aluas istoria doctrinelor sociologice

8/18/2019 Aluas Istoria Doctrinelor Sociologice

1/6

Aluas- Istoria doctrinelor sociologice

1.Discursul stiintifc. Discursul flosofc, discursul doctrinar

Discursul stiintifc= discursul care este teoretic si testabil. Testabilitatea siteoreticitatea sunt cei doi indicatori care defnesc un discurs ca find stiintifc. Dacaunul din ei lipseste , avem de-a ace cu un discurs nestiintifc sau pre-stiintifc. Undiscurs mai poate f apreciat ca find stiintifc si in unctie de limbajul sau (exmatematic)

Discursul flosofc=nu este testabil dar este partial cognitiv, il putem raporta laviata, la sentimentul vietii.

Discursul doctrinar=este impregnat de o intentie de stiintifcitate. laborareadiscursurilor doctrinare se ace in perspectiva unor stari, aspiratii si dispo!itiimentalitare ,grupate sau individuale ,asupra carora actionea!a discursul flosofc.

2. Ce este o doctrina sociologica?

"rin doctrin# sociologic# - $n%elegem un discurs animat de inten%ia abord#rii&tiin%ifce a socialului, socialit#%ii, naturii, structurii &i dinamicii acestuia.

- cere conjunc%ia inten%ionalit#%ii pragmatice $n abordareasocialului

Discursul doctrinar sociologic se construieste potrivit unor standarde sau modelede stiintifcitate

'stel avem modelul naturalist (analitic, explicativ)

- modelul anaturalist ( interpretativ, ermeteutic)

3. Rationalitatea cognitiva

*ationalitatea cognitiva explicita+

= calcul, cunoastere prin calcul logic si experiential, respectiv calcululcompatibilitatii enunturilor cu experienta

*ationalitatea cognitiva implicita, insoteste omul mereu, componenta logica existasi unctionea!a, dar ea nu repre!inta o garantie a rationalitatii experientiale.

*ationalitatea cognitiva , respectiv, descoperirea, invatarea si practicareaexperientelor este amplifcata de om prin creatie. nvatarea rationalitatii se ace sia!i prin trial eror - incercare si eroare si astel omul capata experienta rationala.

/


2/6

4. Parametrii sociologiei ca stiinta ontologic, e!istemo-metodologic,ideologic

"arametrii sociologiei ca stiinta+-

-parametrul ontologic, se reera la social

-parametrul epistemo-metodologic se reera la modelul de cunoastere stiintifca

-parametrul ideologic se reera la optiunile politice si axiologice ale unei doctrine

0ociologia vrea sa cercete!e natura socialului, specifcitatea fintarii acestuia.

". #aturalism-anaturalism. $aterialism-idealism. %tatic-dinamic.&'!licatie-com!re(ensiune. )iologism- structuro-*unctionalism

/.Doctrinele sociologice, anali!and socialul ca mod de fintare specifc omului, sepot clasifca in a).naturaliste si anaturaliste

b) materialiste si idealiste.

Doctrinele materialiste postulea!# pe plan ontologic unitatea finţării $n general,integrarea specifc# a socialului $n fin%a general#,reu!1nd orice $ntemeieretranscendental#

Doctrinele ontologice idealiste postulea!# dualitatea sau pluralitatea fin%#rii,proclam1nd ruptura $ntre fin%area socio-uman# &i fin%area natural#

2ele doua clasifcari ale doctrinelor sociologice , (/)materialiste-idealiste si(3)naturaliste anaturaliste, se combina intre ele+ materialismul cu naturalismul siidealismul cu anaturalismul.

3. Doctrinele pot f grupate &i pornindu-se de la considerarea socialului (statică saudinamică).40tatismul sociologic - considera societea ca o proiec%ie a naturii umane. ' doua direc%ie caut# dinamismul &i legile sale, or%ele propulsive ale societ#%ii, $nsocialul ca atare.

5.Un alt pacet criterial cel epistemo-metodologic . n modelul naturalistputem determina legi $n societate #r# a le identifca cu cele ale naturii, in modelulanaturalist se acu!# tocmai acest lucru.

"entru cele dou# direc%ii se olosesc &i termenii de explicaţionism (model explicativ)&i comprehensivism (model compreensiv-ermeneutic).

6.Un alt pacet criterial este cel axiologic +etico-!olitico-ideologic)."utemgrupa doctrinele sociologice astel+

3


3/6

-doctrine care postulea!# conservarea realităţilor date &i-doctrine care postulea!# transormarea acestora,fe reormist , fe revoluţionar .Dup# criterii ontologice, din prima &i a doua variant#, putem grupa doctrinelesociologice'stel+

/) biologismul,antropo-rasismul, mecanicismul - ele postulea!# reductibilitatea

ontologic# la ras#, la nivelul mecanic ,la biologic)73) se propune o direc%ie structuro-uncţionalistă - distingem sociologistica (oorientare sociologic# ce se inspira dintr-un model de cunoa&tere naturalist, $ntr-ovariant# sistemic#

. $odelul naturalist cele 4 com!onente. Comte. %!encer. Pareto.

8odelul naturalist-explicativist, are 6 componente+

/. obiectivitatea. 9ogicul si experimentalul sunt sursele obiectivitatii

3. descriptiv-explicativa. Descrierea trebuie s# fe o treapt# pentru explica%ie (&i ea

obiectiv#), iarobiectivitatea s# impregne!e descrip%ia &i explica%ia. 8odelul $n discu%ie este (&ipoate f denumit) unul explicaţional.5.2omponenta predictivă este &i ea oarte important#, $ntruc1t predic%ia sereali!ea!# pe ba!a explica%iei corecte.6. : a patra component# (un al patrulea principiu) prive&te realitatea exterioarăomului ($n care acesta ac%ionea!#)'deptii explicativismului pot f incadrati in orientarea monista.

A. Comte admite explica%ia . ;arianta comtian# sus%ine componenta legic#,suprim1nd-o pe cea cau!al#.0tadiile teologic, metafzic &i pozitiv (ştiinţifc) de de!voltare spiritual# ar f 4v1rste

ale omenirii+ copilăria, tinereţea &i maturitatea.


4/6

Acţiunile logice sunt acelea $n care scopurile şi mijloacele se corelează logic n planobiectiv şi subiectiv.

Acţiunile non-logice sunt expresiile unor stări psihice! sentimentele şisubconştientul , unde scopul obiectiv dier# de cel subiectiv.

. $odelul anaturalist si !rinci!iile lui.

n con&tiin%a uman# exista convingerea c# $ntre om &i natur#,$ntre esen%a uman# &iesen%a naturii exist# o dierenţă de principiu, o opoziţie substanţială. 'ceast#dieren%# se asocia!#, de obicei, cu ideea unei realităţi transcendente, a unei lumidivine, esen%a naturii umane find presupus# a f substan%ial identic# cu aceasta. 0e

admite

o esen%# specifc# omului, dierit# &i opus# naturii.

0pecifcitatea &isingularitatea omului nu %in de leg#tura cu 4lumea a treia, ci de un ondtranscendental. 'ceste dou# idei coner# omului un statut special $n univers &ireclam# pentru el c#i cu totul aparte de cunoa&tere.

Dilte> ne pre!int# modelul compreensivo- ermeneutic $n orma sa cea maielaborat#7 acest model ar sta la temelia &tiin%elor socio-umane, a istoriei, &tiin%eiculturii juridice, morale, sociale, psiologiei naturaliste .

"e primul plan, $n acest model apare subiectivitatea omului ca obiect de cunoa&tere&i subiect cunosc#tor. 'cest model porne&te de la postulatul c# exist# o ser# afin%#rii principial &i radical deosebit# de altele, care justifc# necesitatea unui alt

model dec1t cel explicativist7

arianta com!re(ensiva si caracteristicile ei- Dilt(e/ +compreensiv=intelegere

?ermeneutic= interpretare)

-Dilte> postulea!# existen%a unui grup de ştiinţe ale spiritului, care s-ar deosebiradical de cele ale naturii. 9umea pe care o abordea!# aceste stiinte este lumeatrăirii, %esut# din tr#iri-voin%e,semnifca%ii, valori!#ri etc., total str#ine lumii naturiif!ico-cimice.

-xisten%a $n esen%a ei poate f despicat# $n dou#+ o regiune a nevitalului (materiei

nevii) &i una a vieţii .

*egiunea vie%ii poate f defnit#, ca find ormat# din- individualităţi singulare,irepetabile, si

-totalităţi (civili!a%ii) care pastrea!acaracterul individualit#%ii

6


5/6

9umea avitalului este una omogenă, $n care repetabilul este regulat, iarcreativitatea este anulat# prin repeti%ie.

-Dup# Dilte>, exist# realit#%i specifce+ indivi!i umani, amilii, organi!a%ii sociale,sisteme de cultur#, exprimabile prin ideea de realitate "omenesc socialistorică# .:mul este o unitate, cu o componentă fzicobiologică &i alta care %ine propriu-!is despecifcitatea lui

-2ritica ra%iunii istorice pe care o ace Dilte> pleac# de la aceast# unitate+ trăireaeste obiectul şi subiectul primordial al cunoa&terii socio-umane, dar &i metoda decercetare a acesteia.:ntologia dilte>an# este ontologia vie%ii umane, iar gnoseologia se organi!ea!# $n

jurul aceleia&i idei de 4tr#ire-0rirea este !iesa esenial a mecanismului cognitiv n ra!ort cusubiectivul , nelegerea find !iesa esenial n ra!ort cu obiectivul .-Dilte> r#m1ne repre!entantul variantei psihologiste a curentului anaturalist(tr#irea joac# rolul esen%ial $n producerea cuno&tin%ei de tip anaturalist)7 elpostulea!# a&e!area psiologiei la ba!a &tiin%elor spiritului.

-n opinia lui Dilte>, universul su@etesc, tr#irea &i-au g#sit cea mai adecvat#expresie $n art#, literatur#, flosofa vie%ii a lui 0eneca, 'ugustin, "ascal, respectivreligie (nu teologie)

arianta logista si caracteristicile ei -Ricert

-exclude trairea din mecanismul cognitiv, admi%1nd doar c#ile logico-metodologice,cu ajutorul unor proceduri de tip intelectual-raţional. 'cestea exclud tr#irea,aectul, sentimentul din procesul obiectiv al cunoa&terii &tiin%ifce

-punctul de vedere sau scopul pe care $l urm#rim n-au nimic de a ace cu naturaobiectului de cunoscut , ci cu scopurile, interesele, punctele de vedere ale

cercetătorului.

- temeiul dieren%ei dintre naturalism-anaturalism il repre!inta existenta realităţilorabordate+

- realităţile naturale se abordea!a prin modelul naturalist ,- realităţile socio-umane, prin modelul anaturalist.

- varianta logicist# admite c# realitatea socio-uman# se defne&te prin tr#s#turiireductibile la !ona naturalului (aici se reali!ea!# o suprapunere cu variantapsiologist#)

-0pecifcitatea existentiala a realit#%ilor culturale este v#!ut# $n universulsensurilor, semnifcaţiilor &i valorilor , $n pre!en%a acestor tr#s#turi spirituale.

-procedura logico-metodologic# cu ajutorul c#reia cercet#torul lucrea!a esteraportarea la valoriiar, printr-o atare procedur#, subiectul cognitiv se dieren%ia!a de cel al trăirii.

-Un cercet#tor, ciar lu1nd $n considerare sistemul s#u de valori, dac# se va raportala valori universale, nu va spune c# 4enomenul x este istoric, ci 4enomenul x este

A


6/6

istoric raportat la sistemul valoric >, dierit de sistemul >/ etc. 2ercet#torul trebuies# dep#&easc# raportarea enomenului la propriile valori &i s# accead# la raportareaacestora la cele comunitare, cele colective proprii sau ale altor comunităţi.

- $n%elegem enomenul $n singularitatea şi unicitatea lui, #r# s# urm#rim cercetarealegilor, ci descrierea &i $n%elegerea evenimentelor singulare, irepetabile.

B

aluas istoria doctrinelor sociologice

Documents