acp bigness

7/21/2019 ACP Bigness

http://slidepdf.com/reader/full/acp-bigness 1/3

Text 2

Rem KoolhaasBigness : or the problem of large

In acest eseu, Koolhaas deschide una dintre cele mai sacaitoare problemale arhitecturii secolului 20. El expune in mod hotarat un nerv insesibilfata de stil dar ce a devenit din ce in ce mai dur de cand structura de otelsi liftul au fost puse pentru prima data impreuna. Absenta unei teorii aBigness-ului este slabiciunea cea mai debilitanta. ropriile sale incercaride a aborda problema Bignes-ului sunt proiecte precum Boomp!es "o#er $lab, etc..

Peste o anumita scara arhitectura prea proprietatile Bigness-ului. Cel maibun motiv pentru a aborda Bigness-ul este cel dat de cataratorii muntelui verest: pentru ca e acolo. Bigness-ul repre!inta arhitectura suprema. Pare incredibil casimpla dimensiune a unei cladiri intruchipea!a o problema ideological"

independent de vointa arhitectilor.#in toate categoriile" Bigness-ul pare sa nu merite un manifest$ discreditat

drept o problema intelectuala" este aparent pe cale de disparitie % precum undinosaur % prin neindemanare" incetineala" lipsa de &exibilitate" di'cultate. #arde fapt" doar Bigness-ul instiga regimul de complexitate ce mobili!ea!a toatainteligenta arhitecturii si a domeniilor conexe.

(cum o suta de ani" o generatie de descoperiri conceptuale si tehnologiia)utatoare au declansat un Big Bang arhitectural. Prin randomi!area circulatie"scurt-circuitarea distantei" arti'ciali!area interiorului" reducerea masei"intinderea dimensiunilor" si accelerarea procesului de constructive" liftul"electricitatea" aerul conditionat" otelul si " in 'nal" noua infrastrucura au formatun grup de mutatii ce au indus o alte specie de arhitecura. fectele combinateale acestor inventii undeau fost structuri mai inalte si mai adanci % mai *ari %decat au fost vreodata construite" cu un potential parallel de reorgani!are a lumiisociale % un program mult mai bogat.

Teoreme

(limentat initial de energia necugetata cu un character pur cantitativ" Bigness-uleste" de aproape un secol" o conditie aproape fara ganditori" or revolutie faraprogram.%elirious &e# 'or( insinuea!a o +Teorie a Bigness-ului, latenta" ba!ata pe cinciteoreme.

. Peste o anumita masa critica" o cladire devine o Cladire *are. astfel demasa nu mai poate ' controlata de un singur gest arhitectural" nici macarede o combinatie de gesture. (ceasta imposibilitate declansea!a autonomiapartilor ei" dar asta nu inseamna fragmentare : partile reman subordinateunui intreg.

2. /iful % cu potentialul sau de a creea conexiuni mai degraba mecanicedecat arhitecturale- si familia de inventii conexe fac repertoruiul classic dearhitectura sa 'e nul si fara valoare. Problem de compo!itie" scar"proportie" detaliu sunt acum discutabile.

0. 1n Bigness" distanta dintre mie! si invelis creste pana in punctul in carefatada nu mai poate arata ce se intampla inauntru. Perspectiva umanistade sinceritate este damnata: arhitectura de interior si de exterior devn

proiecte separate" unul ocupandu-se cu instabilitatea nevoilor ideologice siprogramatce iar cealalta % instrument de de!informare % ofera orasului



aparenta stabilitate a unui obiect. nde arhitectura de!vauluie" Bigness-ulperplexea!a$ Bigness-ul transforma o suma de certitudini intr-o acumularede mistere. Ce ve!i nu mai este ce primesti.

3. #oar prin marime astfel de cladiri se a&a intr-un camp amoral" dincolo debine sau rau. 1mparctul lot este independent de calitatea lor.

4. 1mpreuna toate aceste ruperi % fata de scara" fata de compo!itiearhitecturala" de traditie" fata de transparenta" fata de etica % presupun orupere 'nala" radical: Bigness-ul nu mai face parte din vreun tesut urban.xista" cel mult coexista. 5ubtextul sau este 6uc7 context8

Maximum

1n absenta unei teorii a Bingess-ului % care este maximul la care poatea)unge arhitectura9 % este slabiciunea ce mai debilitanta a arhitecturii. 6ara oteorie a Bigness-ului" arhitectii se a&a in rolul creatorului lui 6ran7enstein:instigator ai unui experiment ce a avut success partial si a carui re!ultate auscapat de sub control si sunt deci discreitate. Pentru ca nu exista o teorie a

Bigness-ului" nu stim ce sa facem cu el" nu stim unde sa-l punem" nu stim candsa-l folosim" nu stim cum sa-l plani'cam. *arile greseli sunt singura noastralegatura cu Bigness-ul

#ar in ciuda numelui sau prostesc" Bigness-ul este un domeniu teoretic inacest 'nal de secol: intr-un peisa) de de!ordine" de!asamblare" disasociere"disclamation9" atractia Bigness-ului este potentialul sau de a reconstrui Totul" dea reinvia Realul" de a reinventa colectivul" de a revendica posibilitatea maxima.

#oar prin Bigness se poate arhitectura sa se disocie!e de epui!atelemomente ideologice si artistice ale modernismului si formalismului sis a-sirecapete rolul de vehicul al moderni!arii.

Bigness recunoaste ca arhitectura cum o cunoastem este in di'cultate" darnu compensea!a prin regurgitarea a si mai multa arhitectura. Propune o noua

economie ce nu mai este +totul este arhitectura, " ci una in care o po!itistrategica este recapatata prin retragere si concentrare" concesionand9 Restulterenului contestat catre forte inamice8

Inceput

Bigness-ul distruge dar este de asemenea un nou inceput. l poatereasambla ce distruge.

n paradox al Bigness-ului este ca in ciuda plani'carii foarte riguroase %de fapt prin rigiditatile sale- este arhitectura ce da nastere la imprevi!ibil. 1n loc

sa impuna coexistenta" Bigness-ul depinde de regime de libertate" deasamblarea diferentei maxime.#oar Bigness-ul poate sustine o proliferare promiscua de evenimente intr-

un singur container. l de!volta strategii pentru a organi!a si independent siinterdependenta intr-o entitate mai mare" intr-o simbio!a ce ampli'ca maidegraba decat sa compromita speci'citatea.

Prin contaminare mai degraba decat puritate si prin cantitate fata decalitate" doar Bigness-ul poate sa sustina noi relatii intre entitati functionale ce isiextend mai degraba decat sa-si limite!e indentitatile. (rti'cialitatea sicomplexitatea Bigness-ului eliberea!a functia din armura sa defensive pentru apermite un fel de liche'ere$ elemente programatice reactionea!a unele cu altelepentru a creea noi evenimente % Bigness se reintaorce catre un model de

alchimie a programului.



/a o prima vedere" activitatile accumulate in structura Bigness-ului cer ointeractiune" dar Bigness-ul de asemena le tine deoparte. Precum ti)e de plutoniuce " mai mult sau mai putin scufundate promovea!a reactii nucleare" Bigness-ulreglementea!a intensitatea existentei programelor.

Chiar daca Bigness-ul este un plan pentru o perpetua intensitate" el oferagrade de seninatate si chiar de amabilitate. Pur si simplu" este imposibil sa-1anime!i intreaga sa masa cu intentie. astitatea sa epu!ea!a nevoia compulsivea arhitecturii de a decide si determina. nele !one vor ' lasate in afara" libere dearhitectura8

Bastion

#aca Bigness-ul transforma arhitectura" acumulearea sa generea!a un noutip de oras. xteriorul orasului nu mai este un teatru colectiv unde au locevenimente$ nu mai exista un colectiv care sa le genere!e. 5trada a devenid unre!iduu" un dispo!itiv de organi!are" un simplu segment al planului metropolitan

continuu unde ramasite ale trecutului se confrunta cu cu echipamente ale nouluiintr-un con&ict incomod. Bigness-ul pate sa existe oriunde pe acel plan. (cestanu doar ca este incapabil sa stabileasca relati cu orasul traditional % maxim" elecoexista- dar prin cantitatea si complexitatea failitatilor pe care le ofera el este insine urban.

Bigness-ul nu mai are nevoie de oras: el este in competitive cu orasul$repre!inta orasul$ anticipea!a orasul$ sau si mai bine" este orasul. #acaurbanismul generea!a potential si arhitectura il exploatea!a" Bigness-ul punegenero!itatea urbanismului impotriva ticalosiei arhitecturii

Bigness ; urbanism vs arhitectura.Bigness" prin independent sa farta de context" este singura arhitectura ce

poate supravietui" chair exploata" conditia globala de tabula rasa: nu isi trage

inspiratia din situatii stoarse de ultima picatura de continut$ gravitea!a in modopportunistic catre locatii cu un potential infrastructural maxim" este" propriulsau raison d)etre.

1n ciuda dimensiunii sale" este modest.<u toata arhitectura" nu taote programele" nu toate evenimentele vor '

inghitite de Bigness. xista multe +nevoi, prea neclare" plea slabe" preas'datoare" prea secrete" prea subversive" prea slabe" prea +nimic, pentru a faceparte din constelatiile Bigness-ului. Bigness-ul repre!inta ultimul bastion alarhitecturii % o contractie" hiper-arhitectura. Containerele Bignessului vor 'reperele intr-un peisa) post-arhitectural % o lume ra!uita de arhitectura asa cumtablourile lui Richter sunt ra!uite de vopsea : in&exibil" imuabil" de'nitive" pentru

totdeauna acolo" generate prin eforturi supraomenesti. Bigness-ul cedea!aterenul pentru post-arhitectura.

acp bigness

Documents