;

's.q"r:l: . . a:a

=i+i+'t't,1.:'F

,j;,!F.t-::i:+- :l

ffit . i=..,;r''l,r'1r-.

.+j'...',. . "

'L",

i ii,":,:.: i:":'r

,] 1.irif,.+".I

,,f,, ,-j]i:

r ,rir, 'a.i.,

CAR,LSAGANI CONACT

Traducere din limba englezd

Raou Pavrl Gsro

NEMIRA

Pcrtec I

MESAJUL

1

NUMERELE TRANSCENDENTALE

GAzd m.druntd,Vdratecu-li zborMhna-mi ndtingiL-afrint prea uSor.

Na-s eu o ghzaAsemenea pie?

Ori nu eSti ta omAsemenea rnie?

Cdci Si eu dansez

$i beau si cint$i-apoi. un brap arbMdfrhnge-n aoAnt.

V/n:rev Braxr, GAza; in volumulC,Lntecele experienfei, strotele l-3, L795

Dupi standardele umane, obiectul n-ar fi avut cum si fie arti-ficial, clci era de mdrimea unei planete. Dar fusese modelat atAt

de straniu gi de complicat gi era atat de evident cd" avea un rost

IO CARL SAGAN

important, incat nu putea fi alrceva decat manifestarea unei idei.

Cr.rm plutea pe o orbiti polard tn jurul imensei stele alblstrui,

semena cu un poliedru gigantic ai imperfect, acoperit cu milioane

de scoici in formi de cupi. Fiecare cupi era indreptatd sPre o

anumiti parte a bollii cere$ti. Fiecare constelaiie era supravegheatl.

Lumea poliedrici igi desfiqura enigmatic a actiyit^te de sute de

milioane de ani. Era foarte rdbdltoare. Iqi putea permite sd aqtepte

o vegnicie.

CAnd a fost scoasi in luminI, n-a plAns deloc. t9i linea strAnse

sprAncenele ei delicate. Apoi a deschis ochii larg. A privit lumi-

nile striluciroare, figurile imbricate in alb qi verde, femeia care

stitea intinsl pe masl lAngi ea' I-au ajuns la urechi zgomote

oarecum cunoscute. Fala ei aYe^ o expresie ciudati Pentru un

nou-nlscut... un fel de nedumerire.

CAnd avea doi ani, i9i ridica tot timpul mAinile deasupra ca-

pului gi spunea foarte mieros ,,Tati, hopa-sus!" Prietenii familiei

au rimas surpringi: copilul era politicos. oAsta nu-i politeqe", le-a

explicat tatdl. ,,CAnd voia si fie ridicate, se obiqnuise sd urle' Aqa

cI i-am spus o dat* *Ellie, nu-i nevoie si urli aqa. Spune doar Tati,

hopasus!, Copiii sunt de$tepf. Nu-i aga, Presh?"

Acum ea era deja sus, la o inallime amelitoare, cocolate Pe ume-

rii tatilui sdu gi cu mAinile inclegtate tn p1rul rar al acestuia.Yiala

era mai frumoasi la inillime gi era mult mai sigurd decAt atunci

cAnd se tAra printr-o pidure de picioare. CAnd erai jos, puteai ficdJcatdoricAnd. Te puteai rdtdci... Fetila se inclegti mai temeinic.

Dupi ce au plecat de la cugca maimulelor, nici n-au dat bine

colpl gi au nimerit peste un animal cu picioare lungi 9i subliri,

cu gAtul inalt gi acoperit cu Pete gi cu nigte coarne micuge Pe caP'

Fiptura ti domina net. ,Au gAtul atAt de lung, incAt vorbele nu

pot se iasd din el", i-a sPus tatll ei. Iar fetilei i-apdrutriu de biata

creaturi condarnnatd la mulenie. Dar i-a plrut 9i bine ci in lume

existe astfel de minundlii 9i s-a simlit plinn de bucurie.

,,Dd-i inainte, Ellie", a indemnat-o mama cu blAndele. Vocea

atit defamiliarl avea un ton ghidug. ,,Citeqte." Sora mamei sale

nu credea cd,ladoar trei ani' Ellie putea si citeasci. Era convinsl

I CONTACT II

ctr invigase pe de rost pove$tile din cn4ile pentru copii. $i intr-ozi rdcoroasd de martie, pe cAnd se plimbau pe State Street, s-au

oprit in f.alaunei vitrine. Dincolo de geam, o piatrd, de culoarea

vinului de Burgundia sclipea in razele soarelui. Ellie citi rar ,Biju-tier", pronundnd cuvAntul in patru silabe.

Se strecuri in camera nefolositd, in ciuda sentimentului de

vinovigie. tnvechitul radio Moto rolaerape raftul de care-gi amin-tea bine. Radioul era masiv gi foarte greu. CAnd l-a luat in brale,a fost cAt pe-aci sdJ scape. Pe carcasa din spate scria "Pericol! Nudeschidegi". Dar ea gtia ci dacl radioul nu era in prizd,, atunci nuexista niciun pericol. JinAndu-gi limba tntre buze, demonti con-

centrate carcasa qi privi in interior. Era a;a cum benuise: acolo

nu se giseau niciorchestre de pitici, nici crainici miniaturali care

sd-gi triiascd in liniste viegile lor mirunte, in aEteptarea momen-tului in care butonul sd fie comutat pentru a-i pune in acjiune. inlocul acestora se aflau nigte tuburi de sticla minunate, ce semlnaupufin cu becurile. Unele ti aminteau de bisericile din Moscova pe

care le vizuse lntr-o carte ct poze.Labazd, aveau nigte proemi-nenje flcute sI se potriveascd perfect in orificiile ln care erau aqe-

zate. LdsAnd carcasa deoparte gi butonul in pozipie de funcgionare,

fetila cupli aparaaslla o prizd,din peretele cel mai apropiat. Arfi putut s-o rineascl gi dacd nu-l atingea? Dacd nu se apropia deloc

de aparat?

Dupi cAteva secunde tuburile incepuri si lumineze cald, darnu se auzi niciun sunet. Radioul era "defect" 9i se renunlase la el

acum cAgiva ani, cAnd fusese inlocuit cu unul mult mai modern.f)ar unul dintre tuburi nu lumina. Ellie scoase aparatul drn prizdt

gi desprinse tubul tnddritnic din orificiul lui. Inruntru mai era

un pitrat metalic legat prin nigte sArmulige. "Electricitatea trece

prin fire", gAndi ea nedefinit. Dar mai intAi trebuia si ajungl intub. Una dintre acele proeminenle plrea indoitn gi fetila se muncipufin pAnd cAnd reugi s-o indrepte. Dupi ce potrivi tubul la locullui gi cupln din nou aparatul, vdzu ctt incAntare cI lampa respec-

tivl lucea, in timp ce electricitatea statici o invilui, inIllAndu-sein .iurul fetei. AruncAnd o privire rapide spre uta inchis[ ea

CARL SAGANa2

treseri gi reduse volumul. Apoi deplasl scala de frecvenln 9i nimeri peste o voce agitatd, care vorbea - din cAte putea inlelege

f.etila - despre o maginirie de-a rugilor care se afla pe cer 9i se

invArtea la nesfArgit in jurul PdmAntului. "La nesfArqit", se gAndi

ea. Deplasi scala, clutAnd alte posturi. Dupi o vreme' cAnd o

cuprinse teama cd.ar puteafi glsitn acolo, scoase radioul dinptizd,

inguruba in pripl carcasa gi - lucrul cel mai greu dintre toate -ridicl aparatul gi-l agezi inapoi pe raft.

Chiar cAnd iegi din camera liberr, respirAnd pulin mai greu,

tresiri incd o datd"vdrzAnd-o Pe mama ei apirAndu-i tn cale.

- Ellie, s-a intAmplat ceva?

- Nu, mami.tgi luase un ton degaiat,dar inima ii zvdcnea greu, iar palmele

ii erau ude de sudoare. Se duse tn curticica din spate, se aqezi inlocul ei favorit gi, ghemuindu-se cu genunchii la berbie, meditlla interiorul acelui radio. Oare chiar erau necesare toate tuburile

alea? Ce s-ar tntAmpl a dacdle-ar scoate unul cAte unul? Tatal ei le

numise odati tuburi electronice cu vid. Ce se intAmpla in interi-

orul unui rub electronic? Chiar nu aveau niciun strop de aer tn

interior? Cum se fdceacd"muzica orchestrelor 9i vocile crainicilor

ajungeau in aparatul de radio? Ei spuneau de obicei ,,emitem pe

frecvenga..." Ce era frecvenla? Ce se intAmple in aPatat atunci

cAnd schimbi posturile? De ce trebuie si pui aparautlinprizd, ca

sd meargd? $i nu s-ar putea face un fel dehattd unde si se arate

cum trece electricitatea prin aparat? Ai putea sd-l demont ezi fdta

sI te rdnegti? $i"ai putea sdl montezi dupi aceea la loc?

- Ellie, ce pui la cale? o intrebtr mama ei in timp ce se apucd sd

tntinde rufele pe frAnghie.

- Nimic, mami. Md gAndesc.

Pe cAnd ^yea

zece ani, se duse sl-gi Petreace vacaflta de vatdladoi verigori pe care ii detesta gi care locuiau tntr-o cdsuii cum mai

erau multe altele, toate tngrimidite de-a lungul unui lac din nor-

dul peninsulei Michigan. De ce niqte ingi care locuiesc lAngi un

lac din \(isconsin s-ar aPuca si meargi cinci ore cu maqina pAnd

lr un alt lac din Michigan, asta Ellie nu Putea si priceapi. Mai ales

T CONTACT 13

cAnd urma sd intAlneasci doi mucoqi riutdciogi, care abia impliniseri unul zece gi celalalt unsprezece ani. Doi ticalogi. Cum eraposibil c tatil, ei, care eraatat de inlelegdtor in alte privinle, sIvrea ca ea sd se joace cir era ziua de lungi cu nigte jigodii? Fetilagi-apetrecut vara ocolindu-i pe cei doi.

Intr-o noapte mohorAte pi fara lund Ellie a iegir imediat dupicind qi a inceput si se plimbe singurd pe debarcaderul din lemn.O barcd cu motor abia trecuse pe-acolo, aga cI barca cu vAsle a

unchiului ei se balansa delicat in apa luciroare, priponiti de cheicu o sfoarl. Fata privi cerul spuzit de stele sclipitoare gi simli ciinima ti bate tare de tot.

Firi a-qi cobort privirea, ci doar intinzAnd mAna in fali pentrua se orienta, gisi un petic moale de iarbi unde se agezl. Cerulradia de atatea stele. Erau mii de srele, unele strilucind neintre-rupt, iar altele, cele mai muke, clipind intermitent. DacI priveaicu atenfie, puteai distinge mici diferenle de culoare. Cea lumi-noasi, aia de-acolo, nu era cumva albistruie?

Pipni iar pimAntul pe care srirea: era solid, stabil... linigtitor.Se ridicl precauti, apoi se uiti in stAnga gi in dreapta, de-a lungul9i de-a latul pdrmului. Putea distinge ambele maluri ale lacului.,Lumea doar parc platd", se gAndi ea. ,De fapt e rotundi. E ominge uriaEl gi se rostogolegte prin mijlocul cerului... o roratiepe zi." Incerci sd-gi imagineze planetarotindu-se gi milioanele deoameni lipiji pe suprafala ei, vorbind limbi diferite, purrAnd ha-ine caraghioase, dar pAne la vmd agdTa1;i cu tolii de aceeaqi minge.

Se mai intinse pulin gi se strddui sd simti rorirea. Poate ciizbtteasi o simti micar un pic. O stea luminoasd clipi deasupralacului, printre cele mai inalte crengi ale copacilo r.Dacd,strAngeaipulin pleo.apele gi priveai printre gene, puteai si faci razele delumini sd danseze in jurul tdu. Dacd mai strAngeai pulin genele,razele igi schimbau supuse lungimea qi forma. Dar... oare i se pireasau?... steaua aceea eta acum exact deasupra copacilor. AcumcAteva minute se tot strecura printre crengi. Fnrn indoiald cd acumse afla mai sus. ,Asta vrea sI tnsemne cAnd spui cd. rdsare o steao,

igi spuse fetija. PimAntul se rotea in direclia opusi. Atunci la un

CARL SAGAN

c pifi al cerului rlsdreau stelele. Direclia aceea eta numiti ,,est'.

tn rpat"le ei, la celilalttcapin al cerului, stelele aPuneau' Partea

"..." r. numea,,vesto. |n fiecare zi Pim|ntul flcea o rotatie com-

pleti gi aceleaqi stele rlsdreau mereu in acelaqi loc.

Dar daci un lucru atAt de mare cum era PimAntul se rotea injurul lui intr-o singurl zi, trebuie cI se migca caraghios de rePede.

beci toli cei pe care ii gtia se invArteau cu aceavitezdincredibile.

Se gAndi cI acum ar putea simqi mai u$or cum se rote$te PnmAn-

tul, adica nu doar sn-gi inchipuie, ci si o simti cu adevlrat, in

adAncul stomacului. Era cagi cum ai fi coborat cu un lift rapid.

Ellie hi lese capul 9i mai mult pe spate, astfel incAt vederea sd nu-i

fie pAngdritl de niciun lucru de pe PimAnt' qi aiunse si nu mai

u ^de ^Iir"u ^decAt

cerul inrunecat qi stelele strilucind. Satisflcuti,

se ldst cuprinsd de un gAnd buimicitor: cd, dacdnu se va agdgade

smocurile de iarba din jur gi nu se va line zdravdnde ele, vacddea

in cer chiar tn acel moment, iar trupul ei mirunt se va rostogoli

insignifiant pe lAngn imensa gi intunecata sferd de sub ea'

Pra.tic gipase inainte si apuce si-Pi inibuge strigltul cu palma'

Aga au reugit verigorii ei s-o gdseascl. In timp ce se ciqirau Pe Pantl'ei descoperiri pe chipul fetei un amestec neobignuit de surprizd 9i

sthjeneali qi relinuri expresia aceea, dornici sd le Poatd Povesti

pdrinlilor fetei ceva de care ei nu gtiau.' Carteaera mai bund dec1t filmul. tn primul tAnd, carrea avea

mai multe lucruri in ea. $i apoi unele dintre desene erau mult

diferite f.afi,defilm. Dar in ambele Pinocchio, baielelul fecut din

lemn gi insuflelit printr-un procedeu magic, Purta un fel de bre-

tele gi pdrea si aibl quruburi la incheieturi. CAnd Geppetto ter-

mini construirea lui qi se intoarce cu spatele la pipuqd, e aruncat

imediat cu nasul in podea de un picior bine plasat' In acel mo-

ment vine qi prietenul tAmplarului 9i tl intreaba ce caute pe podea'

Geppetto ti rdspunde cu demnitate: ,invdl furnicile sd citeascd".

depLca i s-a pirut fetei extrem de isteald gi-i facea plecere s-o

,o, porr.rr""scd prietenilor' Dar ori de cAte ori o repeta' o intre-

bare neexprimati ti plutea nebulos prin minte: Oare chiar ai putea

inv1la furnicile sd citeasci? $i ar fi oare plecut? Sa stai undeva sub

I CONTACT 15

pemant, laolalti cu sute de insecte viermuitoare , care+is-ar plimbape tot corpul sau poate chiar te-ar mugca? Pdi ce-ar gti ele?

Uneori setreze in toiul noplii ca sI meargi latoaletd.gi acolodddea peste tatdl ei, care, numai in pantaloni de pijama gi cu gAtuldat pe spate, tgi plstra pe chip un fel de disprel patrician, asociat

cu crema de barbierit de pe buza de sus. ,,Salut, Presh", ii zicea el.Asta era diminutivul de la,,nepreluiti" 9i ei ii plicea cAnd o strigaaqa. De ce se birbierea insi noaptea, cAnd nimeni nu qtia dacdaveabarbd sau nu? ,,Fiindci mama ta gtie", zimbeael. Abia dupi mulliani Ellie gia dat seama ci nu inqelesese cu rotul remarca lui juci-ugn. Pirinlii ei se iubeau.

CAnd iegi de la gcoala, porni cu bicicleta pAni la un pdrculegde lAngn lac. Scoase dintr-un rucsac Manualul radioamatorwlui qi

Un yankeu la curtea regelui Arthur. Dupd ce se gAndi o clipd, se

opri la cel din urm5. Eroul lui Twain incasase o rangd.in cipilAnngi se trezise in Anglia de pe vremea regelui Arthur. Putea fi unvis sau o iluzie. Dar putea fi 9i adevdrat. Oare chiar se putea cdli-tori inapoi in timp? Cu genunchii strAnqi sub berbie, risfoi cartea

in cdutarea fragmentului preferat. Era acelaunde eroul lui Twaineste prins mai intAi de un berbat in armurd, pe care il crede fugitdintr-un spital de nebuni. $i cAnd ajung pe culmea unui deal, zdresc

un ora$ ce se intindea inaintea privirilor lor.

"- Bridgeport? am intrebat.

- Nr, Camelot, mi-a rispuns insul."Fetila rimase cu privirea pierduti in adAncurile albastre ale

lacului, incercAnd si-gi imagineze cum ar ft un ora$ care poate filuat in acelaqi timp drept Bridgeportul secolului al nouisprezece-lea gi Camelotul secolului al gaselea. In acel moment mama eiaplru agitatd gi se repezi spre ea.

- Te-am ceutat peste tot. De ce nu e$ti niciodatd acolo undete caut? Oh, Ellie!$opti apoi mama. S-aintAmplat cevaingrozitor.

tr, .1"r" a $aptea studiau numlrul ,pi*. Era o literi greceasci,dar semina cu un triliton de la Stonehenge, din Anglia: doi stAlpiverticali gi unul transversal deasupra lor: p. Dacd mlsurai

16 CARL SAGAN

lungimea unui cerc ai apoi impi4eai numirul la diametrul cercu-

lui, oblineai p. Ajunsx acasi, Ellie lui capacul de pe un borcan cu

maionezd, incolici o sforicici in jurul lui, apoi lui sfoara 9i o

misuri cu o righ. Ficu acelagi lucru cu diametrul gi se apuci sI

facd tmpl4irea. Ob1int 3,2!. Pdrea o treabi destul de simpla.

in ziuaurmitoare profesorul 1or, domnul \(eisbrod, le spuse

cd pi era egal cu aproximativ 22/7, adrce3,l416. Dar, de fapt, dacd

voiau si gtie exact, era o zecimala carc continua la infinit, fete se

se repete. "La infinit", se gAndi Ellie, apoi ridicd mAna. Era ince-

putul anului gcolar gi ea nu Pusese incd nicio intrebare.

- De unde se poate gti ci zecimalele continui a;a, la infinit?

- Asta este adevdrul, ii rispunse profesorul, un pic cam prea dur.

- Dar de ce? De unde gtif? Puteli calcula dumneavoasttdzeci-

malele pinelainfinit?Profesorul aruncd o privire pe catalog:

- Domnigoard. Arroway, asta este o intrebare prosteasci. Con-

sumi din timpul orei.Ellie izbucni in lacrimi, fiindci pAnI atunci nimeni nu-i mai

spusese ctr e proastd. Billy Florstman, care sterca alituri, se intinse

blAnd gi-gi puse mAna peste a ei. Tatal lui fusese actzatde curAnd

cd ar fifalsificat nigte kilom etraiela maqinile Pe care le vindea la

mina adoua, aga cn Billy gtia ce tnseamni sd fii umilit in public.

Ellie fugi din clasd suspinAnd. .

Dupd ore i9i lud bicicleta gi porni ryre biblioteca unui colegiu

din apropiere, cu gAndul si se uite prin cI4ile de matematicd. Dincdte ainleles dupl ce a citit acolo, i-a fost suficient ca si-gi dea

seama cr intrebarea ei nu era chiar prosteasci. tn Biblie se sPunea

ci vechii iudei igi inchipuiau cd pi era egal cu trei. Grecii 9i roma-

nii, care gtiau o groazd de lucruri despre matemadce, nici nu-;i

imaginau cdzecimal,ele din pi continud la infinit, fefi'sdse repete.

Asta s-a descoperit abia cu vreo doui sute cincizeci de ani in urmi.De unde era si ;tie ea dacd n'avea voie si punl intrebiri? Dar

domnul \fleisbrod avusese totugi dreptate in legituri cu primele

cAteva zecimale. pi nu era 3,21.Poate capacul de la borcan fusese

putin tuftit 9i nu inchipuia un cerc perfect. Sau poate greqise ea

T CONTACT .7

cAnd misurase sforicica. Dar gi dacd, ar fi fost de o mie de ori mai

atente,nu i se putea cere si calculeze un numir infinit de zecimale.

Totugi, mai e*ista o posibilitat e.ilputeaicalcula pe acest pi cu

oricAt de multe precizie voiai. Dacd aveaihabar de ceva numitcalcul, puteai gdsi formule care iji permiteau sIJ calculezi pe pi cu

atateazecimale cite aveaitu chef. Cartea inqira formule pentru piimpd4it la patru. Pe unele dintre ele nu le inlelegea deloc. Darmai era ceyacare a uimit-o: in carte se spunea cd,p/4 era egal cu

I-1/3+1,/3-l/7+...+..., crci fracliile continuau 9i ele la infinit.Fetila incerci imediat sd facd aceste calcule, adunAnd gi sclzAnd al-

ternadv fracgiile. Suma era cAnd mai mare, cAnd mxmicedecitp/4,dar dupi o vreme igi dideai seama cdtoatdseria de numere mergea

in linie dreapti spre rdspunsul exact. Nu ajungeai rnciodatdlarezul-

tatul precis, dar dacd erai foarte rdbddtor, puteai sd ajungi cAt de

aproape doreai de el. Fetei i se piru un miracol cdforma fieciruicerc din lume era legatd de aceastl serie de fraclii. De unde gtiu

cercurile despre fracgii? $i se decise sd invele calculul matematic.

tr, ."rt. mai scria ceva: ci pi era numit numdr ,transcendentd".Nicio ecuafie cu numere obiqnuite nu dedea rezultatul pi decAt

dacd ecvagia era infinitd. Ellie invdlase deja pu{ine algebri 9i qtia

ce inseamni asta. Iar pi nu era singurul numdr transcendental. De

fapt exista o infinitate de numere transcendentale. Mai mult decAt

atAt, numerele transcendentale erau infinit mai numeroase decAt

cele obignuite, chiar dacd pi era singurul de care auzise ea. pi era

legat de infinitate tn mai multe feluri.Apucase sd arunce o privire la ceva magnific. Printre toate

numerele obignuite $eteau ascunse o infinitate de numere trans-

cendentale, a cdror existengi n-ai putea-o bdnui niciod atd dacd nute adAnceai tn studiul matematicii. Din cAnd in cAnd unul dintreele se ivea pe nea$teptate in viaga de zi cu zi, aqacum se intAmplase

cu pi . Dar ceamai mare parte dintre ele - un numdr infinit, igi rea-

minti ea - se ascundea, igi vedea de treaba ei gi cu siguranqi nufusese nicicAnd remarcatdde lAfnosul domn'Weisbrod.

Pe John Staughton l-a citit din prima clipi. Era un mister cimama ei a fost in stare chiar sd se gAndeasci la cdsltoria cu el. Asta

IO CARL SAGAN

fere a mai pune la socoteald faptul ci trecuseri doar doi ani de

cdndtatal ei murise. Tipul ardtadestul de bine gi, daci se strdduia,

iji putea da impresia cd ii pasd de tine. Numai cd, era atAt de tira-nic! Iqi obliga studenlii sd vini la lrccare sfArgit de siptimAnd ca

si pliveascl de buruieni grddinanoii case in care se mutasere, iardupd ce acegtia plecau, igi betea joc de ei. Lui Ellie ii spusese ciera abia la inceputul liceului Ei ci n-avea dreptul sd se uite lungdupi niciunul dintre sclipitorii sii discipoli. Era un ins foarte plinde sine. Ellie era convinsl ci in secret profesorul din el il dispre-

luia pe sirmanul ei tatd, care fusese doar un comerciant. Staugh-

ton ii spusese in fagi cd interesul pentru electronicd gi unde radionu era potrivit unei fete gi nici n-o si-i aduci vreun soq, iar pre-

tentia ei de a inlelege fizica era o idee prosteascd gi iralionale. Elspusese ci era snoabi. Ea nu putea avea aceastd capacitate. Era unadevdr obiectiv, cu care era caztl si se obignuiasci. I-o spunea

numai spre binele ei. Mai tdrziu era sigur cd,eaiiva mulpumi. Laurma urmei, era profesor la universitate. Profesor defincd. $tia rnar

bine decAt ea. Toate predicile astea o scoteau din srrite ori de cAte

orile atzea, chiar dacd - in ciuda a ceea ce credea Staughton - nuse gAndise niciodati la o carierd, ptiingificn.

Staughton nu era nici tandru, aga cum fusese tatil ei, gi nu avea

niciun strop de simg al umorului. De cAte ori era luatd drept fiicalui Staughton, se simlea grav jignita. Nici mama ei, nici tatil ei

vitreg nu i-au sugerat micar vreodatd si-gi schimbe numele inStaughton, fiindci ;tiau care i-ar fi fost rispunsul.

Ocazional, insul ista manifesta aarecare cilduri sufleteasci,ca atunci cAnd Ellie gi-a scos amigdalele, iar el avenit la ea la spi-

tal imediat dupl operalie 9i i-a adus un caleidoscop minunat.

- CAnd au de gAnd si md opereze? aintrebat ea somnoroasd.

- Te-au operat deja, i-a rispuns Staughton. O sI te faci bine.Ellie s-a tnfricogat la ideea ci bucdji intregi din timpul ei puteau

fi furate fdrd, ca ea si gtie gi atunci l-a tnvinovijit tot pe el, degi gtia

ci se poanl copiliregte.Era tnsi de necrezut ci mama ei l-ar putea iubi cu adevirat.

Probabil cd se recisitorise din catza singurdt5gii sau din

FFT

I r coNTAcr 19

I

rllbiciune. Avea nevoie de cineva care s-o protejeze. Ellie 9iajurat in sinea sa cd ea n-o si accepte niciodatd si fie dependenti

de cineva. Tatal ei murise, mama ei se purta ct rdceald,, iar ea se

rimjea exilati tn casa unui tiran. De-acum nimeni n-o s5-i rnai

spqrl Presh...

iqi dorea sr evadeze.

"- Bridgeport? am intrebat.

- Nu, Camelot, mi-a rispuns insul."