2009 - european court of auditors · 2019. 4. 24. · 2009 a fost un an important pentru ue, un...
Post on 28-Mar-2021
0 Views
Preview:
TRANSCRIPT
2009
ISSN 1831-1350
CURT
EA D
E CO
NTU
RI E
URO
PEA
NĂ
RAPORTUL ANUAL DE ACTIVITATE PENTRU ANUL
RO
kg003513cover_b.pdf 1 9/04/10 11:51
kg003513cover_b.pdf 2 9/04/10 11:51
2009
C u r t e a d e C o n t u r i
E u r o p e a n ă
RAPORTUL ANUAL DE ACTIVITATE PENTRU ANUL
Europe Direct este un serviciu destinat să vă ajute să găsiţi răspunsuri
la întrebările pe care vi le puneţi despre Uniunea Europeană.
Un număr unic gratuit (*):
00 800 6 7 8 9 10 11
(*) Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot factura aceste apeluri.
Numeroase alte informaţii despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet
pe serverul Europa (http://europa.eu).
O fi șă bibliografi că fi gurează la sfârșitul prezentei publicaţii.
Luxemburg: Ofi ciul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2010
ISBN 978-92-9207-649-8
doi:10.2865/34301
© Uniunea Europeană, 2010
Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei.
Printed in Belgium
TIPĂRIT PE HÂRTIE ÎNĂLBITĂ FĂRĂ CLOR
3
CUPRINS
4-5
6-7
8-13
14-17
18-28
29-30
31-32
33-35
36-38
39
40-47
48-51
52
CUVÂNTUL-ÎNAINTE AL PREȘEDINTELUI
MISIUNE, VIZIUNE, VALORI ȘI OBIECTIVE STRATEGICE
ROLUL ȘI ACTIVITATEA CURŢII
ROLURI ȘI RESPONSABILITĂŢI
PREZENTARE GENERALĂ A RAPOARTELOR DE AUDIT ȘI A AVIZELOR
IMPACTUL OBSERVAȚIILOR ȘI ACȚIUNI ÎNTREPRINSE ÎN URMA LOR
PUNCTUL DE VEDERE AL CURŢII
ACTIVITĂŢILE CURŢII PLANIFICATE PENTRU 2010
MĂSURAREA ȘI AMELIORAREA PERFORMANŢEI
COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ
RESURSELE UMANE ȘI SERVICIILE DE SPRIJIN
INFORMAŢII FINANCIARE
DECLARAŢIA ORDONATORULUI DE CREDITE DELEGAT
3
4
Am onoarea de a vă prezenta Raportul anual de act iv i tate pentru anul 2009 al Curţ i i de Conturi Europene. Scopul acestui raport este de a ofer i o pr iv ire de ansamblu asupra pr incipale lor rezultate ș i real izăr i a le Curţ i i d in cursul acestui an, precum ș i de a prezenta pr incipale le evoluţ i i pr iv ind mediul de audit ș i organizarea internă a inst i tuţ ie i .
2009 a fost un an important pentru UE, un moment de re înnoire marcat de a legerea unui nou Par lament European, de intrarea în v igoare a Tratatului de la L isabona ș i de începerea procesului de desemnare a unei noi Comis i i Europene. Noul tratat reafirmă atât rolul și mandatul Curţi i , cât și statutul său de inst i tuţ ie a Uniuni i Europene ș i introduce schimbăr i în ceea ce pr ivește g e s t i u n e a f o n d u r i l o r U E ș i c o n t r o l u l u t i l i z ă r i i a c e s t o r a , c o n s o l i d â n d r o l u l Parlamentului European în acest sens și sublini ind responsabil itatea statelor membre refer i tor la execuţ ia bugetului .
Curtea preconizează că aceste evoluţi i vor conduce la crearea de oportunităţi i m p o r t a n t e p e n t r u î m b u n ă t ă ţ i r e a g e s t i u n i i f i n a n c i a r e a U E . S e c ţ i u n e a int i tulată „Punctul de vedere a l Curţ i i ” prez intă pe scurt opinia inst i tuţ ie i cu pr iv i re la r iscur i le ș i provocăr i le cu care se va confrunta noua Comis ie ș i indică faptul că amel iorarea cal i tăţ i i cheltuiel i lor UE reprezintă o pr ior i tate majoră .
CUVÂNTUL-ÎNAINTE AL PREȘEDINTELUI
4
Curtea a înregistrat progrese semnificative în cursul anului în ceea ce privește punerea în apl icare a s t rategie i sa le de audit pentru per ioada 2009-2012 ș i at ingerea obiect ivelor v izând îmbunătăţ i rea impactului act iv i tăţ i i sa le ș i ut i l izarea opt imă a resurselor de care dispune. O etapă importantă în acest sens a reprezentat-o deciz ia Curţ i i de a sol ic i ta Consi l iu lui aprobarea unui nou regulament de procedură care să contribuie la simplif icarea procedurilor ut i l izate pentru adoptarea rapoartelor ș i a avizelor .
Mai mult , numărul de rapoarte elaborate de Curte a crescut de la 42 în 2008 la 57 în 2009. De asemenea, mă bucur să vă pot informa că principalul produs a l Curţ i i , raportul anual pr iv ind execuţ ia bugetului UE, a fost ș i de această dată bine pr imit de către pr incipal i i factor i inst i tuţ ional i interesaţ i , care au susţ inut multe dintre recomandăr i le formulate .
Î n c u r s u l a n u l u i 2 0 0 9 , C u r t e a a c o n t i n u a t s ă c o l a b o r e z e î n m o d a c t i v c u i n s t i t u ţ i i l e s u p r e m e d e a u d i t ( I S A ) d i n s t a t e l e m e m b r e p e n t r u a s t a b i l i abordări comune în ceea ce pr ivește auditul fonduri lor UE ș i pentru a def ini modul în care inst i tuţ i i le supreme de audit pot spr i j in i guvernele să facă faţă cr ize i f inanciare ș i economice.
Real izăr i le Curţ i i depind de cal i tăţ i le ș i de motivaţia celor 880 de angajaţ i a i săi . Nivelul lor de satisfacţie reprezintă un indicator-cheie pentru capacitatea de reuș i tă a inst i tuţ ie i ș i este pr ima dată când acest indicator este inc lus î n r a p o r t u l d e a c t i v i t a t e . A ș d o r i s ă l e m u l ţ u m e s c p e n t r u e n t u z i a s m u l ș i devotamentul de care au dat dovadă, ajutând astfel Curtea să își îndeplinească mis iunea.
Vítor Manuel da S i lva CaldeiraP r e ș e d i n t e
5
6
MISIUNE, VIZIUNE, VALORI ȘI OBIECTIVE STRATEGICE
MISIUNE
Curtea de Conturi Europeană este instituţia Uniunii Europene instituită prin tratat cu scopul de a efectua auditul fondurilor UE. În calitate de auditor extern al Uniunii Europene, aceasta contribuie la îmbunătăţirea gestiunii financiare a UE și joacă rolul de gardian independent al intereselor financiare ale cetăţenilor Uniunii.
VIZIUNE
O Curte de Conturi independentă și dinamică, recunoscută pentru integritatea și imparţialitatea sa, respectată pentru profesionalismul său și pentru calitatea și impactul activităţii sale, oferind părţilor interesate un sprijin esenţial pentru îmbunătăţirea gestiunii financiare a UE.
VALORI
INDEPENDENŢĂ, INTEGRITATE ȘI IMPARŢIALITATE
PROFESIONALISM VALOARE ADĂUGATĂ EXCELENŢĂ ȘI EFICIENŢĂ
Independenţă, integritate și imparţialitate atât la nivelul instituţiei, cât și la nivelul membrilor și al personalului acesteia
Furnizarea unor rezultate adecvate părţilor interesate, fără a solicita instrucţiuni și fără a ceda vreunei presiuni provenite din surse externe
Menţinerea unor standarde ridicate și exemplare în toate aspectele profesionale
Implicarea în dezvoltarea auditului finanţelor publice, atât la nivelul UE, cât și la nivel mondial
Elaborarea unor rapoarte relevante, prezentate la timp și de înaltă calitate, care să se bazeze pe constatări și probe solide, să vină în întâmpinarea preocupărilor părţilor interesate și să transmită un mesaj puternic și cu autoritate
Contribuţia la îmbunătăţirea efectivă a gestiunii UE și la creșterea responsabilizării în ceea ce privește gestiunea fondurilor UE
Aprecierea angajaţilor, dezvoltarea talentelor și recompensarea performanţei
Asigurarea unei comunicări eficace pentru a promova spiritul de echipă
Maximizarea eficienţei în toate aspectele activităţii
6
OBIECTIVE STRATEGICE
PROFESIONALISM REZULTATE PĂRŢI INTERESATE EDUCARE ȘI DEZVOLTARE
O metodologie solidă, o strategie de audit corespunzătoare, dezvoltarea practicilor din domeniul auditului finanţelor publice, standarde de audit și criterii de audit comune în ceea ce privește fondurile UE, colaborarea cu instituţiile supreme de audit din UE, un „cadru de control comunitar” eficace
Alegerea unor teme de audit corespunzătoare, claritatea, lizibilitatea și publicarea la timp a rapoartelor, calitatea auditurilor performanţei, creșterea impactului rapoartelor
Consolidarea relaţiilor cu entităţile auditate pentru a îmbunătăţi înţelegerea procesului de audit și pentru a obţine o mai largă acceptare a rezultatelor auditului
Dezvoltarea dialogului cu Parlamentul European și cu Consiliul în calitatea acestora de autorităţi bugetare și de autorităţi responsabile de descărcarea de gestiune
Comunicarea eficace cu cetăţenii Uniunii Europene
Învăţarea unor lecţii în urma exerciţiului de evaluare colegială, cu scopul de a consolida și de a dezvolta organizarea, metodele, procesele și rezultatele și de a maximiza eficienţa
Punerea în aplicare a unor politici eficace și dinamice în materie de resurse umane
Formare profesională de înaltă calitate; modernizarea infrastructurii
Punerea în aplicare a unor politici informatice
OBIECTIVELE STRATEGIEI DE AUDIT PENTRU PERIOADA 2009-2012
Maximizarea impactului ◆ global al auditurilor Curţii
Creșterea eficienţei ◆ prin exploatarea optimă a resurselor
7
8
38,8 %47,3 %
1,1 %
6,4 %
6,3 %
ROLUL ȘI ACTIVITATATEA CURŢII
BUGETUL UE REPREZINTĂ PUNCTUL DE PLECARE PENTRU ACTIVITATEA DE AUDIT A CURŢI I
B u g e t u l U n i u n i i E u r o p e n e ( p e n t r u 2 0 1 0 ) s e r i d i c ă l a c i r c a 1 2 3 d e m i l i a r d e d e e u r o ,
ceea ce reprezintă aproximativ 1 % din venitul naţ ional brut (VNB) a l ce lor 27 de state
m e m b r e . Î n r a p o r t c u b u g e t e l e n a ţ i o n a l e , a c e s t p r o c e n t e s t e u n u l r e d u s . C u t o a t e
acestea, pentru unele state membre fonduri le pr imite de la UE joacă un rol important
în f inanţarea act iv i tăţ i lor publ ice , iar suma totală este semnif icat ivă în comparaţ ie cu
VNB-ul mai multor state membre. Venitur i le Uniuni i Europene constau î n p r i n c i p a l în
contr ibuţ i i d in partea statelor membre bazate pe venitul naţ ional brut (VNB – 76 %) a l
acestora ș i pe taxele vamale ș i cele agricole (așa-numitele resurse propri i tradiţ ionale –
12 %) , precum ș i într -o contr ibuţ ie bazată pe taxa pe valoarea adăugată colectată de
statele membre (TVA – 11 %) . Alcătuirea bugetului a evoluat în t imp, pol i t ic i le pr iv ind
agr icultura ș i coeziunea reprezentând componentele majore a le acestuia (a se vedea
caseta 1) .
CASETA 1 – CARE ESTE DESTINAŢIA CHELTUIELILOR UE?
B u g e t u l U E e s t e f i n a n ţ a t p r i n c o n t r i b u ţ i i
financiare din partea statelor membre (bazate,
în cea mai mare parte, pe VNB-ul fiecărui stat
membru), prin taxe vamale și taxe agricole,
precum și prin TVA. Bugetul UE vizează, într-o
mare măsură, alte obiective decât cele urmărite
de bugetele naţionale, acest lucru datorându-se,
parţial, diferenţelor legate de responsabilităţi.
De exemplu, Uniunea nu este responsabi lă
de s istemele de asigurări sociale, cărora le
corespunde, de regulă, o parte semnificativă din
cheltuielile naţionale.
Cel mai mare domeniu de cheltuieli al Uniunii
Europene este const i tu i t de agr icultură ș i
dezvoltarea rura lă ( în pr incipal sub forma
plăţilor către fermieri), care reprezintă aproape
jumătate din buget. O altă parte importantă
din cheltuieli corespunde domeniului coeziunii
(dezvoltare socială și regională), în cadrul căruia
se cofinanţează o gamă largă de proiecte, de
la construcţia de drumuri în Letonia până la
cursuri de formare profesională pentru șomeri
în Ţăr i le de Jos. Acest domeniu reprezintă
aproximativ o treime din buget.
Sursa: Bugetul general al Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2010.
Cheltuielile UE
Cetăţenie, libertate, securitate și justiţie
Conservarea și gestionarea resurselor naturale (în principal agricultura)
Uniunea Europeană ca partener mondial
Administraţie
Creștere durabilă (în principal coeziunea)
8
Bugetul este adoptat în f iecare an – în contextul unor cadre f inanciare pe șapte ani – de
către Consi l iu , adică de către reprezentanţ i i s tatelor membre, ș i de către Par lamentul
E u r o p e a n , a i c ă r u i m e m b r i s u n t a l e ș i p r i n v o t d i r e c t . C o m i s i a E u r o p e a n ă p r o p u n e
b u g e t u l , f i i n d , d e a s e m e n e a , r e s p o n s a b i l ă d e e x e c u ţ i a l u i . O p a r t e d e o s e b i t d e
importantă a bugetului – în special cheltuiel i le din domenii le agricultur i i ș i coeziuni i –
este executată în cooperare cu statele membre. În funcţ ie de natura programelor de
cheltuie l i , administraţ i i le naţ ionale pot f i responsabi le de stabi l i rea unor strategi i de
cheltuiel i , de selectarea beneficiar i lor ș i a proiectelor , precum și de efectuarea plăţi lor .
O caracter ist ică part iculară a cheltuie l i lor UE o reprez intă procentajul mare de plăţ i
e fectuate pe baza declaraţ i i lor de cheltuie l i depuse de către benef ic iar i i înș iș i , care
pot f i , de exemplu, fermieri sau administratori de proiecte ș i care pot proveni din or ice
stat a l Uniuni i .
9
IMAGINE DE ANSAMBLU A CONTROLULUI INTERN ȘI A AUDITULUI EXTERN AVÂND DREPT OBIECT BUGETUL UE
CARE ESTE ROLUL CURŢI I?
În societăţ i le democrat ice , este nevoie de informaţ i i publ ice exacte care să poată f i
uti l izate ca bază pentru dezbateri ș i pentru procesul decizional în vederea îmbunătăţir i i
g e s t i u n i i f i n a n c i a r e ș i a g a r a n t ă r i i î n d e p l i n i r i i o b l i g a ţ i e i d e a r ă s p u n d e d e a c e a s t ă
gestiune. Ca ș i statele sale membre, UE dispune de un auditor extern, care îndeplinește
ro lu l de gardian independent a l intereselor f inanciare a le cetăţeni lor . În ca l i tate de
auditor extern a l UE, Curtea de Contur i Europeană ver i f ică dacă fonduri le Uniuni i sunt
corect contabil izate ș i dacă sunt cheltuite în conformitate cu reglementări le apl icabile,
precum și dacă se acordă atenţia cuvenită obţineri i unui raport optim resurse-rezultate,
indi ferent de dest inaţ ia fonduri lor .
Rezultatele activităţi i Curţi i sunt util izate de către Comisie, Parlament și Consil iu, precum
ș i de către statele membre în scopul îmbunătăţ i r i i gest iuni i f inanciare a bugetului UE.
A c t i v i t a t e a C u r ţ i i o f e r ă o b a z ă i m p o r t a n t ă p e n t r u p r o c e d u r a a n u a l ă d e d e s c ă r c a r e
de gest iune, pr in care Par lamentul , p lecând de la recomandăr i le Cons i l iu lu i , dec ide
d a c ă C o m i s i a ș i - a î n d e p l i n i t o b l i g a ţ i i l e î n m a t e r i e d e e x e c u ţ i e a b u g e t u l u i a f e r e n t
exerc i ţ iu lu i precedent . În pof ida a ceea ce ar sugera numele său, Curtea nu dispune
de competenţe judic iare .
În domeni i le bugetare în care gest iunea este parta jată , s tate le membre cooperează
cu Comis ia în ceea ce pr ivește stabi l i rea de s isteme de supraveghere ș i de control –
control intern – pentru a se as igura că fonduri le sunt cheltuite în mod corespunzător
ș i î n c o n f o r m i t a t e c u n o r m e l e î n v i g o a r e . C o n t r o l u l i n t e r n s e r e a l i z e a z ă , a s t f e l , a t â t
la n ivelul UE, cât ș i la n ivel naţ ional . Pe lângă act iv i tatea desfășurată de Curte , multe
instituţi i naţionale de audit verif ică fonduri le europene care sunt gestionate și uti l izate
de administraţ i i le naţ ionale .
Nivelul UE
Nivelul naţional
Co
ntr
olu
l in
tern
Au
dit
ul e
xte
rn
Comisia (DG-uri, Serviciul de Audit Intern)
Statele membre Autorităţile responsabile de punerea în aplicare
Instituţiile naţionale
de audit
Curtea de Conturi Europeană
10
CARE ESTE OBIECTUL AUDITULUI CURŢI I?
Curtea efectuează t re i t ipur i d i fer i te de audit 1: audit f inanciar , audit de conformitate
ș i audit a l performanţei . Acestea abordează următoarele t re i chest iuni :
d a c ă î n c o n t u r i s u n t p r e z e n t a t e î n m o d f i d e l , s u b t o a t e a s p e c t e l e s e m n i f i c a t i v e , 1 .
situaţia f inanciară, rezultatele și f luxurile de numerar ale exerciţiului , în conformitate
cu cadrul de raportare f inanciară apl icabi l (AUDITUL F INANCIAR) ;
dacă operaţ iuni le respectă , sub toate aspectele semnif icat ive , cadrele jur id ice ș i 2 .
de reglementare care le sunt apl icabi le (AUDITUL DE CONFORMITATE) ;
d a c ă s e a s i g u r ă o b u n ă g e s t i u n e f i n a n c i a r ă , c u a l t e c u v i n t e , d a c ă f o n d u r i l e s u n t 3 .
u t i l i z a t e î n t r - u n g r a d c â t m a i m i c p o s i b i l ( e c o n o m i c i t a t e ) , d a c ă r e z u l t a t e l e s u n t
obţinute cu cel mai mic nivel posibi l de resurse (ef icienţă) ș i dacă au fost îndeplinite
obiect ivele propuse (ef icaci tate) (AUDITUL PERFORMANŢEI) .
1 Pentru mai multe informaţii privind metodologia Curţii, vă rugăm să consultaţi manualele disponibile pe site-ul Curţii
(www.eca.europa.eu).
2 Tratatul TFUE dispune formularea de către Curte a unei declaraţii – sau a unei opinii – cu privire la fi abilitatea conturilor și la
legalitatea și regularitatea operaţiunilor subiacente. În acest context, operaţiunile subiacente reprezintă, în mod normal, plăţi
efectuate de la bugetul UE către benefi ciari fi nali. Declaraţia anuală de asigurare este cunoscută, în general, sub acronimul din
limba franceză, DAS (Déclaration d’Assurance). Spre deosebire de practica din statele membre, Curtea formulează această declaraţie
cu privire la întregul buget al UE.
CUM ÎȘ I PREZINTĂ CURTEA REZULTATELE?
C u r t e a p u b l i c ă r e z u l t a t e l e a c t i v i t ă ţ i l o r s a l e d e a u d i t î n u r m ă t o a r e l e t i p u r i d e
rapoarte :
Rapoarte anuale – acestea prezintă rezultatele auditur i lor f inanciare sub forma unor
d e c l a r a ţ i i d e a s i g u r a r e c u p r i v i r e l a b u g e t u l g e n e r a l 2 ș i l a f o n d u r i l e e u r o p e n e d e
dezvoltare 3. Aceste două rapoarte se publ ică împreună, în luna noiembrie .
Rapoarte anuale specif ice – acestea prezintă rezultatele audituri lor f inanciare efectuate
cu pr iv i re la agenţ i i le ș i organismele descentra l izate a le Uniuni i .
Rapoarte specia le – acestea prezintă rezultatele unor auditur i a le performanţei ș i a le
unor auditur i de conformitate selectate de Curte . Rapoartele specia le se pot publ ica
în or ice moment a l anului .
În p lus , Curţ i i i se so l ic i tă emiterea unor av ize cu pr iv i re la noi le acte legis lat ive cu
impact f inanciar sau la modif icarea acestor acte legis lat ive .
11
CUM ÎȘ I DESFĂȘOARĂ CURTEA AUDITURILE?
A u d i t u l C u r ţ i i p r i v i n d c o n t u r i l e U E s e d e s f ă ș o a r ă î n c o n f o r m i t a t e c u s t a n d a r d e
i n t e r n a ţ i o n a l e d e a u d i t , c a r e s e a p l i c ă a t â t î n s e c t o r u l p u b l i c , c â t ș i î n c e l p r i v a t .
S t a n d a r d e l e i n t e r n a ţ i o n a l e d e a u d i t e x i s t e n t e n u a c o p e r ă î n s ă t i p u l d e a u d i t d e
conformitate efectuat de Curte . Curtea part ic ipă în mod act iv , a lătur i de inst i tuţ i i le
naţ ionale de audit , la e laborarea standardelor internaţ ionale de către organismele de
standardizare ( Intosai , IFAC) 4.
P e n t r u a o b ţ i n e a s i g u r a r e a c ă p l ă ţ i l e r e s p e c t ă c a d r e l e j u r i d i c e ș i d e r e g l e m e n t a r e ,
C u r t e a s e b a z e a z ă a t â t p e r e z u l t a t e l e e x a m i n ă r i i s i s t e m e l o r d e s u p r a v e g h e r e ș i d e
c o n t r o l , menite să prevină sau să detecteze ș i să corecteze eror i le de legal i tate ș i de
regular i tate , cât ș i pe rezul tate le e x a m i n ă r i i u n u i e ș a n t i o n d e o p e r a ţ i u n i (p lăţ i ) (a se
vedea caseta 2) . Cu cât s istemele sunt considerate mai f iabi le în urma testăr i i , cu atât
este mai mic numărul operaţ iuni lor care t rebuie auditate de Curte pentru a a junge la
o c o n c l u z i e v a l a b i l ă p r i v i n d l e g a l i t a t e a ș i r e g u l a r i t a t e a l o r . C u r t e a u t i l i z e a z ă ș i a l t e
surse în spr i j inul concluzi i lor sa le , ca de exemplu declaraţ i i le conducer i i reprezentate
d e r a p o a r t e l e a n u a l e d e a c t i v i t a t e a l e d i r e c t o r i l o r g e n e r a l i d i n c a d r u l C o m i s i e i s a u
act iv i tatea a l tor auditor i .
În cadrul auditului performanţei , Curtea ut i l izează o gamă var iată de metodologi i de
audit pentru a evalua s istemele de gest iune ș i de monitor izare , precum ș i informaţi i le
privind performanţa, pe baza unor cr iter i i derivate din legislaţ ie ș i din principi i le bunei
gest iuni f inanciare .
Atunci când selectează auditur i le performanţei care urmează să f ie efectuate , Curtea
urmărește să ident i f ice subiectele de audit care pot conduce în cea mai mare măsură
l a i d e n t i f i c a r e a u n o r p o s i b i l e î m b u n ă t ă ţ i r i l e g a t e d e e c o n o m i c i t a t e a , e f i c i e n ţ a ș i
ef icaci tatea cheltuie l i lor UE.
3 Fondurile europene de dezvoltare (FED) sunt rezultatul atât al unor convenţii și acorduri internaţionale între Uniune și statele
membre ale acesteia și anumite state din Africa, zona Caraibilor și Pacifi c (ACP), cât și al unor decizii ale Consiliului privind
asocierea cu ţări și teritorii de peste mări (TTPM). Comisia gestionează majoritatea cheltuielilor aferente FED în colaborare cu
statele ACP, parţial prin EuropeAid (a se vedea grupul de politici Relaţii externe, dezvoltare și extindere), parţial prin delegaţiile
din ţările benefi ciare. Instrumentul pentru investiţii din cadrul fondurilor europene de dezvoltare este gestionat de către Banca
Europeană de Investiţii (BEI) și nu face obiectul mandatului de audit al Curţii.
4 Intosai – International Organisation of Supreme Audit Institutions (Organizaţia Internaţională a Instituţiilor Supreme de Audit);
IFAC – International Federation of Accountants (Federaţia Internaţională a Contabililor).
12
Curtea nu dispune de resursele necesare pentru
a audita în detal iu totalitatea operaţiunilor
efectuate în cadrul bugetului UE. Curtea utilizează,
prin urmare, tehnici de eșantionare statistică
pentru a obţine un rezultat reprezentativ pentru
întreaga populaţie. Acest lucru implică selectarea
în mod aleatoriu a unui eșantion reprezentativ de
operaţiuni subiacente pentru domeniul coeziunii,
de exemplu, în vederea efectuării unor teste
aprofundate. Curtea urmărește cursul acestor
operaţiuni până la beneficiarii finali ai ajutorului,
de exemplu un promotor de proiect din Italia.
Curtea efectuează apoi verificări, în multe cazuri
la faţa locului, cu scopul de a stabili dacă cererea
este conformă cu realitatea.
Caracterul reprezentativ al eșantionului Curţii
permite extrapolarea rezultatelor la ansamblul
populaţiei în cauză, de exemplu anumite venituri
sau un anumit domeniu de cheltuieli, precum și
utilizarea lor, împreună cu informaţiile rezultate
din evaluarea sistemelor de gestiune și de control
sau provenite din alte surse, în sprijinul formulării
unei opinii de audit generale.
CASETA 2 – MODALITATEA ÎN CARE CURTEA TESTEAZĂ UN EȘANTION DE PLĂŢI DE LA BUGETUL UE
EȘANTIONAREA OPERAŢIUNILOR
Selecţie aleatorie a unui eșantion reprezentativ
Plată către un promotor de proiect din Italia
Populaţia tuturor plăţilor din domeniul coeziunii
13
14
ROLURI ȘI RESPONSABILITĂŢI5
CONDUCERE ȘI ORGANIZARE
Curtea de Conturi funcţionează sub forma unui organ colegial compus din 27 de membri,
câte unul din f iecare stat membru, numiţ i de Consi l iu , după consultarea Par lamentului
European, pentru un mandat de șase ani , cu posibi l i tatea de re înnoire . Președintele
e s t e a l e s d e c ă t r e m e m b r i , d i n r â n d u l a c e s t o r a , p e n t r u u n m a n d a t d e t r e i a n i , c u
posibi l i tatea de re înnoire .
Cinci grupur i de audit , în care sunt repart izaţ i d i fer i ţ i i membri , e laborează rapoartele
ș i av izele în vederea adoptăr i i acestora de către Curte . Conform organigramei , ex istă
patru grupuri sectoriale care acoperă diverse părţ i din buget ș i un alt grup responsabi l
de aspecte „or izontale” . În plus , există un comitet administrat iv , format din membri a i
Curţ i i , care se ocupă de e laborarea deciz i i lor administrat ive a le Curţ i i .
La sfârșitul anului 2009, Curtea a transmis Consiliului
o propunere de revizuire a Regulamentului său de
procedură pentru a permite ca anumite categorii de
rapoarte și de avize ale Curţii să poată fi adoptate
de camere, și nu doar de colegiul Curţii. Aceste
modificări vor simplifica procesul decizional al
Curţii, care va deveni astfel mai eficient, parţial
datorită scăderii intervalului de timp necesar
pentru adoptarea deciziilor.
F i e c a r e c a m e r ă a r e d o u ă d o m e n i i d e
responsabilitate – în primul rând, adoptarea
rapoarte lor specia le , a rapoarte lor anuale
specifice și a avizelor; în al doilea rând, elaborarea
proiectelor de observaţii pentru raportul anual
privind bugetul general al UE și pentru raportul
anual privind fondurile europene de dezvoltare,
precum și a proiectelor de avize în vederea
adoptării acestor documente de către Curte.
Ca și în cazul colegiului, deciziile camerelor se
adoptă cu majoritatea voturilor membrilor care
compun camera în cauză. Membrii pot asista la
ședinţele oricărei camere, dar pot vota numai în
cadrul camerei în care au fost repartizaţi de către
Curte.
Bineînţeles, Curtea va continua să se reunească
pentru dezbaterea și adoptarea documentelor de
care răspunde în exclusivitate, cum sunt raportul
anual privind bugetul general al UE și raportul
anual privind fondurile europene de dezvoltare.
Rolul Comitetului administrativ va fi consolidat.
Acesta este prezidat de președintele Curţii, iar
membrii săi sunt decanii camerelor. Comitetul
va executa sarc ini le de pregăt i re aferente
problemelor administrative care necesită o decizie
a Curţii și deciziilor privind chestiuni de politică,
de principiu sau de importanţă strategică, în
vederea aprobării ulterioare de către Curte.
Pe lângă sarcinile din cadrul colegiului, de luare a deciziilor definitive cu privire la audituri,
la avize și la aspecte mai largi de ordin strategic și administrativ, f iecare membru este
responsabil de o serie de sarcini proprii , în principal în domeniul auditului. Activităţile de
audit propriu-zise sunt, în general, efectuate de auditorii din unităţile de audit coordonate
de membrul responsabil , cu sprij inul unui cabinet. Membrul prezintă apoi raportul atât
la nivelul grupului, cât și la nivelul Curţii ; odată adoptat, raportul este prezentat în faţa
Parlamentului European, a Consil iului și a altor părţi interesate relevante.
5 Pentru mai multe detalii, a se vedea site-ul Curţii (www.eca.europa.eu).
14
PERSONALUL CURŢI I
Bugetul pentru exerc i ţ iu l 2009 a l Curţ i i de Contur i Europene prevedea un număr total
d e 8 8 0 d e p o s t u r i a l o c a t e ( l a 3 1 d e c e m b r i e 2 0 0 9 ) . P e r s o n a l u l d e a u d i t a l C u r ţ i i s e
caracter izează pr intr -o mare d ivers i tate în ceea ce pr ivește pregăt i rea ș i exper ienţa
profesională, provenind atât din sectorul public , cât ș i din cel privat, ș i f i ind special izat ,
d e e x e m p l u , î n c o n t a b i l i t a t e , g e s t i u n e f i n a n c i a r ă , a u d i t i n t e r n ș i e x t e r n , d r e p t s a u
economie. La fe l ca toate cele la l te inst i tuţ i i a le Uniuni i , Curtea angajează resort isanţ i
a i t u t u r o r s t a t e l o r m e m b r e , a c e ș t i a i n t r â n d s u b i n c i d e n ţ a S t a t u t u l u i f u n c ţ i o n a r i l o r
Uniuni i Europene.
Personalul de audit a l Curţ i i p lani f ică ș i efectuează auditur i le ș i e laborează proiectele
d e r a p o r t c a r e r e p r e z i n t ă r e z u l t a t e l e a c e s t o r a c t i v i t ă ţ i . S e l u c r e a z ă î n e c h i p e , c a r e
var iază de la patru sau cinci persoane pentru anumite auditur i pe domenii special izate
până la douăzec i sau peste douăzec i de persoane pentru unele d intre auditur i le de
mai mare amploare pe care le real izează Curtea (de exemplu, auditur i le f inanciare/de
conformitate pr iv ind cheltuie l i le d in domeni i le agr icultur i i ș i coeziuni i , e fectuate în
vederea întocmir i i declaraţ ie i de as igurare anuale) . În mod curent , auditul presupune
obţinerea de probe de audit în diverse moduri : pr in munca administrat ivă efectuată la
Luxemburg, pr in v iz i te la Comis ia Europeană ș i pr in ver i f icarea a ceea ce se întâmplă
„pe teren” în statele membre, acolo unde sunt generate venitur i le pentru bugetul UE
ș i unde se desfășoară act iv i tăţ i le f inanţate de la bugetul UE.
Rapoartele ș i av izele Curţ i i t rebuie să f ie acces ibi le c i t i tor i lor d in întreaga Uniune, iar
în cadrul act iv i tăţ i i sa le de audit Curtea t rebuie să păstreze contactul cu autor i tăţ i le
publ ice ș i cu a l ţ i factor i de pe întreg ter i tor iu l Uniuni i . Aceste lucrur i nu ar f i posibi le
fără aportu l t raducător i lor Curţ i i , care t raduc rap oarte le ș i av i ze le Curţ i i (e lab orate
aproape întotdeauna în l imbile engleză sau franceză) în 22 de l imbi of ic iale ale Uniuni i
ș i , a t u n c i c â n d e s t e n e v o i e , c o r e s p o n d e n ţ a C u r ţ i i . D e a s e m e n e a , t r a d u c ă t o r i i C u r ţ i i
furnizează auditor i lor as istenţă l ingvist ică în cursul v iz i te lor de audit desfășurate în
statele membre.
Personalul administrat iv al Curţ i i este responsabil de o gamă largă de funcţi i de spri j in,
indispensabi le în cadrul unei organizaţ i i mult inaţ ionale care funcţ ionează în cadrul
UE: f inanţe, contabi l i tate, buget, pol it ică imobil iară, tehnologia informaţiei , t ransport ,
secur i tate etc . Secretarul general este membrul de personal cu cel mai mare grad în
inst i tuţ ie ș i este responsabi l de gest ionarea personalului ș i de administrarea Curţ i i .
15
16
MichelCRETIN (FR)
Irena PETRUŠKEVIČIENĖ (LT)
IgorsLUDBORŽS (LV)
JanKINŠT (CZ)
MassimoVARI (IT)
OlaviALA-NISSILÄ (FI)
Harald NOACK (DE)
Henri GRETHEN (LU)
OvidiuISPIR (RO)
Nadejda SANDOLOVA (BG)
Morten Louis LEVYSOHN (DK)
IoannisSARMAS (EL)
Gejza HALÁSZ (HU)
JúliusMOLNÁR (SK)
Vojko Anton ANTONČIČ (SI)
Jacek UCZKIEWICZ (PL)
Josef BONNICI (MT)
KerstiKALJULAID (ET)
KikisKAZAMIAS (CY)
KarelPINXTEN (BE)
LarsHEIKENSTEN (SE)
Maarten B. ENGWIRDA (NL)
Máire GEOGHEGAN-QUINN (IE)
Hubert WEBER (AT)
DavidBOSTOCK (UK)
JuanRAMALLO MASSANET (ES)
Vítor Manuel da SILVA CALDEIRA (PT)
CURTEA DE CONTURIEUROPEANĂ 2009
Această organigramă refl ectă situaţia de la data de 1 februarie 2010.
Pentru o organigramă actualizată, vă rugăm să consultaţi site-ul Curţii
(www.eca.europa.eu).
Președinte
16
Vítor Manuel da SILVA CALDEIRApreședinte
OR
GA
NIG
RA
MĂ
David BOSTOCK, decanKersti KALJULAIDMassimo VARIOvidiu ISPIRHarald NOACKHenri GRETHEN
Politici structurale – Audit fi nanciar
Transport, cercetare și energie – Audit fi nanciar
Transport și energie – Auditul performanţei
Mediu, societate și asistenţă socială, turism și cultură – Auditul performanţei
Capital uman, tehnologie și inovare, întreprinderi, TIC și societatea informaţională, asistenţă tehnică – Auditul performanţei
GRUPUL DE AUDIT IIPOLITICI STRUCTURALE, TRANSPORT, CERCETARE ȘI ENERGIE
Gejza HALÁSZ, decanHubert WEBERJúlius MOLNÁRKikis KAZAMIASOlavi ALA-NISSILÄMichel CRETIN
FEGA – Audit fi nanciar
FEADER – Audit fi nanciar
Performanţă – Unitatea A
Performanţă – Unitatea B
Performanţă – Unitatea C
Pescuit, mediu înconjurător, sănătate
GRUPUL DE AUDIT I CONSERVAREA ȘI GESTIONAREA RESURSELOR NATURALE
PREȘEDINŢIE
Pe
ntr
u m
ai m
ult
e d
eta
lii ș
i pe
ntr
u o
org
an
igra
mă
act
ua
liza
tă, a
se
co
nsu
lta
sit
e-u
l Cu
rţii
(ww
w.e
ca.e
uro
pa
.eu
).
Š Č ĖIrena PETRUŠKEVIČIENĖ, decanMorten Louis LEVYSOHNIoannis SARMASIgors LUDBORŽSJuan RAMALLO MASSANETNadejda SANDOLOVA
Veniturile Uniunii Europene
Cheltuieli administrative ale instituţiilor Uniunii Europene
Politici interne ale Uniunii Europene
Împrumuturi acordate, împrumuturi contractate și activităţi bancare
Agenţii ale Uniunii Europene
GRUPUL DE AUDIT IVVENITURI, ACTIVITĂŢI BANCARE, CHELTUIELI ADMINISTRATIVE, INSTITUŢII ȘI ORGANISME ALE UNIUNII EUROPENE ȘI POLITICI INTERNE
Jan KINŠT, decanMaarten B. ENGWIRDAMáire GEOGHEGAN-QUINNJacek UCZKIEWICZKarel PINXTEN
Cooperare pentru dezvoltare (bugetul general al UE)
Politici de preaderare și de vecinătate
Fondurile europene de dezvoltare (ţările din Africa, zona Caraibilor și Pacifi c)
GRUPUL DE AUDIT IIIACŢIUNI EXTERNE
ÍEduardo RUIZ GARCÍAsecretar general
Resurse umane
Finanţe și asistenţă
Tehnologia informaţiei
Traduceri
SECRETARIATUL GENERAL
Josef BONNICImembru responsabil de DAS, decanVojko Anton ANTONČIČmembru responsabil de ADARLars HEIKENSTENmembru responsabil de comunicareOlavi ALA-NISSILÄ (GA I)Kersti KALJULAID (GA II)Jacek UCZKIEWICZ (GA III)Morten Louis LEVYSOHN (GA IV)
Metodologia auditului și asistenţă
Controlul calităţii
Comunicare și rapoarte
Supravegherea auditului și asistenţă pentru auditul fi nanciar/de conformitate
Fiabilitatea conturilor și a declaraţiilor conducerii
GRUPUL CEADCOORDONARE, COMUNICARE, EVALUARE, ASIGURARE ȘI DEZVOLTARE
Supervizarea realizării misiunii Curţii
Relaţiile cu instituţiile UniuniiEuropene
Relaţiile cu instituţiile supreme deaudit și cu organizaţiile internaţionale de audit
Probleme juridice
Audit intern
17
18
2005 2006 2007
6 11 9
1 1 1
20 23 29
11 8 9
2009
18
1
1
37
5
29
1
12
2008
PREZENTARE GENERALĂ A RAPOARTELOR DE AUDIT ȘI A AVIZELOR6
RAPOARTELE ANUALE PRIVIND EXERCIŢIUL F INANCIAR 2008
În f iecare an, Curtea auditează conturi le UE, precum și venitur i le ș i cheltuiel i le Uniuni i
E u r o p e n e . R e z u l t a t e l e a c e s t u i a u d i t s u n t p r e z e n t a t e a u t o r i t ă ţ i l o r p o l i t i c e a l e U E ,
respect iv Par lamentul ș i Consi l iu l , în cadrul rapoartelor anuale a le Curţ i i .
6 Scopul acestei secţiuni este de a oferi mai curând o scurtă prezentare a rapoartelor și a avizelor Curţii decât o sinteză a acestora.
Pentru informaţii suplimentare, cititorii sunt rugaţi să consulte textele complete, astfel cum au fost adoptate de Curte, care sunt
disponibile pe site-ul acesteia (www.eca.europa.eu).
În 2009, numărul de rapoarte specia le a crescut în comparaţ ie cu ani i precedenţ i , în
t imp ce numărul de avize a scăzut . Raportul anual pr iv ind execuţ ia bugetului general
ș i raportul anual pr iv ind fonduri le europene de dezvoltare au fost publ icate conform
plani f icăr i i .
REZULTATE FINALE
Număr de rapoarte speciale
Rapoarte anuale (inclusiv FED)
Rapoarte anuale specifi ce
Avize
18
RAPORTUL ANUAL PRIVIND EXECUŢIA BUGETULUI UE: ȘASE MESAJE-CHEIE
Conturi le Uniuni i Europene prezintă o imagine f idelă ș i exactă a s ituaţiei f inanciare •
ș i a rezultatelor acesteia .
În ceea ce pr ivește legal i tatea ș i regular i tatea operaţ iuni lor , rezul tate le g lobale •
pentru exerc i ţ iu l 2008 ref lectă îmbunătăţ i r i le aduse gest iuni i bugetare în cursul
u l t imi lor ani .
Îmbunătăţ i rea g lobală înregist rată pentru exerc i ţ iu l 2008 se datorează în pr imul •
rând rezultatelor bune din cadrul celui mai important grup de polit ici , Agricultură și
resurse naturale. În ceea ce privește dezvoltarea rurală, deși nivelul de eroare estimat
rămâne încă semnif icativ, acesta este mai scăzut decât în exerciţ i i le anterioare. Este
p r i m a d a t ă c â n d C u r t e a n u e x p r i m ă o o p i n i e c o n t r a r ă p e n t r u g r u p u l d e p o l i t i c i
Agr icultură ș i resurse naturale în ansamblu.
Coeziunea, a l doi lea grup de pol it ic i ca importanţă, reprezentând aproape o treime •
din buget , rămâne un domeniu problematic , deoarece este cel mai afectat de eror i .
C u r t e a e s t i m e a z ă c ă c e l p u ţ i n 1 1 % d i n s u m a t o t a l ă r a m b u r s a t ă n u a r f i t r e b u i t
p lăt i tă .
Recomandăr i le formulate în t recut de Curte cu pr iv i re la îmbunătăţ i rea s istemelor •
de supraveghere ș i de control rămân în continuare valabi le . Acestea trebuie văzute
c a f ă c â n d p a r t e d i n t r - u n p r o c e s c o n t i n u u , î n c a d r u l c ă r u i a e s t e n e v o i e d e t i m p
pentru ca măsur i le luate să f ie considerate ef icace.
Trebuie să se acorde o atenţie specială și sporită acelor domenii de cheltuiel i pentru •
care Curtea cont inuă să înregist reze un nivel r id icat de eroare . În multe s i tuaţ i i ,
e r o r i l e r e p r e z i n t ă o c o n s e c i n ţ ă a n o r m e l o r ș i a r e g l e m e n t ă r i l o r p r e a c o m p l e x e ,
ast fe l încât s impl i f icarea acestora rămâne o pr ior i tate .
19
Opinie fără rezerve privind
fiabilitatea conturilor
Concluzia Curţii a fost că, pentru exerciţiul 2008,
conturile anuale ale Comunităţilor Europene
prezintă în mod f idel , sub toate aspectele
semnificative, situaţia financiară a Comunităţilor
Europene, precum și rezultatele operaţiunilor
acestora și fluxurile de numerar.
Opinii fără rezerve
Pentru exerciţiul 2008, Curtea a exprimat opinii
fără rezerve privind Veniturile, precum și privind
angajamentele pentru toate grupurile de politici
și plăţile aferente grupurilor de politici Educaţie
și cetăţenie și Cheltuielile administrative și alte
cheltuieli.
Opinii cu rezerve
Plăţile aferente grupului de politici Agricultură și
resurse naturale, cu excepţia dezvoltării rurale, au
fost, sub toate aspectele semnificative, conforme
cu legile și reglementările în vigoare. Plăţile
aferente grupului de politici Afaceri economice
și financiare, cu excepţia cheltuielilor legate de
cel de Al șaselea program-cadru pentru cercetare
și dezvoltare tehnologică (PC6), au fost, sub toate
aspectele semnificative, conforme cu legile și
reglementările în vigoare.
Opinii contrare
C u r t e a a e x p r i m a t o p i n i i c o n t r a r e p e n t r u
grupurile de politici Coeziune, Cercetare, energie
și transport și Ajutorul extern, dezvoltarea și
extinderea. Plăţile aferente acestor grupuri de
politici au fost afectate în mod semnificativ de
erori, deși în măsuri diferite.
Sunt necesare îmbunătăţiri în ceea ce privește
sistemele de supraveghere și de control
Sistemele de supraveghere și de control aferente
grupuri lor de pol i t ic i Cercetare, energie ș i
t r a n s p o r t , A j u t o r u l e x t e r n , d e z v o l t a r e a ș i
extinderea și Educaţie și cetăţenie au fost parţial
ef icace în ceea ce pr ivește furnizarea unei
asigurări referitor la prevenirea sau la detectarea
ș i c o r e c t a r e a r a m b u r s ă r i i u n o r c h e l t u i e l i
supradeclarate sau neeligibile.
În ceea ce privește grupul de politici Agricultură
și resurse naturale, Curtea a concluzionat, de
asemenea, că sistemele de supraveghere și de
control au fost parţial eficace. Totuși, Curtea
a observat că Sistemul integrat de administrare
și control (Integrated Administration and Control
System – IACS) a continuat să fie, în general, un
sistem de control eficace, în vreme ce, în alte
domenii, este necesar să se remedieze o serie de
probleme, în special în cazul dezvoltării rurale,
unde au existat deficienţe.
Pentru grupul de polit ici Afaceri economice
ș i f inanciare, s-a constatat că s istemele de
supraveghere și de control au fost eficace în două
dintre cele trei domenii care au făcut obiectul
evaluări i . Pentru cel de al trei lea domeniu,
Întreprinderi, sistemele au fost considerate ca
fiind doar parţial eficace, în principal din cauza
deficienţelor privind PC6.
Referitor la grupul de politici Coeziune, Curtea
a constatat că sistemele instituite de statele
membre pentru corectarea erorilor detectate în
urma controalelor naţionale au fost, în majoritatea
cazurilor, cel puţin parţial eficace.
Comisia, statele membre și alte ţări beneficiare
trebuie să depună în continuare eforturi pentru
a pune în practică îmbunătăţirile necesare cu
privire la aceste grupuri de politici, astfel încât
să asigure o gestionare corespunzătoare a riscului
de cheltuieli neconforme.
20
Auditori i pot formula următoarele t ipuri de
opinii:
o • opinie fără rezerve (denumită, de asemenea,
„ favorabi lă” ) , atunci când există probe
conform cărora conturile sunt fiabile sau
operaţiunile subiacente, și anume plăţile,
sunt conforme cu legile și reglementările sub
toate aspectele semnificative;
o • opinie contrară, atunci când nivelul de
eroare din operaţiuni le subiacente este
semnificativ și are un caracter generalizat sau
atunci când conturile nu sunt fiabile;
imposibilitatea exprimării unei opinii• , în cazul
în care auditorii nu sunt în măsură să obţină
probe de audit adecvate și suficiente pe care
să își fondeze opinia de audit și efectele
posibile sunt semnificative și generalizate;
o • opinie cu rezerve, atunci când nu se poate
exprima o opinie fără rezerve, dar efectul
oricărei divergenţe sau al oricărei limitări
a sferei auditului nu este atât de semnificativ
sau generalizat încât să se traducă printr-o
opinie contrară sau prin imposibil itatea
exprimării unei opinii.
CASETA 3 – CUM SE INTERPRETEAZĂ OPINIILE DE AUDIT21
Tabelul prezentat în continuare sintetizează
evaluarea globală a sistemelor de supraveghere
și de control, astfel cum a fost descrisă pe scurt
în capitolele relevante din cadrul Raportului
anual privind exerciţiul 2008, și prezintă în linii
mari rezultatele testelor efectuate de Curte pe
eșantioane reprezentative de operaţiuni. Tabelul
evidenţiază elementele-cheie, dar nu poate
prezenta toate detali i le relevante (în special
referitor la deficienţele care afectează sistemele
de supraveghere și de control și la tipurile de
erori), pentru care trebuie să se consulte textul
raportului.
CASETA 4 – PREZENTARE PE SCURT PRIVIND LEGALITATEA ȘI REGULARITATEA OPERAŢIUNILOR SUBIACENTE PE DOMENII DE CHELTUIELI
EVALUAREA SISTEMELORINTERVALUL ÎN CARE ESTE CUPRINS INDICELE DE EROARE
Venituri
Agricultură și resurse naturale: 55 de miliarde de euro
Coeziune: 36,6 miliarde de euro
Cercetare, energie și transport: 7,5 miliarde de euro
Ajutorul extern, dezvoltarea și extinderea: 6,2 miliarde de euro
Educaţie și cetăţenie: 1,7 miliarde de euro
Afaceri economice și fi nanciare: 0,6 miliarde de euro
Cheltuielile administrative și alte cheltuieli: 8,5 miliarde de euro
Evaluarea sistemelor de supraveghere și de control
Intervalul în care este cuprins indicele de eroare (IE)
Inefi cace
IE > 5 %
Parţial efi cace
2 % ≤ IE ≤ 5 %
Efi cace
IE < 2 % (sub pragul de semnifi caţie)
22
OPINIA DE AUDIT PRIVIND FONDURILE EUROPENE DE DEZVOLTARE PENTRU EXERCIŢIUL 2008
În opinia Curţ i i , contur i le FED pentru exerc i ţ iu l 2008 prezintă în mod f idel , sub toate
aspectele semnificative, s ituaţia f inanciară a fonduri lor europene de dezvoltare. În ceea
ce pr ivește legal i tatea ș i regular i tatea operaţ iuni lor , Curtea a formulat o opinie fără
rezerve pentru venitur i le ș i angajamentele FED. Curtea a concluzionat , de asemenea,
că plăţ i le aferente FED au fost afectate de un nivel semnif icat iv de eroare . Refer i tor la
s istemele de supraveghere ș i de control a le fonduri lor europene de dezvoltare, Curtea
a evaluat că acestea au fost parţ ia l ef icace.
RAPOARTELE ANUALE SPECIFICE
În 2009 s-au adoptat , de asemenea, 37 de rapoarte anuale speci f ice , pr iv ind agenţ i i le
ș i a l t e o r g a n i s m e d e s c e n t r a l i z a t e a l e U n i u n i i E u r o p e n e , c u r e f e r i r e l a e x e r c i ţ i u l
f inanciar 2008.
Agenţ i i le Uniuni i Europene acoperă o var ietate largă de sarc in i , ia r sedi i le acestora
sunt răspândite pe tot cupr insul Uniuni i . F iecare agenţ ie are o mis iune speci f ică ș i î ș i
gestionează singură bugetul. Auditurile efectuate cu privire la agenţii le și alte organisme
descentral izate a le Uniuni i Europene fac obiectul unor rapoarte anuale speci f ice , care
se publică separat. Curtea a exprimat opinii fără rezerve privind f iabil itatea conturi lor ș i
legal itatea ș i regularitatea operaţiuni lor subiacente pentru toate agenţi i le , cu excepţia
Colegiului European de Pol i ţ ie .
23
7 Rapoartele speciale sunt disponibile pe site-ul Curţii și pot fi obţinute, de asemenea, prin completarea unui bon electronic de
comandă pe site-ul EU Bookshop.
RAPOARTELE SPECIALE 7
Curtea î ș i se lectează ș i î ș i concepe sarc in i le de audit a l per formanţei ș i de audit de
conformitate pe baza anumitor cr i ter i i , pr intre care r iscur i le suscept ibi le de a afecta
performanţa sau conformitatea pentru un anumit domeniu de venituri sau de cheltuiel i ,
nivelul de cheltuieli aferent, t impul scurs de la efectuarea precedentului audit, evoluţi i le
preconizate în ceea ce pr ivește cadrul de reglementare sau cadrul operaţional , precum
ș i interesul pol i t ic ș i publ ic .
D a t o r i t ă n a t u r i i c o m p l e x e ș i d e t a l i a t e a a u d i t u r i l o r p e r f o r m a n ţ e i ș i a a u d i t u r i l o r d e
conformitate, este necesar, în general , peste un an (de la momentul studiului prel iminar
până la publ icarea raportului f inal ) pentru f inal izarea acestor auditur i .
Î n 2 0 0 9 , C u r t e a a a d o p t a t , î n t o t a l , 1 8 r a p o a r t e s p e c i a l e . R a p o a r t e l e s p e c i a l e p o t f i
accesate direct de pe s i te-ul Curţ i i (www.eca.europa.eu) , iar publ icarea acestora este
a n u n ţ a t ă î n J u r n a l u l O f i c i a l . C a ș i î n a n i i a n t e r i o r i , r a p o a r t e l e a u e x a m i n a t a s p e c t e
l e g a t e d e g e s t i u n e a f i n a n c i a r ă d i n t r - o g a m ă l a r g ă d e d o m e n i i – d e l a , d e e x e m p l u ,
a jutorul a l imentar a l UE pentru persoanele defavor izate (RS 6/2009) până la gest iunea
de t rezorer ie a Comis ie i (RS 5/2009) .
A c t i v i t a t e a C u r ţ i i d u c e l a i d e n t i f i c a r e a a n u m e r o a s e t i p u r i d i f e r i t e d e p r o b l e m e ,
c u c o n s e c i n ţ e d i v e r s e , ș i p e r m i t e f o r m u l a r e a d e r e c o m a n d ă r i v i z â n d î m b u n ă t ă ţ i r e a
gest iuni i f inanciare ș i a ef ic ienţei ș i ef icaci tăţ i i în respect ivul domeniu.
P e l â n g ă c e l e 1 8 r a p o a r t e s p e c i a l e , î n 2 0 0 9 , C u r t e a a a n a l i z a t , d e a s e m e n e a , m o d u l
î n c a r e a u f o s t u t i l i z a t e f o n d u r i l e U E d e s t i n a t e s ă e l i m i n e r i s c u r i l e p e n t r u m e d i u
p e c a r e l e p r e z i n t ă c e n t r a l a d e l a C e r n o b î l . R e c o m a n d ă r i l e f o r m u l a t e , c a r e v i z e a z ă
î m b u n ă t ă ţ i r e a g e s t i u n i i f o n d u r i l o r U E
c a n a l i z a t e p r i n i n t e r m e d i u l B E R D , a u f o s t
t r a n s m i s e p r e ș e d i n t e l u i C o m i s i e i s u b f o r m a
unei scr isor i către conducere (nepubl icată) .
Rapoartele speciale adoptate de Curte în 2009
s u n t p r e z e n t a t e î n c o n t i n u a r e , g r u p a t e î n
f u n c ţ i e d e r u b r i c i l e c a d r u l u i f i n a n c i a r . C u
scopul de a i lustra t ipul de probleme abordate
ș i concluzi i le formulate, pentru f iecare rubrică
e x i s t ă o s c u r t ă p r e z e n t a r e a u n u i r a p o r t d i n
cadrul acesteia .
24
CREȘTERE DURABILĂ
R S 3 / 2 0 0 9 E f i c a c i t a t e a c h e l t u i e l i l o r e f e c t u a t e î n c a d r u l m ă s u r i l o r s t r u c t u r a l e î n •
domeniul t ratăr i i apelor rez iduale pentru per ioadele de programare 1994-1999 ș i
2000-2006
RS 7/2009 Gest ionarea etapei de dezvoltare ș i va l idare a programului Gal i leo•
RS 8/2009 „Reţele le de excelenţă” ș i „proiectele integrate” a le pol i t ic i i comunitare •
în domeniul cercetăr i i : au fost îndepl in i te obiect ivele acestor instrumente?
RS 13/2009 Delegarea de sarcini de implementare către agenţi i executive: o opţiune •
de succes?
RS 17/2009 Acţ iuni le de formare profes ională dest inate femei lor ș i cof inanţate de •
Fondul socia l european
Curtea a auditat etapa de dezvoltare și validare
a programului Gal i leo, care are drept scop
crearea unui sistem global de navigaţie prin
satelit european. În cursul acestui audit, Curtea
a examinat factori i care se af lă la or iginea
eșecurilor înregistrate.
Concluzia Curţii a fost că gestionarea etapei
de dezvoltare și val idare a fost inadecvată.
Pentru ca reorientarea programelor EGNOS
(E u r o p e a n G e o s t a t i o n a r y N a v i g a t i o n O v e r l a y
Service – Serviciul european geostaţionar mixt de
navigaţie) și Galileo de la jumătatea anului 2007
să aibă șanse de reușită, Comisia trebuie să își
consolideze în mod substanţial modul în care
gestionează programele. Acest raport cuprinde
o serie de recomandări destinate să ajute Comisia
în executarea acestei sarcini. Nu în ultimul rând,
în cazul în care UE decide să se lanseze în alte
programe de infrastructură de mare amploare,
Comisia ar trebui să se asigure că dispune de
instrumentele de gestionare adecvate.
Gestionarea etapei de dezvoltare și validare a programului Galileo
CONSERVAREA ȘI GESTIONAREA RESURSELOR NATURALE
R S 6 / 2 0 0 9 A j u t o r u l a l i m e n t a r f u r n i z a t d e U n i u n e a E u r o p e a n ă p e n t r u p e r s o a n e l e •
d e f a v o r i z a t e : o e v a l u a r e a o b i e c t i v e l o r , a m i j l o a c e l o r , p r e c u m ș i a m e t o d e l o r
ut i l izate
RS 10/2009 Acţ iuni le de informare ș i de promovare pentru produsele agr icole•
RS 11/2009 Sustenabil i tatea proiectelor LIFE-natură ș i gestionarea de către Comisie •
a acestora
RS 14/2009 Ș i -au at ins instrumentele de gest ionare a pieţei laptelui ș i produselor •
lactate pr incipale le obiect ive?
25
CETĂŢENIE, LIBERTATE, SECURITATE ȘI JUSTIŢIE
R S 2 / 2 0 0 9 P r o g r a m u l d e s ă n ă t a t e p u b l i c ă a l U n i u n i i E u r o p e n e ( 2 0 0 3 - 2 0 0 7 ) : u n •
instrument ef icace de îmbunătăţ i re a n ivelului stăr i i de sănătate?
Curtea a examinat funcţionarea pieţei laptelui și
produselor lactate de la introducerea, în 1984,
a cotelor de lapte și a analizat modul în care
Comisia a gestionat dereglementarea progresivă
a sectorului laptelui, iniţiată în 2003.
P e b a z a s i t u a ţ i e i î n r e g i s t r a t e l a s f â r ș i t u l
anului 2008, Curtea formulează recomandări
adresate Comisiei: aceasta ar trebui să evite
recrearea unei situaţii de producţie excedentară,
să monitorizeze procesul de formare a preţurilor în
cadrul lanţului alimentar, să aprofundeze procesul
de reflecţie cu privire la perspectivele existente
pentru producătorii din regiunile defavorizate și
la consecinţele pe care concentrarea geografică
a producţiei le are asupra mediului. De asemenea,
Comisia ar trebui să reorienteze producţia de
lapte către satisfacerea nevoilor pieţei interne
europene și către produsele cu valoare adăugată
mare, care să poată f i exportate fără sprij in
bugetar.
Și-au atins instrumentele de gestionare a pieţei laptelui și produselor lactate principalele
obiective?
Curtea a analizat programul de sănătate publică
(PSP) al Uniunii Europene pentru perioada 2003-
2007. Pr in intermediul auditului Curţ i i s -a
urmărit să se stabilească dacă existau condiţiile
corespunzătoare pentru ca proiectele finanţate
de la bugetul UE să vină în completarea măsurilor
întreprinse de statele membre pentru a proteja și
a îmbunătăţi sănătatea publică.
Raportul prezintă concluzii și recomandări privind
conceperea, implementarea ș i gest ionarea
programului . Prin prisma constatări lor sale,
Curtea pune sub semnul întrebării uti l itatea
anumitor componente ale programelor europene
de sănătate publică de tipul PSP. Comisia și statele
membre sunt invitate să reconsidere abordarea
UE privind finanţarea din domeniul sănătăţii
publice.
Programul de sănătate publică al Uniunii Europene (2003-2007): un instrument eficace de
îmbunătăţire a nivelului stării de sănătate?
26
UE CA ACTOR MONDIAL
R S 1 / 2 0 0 9 A c t i v i t ă ţ i l e b a n c a r e d i n b a z i n u l m e d i t e r a n e e a n a f e r e n t e p r o g r a m u l u i •
MEDA ș i protocoalelor anter ioare
RS 4/2009 pr iv ind modul în care Comisia gest ionează impl icarea actor i lor nestatal i •
în cooperarea cu Comunitatea Europeană în scopul dezvoltăr i i
R S 1 2 / 2 0 0 9 E f i c a c i t a t e a p r o i e c t e l o r C o m i s i e i d i n d o m e n i u l j u s t i ţ i e i ș i a f a c e r i l o r •
interne pentru Balcani i de Vest
R S 1 5 / 2 0 0 9 A s i s t e n ţ a c o m u n i t a r ă i m p l e m e n t a t ă p r i n o r g a n i z a ţ i i O N U : p r o c e s u l •
deciz ional ș i de monitor izare
R S 1 6 / 2 0 0 9 G e s t i o n a r e a d e c ă t r e C o m i s i a E u r o p e a n ă a a s i s t e n ţ e i d e p r e a d e r a r e •
pentru Turc ia
RS 18/2009 Ef icacitatea spr i j inului acordat pr in FED pentru integrarea economică •
regională în Afr ica de Est ș i în Afr ica de Vest
Curtea a analizat gestionarea de către Comisie
a asistenţei f inanciare de preaderare pentru
Turcia.
În specia l pr ima per ioadă de as istenţă de
preaderare, 2002-2006, a fost afectată de multe
deficienţe care au survenit și în cadrul altor
programe de preaderare. Comisia nu stabilise
obiective suficient de precise în ceea ce privește
finanţarea oferită pentru a permite o evaluare
a efectelor proiectelor și nu dispunea de informaţii
suf ic iente pentru a demonstra ef icacitatea
asistenţei de preaderare furnizate. Cu toate
acestea, proiectele care au făcut obiectul vizitelor
de audit au obţinut realizările preconizate, iar
rezultatele acestora sunt susceptibile de a fi
sustenabile. Deși Comisia a realizat deja unele
îmbunătăţiri semnificative, Curtea formulează
mai multe recomandări pr iv ind noi măsuri
corective. Domeniile în care sunt absolut necesare
îmbunătăţiri sunt reprezentate de stabilirea unor
obiective strategice privind asistenţa financiară,
de elaborarea unor termene mai real iste în
ceea ce privește obiectivele și de monitorizarea
performanţei și a rezultatelor reale ale proiectelor
pe baza unor obiective clare și a unor indicatori
adecvaţi.
Gestionarea de către Comisia Europeană a asistenţei de preaderare pentru Turcia
27
AVIZELE
Curtea contribuie la îmbunătăţirea gestiunii f inanciare a fonduri lor UE și prin furnizarea
de avize referitor la propuneri privind probleme de gestiune f inanciară. Emiterea acestor
avize este obligatorie în cadrul procesului prin care se adoptă legislaţ ia f inanciară 8, dar
formularea lor se poate face ș i la cererea oricăreia dintre inst ituţi i le Uniuni i Europene 9.
Curtea de Contur i poate emite avize ș i d in propr ie in i ţ iat ivă .
În 2009, Curtea a adoptat un aviz referitor la o propunere de modificare a Regulamentului
Comitetului bugetar al Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne de instituire
a dispoziţ i i lor f inanciare apl icabi le of ic iu lui ( „ regulamentul f inanciar” ) .
8 Articolul 322 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE).
9 Articolul 287 alineatul (4) din TFUE.
ADMINISTRAŢIE
RS 5/2009 Gest iunea de t rezorer ie a Comis ie i•
RS 9/2009 Ef ic ienţa ș i ef icaci tatea act iv i tăţ i lor de selecţ ie de personal desfășurate •
de Of ic iu l Comunităţ i lor Europene pentru Selecţ ia Personalului
Curtea a vizat mai ales modul în care Oficiul
C o m u n i t ă ţ i l o r E u r o p e n e p e n t r u S e l e c ţ i a
Personalului (EPSO) a reușit să facă faţă creșterii
foarte mari a numărului de concursuri, generată
de extinderea Uniunii. Curtea a analizat și dacă
acesta a pus în timp util la dispoziţia instituţiilor
l istele de rezervă EPSO, asigurând obţinerea
numărului necesar de „ laureaţi” , precum și
existenţa unui echilibru geografic în ceea ce
privește ţara de origine a acestora.
Potrivit concluziei Curţii, EPSO a făcut faţă cu
bine numărului sporit de concursuri necesar
având în vedere extinderea Uniunii. Cu toate
acestea, necesarul de personal al instituţiilor
nu era transmis la t imp către EPSO, durata
procesului de selecţie a personalului era prea
mare, iar numărul „laureaţilor” (al candidaţilor
care au reușit concursurile) a atins, în medie,
nivelul de numai două treimi din cifrele vizate.
De asemenea, informaţiile de gestiune nu erau
întotdeauna fiabile și complete.
Eficienţa și eficacitatea activităţilor de selecţie de personal desfășurate de Oficiul
Comunităţilor Europene pentru Selecţia Personalului
28
29
IMPACTUL OBSERVAŢIILOR ȘI ACŢIUNI ÎNTREPRINSE ÎN URMA LOR
Auditur i le Curţ i i furnizează informaţ i i d i rect către factor i i de deciz ie d in inst i tuţ i i le
v izate – care , în contextul european, sunt în pr incipal Comis ia , Par lamentul , Consi l iu l
ș i s tatele membre. Factor i i de deciz ie pot lua apoi măsur i pe baza acestor informaţi i ,
f ie că fac refer i re sau nu la concluzi i le de audit a le Curţ i i .
P r i n c i p a l u l i m p a c t a l a u d i t u l u i C u r ţ i i s e p r o d u c e p r i n i n t e r m e d i u l r a p o a r t e l o r ș i a l
av izelor sa le care sunt publ icate , însă un anumit impact se face s imţit ș i pe parcursul
procesului de audit . Mai exact , toate auditur i le impl ică prezentarea unor constatăr i
d e t a l i a t e , c a r e s u n t t r i m i s e e n t i t ă ţ i i a u d i t a t e î n v e d e r e a c o n f i r m ă r i i e x a c t i t ă ţ i i
observaţi i lor Curţi i . Textul f inal al raportului face, de asemenea, obiectul unei „proceduri
contradictor i i ” . Răspunsur i le ent i tăţ i i auditate – în pr incipal Comis ia – sunt publ icate
împreună cu rapoartele . Adeseori , ent itatea auditată recunoaște, în aceste răspunsuri ,
p r o b l e m e l e i d e n t i f i c a t e d e C u r t e ș i p r e z i n t ă m ă s u r i l e p e c a r e i n t e n ţ i o n e a z ă s ă l e i a
pentru a soluţ iona problemele respect ive .
Câteva exemple referitoare la impactul activităţii Curţii (vizibil în principal în 2009)
pot fi identificate la nivelul acţiunilor întreprinse de Comisie în urma rezoluţiei
privind descărcarea de gestiune pentru bugetul exerciţiului 2007:
În domeniul cheltuielilor agricole
Sistemul de gestiune și de control al cheltuielilor din cadrului Fondului european agricol pentru
dezvoltare rurală (FEADR) nou creat a fost aliniat la sistemul de garantare al FEGA, urmând astfel să
beneficieze de avantajele recunoscute pe scară largă ale acestuia din urmă [a se vedea punctul 5.54
din Raportul anual al Curţii (RA) privind exerciţiul 2004 și punctul 5.57 din RA 2007].
În domeniul coeziunii
Comisia continuă revizuirea normelor pentru perioada 2007-2013 cu scopul de a simplifica sistemul
de raportare a neregulilor; aceasta are obligaţia de a elabora un raport la începutul anului 2010 cu
privire la acţiunile întreprinse în 2009 și la impactul iniţial al tuturor acţiunilor desfășurate în cadrul
planului său de acţiune destinat consolidării rolului de supraveghere al Comisiei în ceea ce privește
acţiunile structurale [a se vedea punctul 1.53 și punctul 6.36 litera (a) din RA 2007].
În domeniul acţiunilor externe
În vederea consolidării controalelor la nivelul organismelor responsabile de implementare, Comisia
intenţionează să elaboreze orientări specifice pentru a sprijini aceste organisme să gestioneze mai
bine fondurile UE și să se conformeze normelor europene [a se vedea punctul 8.33 litera (a) din
RA 2007].
În domeniul politicilor interne, inclusiv cercetarea
Comisia a elaborat o strategie de control multianuală pentru cel de Al șaselea program-cadru, bazată
pe detectarea și corectarea erorilor care nu au putut fi identificate prin verificări documentare
înainte de efectuarea unei plăţi. În vederea simplificării procedurilor din cadrul celui de Al șaptelea
program-cadru, Comisia a introdus un fond de garanţii al participanţilor, ceea ce a condus la reducerea
considerabilă a numărului de controale financiare ex ante și a utilizării măsurilor asiguratorii [a se
vedea punctul 7.43 litera (b), punctul 10.34 și punctul 2.42 litera (a) din RA 2007].
Sursa: Raportul Comisiei către Parlamentul European privind acţiunile întreprinse ulterior deciziilor de
acordare a descărcării de gestiune pentru exerciţiul 2007.
29
După f inal izarea act iv i tăţ i lor de audit aferente unui raport ș i publ icarea raportului în
cauză, acesta este anal izat ș i ut i l izat de Par lament ș i de Consi l iu , în cadrul exerc i tăr i i
atr ibuţ i i lor lor de supraveghere pol i t ică cu pr iv i re la ut i l izarea bugetului . Rapoartele
Curţ i i oferă o bază pentru recomandarea Consi l iu lu i ș i pentru deciz ia Par lamentului
v i z â n d a c o r d a r e a a n u a l ă a d e s c ă r c ă r i i d e g e s t i u n e î n c e e a c e p r i v e ș t e e x e c u ţ i a
bugetului .
În cadrul procedur i i de descărcare de gest iune sunt luate în considerare ș i rapoartele
speciale. Deoarece se publică pe tot parcursul anului , aceste rapoarte au fost, de regulă,
deja prezentate ș i d iscutate în reuniuni le din cadrul Par lamentului ș i a l Consi l iu lui în
momentul în care interv ine această procedură .
Impactul rapoartelor de audit poate f i mărit dacă acestea sunt mediat izate de canalele
de presă relevante, deoarece astfel se suscită mai multă atenţie ș i dezbateri mai ample.
De regulă , raportul anual a l Curţ i i benef ic iază de o mediat izare semnif icat ivă , ca , de
exemplu, în 2009, când interesul mass-mediei s -a axat în pr incipal pe îmbunătăţ i r i le
pr iv ind cheltu ie l i le agr icole . Unele d intre rapoarte le specia le au fost , de asemenea,
urmări te cu interes de către presă .
De exemplu, raportul pr iv ind piaţa laptelui (RS 14/2009) , care a evaluat în ce măsură
instrumentele de gest ionare a pieţei laptelui ș i -au at ins pr incipalele obiect ive, a făcut
obiectul unor dezbateri intense în cadrul Consil iului ș i al Parlamentului ș i a fost discutat
pe scară largă de către mass-media ș i de către specia l ișt i i în cauză, într -un moment în
care acest sector se confruntă cu o gamă largă de probleme.
Curtea continuă demersul de dezvoltare a anal izei sale privind impactul activităţ i lor pe
care le real izează. În 2009, Curtea a demarat e laborarea unei proceduri s istematice de
urmărire a acţ iuni lor întreprinse ca urmare a rapoartelor speciale a le Curţ i i , procedură
v i z â n d i d e n t i f i c a r e a ș i c o n s e m n a r e a p r o g r e s e l o r r e a l i z a t e d e e n t i t a t e a a u d i t a t ă î n
ceea ce pr ivește soluţ ionarea def ic ienţelor ident i f icate ș i abordarea recomandăr i lor
f o r m u l a t e . A c e a s t a v a o f e r i f e e d b a c k s u p l i m e n t a r a t â t C u r ţ i i r e f e r i t o r l a i m p a c t u l
act iv i tăţ i lor sa le , cât ș i Par lamentului ș i a l tor părţ i interesate .
30
31
PUNCTUL DE VEDERE AL CURŢII
În februarie 2010, Curtea a elaborat pentru prima dată un aviz cu privire la măsurile care ar
putea fi luate în vederea reducerii nivelului de plăţi neconforme și a îmbunătăţiri i calităţi i
cheltuie l i lor (economicitate , ef ic ienţă ș i ef icaci tate) d in cadrul bugetului UE.
Concluzia Curţi i a fost că o continuare a progreselor recente realizate în ceea ce privește
reducerea nivelului de plăţi neconforme va depinde de simplif icarea cadrelor legislative
din domenii le cu grad r idicat de r isc, precum și de introducerea unor sisteme de control
cu un raport mai bun între ef icac i tate ș i costur i . Ast fe l de reforme t rebuie rea l izate
în contextul mai larg a l actuale i reexaminăr i a mecanismelor pr iv ind cheltuie l i le UE.
Î n o p i n i a C u r ţ i i , î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i c h e l t u i e l i l o r c o n s t i t u i e o p r i o r i t a t e m a j o r ă ,
care poate f i rea l izată pr in apl icarea conceptulu i de va loare adăugată europeană la
selectarea priorităţi lor în materie de cheltuiel i ș i prin abordarea problemelor particulare
identi f icate de Curte în cadrul proceselor de selectare , de concepere ș i de funcţ ionare
a programelor ș i a s istemelor de cheltuie l i .
AVIZUL NR. 1/2010 – ÎMBUNĂTĂŢIREA GESTIUNI I F INANCIARE A BUGETULUI UNIUNI I EUROPENE: R ISCURI Ș I PROVOCĂRI
ACCENTUL PE DOMENIILE CU CELE MAI R IDICATE NIVELURI DE PLĂŢI NECONFORME
Deși nivelul global al plăţi lor neconforme de la bugetul UE a scăzut, acesta rămâne ridicat
în domeni i le Coeziune ș i Ajutorul extern, dezvoltarea ș i ext inderea, precum ș i pentru
Programul-cadru pentru cercetare ș i dezvoltare tehnologică ș i în cazul chel tu ie l i lor
de dezvoltare rura lă . Cele mai comune t ipur i de neregular i tăţ i sunt reprezentate de
declaraţi i de cheltuiel i neel igibi le înaintate de beneficiar i , de supradeclarări de costuri
ș i d e n e r e s p e c t a r e a c o n d i ţ i i l o r p e n t r u p l a t ă , c u m a r f i n o r m e l e p r i v i n d a c h i z i ţ i i l e
publ ice. Acestea sunt cauzate în mare parte de complexitatea normelor ș i a condiţ i i lor
pentru plată , precum ș i de def ic ienţele din cadrul s istemelor de control a l r i scur i lor
de la n ivelul benef ic iarului f inal .
S IMPLIFICAREA CADRELOR LEGISLATIVE PERTINENTE ȘI AMELIORAREA SUPRAVEGHERI I Ș I A CONTROLULUI
C o m i s i a a r t r e b u i s ă a b o r d e z e d e f i c i e n ţ e l e d e s i s t e m s p e c i f i c e p e c a r e C u r t e a l e - a
ident i f icat în domeni i le cu grad de r isc r id icat ș i să amel ioreze supravegherea pe care
o e x e r c i t ă . C u t o a t e a c e s t e a , p e m ă s u r ă c e c o n t r o a l e l e s p o r e s c ș i i n d i c i i d e e r o a r e
s c a d , c h e l t u i e l i l e a f e r e n t e c o n t r o a l e l o r î n c e p s ă d e p ă ș e a s c ă b e n e f i c i i l e o b ţ i n u t e .
Astfe l , s impl i f icarea ar t rebui să rămână o pr ior i tate . Normele ș i reglementăr i le ușor
d e i n t e r p r e t a t ș i s i m p l u d e a p l i c a t r e d u c n u n u m a i r i s c u l d e e r o a r e , c i ș i c o s t u r i l e
controale lor .
31
AMELIORAREA CONCEPERI I PROGRAMELOR DE CHELTUIELI
Pe lângă simplif icare, în cadrul revizuiri i unor intervenţii existente și în cadrul conceperii
unor intervenţi i noi , Comisia ar trebui să asigure stabil i rea unor obiective clare. Adesea
a r t r e b u i s ă s e d e a d o v a d ă d e m a i m u l t r e a l i s m ș i s ă s e c o n s o l i d e z e t r a n s p a r e n ţ a ș i
responsabi l i tatea . Pentru a răspunde acestor cer inţe , procesele actuale a le Comis ie i
v izând elaborarea de pol i t ic i , în specia l pract ica acesteia pr iv ind evaluarea e x a n t e ș i
evaluăr i le de impact , ar putea f i în cont inuare consol idate .
ACCENTUL PE VALOAREA ADĂUGATĂ EUROPEANĂ LA SELECTAREA PRIORITĂŢILOR ÎN MATERIE DE CHELTUIELI
Conform opinie i Curţ i i , conceptul de va loare adăugată europeană ar t rebui expl icat
într -o declaraţ ie pol i t ică adecvată sau în cadrul legis laţ ie i Uniuni i , ceea ce ar furniza
autor i tăţ i lor pol i t ice a le UE or ientăr i care să f ie ut i l izate la se lectarea pr ior i tăţ i lor în
mater ie de cheltuie l i .
VALORIFICAREA OPORTUNITĂŢI I OFERITE DE REFORMA BUGETARĂ PENTRU A ÎMBUNĂTĂŢI CALITATEA CHELTUIELILOR
Î n o p i n i a C u r ţ i i , C o m i s i a a r t r e b u i s ă f i n a l i z e z e r e v i z u i r e a b u g e t a r ă c â t m a i c u r â n d
p o s i b i l . R e z u l t a t e l e p e r t i n e n t e a r t r e b u i l u a t e î n c o n s i d e r a r e î n v e d e r e a p r e g ă t i r i i
cadrului f inanciar care va demara în 2014. Îmbunătăţirea cal i tăţ i i cheltuiel i lor ar trebui
să const i tuie o pr ior i tate majoră pentru inst i tuţ i i le Uniuni i Europene ș i , în consecinţă ,
să reprezinte un obiect iv-cheie pentru noua Comis ie .
32
33
ACTIVITĂŢILE CURŢII PLANIFICATE PENTRU 201010
În f iecare an, Curtea îș i trasează act ivităţ i le vi i toare de audit în cadrul unui program de
act iv i tate care este prezentat în faţa Comis ie i pentru control bugetar a Par lamentului
European ș i care este pus la d ispoziţ ia publ icului larg pe s i te-ul Curţ i i . Programul de
act iv i tate informează părţ i le interesate cu pr iv i re la auditur i le noi ș i la cele af late în
derulare , precum ș i cu pr iv i re la rapoartele v i i toare .
Curtea a e laborat o strategie de audit pentru per ioada 2009-2012, concepută în jurul
a două obiective prioritare: maximizarea impactului de ansamblu al audituri lor Curţi i , pe
de o parte, ș i creșterea ef icienţei printr-o uti l izare optimă a resurselor , pe de altă parte.
Programul de act iv itate a l Curţ i i pentru 2010 va sta sub semnul acestor obiect ive, care
vor ghida, de asemenea, efortur i le Curţ i i de îmbunătăţ i re cont inuă a act iv i tăţ i i sa le .
Curtea intenţionează să maximizeze impactul de ansamblu al audituri lor sale în perioada
menţionată pr in intermediul următoarelor acţ iuni :
se lectarea ș i conceperea unor auditur i care să v izeze teme legate de domeni i „de •
r i s c ” ș i c a r e s ă v i n ă c â t m a i m u l t p o s i b i l î n î n t â m p i n a r e a p r e o c u p ă r i l o r p ă r ţ i l o r
interesate ;
formularea, ca ș i până acum, a unor concluzi i sol ide de audit ș i a unor recomandări •
ut i le de îmbunătăţ i re , precum ș i urmări rea acţ iuni lor întrepr inse în urma acestor
concluzi i ș i recomandăr i ;
e f e c t u a r e a u n e i g a m e m a i l a r g i d e a u d i t u r i ș i e l a b o r a r e a u n o r n o i p r o d u s e d e •
audit , care să v ină în completarea rapoarte lor anuale ș i spec ia le redactate până
în prezent ;
creșterea numărului de rapoarte speciale, a rapidităţi i de elaborare și a accesibil ităţi i •
acestora pentru ut i l izator i ș i
c o n s o l i d a r e a r e l a ţ i i l o r c u p r i n c i p a l e l e p ă r ţ i i n t e r e s a t e , p r i n t r e c a r e c o m i t e t e l e •
re levante din cadrul Par lamentului European, mass-media ș i publ icul larg .
Curtea intenţionează să îș i îndeplinească prin următoarele acţiuni obiectivul de creștere
a ef ic ienţei în per ioada menţionată , pe baza unei ut i l izăr i opt ime a resurselor :
îmbunătăţ i rea procesului de conducere a Curţ i i ;•
implementarea unor pol i t ic i ef icace ș i d inamice în domeniul resurselor umane;•
raţ ional izarea sarc ini lor de audit ;•
îmbunătăţ i rea instrumentelor IT ;•
dezvoltarea competenţelor profes ionale ;•
dezvoltarea re laţ i i lor cu ent i tăţ i le auditate .•
10 Pentru o descriere mai completă și mai exactă a viitorului program de activitate al Curţii, vă rugăm să consultaţi strategia de audit
și programul de activitate al Curţii pentru 2010, care sunt disponibile pe site-ul instituţiei (www.eca.europa.eu).
33
CEREMONIA PRILEJUITĂ DE PUNEREA PIETREI DE TEMELIE A UNEI NOI CLĂDIRI
Curtea a identi f icat anumite subiecte pr ior itare pentru programul de act ivitate aferent
anului 2010, pr intre care :
c a r a c t e r u l m u l t i a n u a l a l u n e i p ă r ţ i i m p o r t a n t e d i n c h e l t u i e l i , i n c l u s i v c o r e c ţ i i l e •
for fetare ș i recuperăr i le ;
inovarea ș i p iaţa internă;•
capita lul uman;•
energia durabi lă ș i•
s t r a t e g i a C o m i s i e i a v â n d c a s c o p s i m p l i f i c a r e a c a d r u l u i d e r e g l e m e n t a r e p e n t r u •
întrepr inder i ș i cetăţeni .
La 1 iulie 2009, s-a pus la Luxemburg piatra de temelie a unei noi clădiri, a doua extensie a Curţii de
Conturi Europene.
Dl Vítor Caldeira, președintele Curţii de Conturi Europene, dl Claude Wiseler, ministrul lucrărilor
publice din Luxemburg, dl Patrick Gillen, președintele Fonds d’urbanisation et d’aménagement du
Kirchberg (Fondul de urbanizare și amenajare a teritoriului pentru Kirchberg) și dl Eduardo Ruiz García,
secretarul general al Curţii, au deschis simbolic lucrările pentru a marca începutul proiectului.
Cu această extensie, complexul Curţii de Conturi, care cuprinde deja două clădiri, va putea găzdui
personalul recrutat în urma extinderilor succesive ale Uniunii Europene.
34
Curtea vizează extinderea gamei sale de produse de audit în cursul perioadei 2009-2012.
Acest obiect iv se va real iza în urma consultăr i i pr incipale lor părţ i interesate externe,
p e n t r u a s e a s i g u r a c ă e x i s t ă o î n ţ e l e g e r e c l a r ă a n e v o i l o r d i v e r s e a l e a c e s t o r a ,
precum ș i a modului în care Curtea poate răspunde cel mai b ine așteptăr i lor acestora ,
îndepl in indu-ș i totodată mandatul stabi l i t pr in t ratat .
O parte importantă a resurselor de care dispune Curtea este alocată auditului f inanciar ,
ș i anume elaborări i declaraţiei de asigurare. Acest audit implică examinarea și testarea,
pentru f iecare exerc i ţ iu f inanciar , a operaţ iuni lor ș i a contur i lor a ferente bugetulu i
general al UE. Se întocmesc declaraţ i i de asigurare separate pentru fonduri le europene
d e d e z v o l t a r e ș i p e n t r u f i e c a r e d i n t r e c e l e 4 0 d e a g e n ţ i i ș i o r g a n i s m e a l e U n i u n i i .
Act iv ităţ i le de audit se desfășoară între luna iunie a anului n ș i luna iunie a anului n+1,
ast fe l încât să permită publ icarea rapoartelor anuale în luna noiembrie a anului n+1,
în conformitate cu dispoziţ i i le Regulamentului f inanciar . Ast fe l , în cursul anului 2010
Curtea va lucra la f inal izarea ș i publ icarea declaraţ ie i de as igurare pr iv ind exerc i ţ iu l
f inanciar 2009 ș i va începe act iv i tăţ i le refer i toare la exerc i ţ iu l f inanciar 2010 11.
Pr in intermediul act iv i tăţ i i pe care o desfășoară , Curtea v izează să furnizeze concluzi i
clare cu privire la situaţia contabilă și la gestiunea f inanciară pentru diferite domenii ale
bugetului , precum și să formuleze recomandări pract ice ș i de ef ic ient izare a costur i lor
pentru domeni i le în care se pot face îmbunătăţ i r i .
Raportul anual al Curţi i privind bugetul general pentru exerciţ iul 2009 va f i elaborat tot
pe baza noii structuri introduse prima dată pentru raportul privind exerciţ iul 2007, care
ref lectă schimbăr i le din cadrul modului de organizare a bugetului 12. Constatăr i le sunt
prezentate în capitole structurate în jurul unor grupur i logice de domeni i de pol i t ic i ,
corelate îndeaproape, însă nu complet , cu rubr ic i le noului cadru f inanciar . Curtea va
cont inua să acorde o atenţ ie spor i tă îmbunătăţ i r i i c lar i tăţ i i ș i a coerenţei în ceea ce
p r i v e ș t e p r e z e n t a r e a r e z u l t a t e l o r ș i a c o n c l u z i i l o r s a l e , c u s c o p u l d e a c o n t r i b u i l a
înţelegerea ș i l iz ib i l i tatea acestora , precum ș i de a fac i l i ta comparaţ i i le între grupur i
de pol i t ic i ș i între exerc i ţ i i .
11 Mai multe informaţii privind abordarea DAS pot fi obţinute pe site-ul Curţii (www.eca.europa.eu).
12 Curtea a creat un grup de refl ecţie privind DAS (DAS think-tank) pentru a releva diferitele aspecte ale conceperii unui audit DAS,
inclusiv chestiunea privind redefi nirea domeniilor vizate de aprecierile specifi ce.
35
36
MĂSURAREA ȘI AMELIORAREA PERFORMANŢEI
INDICATORI I -CHEIE DE PERFORMANŢĂ
Î n 2 0 0 8 , C u r t e a a d e c i s i n s t i t u i r e a u n u i s i s t e m d e i n d i c a t o r i - c h e i e d e p e r f o r m a n ţ ă
( ICP) , atât pentru act iv i tăţ i le de audit , cât ș i pentru celela l te act iv i tăţ i a le sa le , pentru
m ă s u r a r e a p e r f o r m a n ţ e i î n c e e a c e p r i v e ș t e î n d e p l i n i r e a o b i e c t i v e l o r s t r a t e g i c e a l e
Curţ i i ș i a obiect ivelor stabi l i te în cadrul programelor anuale de act iv i tate . Ut i l izarea
indicatori lor-cheie de performanţă vizează îmbunătăţirea actului prin care se răspunde
d e a c t i v i t a t e a d e s f ă ș u r a t ă , a t â t f a ţ ă d e m e d i u l i n t e r n , c â t ș i f a ţ ă d e m e d i u l e x t e r n ,
precum ș i creșterea ef ic ienţei ș i a ca l i tăţ i i munci i .
DE CE S-AU ADOPTAT INDICATORI-CHEIE DE PERFORMANŢĂ?
Pentru a informa conducerea cu pr iv ire la raportul dintre ceea ce real izează efect iv •
Curtea ș i ceea ce ș i -a propus aceasta să real izeze;
pentru a spri j ini procesul decizional , pr in concentrarea atenţiei organizaţiei asupra •
aspectelor legate de ef ic ienţă ș i pr in promovarea real izăr i i de îmbunătăţ i r i ;
pentru a furniza părţi lor interesate informaţi i referitoare la aspecte relevante legate •
de performanţa Curţ i i .
I n d i c a t o r i i - c h e i e d e p e r f o r m a n ţ ă v i z e a z ă , c a a s p e c t p r i n c i p a l , g r a d u l d e î n d e p l i n i r e
a obiect ivelor st rategice a le Curţ i i , acoper ind cal i tatea auditului , produsele rezultate
în urma act iv ităţ i lor de audit , impactul auditului , precum și buna gest iune a resurselor
Curţi i . Acești indicatori furnizează informaţi i privind performanţa „corporativă” a Curţi i
ș i const i tuie o parte integrantă a s istemului de gest iune a l Curţ i i .
36
A c t i v i t ă ţ i l e d e a u d i t p o t f i î m b u n ă t ă ţ i t e c a n t i t a t i v ș i c a l i t a t i v ș i p e b a z a a n a l i z e i
i m p a c t u l u i p e c a r e î l a u r a p o a r t e l e ș i a v i z e l e C u r ţ i i a s u p r a g e s t i u n i i f i n a n c i a r e .
Patru indicator i -cheie de performanţă (1-4) v izează măsurarea impactulu i act iv i tăţ i i
Curţ i i , aceșt ia f i ind incluș i în programul anual de act iv i tate a l Curţ i i pentru 2010.
ICP 1 Evaluarea calităţii și a impactului auditului Curţii de către principalii utilizatori ai rapoartelor Curţii
ICP 2 Evaluarea calităţii și a impactului auditului Curţii de către entităţile auditate
ICP 3 Nota acordată de un comitet de experţi externi pentru conţinutul și modul de prezentare a rapoartelor Curţii
ICP 4 Procentajul de recomandări de audit:(a) acceptate de către entitatea auditată(b) implementate de către entitatea auditată într-un anumit număr de ani
ICP 5 Numărul de rapoarte adoptate, în raport cu obiectivele stabilite
ICP 6 Numărul de rapoarte adoptate la timp
ICP 7 Procentajul de rapoarte de constatări preliminare elaborate la timp
ICP 8 Evaluarea externă a gestiunii fi nanciare a Curţii:(a) opinia auditorului extern(b) decizia autorităţii responsabile de descărcarea de gestiune
ICP 9 Nivelul de satisfacţie a personalului Curţii
ICP 10 Numărul mediu de zile de formare profesională pe persoană
INDICATORII-CHEIE DE PERFORMANŢĂ AI CURŢII 37
Numărul de rapoarte adoptate în raport cu obiect ivele stabi l i te
Î n 2 0 0 9 , C u r t e a a a d o p t a t 9 1 % d i n n u m ă r u l p l a n i f i c a t d e r a p o a r t e . R a p o r t u l a n u a l
ș i toate rapoartele anuale speci f ice au fost adoptate conform plani f icăr i i . În ceea ce
p r i v e ș t e r a p o a r t e l e s p e c i a l e , a u f o s t a d o p t a t e 1 8 d i n c e l e 2 4 p l a n i f i c a t e . R e s t u l d e
șase rapoarte se af lau în faza f inală de redactare la data de 31 decembrie 2009.
Numărul de rapoarte adoptate la t imp
În 2009, 67 % din rapoartele Curţi i au fost adoptate în termenele stabil ite. Raportul anual
ș i toate rapoarte le anuale speci f ice au fost adoptate la t imp. Din cauza întârz ier i lor
î n r e g i s t r a t e p e n t r u r a p o a r t e l e s p e c i a l e , C u r t e a n u ș i - a î n d e p l i n i t o b i e c t i v u l s t a b i l i t
p e n t r u I C P 6 . S u n t n e c e s a r e e f o r t u r i s u p l i m e n t a r e p e n t r u a î m b u n ă t ă ţ i r e s p e c t a r e a
termenelor de adoptare a rapoartelor specia le .
Măsurarea numărului de rapoarte de constatăr i prel iminare elaborate la t imp
Curtea informează ent i tatea auditată cu pr iv i re la rezultatele in i ţ ia le a le auditului său
î n c a d r u l u n u i r a p o r t d e c o n s t a t ă r i p r e l i m i n a r e ( S t a t e m e n t o f P r e l i m i n a r y F i n d i n g s ) .
Curtea intenţ ionează să amel ioreze termenul de t r imitere a rapoartelor de constatăr i
p r e l i m i n a r e c u 1 0 % î n f i e c a r e a n , o b i e c t i v u l p e t e r m e n l u n g f i i n d r e p r e z e n t a t d e
t r a n s m i t e r e a î n t e r m e n u l s t a b i l i t ( d o u ă l u n i d u p ă v i z i t a f i n a l ă d e a u d i t ) a 8 0 % d i n
r a p o a r t e l e d e c o n s t a t ă r i p r e l i m i n a r e . Î n 2 0 0 9 , n u m ă r u l d e r a p o a r t e d e c o n s t a t ă r i
prel iminare t r imise la t imp a crescut cu 16 % faţă de 2008.
Evaluarea externă a gest iuni i f inanciare a Curţ i i : (a) opinia auditorului
extern; (b) deciz ia autorităţ i i responsabi le de descărcarea de gest iune
A u d i t o r u l e x t e r n a l C u r ţ i i a f o r m u l a t o o p i n i e f ă r ă r e z e r v e / „ f a v o r a b i l ă ” c u p r i v i r e l a
s i t u a ţ i i l e f i n a n c i a r e ș i l a u t i l i z a r e a r e s u r s e l o r , i a r P a r l a m e n t u l E u r o p e a n a a c o r d a t
descărcarea de gest iune în urma unei recomandăr i pozit ive din partea Consi l iu lui .
Nivelul de sat isfacţ ie a personalului Curţ i i
Î n u r m a u n u i s o n d a j i n t e r n r e a l i z a t î n 2 0 0 9 c u p r i v i r e l a n i v e l u l d e s a t i s f a c ţ i e
a personalulu i , 86 % din personalul Curţ i i s -a declarat în general sat is făcut de locul
s ă u d e m u n c ă ( o b i e c t i v u l f i i n d d e 8 0 % ) , î n v r e m e c e n i v e l u l g l o b a l d e s a t i s f a c ţ i e
a personalului a at ins valoarea de 2 ,8 pe o scară de 4 (obiect ivul f i ind de 2 ,5) .
Numărul mediu de z i le de formare profesională pe auditor
(excluzând cursuri le de l imbă)
În conformitate cu or ientăr i le publ icate de Federaţ ia Internaţ ională a Contabi l i lor –
I F A C ( I n t e r n a t i o n a l F e d e r a t i o n o f A c c o u n t a n t s ) , C u r t e a î n c e a r c ă s ă o f e r e î n m e d i e
40 de ore (c inc i z i le ) de formare profes ională pentru f iecare auditor . În 2009, media
a fost de patru zi le. Se vor depune eforturi pentru a asigura îndeplinirea acestui obiectiv
în 2010.
38
39
COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ
Curtea a continuat să se implice activ și cu drepturi depline în cooperarea internaţională,
respect iv în cadrul :
Comitetului de contact , care reunește președinţi i inst ituţ i i lor supreme de audit din •
s tatele membre a le UE ș i președintele Curţ i i de Contur i Europene;
reţele i inst i tuţ i i lor supreme de audit d in ţăr i le candidate pentru aderarea la UE;•
Organizaţ ie i Europene a Inst i tuţ i i lor Supreme de Audit (• E u r o p e a n O r g a n i s a t i o n o f
S u p r e m e A u d i t I n s t i t u t i o n s – Eurosai ) ș i a l
O r g a n i z a ţ i e i I n t e r n a ţ i o n a l e a I n s t i t u ţ i i l o r S u p r e m e d e A u d i t (• I n t e r n a t i o n a l
O r g a n i s a t i o n o f S u p r e m e A u d i t I n s t i t u t i o n s – Intosai ) .
Pe lângă contr ibuţ i i le aduse în cadrul reuniuni lor anuale a le acestor organizaţ i i ș i în
ceea ce pr ivește îmbunătăţ i rea standardelor ș i a pract ic i lor internaţ ionale de audit ,
Curtea a part ic ipat în mod activ în cadrul comitetelor ș i a l grupuri lor de lucru inst ituite
de acestea. În specia l , Curtea :
a prez idat Grupul de lucru pentru standarde comune de audit ș i Grupul de lucru •
pentru TVA din cadrul Comitetului de contact ;
a p a r t i c i p a t l a G r u p u l d e l u c r u p e n t r u r a p o a r t e l e i n s t i t u ţ i i l o r s u p r e m e d e a u d i t •
naţ ionale ș i la Grupul de lucru pentru fondur i s t ructurale din cadrul Comitetului
de contact ;
a fost reprezentată în Grupul de lucru pentru mediu ș i în Grupul de lucru pentru •
t e h n o l o g i a i n f o r m a ţ i e i a l e E u r o s a i , p r e c u m ș i î n c a d r u l g r u p u l u i E u r o s a i c a r e
elaborează în prezent un ghid de bune pract ic i pentru obţinerea unui nivel înalt de
calitate, al Comitetului pentru formare profesională al Eurosai și al Grupului operativ
a l Eurosai pr iv ind auditul fondur i lor a locate în caz de dezastre ș i catastrofe ;
a prezidat Grupul de lucru a l Intosai pr iv ind auditul a jutorului acordat în s i tuaţ i i le •
de catastrofă ș i obl igaţ ia de a răspunde de gest iunea acestui a jutor ;
a part icipat în cadrul subcomisi i lor Intosai pentru audit f inanciar , pentru auditul de •
conformitate ș i pentru auditul performanţei , precum și în cadrul Grupului operat iv
a l Intosai pentru cr iza f inanciară mondială .
39
40
2008 2009
501 525
163 163
171
880857
173
2120
Bunul cel mai de valoare a l Curţ i i este personalul său. La data de 31 decembrie 2009,
efectivul de personal al Curţii era de 880 de angajaţi (cifra include funcţionarii permanenţi
ș i agenţ i i temporar i , însă nu ș i membri i Curţ i i , agenţ i i contractual i , experţ i i naţ ional i
detașaţ i ș i s tagiar i i ) . Acesta cupr inde 525 de persoane angajate pentru sarc ini legate
de audit ( inc lus iv 115 persoane în cadrul cabinete lor membri lor ) , la care se adaugă
163 de persoane care lucrează în domeniul t raducer i lor , 171 de angajaţ i responsabi l i
de spr i j inul administrat iv ș i 21 de persoane în serv ic iul Președinţ ie i . Personalul Curţ i i
este foarte divers din punctul de vedere a l s tudi i lor ș i a l exper ienţei profes ionale , iar
ca l i tatea munci i ș i devotamentul său se ref lectă în rezultatele inst i tuţ ie i .
RESURSELE UMANE ȘI SERVICIILE DE SPRIJIN
REPARTIZAREA POSTURILOR ÎN CADRUL CURŢII LA 31 DECEMBRIE(Posturi ocupate și posturi vacante)
Curtea se angajează să î ș i îndepl inească obiect ivul s t rategic de creștere a ef ic ienţei
p r i n u t i l i z a r e a o p t i m ă a r e s u r s e l o r . A s t f e l , t o a t e a c t i v i t ă ţ i l e d e s f ă ș u r a t e î n 2 0 0 9 a u
c o n t i n u a t s ă s e a x e z e p e i d e n t i f i c a r e a ș i p e r e a l i z a r e a u n o r p o t e n ţ i a l e p r o g r e s e î n
mater ie de ef ic ienţă pr in s impl i f icarea proceduri lor ș i pr in ef ic ient izarea servic i i lor . În
special , resursele devenite disponibi le ca urmare a progreselor în mater ie de ef ic ienţă
au fost redistr ibuite , atunci când a fost posibi l , serv ic i i lor de audit . Acesta const i tuie
un proces cont inuu, a le cărui efecte vor f i mai v iz ibi le în 2010.
Curtea a stabi l i t un indicator-cheie de performanţă pentru resursele umane ( ICP 9) în
vederea evaluări i nivelului de sat isfacţ ie a angajaţ i lor săi (a se vedea pagina 37) . A fost
lansat un chest ionar pe tema sat is facţ ie i personalului , pentru a se obţ ine informaţ i i
cu pr iv i re la acest aspect ș i pentru a spr i j in i procesul deciz ional d in acest domeniu. În
prezent, Curtea pune în aplicare măsuri vizând valorif icarea la maximum a oportunităţilor
ident i f icate pentru obţ inerea de rezultate mai bune în ani i următor i .
Sarcini legate de audit
Traduceri
Asistenţă administrativă
Președinţie
Total
40
12.2001
12.2009
54 % 46 %
51 % 49 %
2008
2009
76 % 24 %
73,5 % 26,5 %
RAPORTUL DINTRE NUMĂRUL DE BĂRBAŢI Ș I NUMĂRUL DE FEMEI
B ă r b a ţ i i ș i f e m e i l e e r a u r e p r e z e n t a ţ i î n c a d r u l p e r s o n a l u l u i î n p r o p o r ţ i i a p r o a p e
egale .
Directori și șefi de unitate
Graf ice le prezentate în cont inuare indică procentajul personalului de sex feminin ș i
de sex mascul in pe nivelur i de responsabi l i tate la 31 decembrie 2009. Ca ș i ce le la l te
instituţi i ale UE, Curtea apl ică o polit ică de egal itate de șanse în procesul de gestionare
ș i de recrutare a resurselor umane. Curtea recunoaște necesitatea unei impl icăr i mai
act ive în promovarea unui t ratament egal atunci când se efectuează recrutăr i pentru
nivelur i le super ioare de conducere . 17 din cei 64 de director i ș i șef i de div iz ie/unitate
(26,5 %) sunt femei, ceea ce reprezintă o ușoară creștere faţă de 2008 (24 %). Majoritatea
angajaţi lor de sex feminin îș i desfășoară însă activitatea în cadrul Direcţiei de traduceri
ș i în departamentele administrat ive .
Creșterea numărului de femei angajate la nivel AD reflectă cea mai recentă campanie de
recrutare . 43 % din personalul cu grade între AD5 ș i AD8 este reprezentat de angajaţ i
de sex feminin .
41
PROFILUL DE VÂRSTĂ
D u p ă c u m i n d i c ă g r a f i c u l p r o f i l u l u i d e v â r s t ă p r e z e n t a t î n c o n t i n u a r e , p e n t r u c e i
862 de agenţi ai săi af laţ i în serviciu activ la 31 decembrie 2009, Curtea este o inst ituţie
„tânără” , 61 % din personal având vârste de până la 44 de ani . Pr intre cei 99 de angajaţi
a i Curţ i i cu vârste de cel puţ in 55 de ani se numără 24 din cei 64 de di rector i ș i șef i
de div iz ie/unitate , ceea ce înseamnă că în următor i i 5-10 ani va avea loc o re înnoire
amplă a personalului de conducere .
47
170
131
103
63
21
20-24 25-29 55-59 65-30-34 35-39 40-44 45-49 50-54
34
60-64
161
150
2008
2009
2008
2009
67 % 33 %
63 % 37 %
27 % 73 %
33 % 67 %
Asistenţi – secretari (nivel AST)
Auditori – administratori (nivel AD)
42
RECRUTAREA
Politica de recrutare a Curţii respectă principiile generale ale instituţiilor Uniunii Europene
și condiţiile aplicabile acestora în ceea ce privește personalul. În cadrul Curţii își desfășoară
activitatea atât funcţionari permanenţi, cât și agenţi care au contracte temporare. Concursurile
generale pentru ocuparea posturilor de la Curtea de Conturi sunt organizate de Oficiul
Comunităţilor Europene pentru Selecţia Personalului (EPSO). Curtea oferă, de asemenea,
stagii unui număr limitat de absolvenţi universitari, pe perioade de trei-cinci luni.
În 2009, Curtea a recrutat un număr de 112 angajaţ i : 69 de funcţ ionar i permanenţ i ,
1 4 a g e n ţ i t e m p o r a r i ș i 2 9 d e a g e n ţ i c o n t r a c t u a l i . P r o c e s u l d e r e c r u t a r e d e p i n d e d e
disponibi l i tatea l istelor de rezervă aferente concursuri lor EPSO și de numărul suf ic ient
de candidaţ i care f igurează în cadrul acestora .
În 2009, Curtea a reușit să recruteze un număr corespunzător de angajaţ i . Cele 73 de
posturi vacante la 31 decembrie 2009 s-au redus semnif icativ (cu 33 %) la 49 de posturi
vacante la 26 ianuarie 2010, iar această reducere accentuată va continua și în următoarele
luni , ca urmare a intrăr i i în funcţ ie a personalului de audit care a făcut obiectul unei
recente campanii de recrutare. La 31 decembrie 2008 existau 68 de posturi vacante.
De asemenea, Curtea a reuș i t să scurteze per ioada medie de recrutare în anul 2009.
Pentru personalul recrutat în urma concursului EPSO AD/126/08, l ista de rezervă a fost
publ icată în luna august , iar pr imi i candidaţ i se lectaţ i s -au a lăturat efect ivului Curţ i i
la începutul luni i noiembrie , cu doar t re i luni mai târz iu .
FORMAREA PROFESIONALĂ
Profesia de auditor necesită o formare continuă. Mai mult, având în vedere caracteristicile
mediului de audit a l Curţ i i , auditor i i care îș i desfășoară act iv i tatea în cadrul acesteia
t rebuie să dispună de bune competenţe l ingvist ice .
În 2009, angajaţi i Curţi i au beneficiat în medie de câte 9 zi le de formare profesională.
Cursuri le de l imbă au reprezentat 64 % din numărul total de zi le de formare din 2009,
acest procentaj f i ind de 48 % în 2008. Excluzând cursuri le de l imbă, în 2009 auditor i i
au beneficiat de câte 4 zi le de formare profesională (a se vedea ICP 10 la pagina 38) . Se
est imează că în 2010 această c i fră va crește ca rezultat al formări i obl igatori i pe care
trebuie să o urmeze nou-veniți i . Se depun, de asemenea, eforturi pentru introducerea de
cursuri de împrospătare a cunoștinţelor în ceea ce privește domenii le-cheie de audit .
Pe baza obiect ivului st rategic pe termen lung „ Învăţare ș i dezvoltare” , a p lanului de
or ientare pr iv ind formarea profes ională pentru per ioada 2008-2011 ș i a parcursur i lor
de formare adoptate în 2009, Unitatea de formare profesională a îmbunătăţit conţinutul
c u r s u r i l o r ș i a e l a b o r a t n o i c u r s u r i , î n a c o r d c u p r i o r i t ă ţ i l e s t a b i l i t e d e c ă t r e C u r t e .
Î n p l u s , a c o n t i n u a t c u s u c c e s c o o p e r a r e a c u c e l e l a l t e i n s t i t u ţ i i ș i c u o r g a n i s m e
inter inst i tuţ ionale , precum Școala Europeană de Administraţ ie .
Caseta 5 prezintă personalul unei unităţi din cadrul unui grup de audit al Curţi i , cu scopul
de a ofer i o imagine a t ipului de act iv i tăţ i efectuate ș i a persoanelor impl icate .
43
În trecut, ţări le din Balcanii de Vest au fost
afectate de violenţă. Interesul Uniunii Europene
în această regiune vizează promovarea securităţii
și a stabilităţii pe termen lung. Statul de drept,
secur i tatea f ront iere lor ș i lupta împotr iva
corupţiei reprezintă o condiţie prealabilă pentru
aderarea la UE și o provocare majoră pentru zona
Balcanilor de Vest. Pe plan financiar, Comisia
Europeană este principalul donator din regiune.
Raportul elaborat de Curte în 2009 cu privire la
eficacitatea proiectelor Comisiei din domeniul
justiţ iei și afaceri lor interne pentru Balcanii
de Vest (Raportul special nr. 12/2009) oferă o
perspectivă mai aprofundată asupra acestei zone
deosebit de importante.
Auditorii au examinat atât proiectele de investiţii,
cât și proiectele privind consolidarea instituţională
din patru subdomenii: azil, gestionarea integrată
a frontierelor, sistemul judiciar și poliţia. Au
fost auditate la faţa locului treizeci și trei de
proiecte finalizate, printre care un centru pentru
solicitanţii de azil și un penitenciar din Albania,
precum și un tribunal pentru drepturile omului și
un tribunal pentru crime de război din Bosnia și
Herţegovina. De asemenea, s-au efectuat vizite la
o serie de puncte de trecere a frontierei finanţate
de UE în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei,
în Muntenegru și în Serbia, pentru a se evalua
dacă intervenţia UE a produs o schimbare.
Echipa care s-a ocupat de acest audit ș i -a
desfășurat activitatea în strânsă colaborare
cu membrul raportor, dl Maarten B. Engwirda.
Șefii de divizie responsabili de supravegherea
activităţilor de audit au fost dna Raija Peltonen
și dl Ossi Louko, iar coordonatorul echipei a fost
dl Jussi Bright. Auditorii implicaţi au fost dl Enrico
Grassi și dl Miroslav Matej, iar un rol semnificativ
le-a revenit, de asemenea, următorilor membri
ai cabinetului dlui Maarten B. Engwirda: dl Horst
Fischer și dl Jan Pieter Lingen.
CASETA 5 – ECHIPA „JUSTIŢIE ȘI AFACERI INTERNE ÎN BALCANII DE VEST”
De la stânga la dreapta, Raija PELTONEN, șef de unitate, Jan Pieter LINGEN, șef de cabinet, Horst
FISCHER, atașat în cadrul cabinetului, Jussi BRIGHT, auditor – șef de echipă, Maarten B. ENGWIRDA,
membru al Curţii, Ossi LOUKO, șef de unitate, Enrico GRASSI, auditor, Miroslav MATEJ, auditor.
44
SERVICIUL DE TRADUCERI
Efectuarea traduceri lor reprezintă o act iv itate de spr i j in importantă pentru audit , care
permite Curţ i i să î ș i îndepl inească mis iunea ș i să î ș i rea l izeze obiect ivele în mater ie
de comunicare . În 2009, volumul total a l t raducer i lor efectuate a crescut cu 5 ,2 % faţă
de 2008. Procentajul serv ic i i lor de t raducere efectuate la t imp a fost de peste 95 %.
Asistenţa l ingvistică acordată auditori lor în cadrul vizitelor de audit și pentru întocmirea
r a p o a r t e l o r a î n r e g i s t r a t o c r e ș t e r e . S e r v i c i u l d e t r a d u c e r i a f u r n i z a t , d e a s e m e n e a ,
spr i j in pentru grupur i le de lucru a le Intosai , precum ș i refer i tor la a l te aspecte care
ţ in de act iv i tăţ i le de audit a le Curţ i i . În ianuar ie 2010 a fost introdusă o nouă apl icaţ ie
informatică (Artemis) dest inată gest ionăr i i mai ef ic iente a act iv i tăţ i lor de t raducere .
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI
Tehnologia informaţie i oferă auditor i lor serv ic i i ș i instrumente esenţ ia le . Pr incipale le
evoluţ i i real izate în 2009 au fost următoarele :
simplif icarea proceselor și continuarea migrări i către un mediu de lucru informatizat, •
p r i n i m p l e m e n t a r e a u n o r s o l u ţ i i a u t o m a t i z a t e ( „ v i z a ” e l e c t r o n i c ă ș i f o r m u l a r e
e l e c t r o n i c e ) , p r e c u m ș i p r i n i n t r o d u c e r e a u n e i s e m n ă t u r i e l e c t r o n i c e ș i p r i n
demararea act iv i tăţ i lor de implementare a unui s istem de gest ionare a arhivelor ;
securitatea infrastructuri i informatice a Curţi i a fost consolidată prin instituirea unui •
centru de recuperare a datelor în caz de dezastru ș i pr in actual izarea plat formei
Lotus Notes , care reprezintă coloana vertebrală a s istemelor de comunicare ș i de
documentare/arhivare a auditur i lor Curţ i i ;
adoptarea unui plan informatic pe termen lung pentru per ioada 2010-2012 pentru •
a permite a l in ierea s i s temului in format ic cu pr inc ipale le obiect ive s t rategice de
audit a le Curţ i i ș i cont inuarea efortur i lor de a at inge un nivel de excelenţă în ceea
ce pr ivește furnizarea de serv ic i i .
45
ADMINISTRAŢIE Ș I ECHIPAMENTE
D i r e c ţ i a d e f i n a n ţ e ș i a s i s t e n ţ ă o f e r ă s e r v i c i i a d m i n i s t r a t i v e ș i p u n e l a d i s p o z i ţ i e
e c h i p a m e n t e , c a r e i n c l u d c o n t r o a l e i n t e r n e ș i s i s t e m e c o n t a b i l e , p r e c u m ș i s e r v i c i i
administrat ive ș i logist ice .
Î n 2 0 0 9 , a c e a s t ă d i r e c ţ i e s - a a x a t p e o r e o r g a n i z a r e a s e r v i c i i l o r s a l e c u s c o p u l d e
a îmbunătăţ i e f ic ienţa ș i e f icac i tatea ș i de a e l ibera resurse în vederea redist r ibuir i i
lor către serv ic i i le de audit . Această reorganizare a condus la o reducere a numărului
de unităţ i d in cadrul d i recţ ie i (de la 5 la 3) ș i la redistr ibuirea unui număr de postur i
către serv ic i i le de audit .
Construcţ ia unei noi c lădir i a Curţ i i (c lădirea K3) a reprezentat o act iv i tate importantă
a d i r e c ţ i e i . Î n 2 0 0 9 , î n u r m a o r g a n i z ă r i i u n e i p r o c e d u r i d e a c h i z i ţ i i p u b l i c e , a f o s t
numit un manager de proiect . Lucrăr i le de construcţ ie vor începe în luna mart ie 2010,
iar f inal izarea acestora este preconizată pentru anul 2013. Proiectul se încadrează în
bugetul ș i în termenele stabi l i te .
46
0
10
20
30
40
50 48
1 1334
6667788
141515161717
23
30
34
2 2 2 23
V IZITELE DE AUDIT
În cadrul act iv ităţ i lor de audit a le Curţ i i , auditor i i t rebuie să efectueze viz i te în statele
membre ș i în a l te ţăr i care benef ic iază de fonduri UE, pentru a obţ ine probe de audit
adecvate .
Aceste v iz i te se efectuează, de regulă , la administraţ i i le centra le ș i locale impl icate în
procesarea, gestiunea și plata fonduri lor UE, precum și la beneficiari i f inal i care primesc
aceste fondur i . Echipele de audit sunt formate , în genera l , d in doi sau t re i auditor i ,
iar durata unei mis iuni de audit este de obicei de până la două săptămâni , în funcţ ie
de t ipul de audit ș i de distanţa care t rebuie parcursă .
În cadrul UE, vizitele de audit se efectuează adesea în colaborare cu instituţi i le supreme
de audit din statele membre viz itate, care pun la dispoziţ ie un spri j in logist ic ș i pract ic
ut i l .
Graficul prezentat în continuare oferă o sinteză a numărului de vizite de audit efectuate
în 2009 de către Curte în statele membre a le UE (300 de mis iuni ) . În 2009 au existat ,
de asemenea, 36 de v iz i te de audit efectuate în afara Uniuni i .
VIZITE DE AUDIT – STATE MEMBRE (TOTAL: 300)
Fran
ţa
Ger
man
ia
Span
ia
Ital
ia
Gre
cia
Reg
atu
l Un
it
Po
lon
ia
Po
rtu
gal
ia
Bel
gia
Ţări
le d
e Jo
s
Dan
emar
ca
Un
gar
ia
Au
stri
a
Sued
ia
Rep
ub
lica
Ceh
ă
Slo
vaci
a
Litu
ania
Irla
nd
a
Slo
ven
ia
Leto
nia
Ro
mân
ia
Cip
ru
Fin
lan
da
Bu
lgar
ia
Luxe
mb
urg
Mal
ta
Esto
nia
47
48
11 718 11 318 11 205
91 986 79 903 79 744
4 597 3 800 3 763
3 290 2 851 2 148
2 692 2 314 1 678
62 443 62 425 7 313
6 269 6 259 3 604
901 848 718
424 389 275
878 870 655
2 446 2 378 1 055
96,59
86,86
82,66
86,66
85,96
99,97
99,84
94,12
91,75
99,09
97,22
114 283 100 186 98 538
73 361 73 169 13 620
187 644 173 355 112 158
87,66
99,74
92,39
INFORMAŢII FINANCIARE
EXECUŢIA BUGETULUI PENTRU 2009
U t i l i z a r e a c r e d i t e l o r b u g e t a r e a l o c a t e C u r ţ i i p e n t r u e x e r c i ţ i u l f i n a n c i a r 2 0 0 9 e s t e
prezentată pe scurt în tabelul următor .
În 2009, rata de execuţ ie a bugetului general a fost mai mare de 92 %. Pentru t i t lu l 1
( P e r s o a n e c a r e l u c r e a z ă c u i n s t i t u ţ i a ) , r a t a d e e x e c u ţ i e e s t e d e 8 8 % , c e l m a i m i c
procentaj (82 %) înregistrându-se pentru capitolul 14 (Alţ i angajaţ i ș i servic i i externe) ;
această s ituaţie este cauzată în principal de posturi le vacante sau care nu sunt ocupate
l a c a p a c i t a t e a n o r m a l ă ș i d e e c o n o m i i l e r e a l i z a t e . P e n t r u t i t l u l 2 ( c l ă d i r i , m o b i l i e r ,
echipamente ș i cheltuie l i de funcţ ionare diverse) , rata medie de execuţ ie se apropie
de 100 %.
S u m a p l ă ţ i l o r a f e r e n t e c a p i t o l u l u i 2 0 ( B u n u r i i m o b i l e , „ c l ă d i r i ” ) e s t e a f e c t a t ă d e
c o n s t r u c ţ i a c e l e i d e a d o u a e x t e n s i i a C u r ţ i i , c l ă d i r e a K 3 . P r i m a t r a n ș ă d e f i n a n ţ a r e
pentru acest proiect , în valoare de 55 de mi l ioane de euro, a fost inc lusă în bugetul
p e n t r u 2 0 0 9 ; a c e a s t ă s u m ă a f o s t a n g a j a t ă ș i o p a r t e d i n e a a f o s t p l ă t i t ă î n 2 0 0 9 .
Soldul creditelor aferente clădir i i K3 este reportat în 2010 pentru a acoperi contractele
semnate de managerul de pro iect , în numele Curţ i i , cu înt repr inder i de construcţ i i .
Creditele vor f i ut i l izate conform datelor prezentate de Curte Par lamentului European
ș i Consi l iu lui spre s fârș i tul anului 2008.
EXERCIŢIUL FINANCIAR 2009 Credite defi nitive Angajamente PlăţiRata de utilizare (%)
a creditelor/angajamentelor
(în 1 000 de euro)
10 – Membrii instituţiei
12 – Funcţionari și agenţi temporari
14 – Alţi angajaţi și servicii externe
162 – Misiuni
161, 163, 165 – Alte cheltuieli privind persoanele care lucrează cu instituţia
20 – Bunuri imobile
212, 214, 216 – Bunuri mobile și cheltuieli conexe
23 – Cheltuieli administrative curente
25 – Reuniuni, conferinţe
Subtotal titlul 1
Subtotal titlul 2
Total Curtea de Conturi
210 – Tehnologia informaţiei și telecomunicaţii
27 – Informare, publicare
48
2010 2009 2008
13 364 11 718 12 061
94 246 92 086 88 712
4 590 4 497 4 248
3 450 3 290 3 212
2 861 2 684 2 286
18 518 62 891 12 110
6 365 6 269 5 879
877 981 1 147
404 439 425
868 868 876
2 389 1 921 1 813
118 511 114 275 110 519
29 421 73 369 22 250
147 932 187 644 132 769
BUGETUL PENTRU 2010
Bugetul Curţ i i pentru 2010 reprez intă aproximat iv 0 ,1 % din bugetul tota l a l UE sau
c i rca 1 ,87 % din bugetul administrat iv ș i inst i tuţ ional a l UE. Tabelul următor prezintă
modul în care sunt repartizate creditele între diferitele l ini i bugetare. În 2010, creditele
pentru cheltuie l i de personal se r id ică la aproximativ 76 % din total .
Bugetul pentru 2010 a scăzut cu 21 % faţă de 2009, în pr incipal dator i tă creditelor mai
mic i pentru noua c lădire a Curţ i i (K3) .
Costul total al construcţiei c lădir i i K3 este est imat la 79 de mil ioane de euro, urmând să
f ie f inanţat în patru exerc i ţ i i consecut ive : 55 de mi l ioane de euro în 2009; 11 mi l ioane
de euro în 2010; 7 mi l ioane de euro în 2011 ș i 6 mi l ioane de euro în 2012.
(în 1 000 de euro)
BUGET
10 – Membrii instituţiei
12 – Funcţionari și agenţi temporari
14 – Alţi angajaţi și servicii externe
162 – Misiuni
161, 163, 165 – Alte cheltuieli privind persoanele care lucrează cu instituţia
Subtotal titlul 1
20 – Bunuri imobile
210 – Tehnologia informaţiei și telecomunicaţii
212, 214, 216 – Bunuri mobile și cheltuieli conexe
23 – Cheltuieli administrative curente
25 – Reuniuni, conferinţe
27 – Informare, publicare
Subtotal titlul 2
Total Curtea de Conturi
49
SERVICIUL DE AUDIT INTERN
Scopul Servic iului de audit intern a l Curţ i i este de a spr i j in i inst i tuţ ia în procesul de
îndepl in i re a obiect ivelor , pr intr -o evaluare s istematică ș i metodologică a gest ionăr i i
r i scur i lor , a controlului intern ș i a procedur i lor de gest iune. Servic iul de audit intern
formulează, de asemenea, propuneri de îmbunătăţire a eficienţei Curţi i , ceea ce necesită
o evaluare constantă a ef icaci tăţ i i s istemelor de control intern din cadrul Curţ i i .
În 2009, activitatea Serviciului de audit intern al Curţi i a inclus, în principal , următoarele
aspecte : un audit f inanciar (ver i f icarea contur i lor ) , o examinare a ver i f icăr i i e x a n t e ,
un audit a l s tatelor de plată , un audit a l contur i lor bugetare de așteptare , o urmări re
a contractelor ș i a proceduri lor de achiziţ i i publice, precum și o analiză a exerciţ iului de
promovare a personalului . Major itatea recomandări lor de audit formulate de auditorul
intern în 2009 au fost acceptate de ent i tăţ i le auditate ș i au fost integrate ulter ior în
planur i de acţ iune în vederea remedier i i .
Comitetul de audit a l Curţ i i monitor izează act iv i tatea auditorului intern ș i se as igură
d e i n d e p e n d e n ţ a a c e s t u i a . C o m i t e t u l d i s c u t ă p r o g r a m u l d e a c t i v i t a t e ș i r a p o a r t e l e
auditorului intern, ia notă de acestea ș i , dacă se dovedește necesar , sol ic ită auditorului
intern efectuarea unor auditur i specia le .
În 2009, Serv ic iu l de audit intern a pr imit o cert i f icare independentă ș i poz i t ivă d in
p a r t e a u n u i e v a l u a t o r p r o f e s i o n i s t e x t e r n ș i i n d e p e n d e n t , D e l o i t t e S . A . A c t i v i t a t e a
desfășurată de către Deloitte a condus la următoarea concluzie :
Per ansamblu, Serviciul de audit intern al Curţi i de Conturi Europene este, în general,
conform cu def iniţ ia Inst itutului Auditori lor Interni pentru auditul intern, precum
și cu codul deontologic ș i standardele internaţionale pentru pract ica profesională
a auditului intern.
Î n c o n s e c i n ţ ă , S e r v i c i u l d e a u d i t i n t e r n p o a t e u t i l i z a m e n ţ i u n e a d e c o n f o r m i t a t e
„conform cu standardele internaţionale pentru practica profesională a auditului intern”
î n c a d r u l r a p o a r t e l o r s a l e v i i t o a r e p â n ă l a e f e c t u a r e a u n e i n o i e v a l u ă r i e x t e r n e î n
următor i i c inci ani .
50
AUDITUL EXTERN AL CURŢI I
R a p o r t u l a u d i t o r u l u i e x t e r n p r i v i n d c o n t u r i l e C u r ţ i i d e C o n t u r i p e n t r u e x e r c i ţ i u l
f i n a n c i a r 2 0 0 8 s - a p u b l i c a t î n J u r n a l u l O f i c i a l a l U n i u n i i E u r o p e n e l a d a t a d e
23 octombrie 2009 (JO C 254, 23 .10.2009) .
În cadrul opiniei sale de audit , auditorul independent al Curţi i (PricewaterhouseCoopers
SARL) a formulat următoarele concluzi i :
În ceea ce privește situaţiile financiare:
„ Î n o p i n i a n o a s t r ă , s i t u a ţ i i l e f i n a n c i a r e p r e z e n t a t e o f e r ă o i m a g i n e f i d e l ă ș i r e a l ă
a p o z i ţ i e i f i n a n c i a r e a C u r ţ i i d e C o n t u r i E u r o p e n e l a 3 1 d e c e m b r i e 2 0 0 8 , p r e c u m ș i
a performanţei f inanciare a acesteia și a f luxuri lor de numerar pentru exerciţ iul încheiat
l a a c e a s t ă d a t ă , î n c o n f o r m i t a t e c u R e g u l a m e n t u l ( C E , E U R A T O M ) n r . 1 6 0 5 / 2 0 0 2 a l
Consi l iului din 25 iunie 2002, cu Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 2342/2002 al Comisiei
d in 23 decembrie 2002 de stabi l i re a normelor de apl icare a respect ivului regulament
a l Consi l iu lui ș i cu normele contabi le a le Curţ i i de Contur i Europene.”
În ceea ce privește utilizarea resurselor și procedurile de control:
„Bazându-ne pe act iv itatea descr isă în prezentul raport , nu am sesizat nimic care să ne
determine să credem că, sub toate aspectele semnif icative și potrivit cr iteri i lor descrise
anter ior : (a ) resurse le a locate Curţ i i n u au f os t ut i l i zate î n s cop ur i le p e n tru care au
fost dest inate, (b) proceduri le de control inst ituite nu oferă garanţi i le necesare pentru
conformitatea operaţ iuni lor f inanciare cu normele ș i reglementăr i le în v igoare .”
51
52
DECLARAŢIA ORDONATORULUI DE CREDITE DELEGAT
S u b s e m n a t u l , s e c r e t a r g e n e r a l a l C u r ţ i i d e C o n t u r i E u r o p e n e , î n c a l i t a t e a m e a d e
ordonator de credite delegat :
declar că informaţ i i le t ransmise Curţ i i pentru a- i permite să e laboreze prezentul •
raport sunt adevărate ș i exacte 13 ș i
declar că dispun de o as igurare rezonabi lă pr iv ind următoarele aspecte :•
resursele a locate act iv i tăţ i lor descr ise în prezentul raport au fost ut i l i zate în –
scopul prevăzut ș i în conformitate cu pr incipi i le bunei gest iuni f inanciare ,
procedur i le de control inst i tui te oferă garanţ i i le necesare în ceea ce pr ivește –
legal i tatea ș i regular i tatea operaţ iuni lor subiacente 14.
Această asigurare rezonabilă se fondează pe propriul meu raţionament și pe informaţii le
pe care le-am avut la d ispoziţ ie , cum ar f i rezultatele ver i f icăr i lor e x p o s t , rapoartele
a u d i t o r u l u i i n t e r n ș i r a p o a r t e l e a u d i t o r u l u i e x t e r n p e n t r u e x e r c i ţ i i l e f i n a n c i a r e
anter ioare .
Declar că nu am cunoșt inţă de nic iun fapt care nu a fost prezentat în acest raport ș i
care ar putea prejudic ia interesele inst i tuţ ie i .
Eduardo Ruiz Garc ía
S e c r e t a r g e n e r a l
13 În acest context, „adevărate și exacte” înseamnă o imagine fi abilă, completă și corectă a situaţiei existente.
14 În acest context, „operaţiunile subiacente” constituie operaţiunile pentru care sunt ordonatorul de credite delegat.
Întocmită la Luxemburg, 12 februar ie 2010.
52
Curtea de Conturi Europeană
Raportul anual de activitate pentru anul 2009
Luxemburg: Ofi ciul pentru Publicaţii al Uniunii Europene
2010 — 52 p. — 21 × 29,7 cm
ISBN 978-92-9207-649-8
doi:10.2865/34301
www.eca.europa.eu
Cum vă puteți procura publicațiile Uniunii Europene?Publicații de vânzare:
• prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);
• de la librăria pe care o frecventați, menționând titlul, editura și/sau numărul ISBN;
• contactând direct unul dintre agenții noștri de vânzări. Puteți obține datele de contact ale acestora vizitând http://bookshop.europa.eu sau trimițând un fax la +352 2929-42758.
Publicații gratuite:
• prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);
• la reprezentanțele sau delegațiile Comisiei Europene. Puteți obține datele de contact ale acestora vizitând http://ec.europa.eu sau trimițând un fax la +352 2929-42758.
kg003513cover_b.pdf 3 9/04/10 11:51
QJ-A
A-10-001-RO-C
ISBN 978-92-9207-649-8
Curtea de Conturi Europeană12, rue Alcide De Gasperi
1615 LuxembourgLUXEMBOURG
www.eca.europa.eu
kg003513cover_b.pdf 4 9/04/10 11:51
top related