRONICA39
CAMPANII DE SENSIBILIZARE A RISCURILOR PENTRU SĂNĂTATEA FĂTULUI
Viorica PRISACARI,șef Secţie Promovarea sănătăţii, CNSP
Campania de sensibilizare a riscurilor con-sumului de alcool în perioada sarcinii, care s-a desfășurat la 9 septembrie 2016 cu ge-nericul Sunt prea mic ca să beau, este o iniţi-ativă globală, scopul ei constând în ridicarea nivelului de informare și responsabilizare a femeii gravide pentru sănătatea viitorului ei bebeluș prin evitarea consumului de alcool în timpul sarcinii și sporirea vigilenţei între-gii comunităţi privind prevenirea afecţiuni-lor copiilor, cauzate de expunerea prenatală la alcool – o problemă actuală pentru ţara noastră.
Începând cu anul 2014, sub egida European FASD Alliance (Alianţa Europeană privind Spectrul Tulburărilor Alcoolice Fetale), în multe ţări ale lumii s-a desfășurat Campania internaţională de informare și sensibilizare Sunt prea mic ca să beau. Lansarea campa-niei constă într-o acţiune continuă de mar-keting non-convenţională, realizată la nivel mondial, în ordinea fusului orar, timp de 24 de ore, care începe la 9 septembrie, ora 09:09 ora locală (cifra „9” este asociată cu 9 luni de sarcină).
Republica Moldova a aderat la Reţeaua Sunt prea mic ca să beau în anul 2015.
Mesajul principal al campaniei este unul foarte simplu și conţine două recomandări:
1. Dacă o femeie planifi că să devină gravidă, ea trebuie să abandoneze consumul de al-cool, inclusiv pe durata întregii sarcini.
2. Dacă o femeie de vârstă reproductivă, care consumă băuturi alcoolice, nu planifi că o graviditate, ea trebuie să utilizeze o metodă sigură de contracepţie.
Pentru femeile însărcinate chiar și cele mai mici cantităţi de alcool pot fi periculoase. Conform stu-diilor, cel mai înalt nivel de consum al băuturilor al-coolice este înregistrat printre persoanele de vârstă reproductivă – 20-44 de ani, iar pe parcursul ultimi-lor ani femeile constituie circa 15-17% din numărul bolnavilor de alcoolism înregistraţi, ponderea lor fi ind mult mai înaltă în unele regiuni rurale.
De ce gravidele consumă alcool? Există mai mulţi factori:
Femeile pot ignora faptul că sunt gravide;
Consumul de alcool poate fi o normă socială;
Femeile pot cunoaște alte femei care au consumat alcool în timpul sarcinii și care au copii aparent sănătoși;
Femeile nu sunt informate despre efectele consumului de alcool asupra sănătăţii;
Femeile consumă alcool pentru a face faţă unor situaţii difi cile de viaţă, cum ar fi să-
răcia, violenţa, izolarea, disperarea sau de-
presia.
_CSP_decembrie_2016.indd 39_CSP_decembrie_2016.indd 39 31.01.2017 9:32:3031.01.2017 9:32:30
CRONICA40
Ce este sindromul alcoolic fetal?Sindromul alcoolic fetal (SAF)
include afecţiuni înnăscute,
provocate de consumul alcoo-
lului de către mamă în timpul
sarcinii, care rămân la copil
pentru toată viaţa.
Spectrul tulburărilor alcoolice
fetale (STAF), pe lângă sindro-
mul alcoolic fetal, include și alte
afecţiuni, cum ar fi defi cienţele
de vorbire, de vedere sau mal-
formaţiile renale și cardiace,
dereglările de comportament,
care împiedică copilul să aibă
parte de o viaţă normală.
Consumul de alcool în timpul sarcinii are con-
secinţe grave, afectând creșterea și dezvoltarea
oaselor fetale, organelor interne și în special a
creierului.
Copiii expuși la consumul de alcool în timpul
sarcinii au probleme de învăţare, concentrare, se
confruntă cu lipsa de coordonare, au comporta-
ment impulsiv, defi cienţe de vorbire și de auz.
Odată cu vârsta, copiii afectaţi de alcool pot
dezvolta probleme de sănătate mintală, cum ar
fi depresia, sunt în imposibilitatea de a trăi in-
dependent, au difi cultăţi la școală, cu angajarea
în câmpul muncii, probleme cu legea, compor-
tament sexual inadecvat, abuzează de droguri
sau alcool.
Efectele dăunătoare ale alcoolului asupra fă-
tului și dezvoltării ulterioare a copilului erau
cunoscute oamenilor din cele mai îndepărtate
timpuri. Ca urmare, mai multe popoare și-au
creat și promovat de-a lungul secolelor tradiţii
orientate spre prevenirea acestui viciu. Istoricii
au stabilit că încă în Roma antică și India antică
femeilor tinere nu li se permitea să consume bă-
uturi alcoolice.
Primele comunicări știinţifi ce despre SAF sunt
datate cu anii ’70 ai secolului trecut. Deși cu
expunerea prenatală la alcool și consecinţele
ei se confruntă toate regiunile lu-
mii, această problemă nu e studiată
sufi cient la nivel mondial. Conform
rezultatelor cercetărilor știinţifi ce,
incidenţa SAF în lume constituie 1,9
la 1000 nou-născuţi vii și diferă de
la o ţară sau regiune la alta. Astfel, în
Suedia acest indicator este estimat la
0,3-0,4 cazuri la 1000 nou-născuţi vii,
în SUA – 1, în Italia – 2-4, în Rusia – 3-4,
în Franţa – 5.
Incidenţa SAF corelează cu statutul
socio-economic al femeilor. Studii-
le efectuate în SUA au demonstrat
că în grupul de populaţie cu stare
socio-economică precară incidenţa
SAF este mai mare. De exemplu, la
_CSP_decembrie_2016.indd 40_CSP_decembrie_2016.indd 40 31.01.2017 9:32:3131.01.2017 9:32:31
CRONICA41
populaţia băștinașă americană ea
constituie 29,9 la 1000 nou-născuţi,
la rasa neagră – 6,0, comparativ cu
rasa albă – 0,9.
Factorii care infl uenţează dezvolta-
rea SAF includ: momentul gestaţiei,
tipul expunerii, cantitatea și ritmul
consumului matern de alcool, starea
de nutriţie și sănătate a gravidei, fon-
dul genetic matern și fetal, consumul
drogurilor etc.
Toate persoanele cu SAF au dizabi-
lităţi cognitive, sociale și comporta-
mentale pe tot parcursul vieţii.
Leziunile provocate de expunerea la alcool sunt
ireversibile, de aceea niciun tratament nu poate
preveni efectele nedorite asupra copilului.
Tratamentul și îngrijirea copiilor cu SAF sunt
destul de difi cile și necesită răbdare. Nou-
născuţii, sugarii și copiii mici necesită suport
special pentru o dezvoltare fi zică și psihică
normală. Copiii mai mari au nevoie de terapie
ocupaţională, educaţională, tratament logo-
pedic; școlarii – de suport educaţional pentru
corectarea tulburărilor cognitive, terapie com-
portamentală. Sindromul nu poate fi vindecat
și se manifestă pe toată durata vieţii pacien-
tului.
Pronosticul este rezervat, majoritatea pacienţi-
lor având probleme de sănătate mintală (95%);
la vârsta școlară acești pacienţi abuzează sau
devin dependenţi de alcool, droguri, au eșec
școlar, tulburări de comportament cu delin-
cvenţă (60%); prezintă comportament sexual
inadecvat (52%), iar spre vârsta adultă sunt in-
capabili de a trăi independent (82%) și au pro-
bleme cu găsirea sau menţinerea unui loc de
muncă (70%).
Pentru a preveni sindromul alcoolic fetal, obli-
gatoriu trebuie evitat consumul de alcool în
timpul sarcinii. Studiile realizate până acum de-
notă că nu există o cantitate de alcool care să fi e
absolut sigură.
Important de reţinut!Dacă o femeie gravidă refuză consumul de alcool
în perioada gravidităţii:
Va crea condiţii benefi ce pentru nașterea în
termen și dezvoltarea normală a creierului și
a altor organe ale copilului;
Va preveni îmbolnăvirea fătului, pentru că
orice cantitate de alcool prezintă pericol pe
durata sarcinii;
Fătul va fi în siguranţă chiar din primele zile
ale sarcinii.
_CSP_decembrie_2016.indd 41_CSP_decembrie_2016.indd 41 31.01.2017 9:32:3231.01.2017 9:32:32
CRONICA42
La 14 decembrie 2016, la Centrul Naţional de
Sănătate Publică (CNSP) și-a desfășurat lu-
crările Atelierul de lucru privind rezultatele
Studiului de evaluare a calităţii apei potabile,
sanitaţiei și practicilor de igienă în instituţiile
preșcolare din Republica Moldova. La lucrările
atelierului au participat reprezentanţi ai Parla-
mentului, Guvernului, partenerilor internaţio-
nali de dezvoltare ai Republicii Moldova, me-
dici-șefi și specialiști ai CSP teritoriale, repre-
zentanţi ai direcţiilor teritoriale de învăţământ,
tineret și sport.
Despre semnifi caţia studiului, despre proble-
mele evidenţiate în urma realizării acestuia și
despre importanţa soluţionării lor au vorbit
dl Ion Șalaru, director adjunct al CNSP, coordo-
nator al proiectului, dna Nune Mangasarean,
rezident coordonator al UNICEF, dna Danie-
la Demișcan, șef adjunct al Direcţiei Sănătate
Publică a Ministerului Sănătăţii, și dna Galina
Gavriliţă, consultant principal al Ministerului
Educaţiei.
Dl Vladimir Hotineanu, președintele Comisi-
ei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport și
mass-media a Parlamentului Republicii Moldo-
va, a menţionat importanţa
creării condiţiilor optime pen-
tru copii în instituţiile preșco-
lare și educării deprinderilor
de viaţă sănătoase de la o vâr-
stă fragedă.
Studiul realizat de CNSP și cen-
trele de sănătate publică teri-
toriale, în colaborare cu Minis-
terul Educaţiei, la comanda și
cu suportul UNICEF Moldova,
a evidenţiat că fi ecare a patra
grădiniţă din republică, pre-
ponderent din sectorul rural,
se alimentează cu apă pentru consum uman
din surse descentralizate, care sunt mai vul-
nerabile decât cele urbane la poluări chimice
AU FOST FĂCUTE PUBLICE REZULTATELE STUDIULUI DE EVALUARE A CALITĂŢII APEI POTABILE,
SANITAŢIEI ȘI PRACTICILOR DE IGIENĂ ÎN INSTITUŢIILE PREȘCOLARE
_CSP_decembrie_2016.indd 42_CSP_decembrie_2016.indd 42 31.01.2017 9:32:3231.01.2017 9:32:32
CRONICA43
sau contaminări microbiologice, prezentând
un risc sporit pentru sănătatea consumatori-
lor. În 30% din grădiniţe, de serviciile cărora
beneficiază 22,6% din copiii instituţionalizaţi,
consumul apei prezintă un risc pentru sănăta-
te. Fiecare al 8-lea copil din instituţiile preșco-
lare se expune riscului de îmbolnăvire după
consumarea apei neconforme la
conţinutul de nitraţi și fluor; fi-
ecare al 4-lea copil se expune la
concentraţii sporite de bor și fie-
care al 6-lea – la riscul contractării
unor boli diareice acute în urma
consumului de apă poluată cu
agenţi patogeni.
Peste 40 la sută din instituţiile pre-
școlare au WC-uri amplasate în curte,
care, în majoritatea cazurilor, nu sunt
conectate la reţelele de apeduct și
nu sunt dotate cu lavoare, ceea ce
periclitează respectarea igienei personale și men-
ţinerea într-o stare sanitaro-igienică satisfăcătoare
a acestora.
Studiul vine să atenţioneze că, în
pofi da acţiunilor întreprinse în ul-
timii ani, instituţiile preșcolare din
Republica Moldova încă nu asigură
accesul universal al copiilor la apă
potabilă sigură și la condiţii igie-
nice optime. La toate comparti-
mentele vizate în studiu, copiii din
grădiniţele rurale sunt cu mult mai
dezavantajaţi decât cei din institu-
ţiile urbane.
În cadrul studiului a fost evaluată
calitatea apei potabile din sistemele și sursele
utilizate de către instituţiile menţionate, starea
igienică a sistemelor de alimentare cu apă și de
sanitaţie, precum și nivelul de aplicare a practi-
cilor igienice de către copiii instituţionalizaţi în
grădiniţe.
Datele au fost colectate în toate cele 1457 de
instituţii preșcolare din ţară, de serviciile cărora
benefi ciază peste 146 mii de copii.
După editare, raportul fi nal al stu-
diului va fi remis spre examinare
și implementare entităţilor admi-
nistraţiei publice centrale și lo-
cale, responsabile de elaborarea
măsurilor de ameliorare a situaţi-
ei în perioada imediat următoare
și în perspectivă.
Ion Nistor, secretar de redacţie,
șef Serviciu de presă și relaţii cu publicul, CNSP
_CSP_decembrie_2016.indd 43_CSP_decembrie_2016.indd 43 31.01.2017 9:32:3331.01.2017 9:32:33
CRONICA44
Dacă doriţi să primiţi revista „Cronica Sănătăţii Publice”,
ne puteţi scrie pe adresa de e-mail: iurie_pinzaru@cnsp.md • sainistor@cnsp.md
sau contacta la tel.: (0 22) 574700
Revista poate fi accesată pe pagina web: www.cnsp.md
Puteți adresa întrebări Serviciului de Supraveghere de Stata Sănătății Publice la următorul e-mail: iurie_pinzaru@cnsp.md
Răspunsurile la întrebările D-voastră vor fi publicate în numerele următoare.
Puteți adresa întrebări Serviciului de Supraveghere de Stata Sănătății Publice la următorul e-mail: iurie_pinzaru@cnsp.md
Răspunsurile la întrebările D-voastră vor fi publicate în numerele următoare.
- Recent, am afl at că membrii unei familii s-au
îmbolnăvit după ce au consumat conserve de
casă. Conservăm și noi pentru iarnă legume și
fructe, pe care le consumăm sistematic, dar ca-
zul menţionat ne-a pus pe gânduri. Vă rugăm
să ne explicaţi cum am putea evita otrăvirile?
Angela ALBU, Vulcănești
Violeta TĂRÎŢĂ, inginer tehnolog coordo-nator, Secţia Sănătatea alimentelor, CNSP:
- Legumele și fructele sunt bogate în vitami-
ne și minerale, atât de necesare organismu-
lui în perioada rece a anului. Întrucât este
difi cil a păstra vreme îndelungată legumele
și fructele ușor alterabile, din cele mai vechi
timpuri gospodinele le conservă pentru iarnă
în condiţii casnice. Tradiţional, sunt folosite
mai multe metode de procesare și pregătire a
conservelor de casă: sărare, murare, marinare,
adaos de sare de lămâie ori acid citric; conser-
vare cu zahăr, congelare.
Prin metodele de conservare menţionate, legu-
mele își vor păstra cea mai mare parte a nutri-
mentelor, însă unele din ele, cum ar fi vinetele,
bostăneii, păstăile, porumbul, morcovul, cono-
pida sau amestecul din ele în stare proaspătă,
au un conţinut scăzut de acizi. Prelucrate în
condiţii casnice, ele prezintă un pericol pentru
sănătate, iar de multe ori, și pentru viaţă. Con-
diţiile de preparare a conservelor în condiţii
casnice nu asigură temperatura necesară de
sterilizare (115-1200C), lucrul acesta fi ind po-
sibil numai în condiţii industriale. În cele cas-
nice procesul de sterilizare poate să atingă
o temperatură de maxim 1000C, ceea ce nu
asigură distrugerea bacteriilor de suprafaţă,
cum este, de exemplu, bacteria botulinică. Ni-
merind în borcanul închis ermetic, în condiţii
anaerobe, ea poate prolifera dezvoltarea toxi-
nei botulinice, care duce la intoxicaţii grave și
chiar la deces.
Pentru a evita aceste situaţii, la conservarea
legumelor pentru iarnă se adaugă acid acetic
sau citric, zahăr, unele gospodine recurg la
congelare.
Atenţie! Pentru a evita otrăvirile, nu consu-
maţi produse din borcane bombate, din cele
care au un miros suspect sau din cele la des-
chiderea cărora nu se aude o pocnitură.
Evitaţi să conservaţi pește, carne, ciuperci în
borcane închise ermetic. Dacă totuși aţi pre-
parat astfel de conserve, consumaţi-le numai
după ce aţi prelucrat termic conţinutul lor.
_CSP_decembrie_2016.indd 44_CSP_decembrie_2016.indd 44 31.01.2017 9:32:3431.01.2017 9:32:34
top related