3_interpretarea_istorica

8/18/2019 3_Interpretarea_istorica

1/18

Despre

“interpretareaistorică”

Există “puritate” a stiluluiinterpretativ?


2/18

Cum se ajunge la “interpretare

istorică” Din anii 70: redescoperirea muzicii vechi

din perspectiva interpreilor !idelitatea interpretării muzicii

renascentiste "i #aroce: prin reconstituirea instrumentelor istorice "i a practicilor de

c$nt la ele% extrase din scrierile "i iconogra&ia epocilorrespective%

prin re&acerea am#ianei "i spiritului muzicii acelei epoci '(ntr)un demers complex% estetic "i sociologic deopotrivă*%

prin diverse com#inaii ale acestor demersuri+


3/18

,-hou shalt per&orm the music in accordance .iththe composer/s intentions% &or this is '*is .ill+“

'Dre1&uss* 2ezultă că ”autentic” este etic superior lui

”neautentic”+

3n perioada (n care e scris articolul lui Dre1&uss'anii 40*% nu există o teoretizare critică acurentului de ”Earl1 5usic”+

Earl1 5usic 6 nu doar un set de o#iecte muzicalecuprinz$nd repertoriile mai vechi ale Europei+5ai mult e vor#a de oameni i mentalită i% deș țpractici sociale+


4/18

ctorii

8nterpre ii 'pro&esioni ti i amatori*ț ș ș 9ro&esori% cercetători 'muzicologi dar i umani tiș ș

interesa i (n dans% teatru% iconogra&ie% istorie culturală*ț utieri i al i constructori de instrumenteș ț Editori Critici cu ru#rici (n cotidiene sau alte reviste

5anageri de concerte i agen i de impresariatș ț Companii de (nregistrări% ingineri de sunet+ udien a cresc$ndă '(n vestul Europei i ;+


5/18

8dei principale

8nstrumentele vechi i cele re&ăcuteș 5uzica (nsă i: de la c$ntul liturgic medieval laș

sec+=4 -ratatele didactice% documentele de arhivă% cele

iconogra&ice+

8deea care une te toate acestea: autenticitatea+ș

Ce (nseamnă asta? -endin a spre ”adevăr”% sprețacurate e cel pu in (n (n elegerea textului muzical+ț ț ț


6/18

>a terea curentului Earl1 5usic șreprimarea prezentului muzical

Coincide cu pro&unda criză a avangardei muzicale (ncompozi ie% re&uzată de auditorul o#i nuit 'ț ș “middle)classpu#lic”*

E5 promite un sens al sta#ilită ii% o iuzie a serenită ii@ uniiț țadep i parcă nu ( i doresc doar să re(nvie trecutul% ci să)lț ș”(m#unătă ească”% să)l idealizeze+ț

Di&eren a (n aprecierea sau judecarea interpretăriiț uneipartituri romantice sau moderne versus interpretarea uneia#aroce+ 3n primul caz se evaluează (n prim plan interpretul'unui concert*% (n al doilea autenticitatea% &idelitatea &a ă dețcompozitor+ adar% compozitorul 'Aach* e (n prim)planulș

discu iei+ț


7/18


8/18

8nterpretul "i cercetătorul Este &ascinantă (ncercarea de a aduce ceva din par&umul epocilor trecute (n

contemporaneitate% iar descoperirile din domeniu sunt uneori spectaculoase"i pentru istoria muzicii+ Cercetarea "i interpretarea merg m$nă (n m$nă+

Cola#orarea (ntre muzicologi "i interprei (ntr)o epocă de mare (n&lorire aceea ce se nume"te historical per&ormance practice historical in&ormed

per&ormance ) este recunoscută de prin anii I70)40 ca o su#disciplină (nprogramele academice din ;+


9/18

8nterpretul "i compozitorul

;e mai poate spune "i “a lăsa compozitorul să vor#ească pentru sine”+ Eimposi#il a "ti% a intui (n totalitate inteniile compozitorului+ K dată piesa &inită%compozitorul o poate privi ca un interpret dacă este unul sau ca unascultător% "i riscă inevita#il să o audă manevrată (n &el "i chip+ 3n momentul

(n care lansează partitura tipărită% nu mai poate avea controlul a#solutasupra interpretării muzicii sale+

8rving Aerlin spunea despre !red staire: “(mi place pentru că nu)mischim#ă c$ntecele% sau dacă le schim#ă% le &ace mai #une+”

De#uss1 i)a spus lui eorge Copeland că nu a crezut niciodată că)"i va auzi

a"a #ine c$ntate lucrările (n timpul vieii+ 8)a mai spus% altă dată% că nu (nelege &elul (n care Copeland c$ntă (nceputul din Reflets dans l’eau+9ianistul i)a răspuns: Bpentru că a"a simt”+ De#uss1: Beu personal simt alt&el%dar Copeland tre#uie să c$nte după cum (l conduce propria)i simire”+


10/18

utenticitate? Ce (nseamnă% p$nă la urmă% autenticitate (n interpretare%

ce (nseamnă a respecta inteniile compozitorului? !raza ironică a lui Lerdi despre verism: “E &rumos să

reproduci realitatea% dar e cu mult mai #ine să o creezi+” Doar cercetarea nu poate o&eri su&iciente in&ormaii pentru

a atinge această autenticitate+ 8nterpretul care cerceteazăpentru a reconstrui o muzică a trecutului "i se rezumădoar la standardele "tiini&ice ale cercetării% va o#ine unrezultat corect% nu neapărat raportat la adevăratulconinut muzical+ Cele mai convingătoare "i totodatăcontroversate reconstrucii ale muzicii vechi au &ost celeprovenite dintr)un stil imaginat cu multă &antezie+


11/18

5etoda istorică

Ce este metoda istorică "i la ce &el de cunoa"tere duce ea? 8nterpretul nu exprimă (n cuvinte% ca muzicologul% ceea ce &ace (n muzică+

"a că poate investiga: ediii autentice% instrumente autentice% practici interpretative autentice etc+'Este dat exemplul dus la a#surd% al unui clavecinist care anuna că va c$nta

Goldberg Variationen B(n premieră” la >e. MorJ% doar pentru că le (nvăasedupă ultima ediie apărută% Neue Bach Ausgabe+*

-oate acestea reprezintă (nsă doar stadiul pregătitor% nu constituie su#stanainterpretării+

8nterpretările istorice nu sunt recreări ale trecutului% ci interpretări moderne%

produsul estetic al epocii contemporane+ ;copul reconstruciei istorice poate reprezenta o &ugă de emoii% pentru că peinterpret nu)l interesează (n primul r$nd comunicarea directă cu auditoriul% cicu arta (nsă"i% cu istoria% drept pentru care are nevoie de ajutorul muzicologiei+ ceasta (nseamnă de &apt “a lăsa muzica să vor#ească pentru sine+”


12/18

“>e impunem estetica proprie asupra lui Aach nu mai puindec$t au &ăcut)o iszt% Ausoni sau ;toJo.sJi+” '-arusJin*

Aene&iciile pe care o educaie muzicologică le o&erăinterpretului:

curiozitatea "i plăcerea de a experimenta% (n sensul unei minideschise% receptivităii la idei noi+ Dar un interpret să nu)"i imaginezecă% dacă "tie mai multe% are mai puine decizii de luat+ -re#uie să deadovada propriei existene (n muzică+

cunoa"terea instrumentelor de lucru #i#liogra&ice% a aparatului"tiini&ic poate reprezenta un c$"tig% cu condiia de a nu se exageraconceperea programelor de concert (n &uncie de surse% sau de a nu

se trans&orma concertul (n curs universitar% (n con&erină+ !iecare modde exprimare muzicală tre#uie să)"i păstreze graniele speci&ice+


13/18

2e&acerea “interpretării originare” utenticitatea nu poate &i atinsă doar prin re&acerea condiiilor exterioare ale

Binterpretării originare”% pentru că acestea nu (nseamnă automat "i re&acereasu#iectivităii compozitorului ascultătorul de azi nu mai e acela"i% put$nd să audă% de pildă% orice tip de

interpretare cu Matthäus-assion su# du"+

Exemple de Bverosimil” (n interpretarea muzicii vechi sunt revendicate denumeroase ansam#luri% care reconstituie &ie stilul mediteraneean de redare ac$ntecului tru#adurilor% &ie stilul neerlandez de interpretare #arocă la corzi saustilul de c$nt gregorian din mănăstirea #enedictină din ;olesmes+

Dincolo de practicarea acestor exerciii de stil% care ne (nvaă mult desprepractici ale trecutului% nu există de &apt o #ază o#iectivă de &undamentare a lor %ceea ce nu le &ace mai puin valoroase+

8nterpretul de azi tre#uie să mai "i ghicească% să intuiască% să)"i imaginezecum suna muzica unei epoci "i zone anume% cu riscul de a se (n"ela+


14/18

3n căutarea autenticului

cea interpretare e ideală% care este &idelă &aă de inteniile originareale compozitorului? 9ro#a#il că nu+ E imposi#il să cuno"ti cuexactitate acele intenii+

9$nă la urmă% a apela la inteniile compozitorului (nseamnă Boevaziune de la o#ligaia interpretului de a (nelege ceea ce c$ntă”+'-arusJin*

Kdată di&uzată% partitura intră (n responsa#ilitatea interpretului+

;travinsJi "i analiza sa critică la trei interpretări la !acre du printe"ps: Narajan% Aoulez% Nra&t+ 9e care să o alegi ca răspunz$ndinteniilor Boriginare” ale compozitorului?


15/18

Krientarea spre “autentic” este de

&apt modernistăO “Eu susin că interpretarea PistoricăQ astăzi nu este cu adevărat istorică@ că opoleială (n"elătoare de istoricitate (m#racă un stil interpretativ care aparinetotal timpului nostru% care este de &apt cel mai modern stil@ "i că &eroneriaistorică a c$"tigat o largă recunoa"tere "i% mai presus de toate% o via#ilitatecomercială exact datorită virtuii sale de noutate% nu de antichitate+”

'-arusJin* 5odernismul elitist &uge de su#iectivitate% e intransigent% o#iectivist% evită

li#ertatea individuală de expresie% pre&eră geometricul% structuralismul%purismul+

;travinsJi a &ăcut% prin anii QR0)S0% apologia muzicii Bpure”% a maniereiBo#iective” de interpretare% a evitării ascetice a nuanelor expresive@adevărate crime ar &i interpretările #azate pe idei Bextramuzicale”+ L+ oetica"u#ical$

Curente% estetici "i ideologii din teoria interpretării: Bvitaliste” ale secolului al=)lea% Bgeometrice” după unii Bdezumanizate” din secolul FF+


16/18

Exemple -arusJin descrie al cincilea Concert brandenburgic al lui Aach (n

lectura lui !urt.Tngler: vast% măre% coluros% neglijent% o#scur% solid%masiv+

De la !urt.Tngler% cu c$t mai recentă este interpretarea% cu at$t mai

sus e acordajul% tempii sunt mai rapizi% claritatea% concizia% a#senare&lexiei su#iective devin preponderente% ca "i restr$ngereaansam#lului spre cameral% sonoritatea (ndreptată spre luminozitate "istrălucire+ ravitatea "i impunătorul dispar treptat+

8nteresantă este evoluia tempilor% pe care -arusJin o măsoarăpropun$nd metronom aproximativ pentru &iecare interpretare:pătrimea 6 7R la !urt.Tngler ';alz#urg% =U0*% 4H la ;toJo.sJi% 44 laAusch% H la 2einer% H la Collegium ureum% V la 9innocJ% 4 laog.ood 'ondra% =0*+

https:...+1outu#e+com.atch?v6;cg!jjAjv. https:...+1outu#e+com.atch?v6tN0F!ts5


17/18

Earl1 music 6 aventură tipică

secolului R0 Aach% de exemplu% a &ost adaptat cu un succes &ără

precedent la gustul modern% a"a cum procedase5endelssohn pentru generaiile romantice% cu un secol

(n urmă+ De ce să nu)l recunoa"tem pe Aach &ără at$tea teorii

despre autenticitate% &ără piedicile puse de muzicologiapozitivistă sau de ideologia culturii muzeale?

3ntre timp% noutatea experimentării ansam#lurilorBautentic” #aroce s)a clasicizat% iar percepia pu#licăasupra muzicii vechi s)a maturizat+


18/18

Ai#liogra&ie: Dre1&uss% aurence% “Earl1 5usic De&ended against 8ts Devotees:

-heor1 o& istorical 9er&ormance in the -.entieth Centur1”% in %heMusical &uarterl' vol+V% no+S ;ummer% =4S% p+R7)SRR

arnoncourt% >iJolaus% (e discours "usical % allimard% 9aris% =4H+

ould% lenn% “2W&lexions sur le processus crWateur”% (n Musi)ues,une *nc'clop+die pour le e !i.cle% ctes ;ud CitW de la 5usiXue%9aris% R00S% p+=S7)=S=+

-arusJin% 2ichard% “-he 5usicologist and the 8nterpreter”% /nMusicolog' in the 0123s, Ed+ #1 D+Nern oloman% Claude L+ 9alisca%>e. MorJ% Da Capo 9ress% =4R% p+ =0=)==7+

-arusJin% 2ichard% “-he 9astness o& the 9resent and the 9resence o&the 9ast”% (n %e4t and Act5 *ssa's on Music and erfor"ance% >e.MorJ and Kx&ord% Kx&ord

3_interpretarea_istorica

Documents