6 pasunatul rational

8/18/2019 6 Pasunatul Rational

1/23


2/23


3/23

Sisteme de păşunat

Păşunatul liber . 3ste un sistem de păşunat e-tensiv şi neeconomic, cunoscutşi sub denumirea de păşunat nesistematic sau neraţional' n cazul acestui sistem de

păşunat, animalele umblă libere pe toată suprafaţa păşunii, încep$nd de primăvaratimpuriu şi p$nă toamna t$rziu' 4e obicei, nu se calculează numărul de animalecare păşunează pe unitatea de suprafaţă şi, de aceea, păşunile folosite în acestsistem sunt, în general, supraîncărcate cu animale' Păşunatul liber prezintă numeroase dezaantaje! cum ar fi"

! înrăutăţirea compoziţiei floristice a păşunii datorită păşunării repetate a plantelorvaloroase şi neconsumării plantelor nevaloroase, care reuşesc să ajungă lamaturitate şi să producă seminţe, în timp ce plantele valoroase se epuizează şi cutimpul dispar! distrugerea stratului de ţelină datorită unei încărcări mari cu animale la hectarul

de păşune, ceea ce pe terenurile situate în pantă declanşează procesul de eroziune asolului! tasarea şi denivelarea solului datorită călcatului animalelor, mai ales c$nd

păşunatul se face pe timp umed! lucrările de îngrijire se fac cu mari dificultăţi datorită prezenţei permanente a

animalelor pe păşune! posibilitatea îmbolnăvirii animalelor de parazitoze, etc'


4/23

Păşunatul în front . /eprezintă o variantă îmbunătăţită a păşunatului liber' nacest caz animalelor li se asigură frontul de păşunat numai pe o anumită porţiune

din suprafaţa păşunii' 0e măsura consumării ierbii de pe porţiunea păşunată,animalele sunt lăsate să înainteze în mod treptat, pentru a păşuna pe alte porţiuniale păşunii' naintarea animalelor pe suprafaţa păşunii se face în mod dirijat decătre păstori, care merg în faţa turmelor' 0ăşunatul în front elimină o parte dinneajunsurile păşunatului liber'

Păşunatul pe parcele (raţional)# 6cest sistem constă în împărţirea păşunii înmai multe parcele sau tarlale, pe care animalele vor păşuna prin rotaţie, într!oanumită succesiune, de mai multe ori în cursul unui sezon de vegetaţie' 0ăşunatul

pe parcele reprezintă un sistem modern de păşunat, fiind cunoscut şi sub denumireade păşunat raţional sau sistematic, deoarece înlătură, în mare parte, neajunsurile

păşunatului liber şi este o formă intensivă de folosire a păşunilor' 0rin acest mod defolosire se evită păşunatul repetat al speciilor valoroase, se păstrează o compoziţiefloristică bună, plantele se refac cu mai multă uşurinţă, creşte producţia păşunii şicoeficientul de folosire al acesteia' n felul acesta, animalele consumă mai multăiarbă şi de calitate mai bună, adică într!un stadiu mai t$năr, iar producţia animalieră

creşte'


5/23

Păşunatul dozat este o formă îmbunătăţită a păşunatului pe parcele şi constăîn atribuirea pentru păşunat, în mod succesiv, a unor suprafeţe restr$nse din parcelanecesară turmei de animale, pe timp de o zi sau chiar jumătate de zi' 4elimitareasuprafeţelor necesare se face prin gard electric'

6nimalele se găsesc în permanenţă între două garduri electrice, unul cedelimitează păşunea pe care animalele o păşunează pentru prima dată şi altul caredelimitează suprafaţa păşunată anterior' 0entru o unitate vită mare (78# estenecesară o suprafaţă zilnică de 15!) m) la primele două cicluri şi * m) laciclurile următoare'


6/23

Păşunatul în benzi sau în fâşii , numit şi păşunatul cu porţia , se deosebeştede păşunatul dozat prin aceea că se atribuie animalelor porţiuni limitate de păşune,sub forma unei f$şii cu o lăţime de ,5!1 m' 9ungimea f$şiei se stabileşte în funcţiede numărul de animale, atribuind 1,5m:cap tineret bovin şi ),m:cap bovină adultă

care păşunează' 4elimitarea f$şiei se face tot cu ajutorul gardurilor electrice' ;eldinspre suprafaţa nepăşunată se deplasează în mod treptat, pe măsură ce plantele aufost consumate, iar cel din spatele frontului de furajare se mută la *!2 zile' 6cestsistem dă rezultate foarte bune la păşunatul culturilor furajere, cum sunt

borceagurile, porumbul, iarba de


7/23

Principiile folosirii raţionale a păşunilor 1 !eterminarea producţiei păşunilor . 0entru determinarea producţiei păşunilor sefolosesc două metode. metoda cosirilor repetate şi metoda zootehnică'

a# $etoda cosirilor repetate. >umită şi metoda ?directă”, constă în cosirearepetată a unor suprafeţe de probă în cursul perioadei de păşunat, care trebuie să fiereprezentative în ceea ce priveşte producţia' n cazul păşunilor cu producţiiuniforme se aleg 2!5 parcele de ),5 m), iar pe păşunile cu producţie neuniformă, 1

parcele' 0e păşunile pe care se practică păşunatul liber, suprafaţa unei parcele de

probă poate fi p$nă la 1 m)'P p& ' p ' p ' *#' pn (+g,-a). în care. p1, p), p*, pn reprezintă producţiafiecărui ciclu de păşunat'/ r& ' r ' r ' #### ' rn (+g,-a). în care. r 1, r ), r *, rn reprezintă producţia deresturi pe cicluri de păşunat'Pr P 0 / (+g,-a);unosc$nd producţia globală şi producţia reală a păşunii, se poate stabilicoeficientul de folosire sau consumabilitate (@# al păşunii, după relaţia.1 (Pr,P) &22 (%)


8/23

0roducţia păşunii se poate e-prima fie în tone masă verde la hectar, fie înunităţi nutritive (7>#, cunosc$nd că o unitate nutritivă se realizează din.

! 2 Ag iarbă de calitate foarte bună, alcătuită din graminee şi leguminoasefoarte valoroase

! 5 Ag iarbă de calitate bună, alcătuită din graminee şi leguminoase valoroase! % Ag de iarbă de calitate mijlocie! Ag de iarbă de calitate slabă, alcătuită din rogozuri, ţepoşică şi alte plante,

mai puţin valoroase'

Valoarea medie a coeficientului de folosire la diferite tipuri de pa"işti

3ipul de păşune Coeficientul mediu de folosire (1%)

0ăşuni umede, cu multe rogozuri )5

0ăşuni alpine cu ţepoşică *5

0ăşuni de şes, uscate, cu graminee mărunte 5

0ăşuni montane cu ţepoşică 50ăşuni inundabile, de pe terenuri revene 5

0ăşuni montane cu graminee valoroase "5

0ăşuni neinundabile, de pe terenuri revene, cugraminee valoroase

+

0ăşuni semănate +


9/23

b# $etoda zoote-nică! denumită şi metoda ?indirectă”, constă în determinarea producţiei păşunii prin transformarea produselor animaliere obţinute în perioada de păşunat în unităţi nutritive, cunosc$ndu!se consumul de 7'>' necesare pentrurealizarea unui litru de lape şi a unui Ag spor greutate vie, iar acestea în masă

verde, pe baza coeficienţilor redaţi mai jos'#nităţi nutritive necesare pentru producerea unui litru de lapte cu $,%& grăsime

4reutateacorporală (+g)

Producţia medie de lapte pe cap (l)

506 &20& &0&7 &602

2 1, ,+% , ,

5 şi peste 1,1% ,+1 ,"1 ,5#nităţi nutritive necesare pentru un 'g spor în greutate vie (bovine la îngrăşat)

3ineret sub doi ani 8nimale peste doi ani

4reutate ie (+g) 9#:# 4reutate ie (+g) 9#:#

)5 ,5 p$nă la 2 +,"

* ,+ 25 1,1

*5 ",) 5 1,2

2 ",% 55 1,

25 +,) % 11,


10/23

4eterminarea producţiei păşunii prin această metodă comportă mai multeoperaţii'


11/23


12/23


13/23

$ .mpărţirea păşunii în parcele' >umărul de parcele în care se împarte o păşune este în funcţie de durata medie a ciclului de păşunat (;#, timpul de ocuparea unei parcele (D#, numărul de turme cu care se păşunează (n# şi numărul de

parcele care se lasă pentru refacere (pr#' n funcţie de condiţiile staţionale,

posibilităţile organizatorice şi economice' !urata ciclului de păşunat (C) este echivalentă cu numărul zilelor derefacere a ierbii după folosire (/# şi numărul zilelor c$t răm$n animalele pe o

parcelă (D#' 4urata ciclului de păşunat diferă, mai ales în funcţie de regimul de precipitaţii'

6stfel, în regiunile sărace în precipitaţii, durata ciclului de păşunat va fi de peste*5!2 de zile' n regiuni cu precipitaţii suficiente, plantele se refac mai rapid, iardurata ciclului de păşunat durează )5!*5 de zile' /umărul de zile cât animalele ocupă o parcelă se recomandă să nudepăşească % zile' 6ceasta permite folosirea tuturor pacelelor în cursul unui ciclu

de păşunat'a# :umărul de parcele (:) se determină împărţind durata ciclului de păşunat

la numărul de zile c$t animalele ocupă o parcelă, după relaţia.: C,;. în care.

; ! durata unui ciclu de păşunat (zile#

D! timpul c$t animalele ocupă o parcelă (zile#'


14/23

producţiei păşunii' n cazul în care producţia păşunii este uniformă, suprafaţaunei parcele (s# se determină împărţind suprafaţa totală a păşunii (#, folosind relaţia.

s S,: (t,-a)

;$nd producţia păşunii este neuniformă, suprafaţa parcelelor se va calculaastfel înc$t acestea să aibă producţii apropiate, fiind necesare c$teva operaţiunisuplimentare, cum ar fi. împărţirea păşunii în trupuri cu producţii uniforme,calcularea producţiei reale totale a păşunii (0r t#, determinarea producţiei cetrebuie realizată pe o parcelă (0

p

#, calcularea numărului de parcele din fiecaretrup delimitat (n1En# şi apoi suprafaţa unei parcele din trupurile respective(s1En#' (+g)! în care.

Prt F producţia reală totală a păşunii: F numărul de parcele calculat

n& (Pr& S&),Pp. n (Pr S),Pp *! nn (Prn Sn),Pp.


15/23

orma parcelelor se stabileşte în funcţie de configuraţia terenului, folosind înfelul acesta c$t mai mult formele naturale ale reliefului în vederea delimitării parcelelor'3ste de preferat forma dreptunghiulară, cu lungimea de )!* ori mai mare dec$t lăţimeaşi cu orientare de!a lungul curbei de nivel'

!elimitarea parcelelor se poate face prin formele naturale ale reliefului, ca. văi,drumuri, şanţuri etc', garduri fi-e sau garduri electrice' Bardurile fi-e sunt alcătuite dinst$lpi înalţi de ) m, la o depărtare de *!2 m unul de altul, cu *!2 r$nduri de s$rmă' nzona forestieră se pot folosi şipci de lemn în locul s$rmelor' 4ezavantajul gardurilorfi-e este costul lor ridicat' Bardurile electrice, sau gardurile mobile, se folosesc at$t la

delimitarea parcelelor, c$t şi pentru delimitarea porţiunii de păşunat în cazul metodelormoderne de folosire a păşunii' n afara uşurinţei fi-ării şi e-ploatării gardului electric,se realizează o mai bună valorificare a ierbii pe păşune'

!esimea animalelor (4# se determină pe păşunile parcelate şi reprezintănumărul de animale e-primat în 7''8' ce revine la 1 ha de parcelă'


16/23

2 3legerea modului de folosire a tarlalelor . =olosirea păşunilor numai prin păşunat duce, cu timpul, la înrăutăţirea compoziţiei floristice prin dispariţia treptatăa plantelor valoroase' 0rin rotaţia păşunilor, adică schimbarea periodică a modului

de folosire prin păşunat cu folosirea prin cosit, se realizează îmbunătăţireacompoziţiei floristice şi creşterea producţiei păşunii'

4rganizarea rotaţiei unei păşuni pe o perioadă de $ ani

8nul/egimul de folosire a parcelelor

& 7 B 5 6

I 0 0 0 0 0 0 ;H0 ;H0 ;H0II ;H0 ;H0 ;H0 0 0 0 0 0 0

III 0 0 0 ;H0 ;H0 ;H0 0 0 0


17/23

5e6nica păşunatului

!ata începerii păşunatului prezintă importanţă, deoarece influenţeazăvegetaţia pajiştilor, producţia, însuşirile solului şi sănătatea animalelor'

!ata încetării păşunatului se stabileşte astfel înc$t plantele să!şi refacărezervele de substanţe nutritive în organele subterane, sporind astfel rezistenţa laiernare'


18/23

n ocm rea gra cu u e p şuna se ace n unc e e num ru e parcele, durata de refacere a ierbii, timpul c$t animalele păşunează pe o parcelă,numărul turmelor de animale, data începerii păşunatului şi durata perioadei de

păşunat'

Cicluri depăşunat

Parcele

& 7 B 5 6

E; B zile/ B zile

&0?&50?

&0?&0?

0?50?

0?&0?

&0?EB0?E

50?E&20?E

&&0?E&B0?E

&50?E20?E

EE; B zile/ B zile

&0?EB0?E

50?E20?E

&0?EEB0?EE

50?EE&20?EE

&&0?EE&B0?EE

&50?EE20?EE

&0?EEB0?EE

50?EE20?EE

EEE; B zile/ B zile

&0?EE70?EEE

B0?EEE0?EEE

&20?EEE&70?EEE

&B0?EEE&0?EEE

20?EEE70?EEE

B0?EEE0?EEE

20?EEE0E

70E60E

E?; B zile/ B zile

0E&0E

&70E&60E

&0E0E

70E60E

0E0

7060

0&0

&70&60

?; B zile/ B zile

&00 0 0 0 0 0 0 0

!ata începerii păşunatului 1* mai8 data înc6eierii păşunatului *$ octombrie


19/23

9 :ucrările care se fac pe păşuni în vederea începerii, în timpul şi dupăînc6eierea păşunatului

nainte de a începe păşunatul şi la sf$rşitul acestuia se efectuează următoarelelucrări. curăţirea de buruieni, mărăcinişuri şi resturi organice aduse de ape,înlăturarea e-cesului de umiditate, fertilizarea de primăvară şi de toamnă, reparareasau construirea de drumuri de acces la păşune, de poduri şi podeţe peste şanţuri saucanale, asigurarea surselor de apă pentru animale'

9ungimea adăpătorilor (9# se poate calcula folosind relaţia. @ (:GtGl),3 (m#, în care.: ! numărul de animalet ! timpul necesar pentru adăparea unui animal (minute#l ! lăţimea de jgheab necesară pentru un animal (m#

3 ! timpul necesar pentru adăparea unei turme (circa o oră#'


20/23

!ate necesare pentru calculul lungimii adăpătorilor

Specia de animale

:ecesarulde apă

(l,zi)

@ăţimea de jg-eab (m) 3impul necesarpentru

adăparea unuianimal (min#)

adăpare peambele laturi

adăpare pe olatură

;ornute mari şi cai 2!5 ,5 1,) !"

Cineret taurin şi cabalin )5!* ,2 1, 5!%

Di şi capre 2!5 ,) ,5 2!5

Cineret ovin )!* ,) ,5 2!5

0orci "!1 ,) ,5 2!5 !ate privind dimensiunile adăpătorilor (cm)

Specia deanimale

8d>ncimea

@ăţimea interioară =nălţimea de lapăm>nt


21/23

3plicaţie practică Drganizarea unui păşunat raţional, pe suprafaţa totalăde )) ha' 0roducţia utilă este de )) Ag:ha' 8odul de folosire a pajiştii va fi prin păşunat cu ovine,

data începerii păşunatului este 1) mai, iar perioada de păşunat de 1%5 zile'

de ocupare, de 5 zile'


22/23

Capacitatea de păşunat"B G - / G 1%5 - 5 G ")5 Ag;p G 07.B G )) . ")5 J ),% 78:haCapacitatea fizică de păşunat";p (capete ovină# G ;p - coeficient G ),% , ,12 G 1+,5 J 1+ capete ovine:ha

Se calculează numărul de parcele


23/23

Data

6 pasunatul rational

Documents