8/17/2019 Actualitati in Abordarea Stresului Organizational

1/3

REFERATE

 AMT, vol II, nr. 2, 2011, pag. 164

ACTUALIT#I ÎN ABORDAREA STRESULUIORGANIZAIONAL

D. BADESCU 1 

SC LILIDOR MEDICAL GRUP SRL

Cuvinte cheie:   stress,

resurse, stare de sntate 

Rezumat:  Toata lumea experimenteaza stresul (Seyle afirma ca ,,nu exista viata fara stres). Asa cum ar

explica un consilier in problematica stresului, o mica ,,doza” de stres este esentiala pentru o viata sanatoasa si eficienta. Cu toate acestea, cand stresul erodeaza buna functionare a organismului, sursele

 stresului trebuie eliminate sau reduse. Stresul ocupational fiind declarata boala sfarsitului de secol ,seimpune adoptarea cadrului legislativ si aplicarea unor masuri de optimizare a politicilor de sanatate

ocupationala. Efectele scontate ale aplicarii acestor masuri : reducerea stresului organizational si a

influentelor nefaste asupra celei mai importante resurse a oricarei organizatii- omul; diminuareacosturilor psihologice ,sociale si financiare destinate sanatatii ocupationale la capitolul stresul

organizational si efectele sale; cresterea performantelor organizationale ca o consecinta directa a

reducerii in timp a cheltuielilor dedicate managementului stresului organizational; reorientarea

 fondurilor nationale si organizationale devorate de costurile stresului organizational spre alte zone deinteres; cresterea productivitatii muncii si implicit a Produsului Intern Brut; creserea satisfactiei lalocurile de munca si reducerea migratiei personalului; prelungirea duratei de viata a populatiei prin

diminuarea efectelor directe si indirecte ale stesului organizational asupra starii de sanatate.

Keywords:  stress,resources, health 

Abstract:  Everyone experiences stress (Seyle say that there is no life without stress). As a counselorwould explain the problems of stress, a small dose "of stress is essential for a healthy life and efficiency.

 However, when stress erodes the functioning of the body, the sources must be eliminated or reduced stress. Occupational stress as the late declared disease, should be adopted legal framework and

measures to optimize the application of occupational health policies. Expected effects of such measures:reducing organizational stress and negative influences on the most important resource of any

organization-man, reducing costs psychological, social and financial guidance for occupational health

in terms of organizational stress and its effects, increasing organizational performance as a directconsequence reduction in stress management time devoted to organizational costs, redirecting funds

national and organizational costs devoured organizational stress to other areas of interest, growth of

labor productivity and thus GDP, creserea satisfaction from jobs and reducing migration of staff,

extension life of the population by reducing direct and indirect effects of Stress on organizational health. 

1Autor Corespondent: D. Badescu, SC Lilidor Medical Grup SRL, Bragadiru, Ilfov, Sibiu, Romania; e-mail: lilidormed@yahoo.com;  tel +40-724525292 Articol intrat în redac(ie în 28.12.2010 #i acceptat spre publicare în 21.03.2011ACTA MEDICA TRANSILVANICA Iunie 2011; 2(2)164-165

ARTICOL *TIINIFIC DE SINTEZ# BIBLIOGRAFIC# În România anilor de tranzi(ie si integrare european 

reconsiderarea rolului si locului medicinii muncii este oimperioas  necesitate. Însu#irea Directivei Cadru 89/391/89începând cu anul 1996 a condus pe un nou f ga#  serviciile desecuritate si medicin a muncii.

Domeniile componente ale medicinei muncii sunt în plin dezvoltare: fiziologia muncii, bolile profesionale #i bolilelegate de profesiune, psihologia muncii, ergonomia medical,igiena muncii / igiena industrial, promovarea snt(ii,informatica, statistica, managementul medicinii muncii.

Globaliazarea, prin ea îns#i, este generatoare de stres.Se constat o cre#tere direct propor (ional a nivelului de stres în

raport cu evolu(ia spre civilizare a societ(ii.In 1991 ,Oficiul International al Muncii a declarat castresul ocupational este boala sfarsitului de secol care nu vaocoli nici o tara ,afectand toate nivelurile muncii.Intr-un raportal Organizatiei Mondiale a Sanatatii s-a aratt ca pana in 2020stresul va fi principala problema de sanatate a oamenilor dintarile in curs de dezvoltare.

De ce in ultimii ani in rapoartele oficiale au fostsemnalate aceste cresteri ale nivelului stresului, precum siingrijorarea legata de consecintele negative ale acestuia? Existamulte motive, dar schimbarile care au intervenit in mediulmuncii si in societate par sa ofere cele mai multe raspunsuri .Toate acestea au determinat marirea timpului de lucru in cazulmultor angajati si o reducere constanta a timpului liber.Problemele psihologice cu care se confrunta cei care muncesc ininvatamant, sanatate, serviciile de urgenta, domeniul militar, etcau crescut. Structura muncii s-a schimbat in mod dramatic inasa-zisa ,,munca pentru viata” si a crescut diversitatea fortei demunca pe masura ce femeile si minoritatile etnice se angajeaza.

Pe plan mondial, problematica snt(ii în munc  a

cunoscut o revalorizare în ultimii ani, iar stresul ocupa(ional aconstituit o prioritate. Cercetri recente relev  un faptîngrijor tor #i anume acela c stresul organiza(ional este astzi adoua problem de sntate în munc, dupa afectiunile musculo-scheletale, peste 28% dintre lucr torii din Uniunea European,respectiv peste 40 de milioane de persoane fiind afectate în moddirect; femeile sunt afectate mai mult decât barba(ii de stresul

mailto:lilidormed@yahoo.com;mailto:lilidormed@yahoo.com;

8/17/2019 Actualitati in Abordarea Stresului Organizational

2/3

REFERATE

 AMT, vol II, nr. 2, 2011, pag. 165

 profesional.Cauzele comune includ lipsa siguran(ei locului de

munc, a controlului asupra muncii #i supraîncrcareaactivit(ilor, stresul profesional fiind cauza a peste 50% dinabsenteism. Monotonia muncii, termenele limita foarte stranse(29% din personal afirma ca lucreaza in aceste conditii),tratamentul necorespunzator la locul de munca sunt alti factori

care cauzeaza stresul profesional.De asemenea, se constat c numrul persoanelor care

sufer   de stres cauzat sau agravat de condi(iile de munc  s-adublat, în raport cu anul 1990. Aceast  situa(ie alarmant antreneaz, estimativ, costuri de peste 20 miliarde de euro, lanivelul Uniunii Europene, reprezentând pierderi în timp de lucru#i costuri de sntate.(1)

Stresul în munc este cauza a peste un sfert din totalulconcediilor medicale a cror durat  reprezint  cel pu(in dou s ptmâni de absen(e de la locul de munc.(2) Indiviziireactioneaza la stres in moduri diferite: unii fumeaza mai multetigari, consuma mai mult alcool sau se drogheaza. Efectele

 psihologice ale stresului includ problemele familiale, tulburariale somnului, probleme de dinamica sexuala, depresie, anxietate,

 burnout. În afar   de acestea, stresul antreneaz  perturbriconsiderabile pe planul productivit(ii, creativit(ii #icompetitivit(ii. Fiecare dintre noi poate fi victima stresuluilegat de activitatea profesional, indiferent de domeniul deactivitate sau de mrimea întreprinderii în care lucr m.

Peste 4 % din lucr torii europeni declar  c, în cursulultimelor 12 luni, au fost expu#i violen(ei provenind dinexteriorul organiza(iei în care lucreaz, iar 9% au reclamatfaptul c au fost intimida(i la locul de munc.

În plus fa( de efectele negative asupra economiei, nutrebuie uitat costul uman al riscurilor psiho-sociale în munc; se#tie c aceste aspecte afecteaz sntatea fizic #i psiho-social în diverse moduri, de la boli cardiovasculare si gastrointestinale,diabet zaharat, astm bronsic pân  la problemele de sntatemental.

In anul 2002 a fost organizat  prima campanie pan-european  dedicat  acestei teme, fiind cea mai mediatizat  #i

 popular  manifestare a Agen(iei Europeane pentru Securitate #iSntate în Munc desf #urat pân la aceast dat. S ptmânaEuropean pentru Securitate #i Sntate în Munc din anul 2002a avut ca tem  prevenirea riscurilor psiho-sociale. Aceast manifestare a fost lansat  la 2 iulie 2002, în cadrulParlamentului European, #i s-a extins în întreaga Europ, prinintermediul programelor specifice ce i-au fost dedicate pe planna(ional, în statele membre.

Prevenirea stresului în munc  constituie unul dinobiectivele formulate în Comunicatul Comisiei Europene (3)

 privind noua strategie în domeniul securit(ii #i snt(ii înmunc. Agen(ia European  pentru Securitate #i Sntate înMunc a elaborat o serie de fi#e informative destinate s ajute laabordarea stresului în munc #i a cauzelor acestuia. Aceast fi# informativ  prezint  o metod  de evaluare #i prevenire ariscului, care poate fi aplicat  stresului la locul de munc,

 precum #i cauzelor acestuia. Fi#a este destinat celor care dorescs trateze problema stresului la locul de munc.

Stresul legat de activitatea profesional  apare atuncicând solicitrile mediului de munc  dep#esc capacitateaangaja(ilor de a le face fa( sau de a le men(ine sub control.(4)Starea de presiune,  poate s  îmbunt(easc performan(ele #i s aduc o anumit satisfac(ie în munc, prin atingerea obiectivelorurmrite. Dar atunci când solicitrile #i presiunile dep#escanumite limite, ele conduc la stres. &i aceast  situa(ie nu estefavorabil nici pentru angaja(i, nici pentru institutie.

In conditii de normalitate, oamenii trebuie sa-sigaseasca echilibrul si raspunsuri noi fata de situatii noi. Stresul

nu este neaparat un fenomen negativ si, de aceea poate constituio greseala concentrarea doar asupra efectelor sale patologice. Unnivel moderat de stres poate fi chiar un important factormotivational sau poate fi un instrument in dobandirea uneiadaptari dinamice la noi situatii.

Daca sanatatea este considerata un echilibru dinamic,stresul este o parte a acestuia. Nu exista stare de sanatate fara o

interactiune cu alti indivizi sau alte medii. Doar stresul excesivdevine patologic. De aceea, unele tipuri de stres sunt chiar cevanormal si necesar, atat la serviciu, cat si in afara lui. In cazul incare stresul este intens, continuu sau repetat, atunci acesta poatedeveni un fenomen negativ ce poate conduce la imbolnavirefizica si tulburari psihologice. In contextul organizational,acestea genereaza adesea adaptari inadecvate la situatii.Reactiile la stres sunt complexe, ele putand fi identificate in planfiziologic, cognitiv, emotional si comportamental.

Intr-un studiu privind stresul la manageri s-a stabilit careactiile stresante se manifesta la palierul managerial cu ointensitate crescuta, actionand pe trei directii principale:•  conducerea companiei, care este stresata si afectata de

unele norme emise de guvern si de ineficienta strategiilormanageriale;

• 

la nivel orizontal – departamental, coordonarea estedistorsionata din cauza deficientelor in aprovizionare siadesea a dotarilor tehnologice invechite, la care se poateadauga o criza de competente;

•  din partea angajatilor si a organizatiilor sindicale care facsolicitari nerealiste, desi uneori corecte (greve, schimbareaconducerii, etc.)

REFERIN.E BIBLIOGRAFICE 1.  Ghid privind stresul la locul de munc – „Sarea #i piperul

vie(ii sau srutul mor (ii?” - Comisia European,Luxembourg, 1999. TE-02-02-002-RO-D,  Agen(iaEuropean pentru Securitate #i Sntate în Munc 

2.  Probleme de sanatate in munca in UE, 1998-1999, Eurostat,Luxembourg, 2001

3.  Comunicatul Comisiei Europene „Adaptarea la schimbrile

din lumea muncii #i din societate; o nou  strategiecomunitar   în domeniul securit(ii #i snt(ii in munc”,2002-2006, Comisia European, 2002,http://europe.osha.eu.int /systems/strategies/future/#270

4.  Cercetari privind stresul la locul de munca. AgentiaEuropeana pentru Securitate si Sanatate in Munca, 2000,Luxembourg 2000

5.  T. Zorlentan, E.Burdus, G. Caprarescu, Managementulorganizatiei, Bucuresti, Ed. Holding Reporter, 1995

6.  A. Tabachiu, I. Moraru, Tratat de psihologie manageriala,Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica, 1997

7.  I.B. Iamandescu, Stresul psihic din perspectiva psihologicasi psihosomatica, Ed. InfoMedica, 2002

http://europe.osha.eu.int/http://europe.osha.eu.int/

8/17/2019 Actualitati in Abordarea Stresului Organizational

3/3

Copyright of Acta Medica Transilvanica is the property of Acta Medica Transilvanica and its content may not

be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written

permission. However, users may print, download, or email articles for individual use.