653-curs 1 seria b- tea turismului international

5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 1/41

TURISM INTERNA IONALŢ

Lect Univ Ana Marinoiu

Catedra de Rela ii Economice Interna ionaleţ ţ[email protected]



BIBLIOGRAFIE “Strategii si tranzactii în turismul

interna ional ţ ”, Cristiana Cristureanu,Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2006;

“International Tourism: a global perspective”,WTO

“Tourism’s potential as a sustainabledevelopement strategy”, WTO

“Tourism Congestion Management at Natural andCultural Sites”, WTO

“Making tourism work for small island developing

states”, WTO



CURS 1

IDENTITATEA TURISMULUIINTERNA IONALŢ

A. Perspective istorice

B. Terminologie

C. Forme şi categorii de turism

D. Circula ia turistic interna ionalţ ă ţ ăE. Evolu ie recentţ ă



A. PERSPECTIVE ISTORICE

Specialiştii apreciaz c există ă ă cinci etapemajore în apari ia şi dezvoltarea turismuluiţinterna ional:ţ

C.1 Etapa preistoricăC.2 Evul mediu

C.3 Rena tereaș

C.4 Revolu ia industrialățC.5 Turismul modern



A.1 ETAPA PREISTORICĂ

Primele civiliza ii ţ

- apare infrastructura necesar desf şur riiă ă ăunei c l toriiă ă (rute şi drumuri terestre şimaritime)

- sunt create totodat şiă primele mijloace de

transport.

- dinastiilor egiptene:- au ap rută c l toriileă ă pentru afaceri;

- c l toriile de pl cereă ă ă ;- construite „centre ale ospitalit iiăţ ” de-a lungul

rutelor majore şi în oraşele mai importante.- Imperiului Asirian:

- s-au creat o serie de drumuri, începându-se chiarmarcarea distan elor pe rutele principale.ţ



A.1 ETAPA PREISTORICĂContribu ia grecilor ţ :

au creat o monedă de schimb Raspândirea limbii greci în zona Mediteranei cele mai multe c l toriiă ă se f ceauă pe mare; jocurile olimpice

Vechii romani

romanilor le pl cea s participe laă ă evenimente religioase şi atletice c l torindă ăspre aceste oraşele în care se organizau aceste manifest ri;ă

mul i dintre romani vizitţ au foarte des Grecia (în acest scop, a fost publicat şi unghid de c l torie în zece volume în anul 170 d.Hr. de c tre grecul Pansanias.ă ă ăIntitulat „Un ghid pentru Grecia”, acesta a vizat segmentul de turişti romani,descriind monumente, sculpturi, relatând poveşti, legende şi mituri greceşti);

romanii vizitau, de asemenea, Egiptul pentru a vedea Sfinxul şi Piramidele.Alexandria care era o oaz cosmopolit pentru aristocra ia romană ă ţ ă;

cet enii Imperiului Roman aveau pl cerea s -şi facăţ ă ă ă cump r turileă ă (shopping)

implicarea statului in calatorii si constructia de hanuri.



A.2 EVUL MEDIU În perioada secolelor 5-14 d.Hr., comer ul şiţ c l toriileă ă au suferit un declin:

Pelerinajele creştine

Primele expedi ii ţ

La sfârşitul secolului al XIII-lea, Marco Polo a explorat rutele terestre din Europa pân înăAsia;

În China, el a descoperit un sistem de drumuri bine dezvoltat (primul a fost construit întimpul Dinastiei Chou - 1122-1221 î.Hr);

Cartea scris de Marco Polo cu aceast ocazie a reprezentat principala surs de informareă ă ădespre via a din Est în timpul aceţ lei perioade;

Alte publica ii de c l torie au început s apar cu ajutorul presei tip rite (aţ ă ă ă ă ă l tipografiilor)iar Sir John Mandeville a scris, în anul 1357, o carte numit „Calatorii” care a fost tip rit înă ă ăcâteva limbi şi care punea accent pe descrierea c l toriei în locuri îndep rtate precumă ă ăAsia de Sud-Est;

Turismul „ modern” al erei medievale

Din secolul al XV-lea dateaz un adev rat record ală ă package-tour-lui actual care-şi areoriginea în Vene iaţ ;

Pentru pre ul pl tit, turistul primea transbord rile, mâncare, cazare, c l torii cu m garul,ţ ă ă ă ă ăplimb riă etc.;

Au ap rut în aceast perioad şi primele „ă ă ă fast-food-uri” plasate de-a lungul drumurilor



A.4 RENA TEREAȘC l torii pentru cunoaştereă ă

Elisabeta I a promovat şi sus inut turismul de studiiţ Anglia, a emis, de asemenea, o licen de c l torieţă ă ă

valabil 2-3 aniăPrimele paşapoarte şi cecuri de c l torieă ă

S-a introdus şi o linie de credit care func iona caţ

cecurile de c l torie moderne din prezentă ăMarele Tur (Grand Tour) a reprezentat cel mai bine structurat produs turistic pentru

acea perioadă;

el a început s se deruleze la mijlocul aniloră 1600, iarpopularitatea sa a inut pân la mijlocul anilor 1800ţ ă ; - copiii acestor familii c l toreau în anumite ri pentru aă ă ţă

vizita situri istorice şi mine, pentru a studia arta, arhitecturaşi istoria acestora;

- a fost tip rit chiar şi un ghid special pentru participantăla acest tur, în anul 1778;



A.5 REVOLU IA INDUSTRIALȚ Ă

Apari ia turismului de masţ ă

Schimb rile sociale au adus modific ri înă ăocupa iile oamenilor ceea ce a condus laţ :

- expansiunea unei noi clase de mijloc;

- o creştere a timpului liber (timpul liber

platit-concediul) - o cerere sporit pentru activit i recreativeă ăţ

ceea ce a determinat un declin, din punctul devedere al popularit ii, al Marelui Tur elitistăţ .



A.5 TURISMUL MODERN A ap rut ca rezultant întreă ă dorin , mobilitate şi accesibilitateţă ,

ceea ce a f cut posibil existen a turismului de masă ă ţ ă.

Secolul al XX-lea caracterizat prin apari ia deţ noi domenii şitehnologii ca avia ia, computerele, robo ii şi comunicarea prinţ ţsatelit, este perioada apari iei turismului modern determinatţde:- creşterea timpului liber;- ob inerea de venituri suplimentareţ ;

- dezvoltarea telecomunica iilorţ ;- crearea unor modalit i de transport eficiente şi rapide.ăţ

Turismul va continua să reprezinte unul dintre cele maidinamice sectoare ale economiei globale.

In ciuda recesiunilor periodice, schimb rilor poă litice şi climatice,

r zboaielor, atentatelor teroriste şi incertitudinilor cu privire laăpre ul combustibilului,ţ turismul interna ional reprezint cel ţ ămai important element al bugetului comer ului ţ interna ional ţ .

Turismul de azi presupune deplasarea a milioane de oamenispre noi destina ii turistice cautând o schimbare de mediu şi noiţ

experien eţ .



B. TERMINOLOGIE

Turism = o activitate din timpul liber care

const în aă voiaja sau locui departe de loculde resedin , pentruţă distrac ieţ ,odihn ,îmbog irea experien eiă ăţ ţ şi extindereabagajului cultural prin cunoaşterea mai multoraspecte ale activit ii umane şi a unor noiăţpie eţ .(J Medecine)



B. TERMINOLOGIE

Turism cuprinde activit ile desf şurate deăţ ăpersoane care se deplaseaz :ă

în locuri situate în afara reşedin eiţ obişnuite,

pentru o perioad consecutivă ă ce nudep şeşte un an (12 luni)ă

cu scop de loisir. pentru afaceri sau altemotive”.

(Organiza ia Mondial a Turismului (O.M.T.))ţ ă



TIPURI DE CALATORI INTERNA IONALIȚ(WTO)



VIZITATORUL INTERNA IONALȚVS

C L TORUL INTERNA IONALĂ Ă Ț

C l tor interna ională ă ț = orice persoană aflat înă c l torieă ă între dou sau mai multeă

ri.ăț

Vizitator interna ionalț = orice persoanăcare vizitează o ar , alta decât cea în careţ ăaceasta îşi are reşedin a sa obişnuit , pentruţ ăo perioadă care să nu dep şească ă 12 luni şi alc reiă motiv principal al vizitei este altul decâtcel de a exercita o activitate remunerată înara vizitat (WTO).ţ ă



CRITERII DISTINC IE ÎNTRE VIZITATORIŢŞI CEILAL I C L TORIŢ Ă ĂINTERNA IONALI:Ţ

a) Criteriul reşedin ei (al reziden ei) ţ ţ indic faptul că ăse refer la toate persoanele care nu îşi au loculălor de reşedin în ara vizitat , inclusiv cet eniiţă ţ ă ăţunei ri care locuiesc în mod permanent (îşi auţădomiciliul permanent) în str in tate.ă ă

a) Criteriul motiva iei c l toriei ţ ă ă stabileşte odistinc ie clar între vizitatori şi persoanele careţ ăse deplaseaz într-o ar pentru a munci acolo şiă ţ ăpentru a fi retribuit pentru munca sa. (excapsunari)

a) Criteriul timpului: perioada de şedere în araţvizitat , s nu dep şeasc 12 luni consecutive,ă ă ă ădep şirea acestei perioade transformându-l peăvizitator (din punct de vedere statistic) în

rezident al acelei ri.ţă



CATEGORII DE C L TORI CAREĂ Ă NU REPREZINT VIZITATORI INTERNA IONALIĂ Ţ(EUROSTAD)

Persoanele care intr sau ies dintr-o ar caă ţ ăimigran i ţ , inclusiv persoane care îi înso esc sau li seţal tur ;ă ă

„Lucr tori la grani ă ţă”, care locuiesc în apropiereagrani ei şi lucreaz în ara învecinat ;ţ ă ţ ă

Diploma ii ţ , personalul consular şi membrii for elor ţ armate care c l toresc, din ara lor de origine, c treă ă ţ ăara în care au fost repartiza i, inclusiv personalulţ ţ

casnic care li se al tur sau îi înso esc;ă ă ţ

Persoanele care c l toresc caă ă refugia i ţ sau nomazi ;

Persoanele aflate în tranzit



CLASIFICARE C L TORILOR INTERNA IONALI CĂ Ă Ț ONFORMWTO (ORGANIZA IAȚ MONDIALĂ A TURISMULUI):

Turist internațional vizitator temporar carelocuiește cel puțin 24 de ore într-o țară, altadecât cea de reședință și nu mai mult de 12luni consecutive, și al cărui motiv de călătorie

poate fi: petrecerea timpului liber, sauparticiparea la misiuni, întruniri de afaceri

Excursionist internațional (vizitatorul de

o zi) vizitatorul care nu î și petrece mai multde 24 de ore pe teritoriul unei tări.



B. TERMINOLOGIE



C. FORME I CATEGORII DE TURISMȘ

FORME DE TURISM ÎN FUNC IE DE SPA IUL ÎN CARE SEŢ ŢDESF ŞOAR CONSUMUL TURISTIC (EUROSTAD)Ă Ă

1. Turismul intern: cuprinde activit ileăţ reziden ilorţ unei ri careţăc l toresc doară ă în interiorul acelei riţă , dar în afara reşedin ei lorţobişnuite.

2. Turismul receptor (Turism inbound) ): cuprindeactivit ileăţ non-reziden ilorţ care c l torescă ă într-o ar dat ,ţ ă ă alta decât

cea unde îşi au reşedin a obişnuit . (ţ ă export de turism)

3. Turismul emitent (Turismul outbond): cuprindeactivit ileăţ reziden ilorţ unei ri date, care c l toresc şi îşi petrecţă ă ăsejururile într-o alt ară ţ ă decât cea în care îşi au reşedin a lorţobişnuit . (ă importul de turism).

CATEGORII DE TURISM:

1. Turism interior= turism intern + turism inbound

2. Turism internaţ ional = turism inbound + turismoutbound.



ALTE CLASIFIC RI ALE TURISMULUIĂ

A. În func ie de modalit ile de comercializareț ăț Turism organizat Turism semiorganizat Turism neorganizat Turism de masa Turism individual

B. În funcție de gradul de mobilitate al turi ș tiilor: Turism intinerant Turism de sejur Turism reziden ialț



C. În func ie de mijloacele de transport ț

Ferovial Rutier Aerian Naval

DIFERITELE CATEGORII SUNT DINAMICE,FLUCTUANTE, MUTANTE SUB IMPACTUL

FACTORILOR ECONOMICI SI NEECONOMICIPATCH MARKET

Sursa WTO



IMPORTANTA STUDIERII TURISMULUIINTERNA IONALŢ

Turismul acoperă simultan întreaga gamă de necesităţi descrise înpiramida lui Maslow:supravieţuire, protecţie şi siguranţă, apartenenţă şi afecţiune,auto-respect, respect şi recunoaştere socială informare şi educaţie



DIFERITE ABORD RI ALE TURISMULUIĂ

TURISMUL CA TIP DE CONSUM

• Componentă a consumului discreţionar • Activitate de timp liber (leisure)• Acoperă simultan întreaga gamă de necesităţi descrise în piramida

lui Maslow

TURISMUL CA PRODUS-MARFĂ

• produsul turistic” este un artefact eterogen ca structură (elemente denatură materială şi imaterială)• prevalează elementele imateriale (de tip spaţial: clima, relief, etc sau

temporal: cultură, istorie)• nu se poate dispensa de suportul funcţional material• între componentele produsului turistic este o legătură de

complementaritate şi/sau de substituţie

• este inclus în sectorul de servicii, fiind: intangibil, relaţional, perisabil(nestocabil), variabil şi inapropriabil• producţia turistică antrenează ca factori de producţie: resursele

naturale, capitalul, munca, informaţia şi creativitatea.




TURISMUL CA RAMUR INDUSTRIALĂ Ă

• Sector cu identitate proprie, denumirea oficială propusă de OrganizaţiaMondială a Turismului (UNWTO) şi de Consiliul Mondial al Turismului(WTTC) este Industria Turismului şi a Călătoriilor (Tourism & TravelIndustry).

• Costurile de producţie aparţin, în cea mai mare parte, altor ramuri, cefurnizează input-urile materiale ale ITC.

• Industria turistică este o ramură intensivă în muncă - forţa de muncă proprie are calificare medie, în cea mai mare parte, fiind preponderentă

în structura costurilor.• Diversitatea componentelor cuprinse în produsul turistic este transpusă

pe planul forţei de muncă prin o gamă largă de profesii specifice.• Capacităţile de producţie sunt eterogene, amplasate la locul resurselor

naturale, dimensionate în raport cu acestea şi nu au variante deutilizare.

• Modelul de amplasare şi funcţionare a capacităţilor de producţie este celal r eţelelor interdependente.

• Procesul de producţie se desfăşoară simultan cu consumul, avândcaracter sezonier.

• Industria T&T este situată în aval faţă de toate celelalte ramuri - este o ramură de consecinţă, care face parte din sistemul economiei naţionaleîn calitate de SUBSISTEM.




TURISMUL CA FLUX IN ECONOMIE

• Face parte din comerţul invizibil • Ca activitate de export - export intern.• Prin analogie cu circulaţia internaţională de mărfuri, putem defini fluxurile

turistice internaţionale ca “totalitatea tranzacţiilor comerciale (cu servicii şi bunuri) care premerg, însoţesc şi decurg din călătoriile turisticeinternaţionale”.

• Fluxurile turistice se caracterizează prin:- concentrare în ţările dezvoltate (două treimi din fluxurile

turistice mondiale)- determinanţii sunt de natură economică şi extraeconomică

(politici, psihologici, naturali)- se măsoară în unităţi şi indicatori fizici specifici (de obicei în

mod indirect, recurgându-se la unităţi de timp şi spaţiu),

- au caracter bidirecţional (fiecare ţară este în acelaşi timpimportatoare şi exportatoare)

- pentru fiecare ţară, semnul soldului balanţei de plăţi este relativstabil pe intervale mari de timp.



FACTORII CE INFLUEN EAZŢ ĂTURISMUL INTERNA IONALŢ :

3 factori pozitivi ce au condus la situa iaţactual a industriei turismului şi a c l toriiloră ă ă(ITC): Modific rile demograficeă

Extinderea timpului liber şi a vacan elor pl titeţ ă Fragmentarea vacan elor şi segmentarea pie eiţ ţ

3 factori negativi ce au afectat ITC în ultimiiani: Atacurile teroriste Dezastrele naturale – Tsunami; epidemii – gripa

aviar ; înc lzirea globală ă ă Problemele de ordin politic şi economic– cursul de

schimb, pre ul petroluluiţ



D. MECANISMELE CIRCULATIEITURISTICE INTERNATIONALE

Circula ia turistic interna ionalţ ă ţ ăvizează totalitatea tranzac iilorţcomerciale care premerg, înso esc şiţ

decurg din c l toriile turisticeă ăinterna ionale;ţ

Flux turistic - reprezentat de „un num r deă

persoane care circul între un bazin de cerereăşi unul de ofertă

Bazin de cerere, bazin de oferta???????



D. MECANISMELE CIRCULATIEITURISTICE INTERNATIONALE

Turismul interna ionalţ =

totalitatea fluxurilor ce iau

naştere între rile sau regiunileţă

emi toare şi celeţă receptoare.



TIPURI DE FLUXURI TURISTICE

a) Sunlust” fluxuri asociate turismului de soare orideterminat de alte condi ii naturale (existen aţ ţz pezii, a unor izvoare termale etc.).ă

În alegerea unor astfel de destina ii, principaleleţ

criterii de selec ie suntţ pre urile şi distan ele. ţ ţ

a) „Wonderlust”, respectiv turismul de cunoaştere(având motiva ii culturale – de participare laţdiverse manifest ri culturale, artistice, sportive, deă

vizitare a unor monumente, muzee sau a unorobiective naturale deosebite).

Factorul decisiv în alegerea destina iei este, înţaceste cazuri, calitatea ofertei şi diferen iereaţacesteia fa de ofertele interne, de produseţă



CATEGORII DE FLUXURI TURISTICE

Fluxuri turistice intraregionale

Fluxuri turistice interregionale



E. EVOLU IE RECENTŢ Ă



E. EVOLU IE RECENT - Uniunea EuropeanaŢ Ă

num rul c l toriilor generate de cererea european aă ă ă ă înregistrat o sc dere pentru primele 8 luni ale lui 2010ă

Comisia European pentru Turism a previzionat, pentruă

2012, pentru întreaga Europ , o creştere a vizitatorilorăcare efectueaz un sejur mai mare de 24 ore cu circa 4%.ă

transporturile aeriene au înregistrat o sc dere cauzat deă ăerup ia vulcanului din Islanda în luna aprilie, care a condusţla haotizarea şi chiar închiderea traficului aerian în multemari aeroporturi



TURISMUL SI CRIZA FINANCIARA



PREVIZIUNI PE TERMEN LUNG

•Previziunile privin evolutia turismului pana in 2020 realizate deOrganizatia Mondiala a Turismului are la baza o previziunecantitativa pornind de la anul 1995.



PREVIZIUNI PE TERMEN LUNG

•Primele trei regiuni care vor primi turisti in 2020 vor fi Europa(717mil turisti), Asia de Est si Pacific (397 mil) si Americile (282 mil),urmate de Africa, Orientul Mijlociu si Asia de Sud.

Ă Ă



SCEM RECAPITULATIVĂ Ă



T r a v e l T

r a d e

S e c t o r

Ac c o m m o d a t i o n S e c t o r

E v e

n t s

S e c t o r

T r a n s

p o

r t a t i o n

S e c

t o r

A d v e n t u r e & O u t d o o

r

R e c r e a t i o n S e c t o r

F o o d S

e r v i c e

s

S e c t o r

A t t r a c t i o n s S e c t o r

E n t

e r t a i n m

e n t

S e c t o r

T o u r i s m

S e r v i c e s

Wor ld &National

Travel IndustryAssociations

Wor ld & NationalGover nment

Tourism Off ices

State and Pr ovincial

Gover nmentTourism Off ices

Local & CityGover nment

T ourismDepartments

Local & RegionalT our ism Associations / Convention & V isitor

Bureaus

State and Pr ovincial

T ravel Industr yAssociations

Disciplinary inputs to the tourism field



Department

Di i li

Management of

T our ism Or ganiz at ions TourismStudies

P o l i c y I s s

u e s

R e

c r e a t i o

n

M a

n a g

e m e

n t

S o c i o l o g y o f

T o u r i s mT

o u r i s

m

E d u c a t i o n

T r a n s p o r t a t i o n

S t u d i e s H o

s t - G u

e s t

R e l a t

i o n s h

i p T o

u r i s m

M o t i v

a t i o n

E c o n o m i c

s

o f T

o u r i s

m

R u r a l

T o

u r i s m

Geography

of Tourism

T o u r i s

m L a w

M a r k e

t i n g

o f

T o u r i s

m

T o u r i s

m P

l a n n i n

g

a n d D

e v e l o

p m e n t

S o c i o l o g y

Parksand

Recreatio

P o l i t i c a

l

S c i e n c e

Busi ness

E c o n

o m i c

s

A n t h r

o p o l o g

y

Geography

A r c h i t e c t u r e A g

r i c u l t u r e

T r a

n s p o r t a t i o n

H o t e l a n d

R e s t a u r a n t

A d m

i n i s t r a t i o n

E d u c a t i o

n

L a w

M a r k e

t i n g

U r b

a n

a n d

R e g i o

n a l

P l a

n n i n

g

N e w V e n t u r e D e v e l o p m e n t

E n t r e p r e n e u r s h i p

H e r i t a g e a n d

E n v i r o n m e

n t M a n a g e m

e n t

E n v i r o n m e n t a l

S t u d i e s

H i s t o

r y o f

T o u r i s m

H i s t o

r y

C a s i n o M a n a g e m e n t

G a m i n g

S p o r t s

T o u r i s m

a n d M e d ic i n e

K ines io log y

P s y c h

o l o

g y

L a n d s c

a p e

D e s i g

n

H o s p i t a l i t y

S t u d i e s

p y p

653-curs 1 seria b- tea turismului international

Documents