321-631-1-sm peda.pdf

6
45 POLITICA RESURSELOR UMANE Studiu de caz: Programe Universitare de Formare Continuă Cătălin BABA, Christian CHEREJI Life-long education programs are rather new in Romania, and there is a lot of confusion about their structure, meaning, purposes and usefulness. Even if there is a clear necessity for these kind of programs, they were implemented in our country only after recommendations made by the European institutions. Babes-Bolyai University is one of the first and the few that actually develops life-long education programs, directed as public services for the use of the local community. In this paper we study a particular case, the Program of Continuous Learning Defense and Security Studies, designed to be a help for the 4 th Territorial Army Corps based in Cluj-Napoca in its efforts to meet NATO standards. The program offers courses meant to train military personnel in fields like strategic management, decision making processes, human resources management, and, of course, European security, and represents the first project of cooperation between University and Army in Romania. I. Consideraţii generale ˛ntrunirea Consiliului Europei de la Lisabona (2000) a reprezentat o etapă decisivă pentru a orienta politica şi acţiunea Uniunii Europene n domeniul resurselor umane. Summitul de la Lisabona a promovat sub titlul Employment, Economic Reform and Social Cohesion Towards a Europe of Innovation and Knowledge o viziune globală asupra dezvoltării acestui domeniu. Concluziile Consiliului afirmă că Europa a intrat indubitabil n epoca cunoaşterii, cu toate repercursiunile ce decurg din aceasta asupra vieţii culturale, economice şi sociale 1 . Att la nivel individual, ct şi la nivel instituţional, standardele, procedurile şi mecanismele trebuiesc modificate şi adaptate la realitatea knowledge society (societatea cunoaşterii). Dezvoltarea resurselor umane nu mai poate fi tratată izolat de condiţiile economice, de situaţia forţei de muncă şi de problemele legate de ntărirea coeziunii sociale. Cu ocazia ntlnirii de la Lisabona s-a adoptat o agendă ce prevedea coordonarea programelor şi politicilor europene referitoare la educaţie şi training, educaţie pe parcursul ntregii vieţi, angajarea forţei de muncă, dezvoltarea regională şi incluzie socială. O astfel de coordonare permite creşterea eficienţei resurselor puse la dispoziţie la nivel european (de exemplu prin Fondurile Structurale şi Fondurile pentru Educaţie de tipul Leonardo şi Socrates). Agenda acţiunilor concrete vizează următoarele aspecte: stabilirea unei politici europene pentru o societate bazată pe informaţie şi cunoaştere, stabilirea unor centre de nvăţămnt deschis, ncurajarea şi susţinerea organizaţiilor care promovează nvăţarea, stabilirea unui sistem de acreditare la nivel european a aptitudinilor, modernizarea serviciilor publice cu ajutorul IT (information technologies) pentru a ameliora accesul cetăţenilor la acestea. 1 Employment, Economic Reform and Social Cohesion - Towards a Europe of Innovation and Knowledge, Lisbon Summit, March 2000. Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative, VIII, 2002, pp. 45-50 Cătălin BABA, lector universitar doctor, catedra de Ştiinţe Politice a Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administrative, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca. Christian Chereji, lector universitar, catedra de Ştiinţe Politice a Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administrative, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.

Upload: john-carroll

Post on 19-Dec-2015

220 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: 321-631-1-SM peda.pdf

45

POLITICA RESURSELOR UMANEStudiu de caz: Programe Universitare de Formare Continuă

Cătălin BABA, Christian CHEREJI

Life-long education programs are rather new in Romania, and there is a lot of confusionabout their structure, meaning, purposes and usefulness. Even if there is a clear necessity forthese kind of programs, they were implemented in our country only after recommendationsmade by the European institutions. Babes-Bolyai University is one of the first and the fewthat actually develops life-long education programs, directed as public services for the useof the local community. In this paper we study a particular case, the Program of ContinuousLearning � Defense and Security Studies, designed to be a help for the 4th Territorial ArmyCorps based in Cluj-Napoca in its efforts to meet NATO standards. The program offerscourses meant to train military personnel in fields like strategic management, decisionmaking processes, human resources management, and, of course, European security, andrepresents the first project of cooperation between University and Army in Romania.

I. Consideraţii generaleÎntrunirea Consiliului Europei de la Lisabona

(2000) a reprezentat o etapă decisivă pentru a orientapolitica şi acţiunea Uniunii Europene în domeniulresurselor umane. Summitul de la Lisabona apromovat sub titlul Employment, Economic Reformand Social Cohesion � Towards a Europe ofInnovation and Knowledge o viziune globală asupradezvoltării acestui domeniu. Concluziile Consiliuluiafirmă că �Europa a intrat indubitabil în epoca

cunoaşterii, cu toate repercursiunile ce decurg din aceasta asupra vieţii culturale, economice şi sociale�1.Atât la nivel individual, cât şi la nivel instituţional, standardele, procedurile şi mecanismele trebuiescmodificate şi adaptate la realitatea knowledge society (societatea cunoaşterii). Dezvoltarea resurselorumane nu mai poate fi tratată izolat de condiţiile economice, de situaţia forţei de muncă şi de problemelelegate de întărirea coeziunii sociale.

Cu ocazia întâlnirii de la Lisabona s-a adoptat o agendă ce prevedea coordonarea programelor şipoliticilor europene referitoare la educaţie şi training, educaţie pe parcursul întregii vieţi, angajarea forţeide muncă, dezvoltarea regională şi incluzie socială. O astfel de coordonare permite creşterea eficienţeiresurselor puse la dispoziţie la nivel european (de exemplu prin �Fondurile Structurale� şi �Fondurilepentru Educaţie� de tipul Leonardo şi Socrates).

Agenda acţiunilor concrete vizează următoarele aspecte: stabilirea unei politici europene pentru osocietate bazată pe informaţie şi cunoaştere, stabilirea unor centre de învăţământ deschis, încurajarea şisusţinerea organizaţiilor care promovează învăţarea, stabilirea unui sistem de acreditare la nivel europeana aptitudinilor, modernizarea serviciilor publice cu ajutorul IT (information technologies) pentru aameliora accesul cetăţenilor la acestea.

1 Employment, Economic Reform and Social Cohesion - Towards a Europe of Innovation and Knowledge, Lisbon

Summit, March 2000.

Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative, VIII, 2002, pp. 45-50

Cătălin BABA, lector universitar doctor,catedra de Ştiinţe Politice a Facultăţii deŞtiinţe Politice şi Administrative, Universitatea�Babeş-Bolyai�, Cluj-Napoca.Christian Chereji, lector universitar, catedrade Ştiinţe Politice a Facultăţii de ŞtiinţePolitice şi Administrative, Universitatea�Babeş-Bolyai�, Cluj-Napoca.

Page 2: 321-631-1-SM peda.pdf

46

Consiliul european de la Lisabona confirmă faptul că evoluţia înspre educaţia şi formarea peparcursul întregii vieţi trebuie să acompanieze o tranziţie reuşită spre o societate şi o economie fondatăpe cunoaştere.

Consiliul European invită statele membre, instituţiile europene ca �în sfera lor de competenţă sădefinească strategii coerente şi măsuri practice, pentru a face ca educaţia şi formarea pe parcursulîntregii vieţi să fie accesibilă pentru toţi�2. Scopurile unei astfel de strategii sunt:

• Garantarea unui acces universal şi performant la acţiunile de formare continuă în aşa fel încâtindivizii să poată participa susţinut la societatea bazată pe cunoaştere;

• Creşterea investiţiilor pentru dezvoltarea resurselor umane � considerate punctul forte al Europeiîn competiţia globală;

• Structurarea sistemului de învăţare pe parcursul întregii vieţi (standarde, proceduri, mecanisme,instituţii) şi recunoaşterea rezultatelor obţinute în cadrul educaţiei noi formale şi informale.

În vederea stabilirii acestor strategii se vor respecta câteva principii fundamentale:• Educaţia şi formarea vor fi adoptate la cerinţele cetăţeanului, astfel încât el/ea să fie cel/cea care

combină formarea, munca şi viaţa de familie;• Nivelul studiilor şi calificărilor trebuie să crească în acelaşi timp, să fie adaptate la necesităţile

impuse de locul de muncă şi de economie;• Educaţia şi formarea pe parcursul întregii vieţi trebuie să ofere motivaţii şi mijloace care să

permită cetăţenilor Europei să fie mai activi în domeniul social şi politic.

În 20 martie 2000 autorităţile Române au prezentat Comisiei Europene Strategia de DezvoltareEconomică a României pe termen mediu, strategie acceptată de către toate forţele politice din ţaranoastră. Acest document fixează drept obiectiv principal asigurarea cadrului de dezvoltare a uneieconomii de piaţă funcţionale, compatibile cu principiile, normele, mecanismele, instituţiile şi politicileUniunii Europene. Pentru punerea în aplicare a acestor prevederi s-a adoptat un Plan de Acţiune pentruimplementarea Strategiei de Dezvoltare Economică a României pe termen mediu, plan care conţine şiopţiunile strategice ale Ministerului Educaţiei Naţionale (actualul Minister al Educaţiei şi Cercetării)pentru perioada 2000-2004.

Punerea în aplicare a acestor opţiuni strategice va asigura cadrul dezvoltării resurselor umane prinacţiuni ca:

• Reforma învăţământului superior din perspectiva dezvoltării resurselor umane şi adaptareaacestuia la cerinţele dezvoltării economice pe termen mediu şi lung.

• Dezvoltarea educaţiei permanente, ca o componentă esenţială în toate programele de dezvoltareeconomică şi socială.

Textele de lege care reglementează formarea profesională iniţială şi continuă în România sunt, pelângă Legea învăţământului nr.84/1995 republicată în 19993, Ordonanţa nr. 102 din 08/27/1998 privindformarea profesională continuă prin sistemul educaţional4 aprobată cu modificări prin Legea 133 din07/21/20005 şi Ordonanţa nr. 129 din 08/31/2000 privind formarea profesională a adulţilor6 aprobatăcu modificări prin Legea nr. 375 din 06/11/20027.

Legile sus menţionate stabilesc instituţiile care pot desfăşura programe de formare continuă precummecanismele de acreditare. În acest sens conform punctului 16 din Legea nr. 375 din 06/11/2002, articolul18 al O.G.129 se modifică şi va avea următorul cuprins la alin. (2): �Programele postuniversitare de educaţiepermanentă, furnizate de instituţiile de învăţământ superior acreditate, precum şi alte programe de formareprofesională a adulţilor de nivel universitar, organizate în învăţământul superior, se supun numai 2 Idem.3 Legea învăţământului nr.84/1995, republicată în Monitorul Oficial nr. 606 din 12/10/19984 Ordonanţa nr. 102 din 08/27/1998 privind formarea profesională continuă prin sistemul educaţional, publicată în

Monitorul Oficial nr. 321 din 08/28/19985 Legea nr. 133 din 07/21/2000 de aprobare a O.G. 102/1998 privind formarea profesională continuă prin sistemul

educaţional, publicată în Monitorul Oficial nr. 346 din 07/25/20006 Ordonanţa nr. 129 din 08/31/2000, publicată în Monitorul Oficial nr. 430 din 09/02/20007 Legea nr. 375 din 06/11/2002 de aprobare a O.G. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, publicată în

Monitorul Oficial nr. 436 din 06/21/2002

Page 3: 321-631-1-SM peda.pdf

47

mecanismelor specifice de autorizare şi acreditare academică.�. Aceste aspecte sunt reglementate de Legea88/1993 privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor.

II. Studiu de caz � Programul de Formare Continuă-Studii de Securitate şi ApărareProgramul de Formare Continuă � Studii de Securitate şi Apărare face parte din strategia

Universităţii Babeş-Bolyai de deschidere către societatea românească, constituindu-se în furnizor deservicii publice specializate. Făcând parte din gama de programe de formare continuă şi reconversieprofesională, el se adresează unui segment specific al societăţii româneşti, anume angajaţilor structurilorde securitate naţională ale statului roman. În acest sens, Programul reprezintă o modalitate de sprijinire aeforturilor statului român de integrare în structurile de securitate şi apărare euro-atlantice sub formacooperării în plan ştiinţific şi educaţional a Universităţii Babeş-Bolyai cu instituţiile mandatate cuasigurarea securităţii şi apărării statului român. Iniţiativa Universităţii Babeş-Bolyai de a oferi Corpului 4Armată Teritorial �Mareşal Constatin Prezan� acest program constituie o premiera în materie decooperare instituţională Universitate � Armată în România, bazându-se însă pe experienţa unor colaborărianterioare dintre Universitatea Babeş-Bolyai, prin Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative, şiinstituţiile Ministerului Apărării Naţionale. Programul de Formare Continuă � Studii de Securitate şiApărare nu este singura acţiune comună Universitate � Armată; se încearcă, de asemenea, dezvoltareaunor proiecte de cercetare comună, care să implice echipe mixte de cercetatori din mediul academic şi celmilitar. Această strategie se află deocamdată în stadiu incipient, fiind o formulă inedită de cooperare, într-unul din domeniile cele mai delicate � studiile de securitate � şi mai puţin dezvoltate din peisajul ştiinţificromânesc. Unul din obiectivele fundamentale ale Programului de Formare Continuă constă în a aduce încontact experţii în domeniu din spaţiul academic şi cel militar în vederea facilitării comunicării ştiinţificedintre aceştia, stabilirii punctelor comune de interes şi investigării posibilelor căi şi formule de cooperareştiinţifică între aceştia.

Programul de Formare Continuă � Studii de Securitate şi Apărare este oferit tuturor militarilor activi(subofiţeri, maiştri militari, ofiţeri) şi angajaţi civili ai Corpului 4 Armată Teritorial �Mareşal ConstantinPrezan�, indiferent de nivelul educaţional al acestora. Prin aceasta se încearcă antrenarea tuturorangajaţilor Corpului 4 Armată Teritorial, indiferent de grad sau funcţie, în domenii complementareactivităţii profesionale propriu-zise � management instituţional, management de resurse umane, operarecomputerizată, procese de luare a deciziilor etc.

Programul de Formare Continuă � Studii de Securitate şi Apărare are ca obiective de bază:- să ofere un bagaj de cunoştinţe de bază în domeniul limbii engleze � ca limbă oficială principală a

NATO � şi operării PC, obligatorii în perspectiva integrării euro-atlantice a structurilor militareromâne;

- familiarizarea cursanţilor cu evoluţiile de ultimă oră pe plan global şi regional în domeniulsecurităţii şi apărării;

- facilitarea înţelegerii structurilor integrate europene de securitate şi apărare, a modurilor acestorade funcţionare şi operare, a mecanismelor de luare a deciziilor şi a modelelor de gestionare acrizelor şi conflictelor internaţionale;

- construirea abilităţilor de bază în managementul unităţilor militare la nivelul standardelor cerutede necesităţile de interoperabilitate a acestora cu structurile euro-atlantice.

Programul de Formare Continuă � Studii de Securitate şi Apărare este structurat pe două module,cuprinzând şase cursuri, două de bază şi patru de specialitate, desfăşurându-se pe durata a şase luni.

Modul 1 � Cursuri de bază- Curs intensiv de limba engleză � 8 săptămâni, 3 ore/săptămână, cu 2 grupe de studiu, la nivel

începători şi avansaţi;- Curs intensiv de operare PC � 8 săptămâni, 3 ore/săptămână, cu 2 grupe de studiu, la nivel

începători şi avansaţi;

Modul 2 � Cursuri de specialitate- Arhitectura europeană de securitate - 4 săptămâni, 3 ore/săptămână;- Proceduri şi standarde NATO - 4 săptămâni, 3 ore/săptămână;- Management strategic - 4 săptămâni, 3 ore/săptămână;- Managementul resurselor umane - 4 săptămâni, 3 ore/săptămână;

Page 4: 321-631-1-SM peda.pdf

48

Fiecărui curs i se ataşează 2 ore alocate pentru examinare. De asemenea, fiecare titular de curs poatestabili un număr suplimentar de ore săptămânal alocate studiilor de caz şi/sau aplicaţiilor practice.

Conţinutul cursurilor ce fac parte din Programul de Formare Continuă � Studii de Securitate şiApărare este următorul:

Denumire curs: Limba englezăNr. de ore/săptămână: 3 ore, 2 grupe de studiu � începători şi avansaţiNr. total de ore: 24 oreTematica cursului :1. Timpurile limbii engleze � 4 ore;2. If Clauses � 4 ore;3. Corespondenţa timpurilor în limba engleză � 4 ore;4. Dezvoltarea vocabularului � 12 ore;5. Recapitulare şi evaluare � 2 ore.Examinare:Se realizează în baza unui test final de 2 ore, cu compoziţia adecvată fiecărui nivel de studiu �

începători şi avansaţi

Denumire curs: Operare PCNr. de ore/săptămână: 3 ore, 2 grupe de studiuNr. total de ore: 24 oreTematica cursului:1. Windows Explorer � gestiunea fişierelor � 4 ore;2. Microsoft Word � 10 ore;

2.1. Deschiderea, crearea şi salvarea documentelor;2.2. Formatarea caracterelor;2.3. Formatarea paragrafelor;2.4. Marcatori;2.5. Anteturi şi subsoluri de pagină;2.6. Tabele;2.7. Inserare obiecte;

3. Noţiuni de Microsoft Excel � 2 ore;4. Internet � 8 ore:

4.1. Browserul Internet Explorer;4.2. Motoare de căutare;4.3. Salvarea informaţiei;4.4. Poştă electronică.

Examinare:Se realizează prin teste practice pe parcursul cursului, pentru fiecare nivel de studiu în parte, nota

finală fiind reprezentată de media aritmetică a notelor obţinute la fiecare test practic.

Denumire curs: Arhitectura europeană de securitateNr. de ore/săptămână: 3 oreNr. total de ore: 12 oreTematica cursului:1. Alianţa Tratatului Atlanticului de Nord � 4 ore;

1.1. Istoric şi structură instituţională;1.2. Noul Concept Strategic;1.3. Misiunile NATO;1.4. Strategii de extindere;

2. Structurile de securitate şi apărare ale Uniunii Europene � 4 ore;2.1. Politica externă şi de securitate comuna a UE;2.2. ESDI;2.3. Relaţia UE-UEO-NATO/CJTF;

3. Instituţii continentale cu rol în asigurarea securităţii europene � 4 ore;

Page 5: 321-631-1-SM peda.pdf

49

3.1. Consiliul Europei;3.2. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa;3.3. PfP/EAPC;

4. Evaluare finală � 2 ore.Examinare:Se realizează prin examen scris.

Denumire curs: Proceduri şi standarde NATONr. de ore/săptămână: 3 oreNr. total de ore: 12 oreTematica cursului:1. Concepte structurale NATO � 4 ore;2. Procese de luare a deciziilor la nivelul structurilor superioare NATO � 4 ore:3. Termeni instituţionali şi de comanda NATO � 4 ore;4. Evaluare � 2 ore.Examinare:Se realizează prin examen final scris.

Denumire curs: Management strategicNr. de ore/săptămână: 3 oreNr. total de ore: 12 oreTematica cursului:1. Management general � definire, abordări � 1 oră;2. Teorii manageriale clasice � 1 oră;3. Servicii publice şi servicii private; caracteristici ale serviciilor publice � 1 oră;4. Utilitatea managementului în cadrul serviciului public/fundamente ale managementului public �

1 oră;5. Management strategic şi management operaţional în organizaţii publice � 2 ore;6. Management strategic � 4 ore;

6.1. Mobilizarea energiilor organizaţionale;6.2. Conducerea schimbării în instituţii publice;6.3. Politici de comunicare internă;6.4. Gestiunea anticipată a angajărilor şi competenţelor;6.5. Tehnici specifice ale managementului strategic;6.6. Analiza şi planificarea strategică;6.7. Alegerea unei structuri organizaţionale proprii;6.8. Managementul pe obiective;6.9. Auto-diagnosticarea managementului propriu;

7. Noul management public; reforma managerială şi instituţiile statului � 2 ore;8. Evaluare finală � 2 ore.Examinare:Se realizează prin examen scris.

Denumire curs: Managementul resurselor umaneNr. de ore/săptămână: 3 oreNr. total de ore: 12 oreTematica cursului:1. Definiţia termenului de �resursă umană�; termeni şi noţiuni corelate (eficienţă şi eficacitate;

personal şi resursa umană; măsurare şi numărare) � 1 oră;2. Teorii clasice şi moderne despre managementul resurselor umane: o perspectivă istorică � 1 oră;3. Actul conducerii � 1 oră;4. Analiza postului; fişa de post � 1 oră;5. Sistemul de recrutare a personalului � 1 oră;6. Sistemul de selectare şi promovare a personalului � 1 oră;7. Motivarea personalului în armată � 2 ore;8. Evaluarea personalului în cadrul structurilor militare � 2 ore;

Page 6: 321-631-1-SM peda.pdf

50

9. Performanţă şi recompensă � 2 ore;10. Evaluare finală � 2 ore.Examinare:Se realizează prin examen scris.Notă: Fiecare temă va fi însoţită de câte un studiu de caz; rezolvarea acestora se va face prin munca

în grup, accentul punându-se pe colaborare şi capacităţile de lucru în echipă.

Cursurile din cadrul Programului intenţionează nu numai să ofere informaţii specifice cursanţilor, cisă creeze şi abilităţile de operare cu cunoştinţele obţinute astfel. Ca urmare, cursurile sunt interactive,implicând participarea activă şi nemijlocită a cursanţilor, formarea de echipe de studiu, simulări de situaţiicare pot fi întâlnite în activitatea profesională, lucrări practice etc. Mai mult decât atât, se încearcăimplicarea cursanţilor în diverse proiecte de cercetare aflate în derulare în cadrul Facultăţii sauUniversităţii, testându-se, astfel, în mod direct, gradul de asimilare a cunoştinţelor oferite pe parcursulProgramului, precum şi capacităţile de utilizare practică a acestor cunoştinţe de către cursanţi.

Programul de Formare Continuă � Studii de Securitate şi Apărare a fost înregistrat în cadrul Grupuluide Lucru � Dezvoltare Curiculară din cadrul PfP Consortium, cea mai importantă asociaţie internaţionalăa Academiilor şi Institutelor de Studii de Securitate şi Apărare din spaţiul nord-american şi european,cuprinzând 211 organizaţii din toate statele NATO şi PfP. Prin această cooperare, se intenţionează:

- standardizarea, la nivelul cerinţelor NATO, a structurii şi conţinutului cursurilor Programului;- acreditarea, prin mecanismele specifice ale PfP Consortium, a cursurilor Programului, şi obţinerea

recunoaşterii internaţionale a Certificatului de Absolvire emis de Universitatea Babeş-Bolyai.

De asemenea, Programul de Formare Continuă � Studii de Securitate şi Apărare face parte dinreţeaua programelor educaţionale şi ştiinţifice promovate de Central and Eastern European InternationalStudies Association (CEEISA), organizaţie ce cuprinde toate instituţiile cu preocupări în domeniulRelaţiilor Internaţionale din spaţiul central şi est european.