deșeuri
Post on 01-Jun-2018
232 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
8/9/2019 Deeuri
1/57
Deseuri municipale. Legislatie nationala. Clasificare. Compoziie.
Caracteristici.
Introducere. LegislatieResurse: minerale, petrol, gaze natural, lemn, apa, sol.
Mediu:
mari, oceane, depozite de deseuri, sol; aer (CO2), depozite de deseuri modificare proprietati - poluare
Legislatie specifica ANPM
http:!!!.anpm.rocontent.asp"#id$%& 'irectia cadru a deseurilor (2*+*C) http:eur-le".europa.eue"ri/ere"ri/er.do#
uri$O0::2*:1%2:1:1:ro:'3 'irectia depozitarii deserurilor %+++1%O4 5*2priind regimul de6eurilor 7(urmeaza sa fie modificat).898 9r. 8 /M93C8e de urgen>?898 9r. @ C8A4OR de de6euri898 9r. C C8A4OR /8 AR 49RC de de6euri periculoase898 9r. ' CO9/AA9
-
8/9/2019 Deeuri
2/57
D deeuri asimilabile cu deeuri menajere- de6euri proenite din industrie, din comer>,
din sectorul puElic sau administrati, care prezint? compozi>ie 6i propriet?>i similare cu de6eurile
menaFere 6i care sunt colectate, transportate, prelucrate 6i depozitate =mpreun? cu acestea;
D deeuri periculoase- de6eurile men>ionate la art. %*% alin. (%), care se =ncadreaz? la
categoriile sau tipurile generice de de6euri periculoase, prezentate =n ane"a nr. C, 6i
constituen>ii acestor de6euri, prezenta>i =n ane"a nr. ', constituen>i care fac ca aceste de6euri s?
fie periculoase atunci cBnd au una sau mai multe dintre propriet?>ile descrise =n ane"a nr. ;
D eliminare- orice opera>iune pre?zut? =n ane"a nr. 8;
D gestionare - colectarea, transportul, alorificarea 6i eliminarea de6eurilor, inclusi
supraegherea zonelor de depozitare dup? =nchiderea acestora;
D operator- orice persoan? fizic? sau Furidic? =nestit? cu atriEu>ii 6i responsaEilit?>i =n
actiit?>i autorizate =n domeniul gestiunii de6eurilor;D productor- orice persoan? fizic?, persoan? fizic? autorizat? s? desf?6oare actiit?>i
independente sau persoan? Furidic? din a c?rei actiitate rezult? de6euri (produc?tor ini>ial) 6isau
care a efectuat opera>iuni de pretratare, de amestecare sau alte opera>iuni care genereaz?
schimEarea naturii ori a compozi>iei acestor de6euri;
D reutilizare- orice opera>iune prin care amEalaFul care a fost conceput 6i proiectat pentru
a realiza =n cadrul ciclului s?u de ia>? un num?r minim de parcursuri sau rota>ii este reumplut
sau reutilizat pentru acela6i scop pentru care a fost conceput;D reciclare- opera>iunea de reprelucrare =ntr-un proces de produc>ie a de6eurilor pentru
scopul original sau pentru alte scopuri;
D tratare- totalitatea proceselor fizice, chimice 6i Eiologice care schimE? caracteristicile
de6eurilor, =n scopul reducerii olumului 6i caracterului periculos al acestora, facilitBnd
manipularea sau alorificarea lor;
D valorificare- orice opera>iune men>ionat? =n ane"a nr. @;
Anexa nr IB
Categorii de deeuri
%. reziduuri de produc>ie sau de consum nespecificate la pozi>iile urm?toare;
2. produse =n afara specifica>iilor tehnice;
1. produse cu termenul de alaEilitate e"pirat;
2
-
8/9/2019 Deeuri
3/57
G. materiale =mpr?6tiate sau distruse =ntr-un accident, inclusi orice material, echipament
etc., contaminat =n urma accidentului;
&. materiale proenite de la construc>ii, demol?ri, amenaF?ri =n spa>ii construite etc.;
H. materiale contaminate sau impurificate =n urma unei ac>iuni oluntare (de e"emplu:
reziduuri de la opera>iunile de cur?>are, materiale de amEalare, containere etc.);
5. oEiecte consumaEile 6i p?r>i ale acestora (de e"emplu: Eaterii consumate, catalizatori
epuiza>i etc.);
*. suEstan>e deenite improprii utiliz?rii (de e"emplu: acizi contamina>i, solen>i
contamina>i, amestec de s?ruri epuizate etc.);
+. reziduuri de la procesele industriale (de e"emplu: zguri, Elazuri etc.);
%. reziduuri de la procesele de comEatere a polu?rii (n?moluri de scruEer, pulEeri din
filtrele de despr?fuire, filtre uzate etc.);%%. reziduuri de faErica>iefinisare (de e"emplu: a6chii de la strunFire sau frezare etc.);
%2. reziduuri de la e"trac>ia 6i prelucrarea materiilor prime (de e"emplu: reziduurile de la
e"ploat?rile miniere sau petroliere etc.);
%1. materiale contaminate (de e"emplu: uleiuri contaminate cu C@ etc.);
%G. toate materialele, suEstan>ele sau produsele a c?ror utilizare este interzis? de lege;
%&. produse pe care de>in?torul nu le mai utilizeaz? (de e"emplu: reziduuri din
agricultur?, menaFere, din Eirouri, actiit?>i comerciale etc.);%H. materiale, suEstan>e sau produse contaminate care rezult? din ac>iunile de remediere a
solului;
%5. toate materialele, suEstan>ele sau produsele incluse =n categoriile de mai sus.I
3
-
8/9/2019 Deeuri
4/57
Criterii clasificare '.
Aipul de deseu de prezinta una din proprietatile periculoase sau contine unul din
constituentii cuprinsi in lista compusilor cu proprietati periculoase
Componentul periculos continut
roprietatile care fac deseul periculos
ANEXA Nr II A
!pera"iuni de eli#inare a deeurilor
%. depozitarea pe sol 6i =n suEsol (de e"emplu: depunerea =n depozite de gunoi);
2. tratarea prin contact cu solul (de e"emplu: Eiodegradarea de6eurilor lichide sau a
n?molurilor depozitate pe sol);
1. inFectarea =n suEteran (de e"emplu: inFectarea de6eurilor pompaEile =n pu>uri, saline sau
=n straturi geologice);
G. desc?rcarea pe suprafe>e (de e"emplu: desc?rcarea de de6euri lichide sau de n?moluri
=n depresiuni, iazuri sau lagune);&. depozitarea pe teren special amenaFat (de e"emplu: dispunerea =n celule etan6e
separate, acoperite 6i izolate unele de celelalte 6i de mediu);
H. eacuarea de6eurilor solide =n apele interioare de suprafa>? 6i suEterane;
5. eacuarea =n m?rioceane, inclusi =ngroparea =n suEsolul marin;
4
-
8/9/2019 Deeuri
5/57
*. tratament Eiologic nespecificat la alt punct din prezenta ane"?, din care rezult? =n final
compu6i sau amestecuri care sunt eliminate prin intermediul oric?rei opera>iuni enumerate la pct.
%-%2;
+. tratament fizico-chimic nespecificat la alt punct din prezenta ane"?, din care rezult? =n
final compu6i sau amestecuri care sunt eliminate prin intermediul oric?rei opera>iuni enumerate
la pct. %-%2 (de e"emplu: eaporare, uscare, calcinare etc.);
%. incinerare pe sol;
%%. incinerare pe mare;
%2. stocare permanent? (de e"emplu, introducerea de containere cu de6euri =ntr-o min?);
%1. amestecare, =nainte de a se =ncadra =n oricare dintre opera>iunile men>ionate la pct. %-
%2;
%G. reamEalare =nainte de a se =ncadra =n oricare dintre opera>iunile men>ionate la pct. %-%1;
%&. stocarea =nainte de efectuarea oric?rei opera>iuni men>ionate la pct. %-%G, cu e"cep>ia
depozit?rii temporare, =naintea colect?rii, pe zona de producere.I
ANEXA Nr II B
!pera"iuni de $alorificare a deeurilor
%. utilizarea ca material comEustiEil sau ca miFloc de producere a energiei;2. reciclarea sau recuperarea suEstan>elor organice care nu sunt utilizate ca solen>i;
1. reciclarea sau recuperarea metalelor sau compu6ilor metalici;
G. reciclarea sau recuperarea altor materiale anorganice;
&. regenerarea acizilor sau Eazelor;
H. alorificarea produselor folosite la captarea poluan>ilor;
5. alorificarea produselor din catalizatori;
*. rerafinarea uleiurilor uzate sau alte reutiliz?ri ale acestora;
+. recuperarea sau regenerarea solen>ilor;
%. =mpr?6tierea pe sol, =n Eeneficiul agriculturii sau pentru reconstruc>ie ecologic?,
inclusi opera>iunile de compostare 6i alte procese de transformare Eiologic?;
%%. utilizarea de6eurilor oE>inute =n urma oric?rei opera>iuni men>ionate la pct. %-%;
5
-
8/9/2019 Deeuri
6/57
%2. schimE de de6euri =ntre de>in?tori, pentru a fi supuse uneia dintre opera>iunile
men>ionate la pct. %-%%;
%1. stocarea de de6euri =n scopul de a fi supuse uneia dintre opera>iunile men>ionate la
pct. %-%2, e"clusi depozitarea temporar? =naintea colect?rii, =n zona de producere.I
Deseuri
Municipale (menaFere, stradale, din Eirouri etc)
Medicale
ndustriale (cenusi, zguri, din industria chimica, etc)
'in agricultura si zootehnie
Radioactie (categorie separata)
6
-
8/9/2019 Deeuri
7/57
'/R $ R/R/
JalorificareKKKK
Jalorificare materiala
Reciclare
Compostare
Jalorificare termica
ncinerare
coincinerare
'epozitare
Ide6euI $ lipsa alorii, resturi f?r? utilitate pentru detinator
recuperare dificila in din amestecuri, sau din compozi>ii necunoscute.
separarea compu6ilor din de6euri confer? aloare dac? ace6tia pot fi alorifica>i.
'8R...
costuri suplimentare
7
-
8/9/2019 Deeuri
8/57
consum suplimentar de resurse
poluare suplimemtara
Clasificare.Continut
Clasificare generala
Infor#atii % Date statistice
'ate neunitare priind generarea si compozitia
Modul de analiza
Modul de raportare
erioada de ealuare a compozitiei (deceniul)
Jariatie pe perioade scurte 'atele (estimate) ar treEui sa stea la Eaza elaEorarii planurilor de gestionare
&actori care influentea'a co#po'itia deseurilor #unicipale
tipul zonei (urEan? sau rural?);
gradul mediu de dezoltare al regiunii ( >ar?, regiune);
perioada anului =n care se face colectarea;
tipul de =ncalzire specific zonei;
practicarea colectarii selectie =n scopul reciclarii;
gradul de con6tiin>? ciic? a popula>iei.
Tabele exemple slide !" #$ si #%
Modalitati de expri#are a cantitatilor generate
Jalori medii ale cantit?>ilor de de6euri municipale generate de dierse actiit?>i pentru
/8 :
8
-
8/9/2019 Deeuri
9/57
Jaria>ia cantit?>ii de de6euri industriale 6i comerciale generate =n func>ie de diferite surse
&lide ## exemplu
Caracteristici generale deseuri #ena(ere nesortate)sortate
roprietati fizice
roprietati care depind de compozitia chimica
roprietati chimice
@iodegradaEilitate
roprietati comEustiEile ericolsuEstante periculoase
Co#po'itia deseurilor sortate
difera foarte mult:
- entru fiecare categorie de materiale
- 'eseurile sortate pot aea o compozitie relati Eine definita (hartie, mase plastice,
metale) sau foarte comple"a (', autoehicule scoase din uz) care necesita
dezmemErare inainte de reciclare
- 'upa modul de sortare
*ipul de date necesare in gestionarea deseurilor
'ate necesare la reciclare L proprietati fizice, compozitia chimica (numai ponderea
materialelor)
9
-
8/9/2019 Deeuri
10/57
'ate necesare in proiectarea incineratoarelor L proprietati fizice, compozitia chimica
(eentual elementara), proprietati comEustiEile
'ate necesare in proiectarea depozitelor L proprietati fizice, compozitia chimica
(EiodegradaEilitate)
suEstante periculoase
'roprieti fizice
Clasificare dupa di#ensiunea particulelor
&rac"iune fina (N* mm)
tipul de =nc?lzire ( =nc?lzire centrala cu comEustiEili lichizi:%, adic? circa ,1
Pglocuitor.s?pt?mBn?);
suEstan>e organice L reduse puterea caloric? - foarte mic? (prezen>a cenu6ilor)
&rac"iunea #i(locie(*-G mm)
resturi de Euc?t?rie 6i Euc?>i mici de hBrtie,
con>inut mare =n suEstan>e organice,
frac>iune compostaEil? ( 1&-G =n zonele cu =nc?lzire central? 6i 2-2& iarna
respecti 1 ara =n zonele cu =nc?lzire cu comEustiEil solid).
&rac"iunea grosiera(G-%2 mm) 6i restul de sit? (granula>ia Q%2mm)
hBrtie 6i amEalaFe, resturi de Euc?t?rie, materiale te"tile, oase, sticl?, por>elan,
metale etc., (circa &-H ara =n zonele cu =nc?lzire cu comEustiEili solizi
respecti iarna de 2&-1, iar =n zonele cu =nc?lzire central? de circa & tot
timpul anului).
+#iditatea
din de6eul umed sau uscat
determinare: incalzire la temperatura %&C pana la masa constanta (fara degaFare de
materii olatile)
miditati ale materialelor din deseuri
10
-
8/9/2019 Deeuri
11/57
alegerea modalit?>ilor de eliminare a de6eurilor depinde de aloarea medie a umidit?>ii umiditate prea mare poate face ineficient? incinerarea ( utilizarea de comEustiEil
suplimentar)
m?re6te olumul acestora.
ariaz? - dup? gradul de dezoltare
>ar? dezoltat? ariaz? =ntre 2 6i &,
>ar? =n curs de dezoltare poate aFunge la *.
n Romania in zonele rurale umiditate mai redusa
Con>inutul =n ap? a depozitelor de de6euri municipale depinde
de con>inutul ini>ial =n ap? a de6eurilor
de cantitatea de precipita>ii din zona de depozitare.
Densitatea deseurilor #ixte
Jolum (m1)masa (Pg)
mportanta in proiectarea depozitelor, conersia olumului in masa la
colectaredepozitare etc
' epinde de:
compozi>ie,
perioada 6i locul de colectare,
gradul de compactare
timpul de stocare anterior determin?rii
11
-
8/9/2019 Deeuri
12/57
tipul de ehicule utilizate pentru transport
Per#ea,ilitatea deseurilor
Caracterizeaza capacitatea de transport a unui fluid printr-un strat poros, ms
Jal. Medie in depozite: %-1ms
mportanta in proiectarea depozitelor, calculul leigatului format in depozit etc
'epinde de:
4radul de compactare a deseurilor
3ractia de goluri
Compozitie (e". 'eseurile din demolari L foarte permeaEile)
ermeaEilitate orizontala s. ertical:
12
-
8/9/2019 Deeuri
13/57
Caracterizarea c(imic a deeurilor municipale mixte
Compozitie
umiditate ( pierdere la %&C timp de o or?)
materii olatile (pierderea suplimentara de greutate pBna la +&C)
cenu6a (reziduul r?mas dup? ardere)
c?rEune fi"
Con>inutul elementar (C, S, O, 9, /)
unctul de =nmuire a cenu6ii L aloarea temperaturii (minima) la care cenusa incepe sa se
inmoaie
Con>inutul caloric
13
-
8/9/2019 Deeuri
14/57
Con>inutul =n inert 6i puterea calorific? a unor de6euri:
14
-
8/9/2019 Deeuri
15/57
Jaloarea pS-ului unei solu>ii oE>inute =n urma contact?rii unei proEe m?cinate de de6eu
cu o solu>ie de TCl ,%M =n propor>ie de
%:& =n cazul proEelor cu con>inut redus =n materii organice
%:% la con>inut mai mare =n materii organice.
ConductiEilitatea electric? d? informa>ii despre con>inutul =n minerale 6i se m?soar? pe o
proE? de granula>ie medie, dup? contactarea timp de o or? cu o solu>ie de dio"id de
carEon.
lemente nutritie (9, , T) au o importan>? deoseEit? =n procesul de compostare 6i sunt
con>inute =n special de materialele de proenien>? animal? sau egetal?.
Deseuri speciale DEEE
Compozitie comple"a
Metale grele 4reu de separat
Costuri foarte mari de reciclare
Reciclarea are un impact important asupra mediului
Imagine slide )%
Depozitarea deseurilor
*eglementata de +,T-**/ nr.#0! din % aprilie $$)privind depozitarea deeurilor
Depozitarea
'OUA8R8 '/ROR $ metoda de eliminare finala, se realizeaza in
L 'OUA
L M9, /89 (industriale)
L 90CA8R 9 /@AR89 (industriale)
L /AOC8R L pastrare pentru o perioada limitata de timp pna la alorificare sau
eliminare finala
rincipalele suEiecte care urmeaza a fi discutate:
D rocesele Eiochimice 6i chimice din depozitele de de6euri urEane
D 'epozitele de deseuri L constructie, functionare si inchidere
15
-
8/9/2019 Deeuri
16/57
L Jalorificarea gazului de depozit
L Aratarea leigatului
L nchiderea depozitelor
'rocesele bioc(imice i c(imice din depozitele de deeuri
&or#area de ga' si le$igat in depo'itele de deseuri #unicipale
&a'ele procesului de degredare ,iologica a deseurilor ,iodegrada,ile
%. 3aza aeroE?
2. 3aza de tranzi>ie
1. 3aza acid?
G. 3aza metanogen? (de fermentare)
&. 3aza de maturare
A88 % L faza aeroEa
Microorganismele proin =n cea mai mare m?sur? din solul cu care se face acoperirea
zilnic? sau din leigatul recirculat =n cazul =n care se aplic? recircularea ca metod? de staEilizare.
8re loc o cre6tere a temperaturii =n strat cu circa %H-%5VC =n acela6i timp cu formarea de
CO2 6i S2O 6i dezoltarea microorganismelor aeroEe.
16
-
8/9/2019 Deeuri
17/57
'izolarea CO2 =n ap? duce la formarea unui leigat slaE acid ce poate dizola anumite
minerale
A88 2 L faza de tranzitie
D pe m?sur? ce concentra>ia =n o"igen scade datorit? consum?rii acestuia, =ncep s? se
dezolte condi>ii anaeroEe 6i =n acela6i timp reduc?toare.
D azotatul este redus la azot, iar sulfatul la hidrogen sulfurat.
D prin m?suarea potentialului redo" =n de6euri poate fi monitorizat? instalarea etapei a treia.
a un potential redo" de L& mJ pBn? la L% mJ se reduc azota>ii 6i sulfa>ii, iar =ntre L
%& mJ 6i 1 mJ are loc formarea metanului.
D este ini>iat? prima etap? a procesului de degradare anaeroE? cBnd compu6ii organici cu
molecule mari (lipide, polizaharide, proteine, acizi nucleici) hidrolizeaz? =n compu6i cu
molecule mici.
17
-
8/9/2019 Deeuri
18/57
A88 1 L faza acida
D se produce moartea microorganismelor aeroEe
D se continu? descompunerea moleculelor organice mari =n molecule mai mici organice, dar
6i hidrogen, amoniac, dio"id de carEon, acizi anorganici.
D se degaF? =ntre & 6i + din dio"idul de carEon total.
D acidogenez?.
D microorganismele - Eacterii facultati 6i oEligat anaeroEe.
D sc?dere a pS-ului (frecent suE &)
D apari>ia ionilor metalelor grele =n leigat.
D con>inutul leigatului =n compu6i organici cre6te foarte mult =nregistrBndu-se alori
ma"ime ale consumului chimic de o"igen 6i ale cantit?>ii de compu6i organici olatili, a
C@O& 6i a conductiit?>ii.
D are loc o reducere a con>inutului =n nutrien>i
18
-
8/9/2019 Deeuri
19/57
A88 G L faza metanogena
D suE ac>iunea Eacteriilor metanogene strict anaeroEe cu formare de metan .
D etap? lent?
D condi>iile de desf?6urare a procesului: temperaturi minime =ntre %C 6i %HVC, e"ces de
umiditate, aEsen>a o"igenului 6i a materialelor to"ice, raport C:9 optim, pS neutru.D pS-ul leigatului se situeaz? la alori neutre =ntre H,* 6i * - metale grele dizolate
precipit?
D scad mult 6i consumul chimic de o"igen 6i C@O& 6i conductiitatea datorit? consum?rii
acizilor dizola>i.
D & CO2, & metan.
D produc>ia de metan depinde tipul de6eului, dar aloarea medie teoretica poate fi
considerata de ,& m1Pg de6eu urEan.
D metanul poate difuzeaz? prin sol 6i poate fi degradat de c?tre Eacteriile aeroEe.
19
-
8/9/2019 Deeuri
20/57
A88 & - faza de maturare
D se mai descompune eantualul material EiodegradaEil adus cu apa infiltrat? (cBnd e"ist? o
acoperire care s? permit? acesta, iteza fiind =ns? foarte redus datorit? cantit?tilor mici de
nutrien>i disponiEile.
D in leigat apar =n aceast? etap? acizi humici 6i fulici.
20
-
8/9/2019 Deeuri
21/57
Influenta u#iditatii asupra ti#pului de sta,ili'are a depo'itului
imagine slide%#
Co#po'itia ga'ului de depo'it si a le$igatului
&tabilizarea depozitelor de deeuri
D se realizeaza cBnd se atinge o stare de relati? staEilitate din punct de edere fizic, chimic6i Eiologic.
D se atinge =n general greu 6i se poate datora unor factori dier6i, =n special cei care
influenteaz? timpul de staEilizare al materiei organice
L Con>inutul mare =n carEon fa>? de azot (C:9 Q %2:%) poate inhiEa actiitatea
Eacterian?.
L rocesul de degradare a de6eurilor se produce preponderent anaeroE, iteza fiind
mai redus?.
L 8numite suEstan>e din de6euri sau formate =n procesele de Eiodegradare pot fi
to"ice pentru Eacteriile descompun?toare.
L Celuloza este descompus? =ncet datorit? structurii sale moleculare
21
-
8/9/2019 Deeuri
22/57
Depozitele de deseuri
Clase de depo'ite
D 'epozite de deseuri inerte (clasa a)
D 'epozite de deseuri nepericuloase (clasa E)
D 'epozite de deseuri periculoase (clasa c)
Proiectarea depo'itelor de deeuri
- cantitatea 6i natura de6eurilor ce urmeaz? a fi depozitate L se ealueaz? =n func>ie de
prognozele de dezoltare a localit?>ilor;
- caracteristicile amplasamentului - =n raport cu eficien>a economic? (dimensiuni, durat?
de func>ionare, distan>? de transport al de6eurilor) 6i eficien>a ecologic? (cerin>e legate de
protec>ia factorilor de mediu 6i a s?n?t?>ii umane) necesar a fi realizate;
- posiEilit?>ile de reaEilitare 6i utilizare ulterioar? a terenului L se ealueaz? =n func>ie denatura de6eurilor depozitate, comportarea acestora pe perioada depozit?rii, planurile de
dezoltare pe termen lung etc.
Alegerea a#plasa#entului
8legerea amplasamentului
pe Eaza preederilor planurilor urEanistice,
=n conformitate cu cerin>ele 6i criteriile stipulate =n Sot?rBrea 4uernului nr. 1G+2&.
8legerea amplasamentului - pe Eaza unei analize care cuprinde:%) criterii geologice, pedologice 6i hidrogeologice:
- caracteristicile 6i modul de dispunere a straturilor geologice;
- structura, adBncimea 6i direc>ia de curgere a apei suEterane;
- distan>a fa>? de cursurile de ap? 6i alte ape de suprafa>?;
- starea de inundaEilitate a zonei;
- folosin>a terenului;
- clasa de seismicitate;
- criterii legate de pericole de alunecare, tasare;
2) criterii climatice:
D direc>ia dominant? a Bnturilor fa>? de a6ez?rile umane sau alte oEiectie;
D regimul precipita>iilor;
1) criterii economice:
22
-
8/9/2019 Deeuri
23/57
D capacitatea depozitului 6i durata de e"ploatare (minimum % ani);
D distan>a medie de transport al de6eurilor;
D necesitatea unor amenaF?ri secundare (drumuri de acces, utilit?>i etc.);
G) criterii suplimentare:
D iziEilitatea amplasamentului 6i modul de =ncadrare =n peisaF;
D accesul la amplasament;
D e"isten>a unor arii proteFate de orice natur?;
D e"isten>a =n zon? a unor aeroporturi, linii de =nalt? tensiune sau oEiectie militare.
Date generale pentru proiectare
- natura 6i proenien>a de6eurilor ce urmeaz? a fi depozitate;
- cantit?>ile de de6euri - corelat cu durata de func>ionare 6i capacitatea ma"im? a
depozitului;- tehnologiile de tratare a de6eurilor =nainte de depozitare 6isau =n incinta depozitului,
dac? este cazul.
Date pentru fa'a de construc"ie
- infrastructura depozitului, echipamentele 6i instala>iile componente, amplasarea acestora
=n cadrul incintei, precum 6i c?ile de acces;
- asigurarea utilit?>ilor;
- modul de realizare a Eazei 6i a pere>ilor laterali ai depozitului -materiale folosite 6icaracteristici tehnice ale acestora, incluzBnd stratul de impermeaEilizare natural (grosime,
coeficient de permeaEilitate, mod de realizare), straturile geosintetice (geomemErane, geote"tile),
sistemul de drenare a leigatului;
- realizarea sistemului de colectare, tratare 6i eliminare a leigatului;
- realizarea sistemului de colectare 6i eacuare (eentual recuperare) a gazului de depozit.
Date pentru fa'a de exploatare
- procedura de acceptare a de6eurilor la depozitare;
- modul de operare - cuprinzBnd metoda de depozitare utilizat?, nielarea 6i compactarea,
acoperirea zilnic?, delimitarea zonelor de lucru, colectarea, tratarea 6i eliminarea leigatului,
colectarea 6i eacuarea gazului de depozit, necesarul de echipamente moEile 6i spa>iile destinate
=ntre>inerii acestora, instruc>iuni priind depozitarea anumitor tipuri specifice de de6euri
(materiale pulerulente, oEiecte oluminoase, de6euri foarte u6oare, respecti urBt mirositoare);
23
-
8/9/2019 Deeuri
24/57
- automonitorizarea tehnologic?;
- automonitorizarea emisiilor 6i controlul calit?>ii factorilor de mediu =n zona de influen>?
a depozitului;
- m?suri de siguran>? pentru preenirea incendiilor 6i a e"ploziilor, inclusi planul de
interen>ie =n caz de accidente sau aarii;
- m?suri de protec>ie a muncii 6i pentru asigurarea condi>iilor igienico-sanitare;
- sistemul de paz? 6i supraeghere.
- cota final? de depozitare;
- modul de realizare a acoperirii finale - materiale 6i caracteristici tehnice ale acestora,
inclusi modul de eacuare a gazului de depozit;
- automonitorizarea emisiilor 6i controlul calit?>ii factorilor de mediu =n zona de influen>?
a depozitului;- m?suri de siguran>? pentru preenirea incendiilor 6i a e"ploziilor, inclusi planul de
interen>ie =n caz de accidente sau aarii;
- date priind posiEilit?>ile de reaEilitare 6i utilizare ulterioar? a terenului.
-tudiul de e$aluare a i#pactului asupra #ediului i o,"inerea acordului de #ediu
D oE>inerea acordului de mediu este necesar? pentru orice proiect puElic sau priat referitor
la o inesti>ie nou? sau la modificarea unei actiit?>iinstala>ii e"istente cu impact
semnificati asupra mediului. (egea Mediului )
C,1&T*2I*/3 D/',4IT/L,* D/ D/5/2*I
Instalaii i ec(ipamente fixe principale din componenta unui DD
- echipament de cBnt?rire 6i echipament de recep>ie pentru cantit?>imici de de6euri;
- facilit?>i pentru erificarea de6eurilor 6i laEorator;
- drumuri interioare;
- zone pentru depozitarea de6eurilor;
- instala>ii pentru tratarea leigatului, respecti pentru colectarea 6ieacuarea gazului de
depozit;
- garaFe, ateliere 6i spa>ii de parcare pentru utilaFe;
- echipament pentru cur?>area ro>ilor ehiculelor;
- Eirouri administratie 6i construc>ii sociale.
24
-
8/9/2019 Deeuri
25/57
25
-
8/9/2019 Deeuri
26/57
Pregatirea a#plasa#entului unui depo'it de deeuri
D crearea unui sistem de drenaF adecat
D construirea drumurilor de acces
D e"caarea, pregatirea fundului gropii sau a unor sectiuni si stocarea pamBntului e"caat
eitBnd e"punerea acestuia precipitatiilor
D instalarea =n zona adoas? (zona dintre suprafata solului si nielul superior al pBnzei
freatice) a echipamentelor de monitorizare;
D acoperirea fundului gropii cu materiale pentru impermeaEilizare si asigurarea eacuarii;
forma fundului gropii treEuie s? fie =nclinat? pentru a permite drenarea leigatului;
D amplasarea sistemului de colectare a leigatului pe fundul gropii;
D amplasarea, daca se asteapta ca emisiile de compusi organici olatili sa fie mari, unui
sistem de recuperare a gazului =n santuri speciale;D construirea unui al de pamBnt =n dreptul directiei din care Eat cel mai frecent Bnturile
pentru ca deseurile sa nu fie =mprastiate de Bnt.
Metoda de depo'itare
D =n gropi e"caate
D la suprafata
D in depresiuni prin metoda pantei progresie
Ec.ipa#ente pentru co#pactare/ exca$are/ 0#prtiere de deeuri i sol
26
-
8/9/2019 Deeuri
27/57
6ormarea i controlul levigatului
/copul controlului: reducerea cantitatii de leigat si a riscului infiltrarii in suEsol
Wn corela>ie cu caracteristicile depozitului 6i condi>iile meteorologice, or fi luate
m?surile corespunz?toare pentru:
a) controlul cantit?>ii de ap? din precipita>iile care p?trund =n corpul depozitului;
E) preenirea p?trunderii apei de suprafa>? 6isau suEterane =n de6eurile depozitate;
c) colectarea apei contaminate 6i a leigatului;
d) epurarea apei contaminate 6i a leigatului colectat din depozit la standardul corespunz?tor
cerut pentru eacuarea lor din depozit.e) rincipala modalitate de reducere a cantit?>ii de leigat format este de a eita p?trunderea
apei =n straturile de de6euri.
27
-
8/9/2019 Deeuri
28/57
f) rezen>a apei a faoriza desf?6urarea reac>iilor de descompunere Eiochimic? 6i chimic?
ai caror produ6i se or dizola =n apa care percoleaz? stratul ducBnd la producerea a noi
reac>ii 6i la o modificare continu? a compozi>iei leigatului.
g) a atingerea unui strat impermeaEil =n interiorul depozitului, solu>ia se a deplasa lateral
pBna se a acumula, ridicandu-se la suprafa>?.
h) 'ac? fundul depozitului este permeaEil sau prezinta fisuri in straturile de
impermeaEilizare, leigatul a trece =n straturile geologice putBnd contamina pBnza
freatic? de suE depozit.
i) eigatul colectat la Eaza depozitului prin intermediul sistemului de drenaF se eacueaz?
conform urm?toarelor ariante:
a7 la o sta>ie de epurare proprie 6i apoi =ntr-un receptor natural;
b7 la o sta>ie de epurare or?6eneasc?;c7 =ntr-un Eazin 6i apoi este transportat periodic la o sta>ie de epurare.
-iste#e de colectare a le$igatului
D alegerea acoperirilor adecate pentru fundul depozitului 6i pentru =nchiderea sa;
D proiectarea unui sistem de drenaF a leigatului 6i amplasarea de conducte de colectare la
Eaza depozitului;
D proiectarea unor sisteme de eacuare, stocare 6i tratare a leigatului.
Alegerea #aterialului de i#per#ea,ili'are a
D fundul depozitului treEuie s? fie acoperit cu materiale care s? nu permit? infiltrarea
leigatului =n straturile de suE depozit,
D materialul dispus deasupra depozitului la =nchidere treEuie reduc? cantitatea de ap? de
ploaie care p?trunde =n depozit.
D materialul de impermeaEilizare a fundului depozitului se alege =n func>ie de
L structura solului,
L nielul aXuiferului 6i de
L regimul de precipita>ii.
D entru impermeaEilizare se folosesc argile sau alte materiale minerale cu caracteristici
similare argilei 6i o impermeaEilizare artificial? cu geomemEran? sau alt material similar,
care treEuie s? asigure un anumit coeficient de permeaEilitate in functie de tipul
depozitului 6i condi>iile de rezisten>? fizico-chimic? 6i de staEilitate =n timp cerute de
28
-
8/9/2019 Deeuri
29/57
-
8/9/2019 Deeuri
30/57
Clasificarea geosinteticelor utili'ate ca strat principal de etanare
- geomemErane din polietilen? de =nalt? densitate (S'), faEricate prin e"trudare lagrosimi de 2-G mm;
- geocompozite realizate din geomemEran? suport (S') pe care se aplic? aderent praf
de Eentonit?.
8legerea tipului 6i a grosimii optime a geomemEranei se face pentru fiecare caz, >inBndu-
se seama de cerin>ele de rezisten>? 6i staEilitate specifice.
2eotextilele
/e utilizeaz? de oEicei ca straturi de protec>ie a geomemEranelor 6i se pot clasifica in:
D geote"tile ne>esute;
D geote"tile >esute;
D geote"tile tricotate;
D geote"tile re>ea (geogrile).
*ipuri de etansare
D etan6are simpl? prin geomemErana
D etan6are simpl? prin geocompozit cu strat mineral etan6 6i material argilos;
D etan6are comEinat? cu geomemEran? 6i material argilos;D etan6are duEl? cu geomemEran? ;
D etan6are comEinat?, duEl? sau tripl?, cu geomemEran? 6i material argilos.
poze slide )% 8 ))
30
-
8/9/2019 Deeuri
31/57
I#,inare prin suduraD sudur? duEl? cu canal de erificare;
D sudur? cu adaos de material.
8legerea procedeului, respecti a parametrilor de sudur? (temperatur?, itez?, for>?) se
face =n func>ie de caracteristicile geomemEranei 6i de condi>iile de mediu, calitatea lucr?rii fiind
influen>at? =n mod direct de ace6ti factori.
ndiferent de tipul materialului 6i de procedeul de sudur? folosit - condi>iile de mediu din
timpul lucrului treEie sa fie:
- temperatur? cuprins? =ntre &C 6i 1C;
- umiditate atmosferic? N * ;
- aEsen>a ploii 6i a Bntului puternic.
&istemul de drenare i evacuare a levigatului
imagine slide &+
Drenarea
D strat de pietri6 d $ %H-12 mm, cu grosime minim? de ,& m; (coeficientul depermeaEilitate care treEuie asigurat $ P $%-2ms);
D sistem de drenuri aEsorEante 6i colectoare:
L drenurile aEsorEante sunt confec>ionate din tuEuri S' pre?zute cu fante 6i
rezistente la o presiune nominal? de % Ear, cu d recomandat %%-%* mm;
31
-
8/9/2019 Deeuri
32/57
L drenurile colectoare sunt confec>ionate din tuEuri S' f?r? fante, d $ 1-&
mm, rezistente la o presiune nominal? de % Ear.
D /tratul de drenare este separat de stratul de impermeaEilizare prin geote"tile cu greutatea
minim? de * gm2.
D Caracteristicile sistemului de drenare a leigatului (pant?, distan>? =ntre conducte etc.) or
fi staEilite de proiectant =n fiecare caz, =n func>ie de condi>iile specifice fiec?rui
amplasament (relief, regimul precipita>iilor, tipul de6eurilor depozitate).
imagine slide 9%
32
-
8/9/2019 Deeuri
33/57
&istem de supraveg(ere a levigatului cu zona de aerare
33
-
8/9/2019 Deeuri
34/57
Tratarea Levigatului
imagine slide H5
D Aratarea lBng? depozit prin metode Eiologie 6i fizico- chimice 6i eacuarea apei =n apele
de suprafa>?.
D Aratarea lBng? depozit 6i aplicarea pe sol a apei epurate
D Recircularea leigatului =napoi =n groapa de depozitare.
D 'escarcarea in reteaua de canalizare si iratarea leigatului =n statia de epurare a apelorreziduale municipale. /e poate efectua o eentual? pretratare.
C@O& urEaneC@O& leigat $ %:&
Tratarea
a) con>inutul acestora ariBnd continuu, condi>iile de operare ini>iale pot s? nu fie optime
dupa un anumit interal de timp. n general, leigatul din depozitele noi se preteaz? mai Eine
trat?rii Eiologice;
E) =n general leigatul este deficient =n fosfor 6i chiar =n azot moti pentru care este
necesar ad?ugarea nutrien>ilor =n cazul trat?rii Eiologice.
c) tratarea anaeroE? poate reduce consideraEil concentra>ia contaminan>ilor, =ns? necesit?
temperaturi peste 2VC;
d) metodele fizico-chimice nu sunt eficiente =n =ndep?rtarea compu6ilor organici.
34
-
8/9/2019 Deeuri
35/57
e) =nc?rc?rile la scara pilot au indicat c? recircularea leigatului are ca efect accelerarea
procesului de staEilizare a de6eurilor solide.
Procedee fi'ice i fi'ico%c.i#ice de tratare a le$igatului
35
Procedeefi'ice)fi'ico%c.i#ice
Procedeec.i#ice
Procedee ,iologice
/edimentareflotare
3iltrare
/tripare cu aer
/tripare cu aEur
8dsorE>ie/chimE ionic
ltrafiltrare
Osmoz? iners?
aporare
9eutralizare
recipitare
O"idare
O"idare umed? cu aer
purare cu n?mol acti
/taEilizare
=n Eazine
aerate
3iltre Eiologiceagune aerate
9itrificaredenitrificare
-
8/9/2019 Deeuri
36/57
Instala"ia de tratare a le$igatului de la 3illeparisis 4&r5
imagine slide 52-51
Controlul gazelor din depozitele de deeuri urbane
Compoziia i caracteristicile gazelor formate :n depozitele de deeuri urbane
36
-
8/9/2019 Deeuri
37/57
Metanul
D este e"plozi =n spa>ii =nchise la concentra>ii =ntre & 6i %&. 'aca concentra>ia dep?6e6te
%& nu este suficient o"igen, dar e"ist? totu6i pericolul;
D poate prooca asfi"ierea personalului prin acumularea =n spa>ii =nchise;
D distruge egeta>ia prin asfi"ierea r?d?cinilor.
-iste#e pentru controlul i e$entuala recuperare a ga'ului #etan
&istemele pasivese Eazeaz? pe procesele naturale de entilare a gazelor sau de preenire
a deplas?rii lor nedorite spre alte zone 6i includ:
a) perei impermeabilidin sol sau argil? - care au rolul de a =ncetini deplasarea
orizontal? a gazelor;
E) anuri de ventilare- care pot fi umplute cu un material granular spre care
gazele se deplaseaz? mai u6or urmBnd a fi eacuate =n atmosfer?;
c) puuri colectoare de gaz- sistem pasi amplasat de oEicei suE stratul de
acoperire a depozitului care are rolul de a colecta 6i direc>iona =n atmosfer? gazele degaFate.
-iste#ele acti$e cu pu"uri interioare
37
-
8/9/2019 Deeuri
38/57
4azele sunt fie eacuate =n atmosfer? sau arse =ntr-un arzator, fie utilizate =n scopulalorificarii energetice prin:
D aducerea lor la calitatea gazului metan din re>ea (de la circa GG& Pcalm1 la *+
Pcalm1) 6i introducerea lui =n sistemele de distriEu>ie a gazului metan natural
D utilizarea lui direct ca gaz comEustiEil =n cazane de aEur
D generare de electricitate
imagine slide ;!831IC/
'eseurile care pot fi tratate Eiologic (compostate) sunt, in principal, urmatoarele :
- fractia EiodegradaEila din deseurile menaFere si asimilaEile;
- deseuri din gradini si parcuri;
- deseuri din piete si comple"e alimentare;
- resturi EiodegradaEile din industria alimentara;
- namol rezultat din statiile de epurare orasenesti.
Aratarea prin compostare a deseurilor este conditionata de tipul deseurilor si modul de colectare.Colectarea selectia este un proces prin care deseurile din materiale care au un potential de
reciclare (hartie, carton, sticla, plastic si metal) sunt recuperate si diriFate spre filierele de
reciclare.
Obiective
38
-
8/9/2019 Deeuri
39/57
ContriEuie la reciclarea materiala si organica
Reduce flu"ul colectarii in amestec pentru tratare
/e disting doua tipuri principale de colectare selectia:
Colectarea selectia a deseurilor din materiale reciclaEile (sticla, hartie, cartoane, mase
plastice, metale)
Colectarea selecti$a a frac"iei uor ,iodegrada,ile din deseurile #ena(ere sau 6,io%
deseurile7
Colectarea selectia a deseurilor depinde de:
conte"tul local : grad de dezoltare economica, densitatea populatiei etc
natura si m?rimea flu"ului care treEuie tratat (partea reciclaEila a amEalaFelor
menaFere, ziare L magazine, partea EiodegradaEila a deseurilor menaFere etc)
modalitatile de colectare
usa in usa
aport oluntar
colectare regrupata sau colectare mi"ta etc
organizarea colectarii (frecenta colectarii, echipamente de incarcare, tipurile de
recipienti sau de ehicule de colectare etc.
n general, statiile de compostare sunt impartite in trei categorii, in functie de capacitateade prelucrare :
a) capacitate mica L intre %. si 1. tan; ma"im H. locuitori;
E) capacitate medie L intre 1. si %. tan; ma"im 2. locuitori;
c) capacitate mare L peste %. tan; peste 2. de locuitori.
Aehnicile de compostare folosite sunt direct corelate cu capacitatea de prelucrarea statiei
si implicit cu numarul de locuitori deseriti.
'imensionarea capacitatii unei statii de compostare treEuie facuta pe Eaza rezultatelor
oEtinute in cadrul unor studii pentru staEilirea caracteristicilor si compozitiei deseurilor.
Transportul deseurilor
Aransportul deseurilor treEuie realizat in conditii care sa nu genereze mirosuri si sa
limiteze dispersia in aer a acestora.
39
-
8/9/2019 Deeuri
40/57
'eseurile municipale se transporta in autogunoiere compactoare, autotransportoare cu
containere, autocamioane cu oEloane, autoEasculante, tractoare cu una sau doua remorci si alte
tipuri de autoehicule.
/tocarea deseurilor si a deseurilor sortate treEuie realizata in conditii care limiteaza riscul
de poluare (dispersia poluantilor in atmosfera, infiltratii, mirosuri).
&copul compostarii
/copul compostarii este :
- respectarea legislatiei in domeniul reciclarii-realorificarii;
- reducerea flu"urilor de deseuri EiodegradaEile depozitate, conform directiei depozitarii
deseurilor (%+++1%C);
- oEtinerea unui material alorificaEil, in functie de caracteristici, in agricultura sau lucrari deimEunatatiri funciare (ameliorarea solului);
n principiu, compostarea implica degradarea aeroEa, si este precedata de o etapa
mecanica de preprocesare care presupune indepartarea materialelor neEiodegradaEile, marun>irea
(tocarea) de6eurilor etc.
Factorii favorizeaza compostarea.
Compozitia deseurilor. ste unul dintre factorii importanti in declansarea procesului de
compostare. 'aca deseurile au o incarcare mare in materii EiodegradaEile si temperaturamediului este mare, procesul de compostare se declansaza rapid si se poate desfasura
corespunzator, daca este condus Eine prin introducerea cantitatii necesare de aer. 'impotria,
daca deseurile au o incarcare redusa in suEstante organice, in special in perioadele de iarna,
compostareaeste intarziata si introducerea de aer suplimentar, nu face decat sa dauneze
procesului de compostare (aparitia si dezoltarea de mirosuri neplacute).
Rolul predominant =n descompunerea materiei organice =n procesul de compostare =l au
microorganismele (Eacterii, actinomicete, ciuperci), care descompun compu6ii organici =n
energie 6i produ6i finali de descompunere: gaze (dio"id de carEon, hidrogen sulfurat, metan,
amoniac, azot), ap?, suEstan>e minerale. a compostare pot participa 6i organisme superioare:
protozoare, pluricelulare diferite grupe iermi, rolul predominant aBndu-l =ns?
microorganismele =n special cele heterotrofe. (Organismele heterotrofe nu pot produce, spre
deoseEire de cele autotrofe, materie organic? din dio"idul de carEon din aer).
40
-
8/9/2019 Deeuri
41/57
'escompunerea suEstan>elor organice se face cu iteze diferite, astfel zaharoza,
amidonul, celuloza, hemicelulozele se descompun mai repede decBt lignina, cheratinea etc.
Componentele care se descompun mai greu =nregistreaz? pe parcursul compost?rii o cre6tere
relatia (are loc sc?derea masei totale a materialului supus compost?rii). Compozi>ia calitati?
ariaz? mult =n timpul comport?rii =nregistrBndu-se trei tipuri de compost:
compost proasp?t
compost maturat
p?mBnt de compost
rintre etapele intermediare ale descompunerii se desf?6oar? 6i procese cu caracter
eoluti: formarea microorganismelor 6i formarea compu6ilor humici. lterior, organismele ii
mor =n proces, materia rezultata descompunBndu-se, iar humusul, ca 6i component al
compostului, intra 6i el ulterior =ntr-un proces de descompunere foarte lent.
Materia organic? poate fi clasificat? astfel:
u6or degr adaEil?;
lent degradaEil?
rezistent? sau greu degradaEil?
A8@ C8/3C8R8 COMYOR OR489C '
@O'4R8'8@A8AUaharuri
8midon, glicogen, pectin?, acizi
gra6i, glicerol
ipide, gr?simi, fosfolipide
8minoacizi
8cizi nucleici
roteine
u6or degradaEile
Semiceluloze, celuloz?
Chitin?
SidrocarEuri aromatice 6i alifatice cu
molecul? mic?
greu degradaEile (=n special
=n perioada de maturare)
41
-
8/9/2019 Deeuri
42/57
ignoceluloze
ignin?=n general rezistente
Continutul unor resturi egetaleMaterial Celuloz?
Semiceluloz?
ignin?
aie de grBu 1H GG %G
emn de pin 2H GG 2*
emn de
mesteac?n
1+ G 2
Car,o.idra"iisunt polimeri ai monozaharidelor 6i sunt cel mai u6or de degradat =n reac>iide hidroliz? =n prezen>a enzimelor (amilaze).
Celulo'areprezint? componentul de Eaz? =n alc?tuirea pere>ilor celulari al materialelor
lemnoase, fiind un polimer al glucozei cu mas? molecular? de circa % care este
descompus =n prezen>a celulazelor.
Proteinelecon>in carEon, hidrogen, o"igen 6i azot, aBnd concentra>ii mai mari =n
semin>e, carne, piele, p?r. Masa molecular? este =ntre % 6i %. rin hidroliz? proteinele
formeaz? aminoacizi.
Ligninaeste al 1-lea Eiopolimer ca aEundent? =n plante. ste un polimer cu masa
molecular? =ntre %.-%.., cu o structur? tridimensional? neregulat? care se descompune
=n prezen>a fungilor.
AaEel. Aimp de =nFum?t?>ire pentru dierse materiale compostaEile la &-HVC
Material
Aimpul necesar pentru
descompunere a & din
material, zile
'e6euri mi"te
aie
3runze de ar>ar
3runze de steFar
'eFec>ii de la p?s?ricoceni de
2*
%
GH
55
%G
42
-
8/9/2019 Deeuri
43/57
porumE
arE?resturi de gr?din?,
frunze
G
Co#po'i"ia #aterialului supus desco#puneriiinfluen>eaz? iteza proceselor de
descompunere. 8stfel ligninele, r?6inile, ceara se descompun greu, iar masele plastice clasice se
descompun =n general foarte greu.
rezenta suEstan>elor to"ice, aFunse accidental =n de6eurile municipale (opsele, fenol,
tanan>i, etc.) sau prin intermediul n?molurilor proenite din sta>iile de epurare a apelor reziduale
or?6ene6ti, poate =mpiedica actiitatea microorganismelor. n acela6i mod pot ac>iona 6i Eazele
sau acizii care se pot afla =n de6eurile supuse compost?rii.
Continutul in oxigen - Saturaia cu aereste determinanta pentru staEilirea domeniului =ncare are loc compostarea (aeroE sau anaeroE). rocesele de degradare Eiologic? se desf?6oar? de
oEicei simultan 6i cu ponderi diferite. 8stfel, de e"emplu, procesul de la suprafa>a materialului se
poate desf?6ura =n domeniul aeroE, =n timp ce =n pori, datorit? consum?rii o"igenului, au loc
transform?ri anaeroEe. n procesul de compostare se consum? cantit?>i relati mari de o"igen:
=ntre % 6i G Pg de O2la % Pg de solide olatile EiodegradaEile. Cantitatea minim? de o"igen
necesara men>inerii condi>iilor aeroEe =n masa compostat? este de &.
R?sturnarea gr?mezilor sau entilarea sunt necesare tocmai pentru asigurarea aproizion?rii cuo"igen. 8erarea se poate face prin mai multe sisteme, conform procedeului de compostare
adaptat, astfel:
aerare simpla, prin rasturnarea gramezilor de compost, in cazul compostarii pe
platforme in aer liEer.
introducerea aerului prin conducte perforate in cazul unor compostari in gramezi;
introducerea de aer rece sau cald in camerele de compostare;
prin realizarea unei usoare depresiuni in camera de compostare; prin amestecarea continua cu aFutorul unor utilaFe speciale.
8ceste sisteme pot fi comEinate.
'escompunerea aeroEa eliEereaz? o cantitate mult mai mare de c?ldur? ceea ce permite
men>inerea condi>iilor termofile.
43
-
8/9/2019 Deeuri
44/57
Umiditatea. n functie de cantitatea de materie organica, e"istenta in deseuri, procentul de
umiditate optim pentru compostare treEuie sa fie urmatorul:
%Z cand continutul de materii organice al reziduurilor este N& umiditatea treEuie sa fie de
circa G&;
2Z cand continutul de materii organice Q& umiditatea treEuie sa fie de circa & - &&.
entru a controla procesul de compostare, este necesar ca materialul de compostat sa fie
ferit de ploaie, deoarece o umiditate prea mare poate duce la fenomene specifice compostarii
anaeroEe.
miditatea sc?zut? =mpiedic? actiitatea microorganismelor, iar cea ridicat? faorizeaz?
descompunerea anaeroEa. a alori ale umidit?>ii suE G iteza de degradare este redus? astfel
=ncBt nu poate fi asigurat transportul nutrien>ilor prin peretele celulei Eacteriene. Jalori de peste
H& prooac? oEturarea porilor cu apa =n e"ces fiind astfel =mpiedicat transportul =n interior ao"igenului 6i a gazelor formate spre e"terior. 8stfel pot ap?rea procese anaeroEe cu degaFare de
gaze neplacut mirositoare.
Valoarea p-ului este esen>iala =n dezoltarea microorganismelor 6i ariaz? =n timpul
procesului de compostare =n interale relati largi func>ie de tipul procesului (aeroE sau anaeroE),
de etapa =n care se afla, de prezen>a suEstan>elor Eazice. Jaloarea optim? este de H,&.
Temperaturade operare =n procesele de compostare treEuie s? fie men>inut? =n domeniul
termofil G-H&V C. este &&V C agen>ii patogeni umani 6i animali mor, iar peste H1V C mor 6i
semin>ele. Aemperaturi peste HVC prooac? o sc?dere a actiit?>ii microorganismelor 6i intrarea
acestora =ntr-o stare de laten>?, o degradare incompleta 6i eliminarea de mirosuri nepl?cute.
44
-
8/9/2019 Deeuri
45/57
8tingerea unor temperaturi mari care ar putea cauza moartea microorganismelor se eit?
printr-o aerare mai intens?.
6I>2*3 ;.#.
/fectul compuilor periculoi asupra calitii compostului
Wnainte de compostare, de6eurile ce urmeaz? a fi supuse Eiodegrad?rii sunt m?run>ite 6i
sitate =n scopul oE>inerii unor materiale cu suprafe>e specifice mari pentru cre6terea itezei de
degradare. Compostarea aeroE? este procedeul cel mai des utilizat 6i faEricile care aplic? acestprocedeu treEuie s? aiE? =n edere:
accelerarea procesului prin optimizarea condi>iilor de degradare,
controlul proceselor aeroEe,
controlul emisiilor.
Jalorificarea de6eurilor EiodegradaEile se poate desf?6ura atBt prin procedee aeroEe cBt 6i
anaeroEe. rocedeele anaeroEe sunt mult mai comple"e decBt cele aeroEe 6i sunt generatoare de
metan (alorificare energetic?). Compostarea de6eurilor se realizeaz? prin procedee aeroEe care,=n general sunt mai aantaFoase din punct de edere al modului de operare.
!ranulaia si omogenitatea materialuluiFoaca un rol important =n compostare
influen>Bnd atBt iteza procesului cBt si accesul aerului =n interiorul materialului. O granula>ie
mic? asigur? o suprafa>a mare de atac microorganismelor. Omogenitatea materialului permite o
distriEu>ie relati uniform? a nutrien>ilor sau a umidit?>ii =n material. 'in aceste motie de6eurile
45
-
8/9/2019 Deeuri
46/57
se supun m?run>irii 6i amestec?rii =naintea compost?rii. ngradmare de co#pactarefaorizeaz?
apari>ia proceselor anaeroEe. 'imensiunile foarte mici ale particulelor reduc accesul o"igenului
=n masa supus? compost?rii 6i eliminarea CO26i 9S1format =n afara acesteia. /e recomand?
dimensiuni ale particulelor cu diametrul =ntre ,1 6i & cm .
8aportul dintre carbon si speciile nutritive?1"'7este important =n formarea materiei ii,
a celulelor noi. Concentra>iile mici =n nutrien>i =mpiedic? dezoltarea microorganismelor (de
e"emplu formarea alEuminelor). Concentra>iile azotului 6i fosforului sunt limitatie =n procesul
de formare a microorganismelor, raportul recomandat C9 fiind de circa 2:% - 1:%, iar
con>inutul =n fosfor mai mare de ,2 din suEstan>a uscat?. n raportul C:9 prea mare (pu>in
azot) poate sc?dea semnificati iteza de Eiodegradare. n cazul =n care con>inutul de azot este =n
e"ces fa>? de raportul optim, amoniacul degaFat genereaz? mirosuri nepl?cute 6i este to"ic pentru
microorganisme.Fazele procesului de compostare
Compostul nu poate fi utilizat in agricultura decat in stare finita (maturat). 'eseurile
proaspat m?run>ite sunt foarte actie si pot fi utilizate, uneori, ca paturi calde pentru culturile de
iarna, sau primaara.
n urma procesului de maturare compostul maturat este apte din punct de edere igienic
pentru a fi utilizat in agricultura fara inconeniente de ordin sanitar. n compost poate fi
considerat matur
n momentul cand actiitatea microorganismelor este redusa la minimum.'eterminarea maturitatii se face prin determinarea consumului de O2(sau a productiei de CO2).
rincipalele faze in procesul de compostare a deseurilor sunt urmatoarele:
1Z faza latenta: corespunde perioadei de timp necesar colonizarii microorganismelor in noul
mediu creat; aceasta faza incepe practic din perioada de depozitare n recipienti de
precolectare si colectare si dureaza pana la inceperea cresterii temperaturii;
GZ faza de crestere: este cea de marire a temperaturii si depinde de compozitia deseurilor,
umiditate, aer;
&Z faza termofila: reprezinta perioada corespunzatoare celei mai inalte temperaturi; aceasta
faza poate dura perioade mai lungi sau mai scurte, dupa cum se actioneaza asupra
mediului cu aer sau apa, in functie de cantitatea de suEstante organice EiodegradaEile si
de gradul de izolare termica realizat. n faza termofila se poate actiona mai eficient
asupra compostarii.
46
-
8/9/2019 Deeuri
47/57
HZ faza de maturare sau de crestere: corespunde unei degradari secundare, lente,
transformarii unor compusi organici in humus suE actiunea microorganismelor.
Compostul este Eine sa fie utilizat in agricultura la sfarsitul fazei termofile cand produsul
este mai Eogat in suEstante organice. Maturarea e"cesia in depozit, duce la o mineralizare prea
aansata a acestuia ceea ce face sa-si piarda din efectele sale faoraEile solului. 'e aceea se
admite in general un timp de ma"imum 1 luni pentru mentinerea compostului in depozit.
n cursul compostarii, materiile organice din deseuri faciliteaza doua actiuni simultane si
antagoniste in care intra carEonul si azotul si care duce la mineralizarea suEstantelor
EiodegradaEile, ducand pe de o parte la producerea de Eio"id de carEon si amoniac iar pe de alta
parte la formarea humusului, al carui rol este foarte important pentru mentinerea proprietatilor
fizice, chimice si Eiologice ale solului.
Compozitia medie a unei probe de compost
'eterminarea compozitiei compostului constand din staEilirea proprietatilor fizico -
chimice se face in scopul cunoasterii posiEilitatilor de utilizare a acestora n agricultura.
Raportul carEon azot este un factor care reflecta stadiul eolutiei compostarii deseurilor.
Compostul oEtinut poate fi considerat Eun pentru agricultura daca prezinta, in medie,
urmatoarele caracteristici:
5Z granulometrie: + din compost sa fie cernut cu ciurul de 1& mm;
*Z procentul de carEon sa fie Q & din materiile uscate;+Z procentul de azot Q ,1 din materiile uscate;
%Z raportul carEon azot cuprins intre 2 - 1 in deseurile initiale, poate duce dupa
compostare la un raport de % - %&.
&isteme de compostare
/isteme deschise:
4r?mezi rasturnate;
4r?mezi statice:
o cu aspirare de aer;
o introducere for>at? de aer;
o entilare alternati?;
4r?mezi r?sturnate periodic 6i aerare;
47
-
8/9/2019 Deeuri
48/57
/isteme =nchise:
reactoare erticale in regim discontinuu;
reactoare erticale in regim continuu;
reactoare statice orizontale; reactoare orizontale cu deplasarea materialului.
Aehnicile se pot desfa6ura in :
- regim static (compostare in stoguri, compostare in celule);
- regim dinamic (compostarea =n tamEururi, compostarea in turnuri).
Compostarea in gramezi aerate prin rasturnare
Compostarea in gramezi statice aerate
Compostarea :n tamburi ?reactoare cu rasturanarea materialului prin rotatie7
8cest proces este un proces dinamic =n care masa supus? compost?rii este r?sturnat? 6i
aerat? continuu =ntr-un tamEur, f?r? a fi aEsolut necesar? o reducere prealaEil? a dimensiunilor
deoarece aceasta se realizeaz? atBt prin r?sturnarea tamEurului cBt 6i cu 6icanele din interiorul
tamEurului. entru omogenizarea masei se poate ad?uga n?mol de la sta>ii de epurare a apelor
48
-
8/9/2019 Deeuri
49/57
reziduale or?6ene6ti. Aimpul de sta>ionare =n tamEur depinde de intensitatea mi6c?rii 6i de
cantitatea de aer introdus? 6i poate fi =ntre 2G ore 6i %G zile. entru a asigura
Te(nologia "g-#ag $nvironmental are la Eaz? principiul compost?rii =n reactoare
orizontale cu aerare for>at? 6i =nlocuie6te reactorul propriu-zis cu un sac de polietilen? de Foas?
densitate numit coO' (referred Organic 'igestor) care are amplasat la Eaz? pe partea
interioar? un tuE fle"iEil prin care de face sufl? de aer (3igura...). /acii au un diametru de %,&-1
m sau mai mult 6i o lungime de circa H m 6i sunt umplu>i cu materialul supus compost?rii cu
aFutorul unui echipament special dotat cu o pBlnie care este alimentat? cu un deEit de %-1 tminut
fie cu o Eand? transportoare scurt? fie cu direct cu un Euldozer cu cup?. Cu acest sistem poate fi
compostat orice tip de de6eu EiodegradaEil (hBrtie, carton, E?legar, parie, rumegu6, resturi de
gr?din?, resturi de hran? etc). Compostarea dureaz? H - + zile 6i poate fi controlat? prin
reglarea deEitului de aer insuflat =n func>ie de aria>ia temperaturii =n interiorul sacului.
Materialele compostate treEuie s? fie suE % cm 6i o umiditate uniform? =ntre G& 6i &.
/istemul are aantaFul elimin?rii mirosurilor nepl?cute, a insectelor, 6oEolanilor, se poate aplica
pe un amplasament cu suprafa>? redus? 6i cu costuri minime de operare (nu necesit? r?sturnarea
gr?mezilor), 6i, de asemenea, poate fi utilizat 6i =n zone reci.
49
-
8/9/2019 Deeuri
50/57
Operatiile si echipamentele pentru compostare depind de tipul deseurilor ce urmeaza a fi
compostate:
- fractia EiodegradaEila din deseurile menaFere si asimilaEile;
- deseuri din gradini, parcuri, piete, resturi EiodegraEaEile din industria alimentara
CR9A CO9/ARCAJ M9M
O serie de factori tehnici, sociali, economici si politici treEuie luati in considerare la
alegerea unui amplasament si anume :
- distanta ma"ima economica de transport;
- e"istenta unei [zone tampon\ intre statia de compostare si zonele locuite din ecinatatea
imediata;- conditii topografice optime si caracteristici hidrogeologice optime pentru turnarea fundatiilor;
- e"istenta posiEilitatii de e"tindere in iitor.
'roiectarea statiei de compostare
'upa alegerea amplasamentului, proiectul treEuie sa ia in considerare atat aspectele
tehnico-economice cat si aspectele de protectie a mediului si a sanatatii populatiei.
lementele urmatoare sunt foarte importante in proiectarea statiei :
- zona de pretratare;- zona de tratare (compostare);
- zona de posttratare (finisare);
- zona-tampon;
- drumurile de acces si drumurile interioare;
- utilitatile si securitatea intregului amplasament.
4ona de pretratare
ste zona de predare, stocare, manerare, compostare si transfer spre zona de
compostare. Marimea si modul de proiectare depind de cantitatea de deseuri primita, modul de
compostare si cantitatile de deseuri oEtinute dupa tratarea mecanica : deseuri sortate pentru
alorificare si deseuri transferate spre zona de compostare.
lementele de proiectare priind zona de pretratare sunt specifice normelor staEilite
pentru compostarea deseurilor solide urEane (e". deseurile treEuie sa fie depozitate in hale
50
-
8/9/2019 Deeuri
51/57
acoperite; pardoseala treEuie sa fie rezistenta ca sa preia eforturile induse de miFloacele de
transport, manerare si incarcare etc) completate cu norme specifice pentru compostare (zone
pentru umezirea deseurilor compostaEile si zone pentru incarcare si manipulare inaintea
transferului sprezona de tratare - compostare).
4ona de tratare ?compostare7
Uona de tratare este reprezentata de zona de compostare si zona de finisare.
Uona de compostare pentru deseurile verzinu treEuie paata, dar treEuie sa aiEa o panta
de scurgere si sa fie impermeaEilizata pentru a nu se eroda sau acumula apa pluiala.
Uonele in care are loc compostarea in spatii deschise treEuie sa fie paralele cu panta
terenului. Ca o masura de siguranta intre zone treEuie sa fie construite sisteme de colectare si
drenare a apei pluiale si a compostului. n sistem ineficient de drenare a compostului are ca
urmare duce la compostareain conditii nestandard ceea ce are ca rezultat un compost de proastacalitate si emisii de mirosuri neplacute.
ntretinerea zonei de compostare treEuie sa preada inspectii si lucrari anuale de
mentinere a nielului de impermeaEilizare si a pantei terenului.
Uona de compostare a fractiei biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile
treEuie proiectata cu luarea unor masuri suplimentare pentru preenirea poluarii apelor. ste
necesara construirea unei Eariere geologice cu folosirea de materiale pentru impermeaEilizare
(argila, materiale sintetice) care sa asigure un coeficient de permeaEilitate mai mic sau egal cu%-5cms.
eigatul treEuie colectat si eacuat din incinta. Metoda folosita este de colectare, stocare
si pompare in reteaua de canalizare oraseneasca, dar pentru fiecare caz in parte treEuie erificata
necesitatea sau nu de introducere, inainte de stocare, a unui separator.
Marimea zonei de compostare depinde de cantitatea tratata, tehnologia de tratare,
densitatea initiala si finala a compostului si umiditatea compostului. chipamentele mecanice de
amestecare pentru introducerea de aer influenteaza de asemenea marimea zonei de compostare.
/e considera eficienta o distanta de %,& m intre zonele de compostare pentru asigurarea accesului
echipamentelor de amestecare.
8sigurarea unei entilatii proprii in spatiile de compostare inchise este necesara datorita
faptului ca aerul din incinetele inchise de compostare contine Eioaerosoli, pulEeri, mirosuri
neplacute si umiditate in e"ces.
51
-
8/9/2019 Deeuri
52/57
nstalatiile de entilatie pentru eacuarea aerului din spatiile de compostare inchise
treEuie sa includa Eiofiltre pentru eliminarea mirosurilor neplacute.
Uona de finisare a compostului (zona de stationare in care se asigura staEilizarea
compostului) treEuie dimensionata in functie de perioada de stationare. n cazul deseurilor verzi
se poate considera ca reprezinta 2& din necesarul pentru zona de compostare dar in cazul
fractiei biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile dimensionarea treEuie sa se faca
pe Eaza rezultatelor unor e"perimentari.
4ona de posttratare ?finisare7
Uona de posttratare este folosita pentru tratarea mecanica finala a compostului (maruntire,
sitare), depozitarea sau depozitareaamEalarea compostului e"pedierii.
n cazul deseurilor verzise poate considera ca reprezinta 2 din necesarul pentru zona
de compostare dar in cazul fractiei biodegradabila din deseurile menajere si asimilabiledimensionarea treEuie sa se faca pe Eaza rezultatelor unor e"perimentari.
'aca compostul nu se amEaleza in saci de plastic si se depoziteaza in gramezi, gramezile
treEuie acoperite cu folii de plastic pentru a nu se degrada.
'aca compostul se amEaleaza in saci de plastic, treEuie preazute spatii inchise de
depozitare a sacilor pe calitati si cerinte cantitatie sezonale.
Uona de depozitare treEuie dimensionata la o capacitate de depozitare de ma"im 1 luni.
Calitatea compostuluiCalitatea compostului depinde de tipul deseurilor tratate.
Deseurile verziau o calitate superioara fractiei biodegradabila din deseurile menajere
si asimilabile si ca urmare calitatea acestora este superioara.
Controlul procesului de compostare
Controlul procesului de compostare se poate realiza in cadrul statiei de compostare prin
masurarea, in principal, a doi indicatori de proces : pS si temperatura.
n taEele urmatoare sunt prezentate domeniile de ariatie medii optime pentru dimensionarea
constructiilor si instalatiilor.
Controlul indicatorului @ p+ @ valori medii
/aptamana % 2 1 G & H 5 *Jaloarea
pS
H,& 5,2 *,& *, 5,G 5,2 5,% 5,%
52
-
8/9/2019 Deeuri
53/57
Controlul temperaturii
9umar zile % - 5 * L %& %H L 2 este %HJaloarea ma"ima
de temperatura (C)
5 & 2 N 2
ident pe durata e"ploatarii se pot oEtine pentru fiecare statie de compostare in parte
indicatori specifici care treEuie urmariti (concentratia in o"igen, aloarea ma"ima admisiEila
masurata a hidrogenului sulfurat care nu reprezinta trecerea la compostareaanaeroEa etc) pentru a
se asigura oEtinerea unui compost de Euna calitate.
Chiar alorile teoretice prezentate in taEelele de mai sus pot fi modificate in e"ploatare in
functie de calitatea solicitata compostului.
-
8/9/2019 Deeuri
54/57
Tara
&tandarde de calitate
]mgPg de suEstanta uscata^ Cd Cr Cu +g 1i 'b 4nBelgia Ministerul 8griculturii %,& 5 + % 2 %2 1Danemarca Ministerul 8griculturii ,G - % ,* 1 %2 G>ermania @iodeseu Aip %,& % % % & %& GLuxembourg Ministerul Mediului %,& % % % & %& G,landa Clasa _Compost /tandard\ % & H ,1 2 % 2/& ?Cata.7 Clasa 8 ('raft) 2 % % % H %& G&uedia RJ3 cerinte de calitate % % % % & % 1=area
Britanie AC8 indicator de calitate %,& % 2 % & %& G/2 ropuneri de studii %7 %,1 H %% ,G& G %1 G>ermania 8mestec compost deseu &,& 5%,G 25G - GG,+ &%1 %&5
D/6I1ITIIDeseuL orice suEstanta sau orice oEiect din categoriile staEilite in ane"a @, din egea G2H2%
pentru aproEarea Ordonantei de rgenta a 4uernului nr. 5*2 priind regimul deseurilor , pe
care detinatorul le arunca, are intentia sau oEligatia de a le arunca;
Deseuri municipale mixte - deseuri menaFere si comerciale, industriale si din institutii, care, din
cauza naturii si compozitiei, sunt similare cu deseurile menaFere, dar e"cluzand fractiile indicate
in ane"a nr. 2 la Sotararea 4uernului nr. *&H22 priind eidenta gestiunii deseurilor si
pentru aproEarea listei cuprinzand deseurile, inclusi deseurile periculoase, suE numarul 2 %
care sunt colectate separat la sursa, si e"cluzand alte deseuri indicate suE numarul 2 2 din
aceeasi ane"a.
Deseuri din comert asimilabile cu cele menajere- deseuri rezultate din actiitati comerciale,
magazine, actiitati de sericii puElice si industriale etc., cu conditia sa poata fi depozit impreuna
sau in acelasi mod ca deseurile menaFere in functie de tipul si cantitatea lor.
Deseuri din parcuri si gradini - deseuri de origine egetala proenind de pe suprafete folosite
la gradinarit, din parcuri puElice, cimitire si spatii erzi amplasate de-a lungul strazilor.
Bio8deseuriL sunt deseuri EiodegradaEile solide. @iodeseurile sunt deseuri menaFere contanand
deseuri alimentare, deseuri erzi sau menaFere sau deseuri de gradina, hartie si cartoane.
Colectarea selectia a Eiodeseurilor (in sistem [-\ sau [8\ permite oEtinerea unui material
alorificaEil prin compostare si prodecerea unui material de calitate (compost). /i alte deseuri
pot fi colectare si compostate, de e"emplu deseuri rezultate de la cantine, restaurante si comple"e
54
-
8/9/2019 Deeuri
55/57
comerciale. rin e"tindere si namolurile rezultate din statiile de epurare care corespund unor
criterii de calitate staEilite, pot fi asimilate ca [Eiodeseuri\ si alorificate dupa compostare.
Compostare
- proces de descompunere si transformare in condi>ii preponderent aeroEe a
suEstantelormaterialelor organice solide EiodegradaEile de catre microorganisme (in principal
Eacterii si fungi) intr-un material staEil (compost), care poate fi alorificat in agricultura.
rocesul este controlat in ceea ce prieste accelararea descompunerii, optimizarea eficientei si
minimizarea impactului asupra mediului si populatiei, se poate aplica deseurilor erzi si
deseurilor solide municipale. 'egradarea microEiana in conditii aeroEe conduce la formarea de
CO2, apa si suEstante humice.
Deseuri periculoase - orice deseu solid sau lichid, asa cum este definit in ane"a nr. 8 la
Ordonanta de urgenta a 4uernului nr. 5*2, aproEata cu modificari prin egea nr. G2H2%.Deseuri reciclabile L deseuri proenite din actiitati casnice sau asimilaEile cu acestea si
cuprind deseuri de hartie, carton, deseuri de amEalaFe, plastic sau metal.
're8colectarea 8 este actiitatea care se desfasoara inaintea colectarii. a se desfasoara inainte de
locul de ridicare a deseurilor de catre sericiul de colectare. recolectarea regrupeaza toate
operatiunile necesare pentru eacuarea deseurilor menaFere din locuinte pana la locul de ridicare
a deseurilor de catre sericiile de colectare.
Colectare - strBngerea, compostarea sisau regruparea (depozitarea temporara) a deseurilor, =nederea transportului lor. (egea G2H2%)
Colectarea deseurilor urbane - este un ansamElu de operatiuni care constau in ridicarea
deseurilor si trimiterea lor spre o statie de transfer, un centru de compostare, un centru de
tratament sau un depozit.
Colectarea selectiva- este un proces de gestionare a deseurilor municipale prin care materialele
de origine casnica (domestica) care au un potential de reciclare (hartie, carton, sticla, plastic si
metal) sunt recuperate si diriFate spre filierele de reciclare.
8cest proces necesita o compostare _la sursa\, o colectare separata a materialelor secundare si
tratamentul lor intr-un centru de recuperare.
Colectare din usa in usa ?2827- este un mod de organizare a colectarii selectie in care
numarul de persoane care produc deseuri este usor identificaEil iar containerul de stocare a
55
http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_4/00034814.htmhttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_4/00050397.htmhttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_4/00034814.htmhttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_4/00050397.htm -
8/9/2019 Deeuri
56/57
deseurilor este situat in imediata ecinatate a domiciliului producatorului sau a locului unde sunt
produse deseurile.
Colectarea prin aport voluntar ?3'7- este un mod de colectare a deseurilor in care containerul
de stocare a deseurilor nu apartine unui grup de producatori. nul sau mai multe containere sunt
amplasate astfel incat sa aiEa acces liEer pentru toate persoanele care isi depun in mod oluntar
deseurile in prealaEil sortate. Containerele sunt puse la dispozitia locuitorilor, pe drumul puElic,
fie in centre de colectare oluntara, fie in parcarile mari. Cele mai raspandite containere sunt cele
pentru colectarea sticlei, pentru colectarea hartiei si suprafetele cu grilaFe pentru colectarea
plasticului.
,perator- orice persoana fizica sau Furidica ce e"ploateaza sau controleaza instalatia ori careia i
s-a delegat puterea economica decizionala pentru functionarea tehnica a instalatiei.
6luxL la nielul colectarii selectie, adica la intrarea in centrul de compostare6ractiuneL la nielul procesului de compostare, adica in interiorul centrului de compostare
&tatie de compostare L instalatie care permite efectuarea operatiunii de compostare si
conditionare Eiologica a deseurilor.
/misie- degaFarea directa sau indirecta din instalatie de suEstante, iEratii, caldura sau zgomote
din surse indiiduale ori difuze, in aer, apa sau sol.
Aalori limita de emisie- masa e"primata in termenii parametrilor specifici, concentratia sisau
nielul unei emisii, care nu poate fi depasit in cursul uneia sau mai multor perioade de timp.*efuz de compostareL deseuri care nu au fost recuperate in urma operatiunii de compostare.
nele refuzuri de compostare pot fi supuse unui tratament ulterior.
*eutilizare- orice operatie prin care amEalaFul care a fost conceput si proiectat pentru a realiza
=n cadrul ciclului sau de iata un numar minim de parcursuri sau rotatii este reumplut sau
reutilizat pentru acelasi scop pentru care a fost conceput; (egea G2H2%)
*eciclare - operatia de reprelucrare =ntr-un proces de productie a deseurilor pentru scopul
original sau pentru alte scopuri; (egea G2H2%)
Tratare - totalitatea proceselor fizice, chimice si Eiologice care schimEa caracteristicile
deseurilor, =n scopul reducerii olumului si caracterului periculos al acestora, facilitBnd
manipularea sau alorificarea lor; (egea G2H2%)
56
-
8/9/2019 Deeuri
57/57
Aalorificare - orice operatie mentionata =n ane"a nr. @ din egea G2H2% pentru aproEarea
Ordonantei de rgenta a 4uernului nr. 5*2 priind regimul deseurilor.
top related