221848240 creativitate si inovare

8/20/2019 221848240 Creativitate Si Inovare

1/14

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

MASTER: ADMINISTRAREA SI NEGOCIEREA AFAERILOR

CREATIVITATE SI INOVARE

CRETU ALEXANDRA

Anul II


2/14

2014

CREATIVITATEA PRODUSELOR NOI INDUSTRIALEREZULTĂ DIN ACTIVITATEA DE INOVARE

Inovarea industrială se defineşte ca fiind transferul unei idei noi sau a unui nou concept până la stadiul final al unui nou produs acceptat de piaţă.

Creativitatea reprezintă capacitatea de a identifica legături noi între elementele aparentfără legătură între ele, ca fiind punctul de plecare a inovării.

Inovarea industrială este influenţată de factori care favorizează activitatea de inovare şi defactori care frânează această activitate.

Tipurile de inovare industrială se clasifică în funcţie de obiectul inovării (de produs, de proces, după gradul de intensitate te!nologică (de ameliorare, de adaptare, de ruptură şi dupăimpactul asupra industriei şi după gradul de influenţare a pieţei (de fond,nişe comerciale,curentă,revoluţionară.

"enerarea de idei noi este favorizată de o serie de te!nici şi metode de stimulare acreativităţii(metode intuitive, analitice, de lucru, asociative sau deductive, metode fundamentalede creaţie.

#n rol important în inovarea industrială îl $oacă cercetarea dezvoltarea.Cercetarea poate fi fundamentală, aplicativă şi de dezvoltare. %ctivitatea de &' este

influenţată de numeroşi factori interni şi e)terni, care o pot favoriza sau frâna.*peraţia de lansare a unui produs nou decurge în trei faze+ identificarea oportunităţilor dea realiza ceva nou, realizarea noului şi transpunerea în practică.

rognoza se defineşte ca fiind evaluarea probabilă a evoluţiei calitative şi cantitative aunui domeniu într-un interval de timp şi stabilirea evoluţiilor şi stărilor posibile ale domeniului,cu scopul de a face faţă sc!imbărilor e)istente şi a celor previzibile, de a aprecia consecinţele deviitor ale deciziilor luate în prezent.

rognoza poate fi te!nologică, economică şi socială.Te!nicile de prognoză pot fi cantitative (te!nici de regresie, metode de prognoză prin

filtra$ adaptiv şi calitative (metoda curbelor logistice, spaţiul transferurilor de te!nologie, metodascenariilor.

1 Cauzele care determină inovarea la nivelul întreprinderii

resiunea concurenţială obligă întreprinderile să caute permanent soluţiile care le permit o

poziţie cât mai bună pe piaţă, politică ce constituie condiţia esenţială de e)istenţă a întreprinderii.


3/14

intre factorii principali , care determină o întreprindere, la un moment dat, să-şi

diversifice producţia şi mai ales să promoveze noul, se pot evidenţia+

a nevoia imperativă de a dezvolta sau măcar păstra poziţia ocupată de

întreprindere pe piaţă/ este factorul cel mai important. ractic toate întreprinderile se preocupă

de păstrarea poziţiei ocupate şi lărgirea segmentului deţinut din piaţă. b cererea pieţii de a-şi diversifica producţia. 0a$oritatea întreprinderilor se

preocupă de diversificarea în domeniul pe care îl stăpânesc şi doar arareori este vorba de o

sc!imbare a profilului. 1n general, întreprinderile par mai tentate să-şi diversifice produsele decât

să-şi diversifice te!nologiile de realizare a produselor. Cel mai adesea se apelează la forţele

interne pentru o diversificare a produselor şi la ac!iziţii e)terne în rest, mai ales atunci când este

vorba de o sc!imbarea a profilului întreprinderii.

c obligativitatea de a se alinia la normative impuse de Guvern, legislaţie,

cerinţe sociale. 2ormele cel mai frecvent modificate în ultimii ani sunt cele referitoare la

protecţia mediului. e planul produselor oferite pe piaţă, normele de protecţie a mediului nu

afectează toate ramurile industrial. Cele mai afectate sunt cele ale industriei c!imice şi

farmaceutice şi a automobilului. 1n cazul altor ramuri, cele care sunt puternic afectate de normele

stricte de protecţie a mediului sunt mai ales te!nologiile (şi nu produsele. 0ai apar restricţii

determinate de standardizare sau, mai frecvent, de noile măsuri de protecţie a consumatorului,

care merg mult mai departe decât la stabilirea mai strictă a unor termene de garanţie.

d nevoia de a face faţă unei scăderi a ofertei sau scumpiri a materiilor prime.3ste vorba de scumpirea energiei, care a obligat întreprinderea să îşi sc!imbe, atât te!nologiile,

cât să îşi reproiecteze produsele.

e recesiunea pe care o cunosc economiile ţărilor dezvoltate pe parcursul

ultimilor ani a determinat întreprinderile să fie reticente în a se lansa în investiţii mari pe termen

lung (aşa cum presupun sc!imbările de te!nologie. 3le au preferat, cel mai adesea, inovaţiile

care s-au materializat repede în produse îmbunătăţite şi în modificări 4din mers5 ale proceselor

te!nologice e)istente.

2. Creativitate şi inovare

2.1 De!n!"e# $"e#%!&!%'(!! )! # !n*&'"!!

6


4/14

Creativitatea reprezintă capacitatea de a identifica legături noi între elemente (obiecte,

evenimente, legi) aparent fără legătură între ele. Creativitatea implică întotdeauna aducerea unui

element de noutate şi ea este punctul de plecare a inovării.

novarea industrială se defineşte ca fiind transferul unei idei noi sau a unui concept

nou p!nă la stadiul final al unui produs, proces sau activitate de service acceptate pe piaţă.Cel mai adesea inovarea industrială porneşte de la cercetarea aplicativă (iar uneori c!iar

de la cea fundamentală continuă cu proiectarea şi cu transpunerea industrială (care este faza cea

mai costisitoare înc!eindu-se cu producţia şi desfacerea către beneficiari. incolo de cercetare şi

proiectare, ducerea la bun sfârşit a proiectului presupune, practic, colaborarea tuturor serviciilor

întreprinderii.

e cele mai multe ori se vorbeşte de 4creativitate şi inovare5, pe de o parte pentru că ele

se condiţionează una pe alta, găsirea răspunsurilor la toate problemele ce apar într-un proces de

inovare solicitând creativitate, iar pe de altă parte, pentru că cele două activităţi au cel mai adesea

nevoie de aceleaşi condiţii pentru a se dezvolta în cadrul unei întreprinderi.

entru ca procesul de creativitate să se desfăşoare în condiţii bune este necesar să e)iste7+

- o circulaţie bună a informaţiei (găsirea elementelor disparate care trebuie puse în

comun. 1ntreprinderea poate facilita circulaţia prin crearea unui sistem

instituţionalizat, şedinţe, sesiuni interne de comunicări, sc!imburi de personal

între serviciile implicate etc./

- cunoaşterea bună a pieţii şi a cerinţelor ei /- un contact str!ns cu comunitatea ştiinţifică (sursa noilor cunoştinţe din domeniul

fundamental/

- acceptarea ideilor "ciudate# la care cei ce le-au emis ţin foarte mult/

- crearea unor ec$ipe mici, fiecare conţinând câteva persoane cu mintea foarte

desc!isă (inventivi/

- o bună motivaţie a celor ce se preocupă de creativitate ceea ce presupune

întotdeauna şi un spri$in larg din partea conducerii întreprinderii/

- asigurarea unei "formări# a oamenilor în sensul creativităţii.

novarea industrială este condiţionată şi ea de o serie de factori specifici, cum ar fi+

- o strategie clară a întreprinderii/

7 . ăianu, 8ianca anca, . âslaru, "eomina 9urlea, :. ;oinea, 5&omânia o evaluare a indeplinirii %gendei:isabona5, &aport al "3%, din cadrul , %". 766.

>


5/14

- obiective clar formulate/

- o finanţare corectă dublată de un management bun al întregii activităţi de inovare/

- e)istenţa unei ec!ipe competente care să poată rezolva problemele care apar pe tot

traseul parcurs de noul proiect/

- e)istenţa unei proceduri clare şi corecte de evaluare a rezultatelor şi a munciioamenilor anga$aţi/

- e)istenţa unui climat concurenţial, atât în interiorul întreprinderii cât şi din

e)teriorul său.

2.2 F#$%*"!! $#"e !nluen(e#+' !n*"e# !n,u-%"!#l'

%ctivitatea de inovare este influenţată, direct sau indirect, de peste o sută de factori care

pot fi grupaţi în două categorii+

- factorii care încura$ează activitatea de inovare din întreprindere/

- factorii care frânează activitatea de inovare din întreprindere.

a% &actorii care încura'ează activitatea de inovare

%ceştia pot fi evidenţiaţi prin+

- activitatea de introducere a noului este susţinută şi încurajată de conducerea

întreprinderii. * conducere care nu încura$ează introducerea noului poate foarte

uşor să distrugă o întreprindere, altfel bine situată/- existenţa în interiorul întreprinderii a unor oameni cu un ridicat potenţial

ştiinţific şi tehnic, atât în cadrul serviciului &', cât şi în celelalte servicii şi nu în

ultimul rând, c!iar în secţiile direct productive/

- o legătură strnsă cu clienţii, care pot să sugereze numeroase înnoiri folositoare,

atât lor cât şi firmei producătoare/

- o fixare şi delimitare clară a obiectivelor întreprinderii, care să permită

canalizarea eficientă a eforturilor de înnoire/

- existenţa unor studii de prognoză, atât în domeniul te!nologic, cât şi în cel al

mar?etingului, care să permită întreprinderii să aleagă în mod realist direcţiile de

înnoire/

- o politică de concentrare a resurselor întreprinderii pe un număr restrns de

proiecte de inovare, cărora să li se poată asigura evoluţia rapidă spre forma finală,

produs nou sau te!nologie nouă. 3ste vorba, în general, de politica firmelor mici şi

@


6/14

mi$locii, care nu îşi pot permite o abordare foarte largă a temelor &', din lipsă

de fonduri şi de personal/

- alcătuirea unor echipe interdisciplinare însărcinate cu introducerea elementelor

de inovare. Conducerea acestor ec!ipe trebuie încredinţată unor oameni care, pe

lângă o calificare înaltă, este imperativ necesar să fie desc!işi spre nou, în primulrând să fie ei înşişi capabili de a genera idei noi.

b% &actorii care fr!nează activitatea de inovare a întreprinderii

intre aceştia pot fi evidenţiaţi+

- o concentrare excesivă a eforturilor asupra îmbunătăţirii produselor şi!sau

tehnologiilor, care există deja în întreprindere. esigur că o uşoară perfecţionare

a ceva e)istent şi bine cunoscut este soluţia cea mai simplă şi cu cele mai multe

şanse de succes, dar politica 4paşilor mici5 riscă să se materializeze printr-o

4pierdere a plutonului5/

- recesiunea economică. &ecesiunea, pe de o parte, limitează drastic fondurile pe

care întreprinderea le poate aloca înnoirilor. e de altă parte, şi piaţa este mai puţin

activă, cererea generală scade, riscurile pe care întreprinderea şi le asumă şi care

sunt inerente oricărei înnoiri cresc considerabil/

- teama conducerii întreprinderii de a se implica în acţiuni care comportă un

anumit grad de risc. * asemenea situaţie a fost (şi în bună măsură mai este tipică

pentru &omânia şi probabil pentru orice economie etatizată şi neconcurenţială/- îndepărtarea întreprinderii, în urma procesului de înnoire, de vechiul său

domeniu"

- lipsa de entuziasm a firmelor mari de a se antrena în proiecte care, la prima

vedere, nu par a fi foarte importante pentru firmă. 1n general firmele mari sunt

mai puţin mobile faţă de cele mici şi trebuie argumente foarte solide pentru a le

determina să se abată de la planurile lor pe termen mediu şi lung. eşi ele şi-ar

putea permite mai uşor să îşi asume riscul unui asemenea proiect, de regulă, nu o

fac. &ezultatul este că o altă firmă, mică, reuşeşte 4străpungerea5 (sau piere/

- incertitudini privind evoluţia materiilor prime sau a cererii noului produs

(exemplu# domeniul energetic A preţul la petrol şi gaze/ aspecte privind energia

nucleară/

B


7/14

- dificultăţi de comunicare şi de informare, determinate, pe de o parte, de

specializarea e)cesivă a fiecărui domeniu ştiinţific, iar pe de altă parte şi de

intercone)iunile tot mai puternice dintre ele.

in analiza unor studii de caz a rezultat că factorii care contribuie cel mai mult la

succesul unui proiect cu caracter inovator sunt(- existenţa în cadrul întreprinderii a unui personal calificat pentru a rezolva toate

problemele ce apar , de la stadiul de cercetare până la transpunerea industrială a

proiectului/

- implicarea serviciului de cercetare în toate fazele noului proiect, de la decizia de

adoptare a acestuia până la realizarea producţiei de serie/

- o comunicare eficientă şi o cooperare reală între toate serviciile implicate/

- susţinerea permanentă din partea conducerii întreprinderii/

- existenţa unor studii corecte de prognoză a evoluţiei pieţelor şi a cererii de aici"

- capacitatea de a accepta idei venite din afara serviciilor direct implicate în

luarea deciziilor de înnoire şi în transpunerea în practică a acestor decizii.

e de altă parte, principalii factori care pot fr!na introducerea noului ar fi+

- dificultăţi care apar la trecerea de la faza laborator la faza industrială a proiectului/

- inerţia pieţii de a accepta noul/

- lipsa unui sistem eficient de circulaţie a informaţiei, atât între serviciile implicate

în lansarea noului, cât şi între acestea şi e)terior.%vând în vedere aceste categorii de factori, se pot identifica trei strategii posibile între

care firma poate opta+

- reducerea costurilor în raport cu concurenţa/

- realizarea unor produse diferite de cele ale concurenţei/

- concentrarea pe un anumit segment de piaţă.

Indiferent de opţiunea aleasă, e)istă o sumă de riscuri care apar întotdeauna şi care trebuie

avute în vedere. Cele mai importante dintre ele ar fi+

- incapacitatea de a pune în practică strategia aleasă sau incapacitatea de a susţine

modificările pe care ea le impune pe tot parcursul 4perioadei de tranziţie5/

- diminuarea avanta$ului concurenţial pe care ni-l oferă strategia de bază utilizată

până acum şi pe care urmează să o sc!imbăm.

&o ca, "!e.ș (editor. 5


8/14

9inând cont de modul cum întreprinderile sunt dispuse să răspundă la elementele

prezentate, întreprinderile se pot împărţi în patru categorii+

- întreprindere înc!isă/

- întreprindere stabilă/

- întreprindere desc!isă/- întreprindere inovantă.

rincipalele caracteristici ale acestor categorii de întreprinderi se prezintă în tabelul .7.

T#elul 2.1

C#"#$%e"!-%!$!le ,!e"!%el*" $#%e/*"!! ,e n%"e"!n,e"!

T!ul n%"e"!n,e"!!

C"!%e"!!

n$3!-' S%#!l' De-$3!-' In*n%'

C**"%#"e opusă la nourăspunde la onouă cerinţă

activă în raportcu noul

este permanent4în faţă5

E!$!en('mică, inovare

slabămoderată,

inovare redusăînaltă, inovare

moderatăslabă, inovare

susţinută

M*, ,e $*n,u$e"e opus la nouneentuziast faţă

de nouacceptă noul

susţine permanentnoul

S%"u$%u"' birocratică parţial birocratică parţial birocratică de tip colegial

2.5. T!u"! ,e !n*"e !n,u-%"!#l'

Inovarea industrială poate fi privită din mai multe puncte de vedere+- după obiectul ei/- după gradul de intensitate te!nologică/- după impactul asupra industriei şi după gradul de influenţare a pieţei.

#6 ,u' *!e$%ul e!

- inovare de produs/

- inovare de proces.

Inovarea de "*,u-:

- sc!imbarea de concepţie, care se bazează pe o idee nouă, ce se spri$ină sau nu pe o

te!nologie nouă.

$n domeniul aviaţiei, helicopterul reprezintă un produs nou în raport cu avionul, bazat pe

o idee nouă. % fabrică de avioane poate oricnd produce helicoptere, tehnologia este (în

principiu) aceeaşi. &e de altă parte, un avion cu reacţie diferă de un avion clasic prin motoare

care au la bază o tehnologie nouă.

D


9/14

- realizarea produsului utilizând alte materiale sau componente/

'tilizarea de materiale noi poate avea efecte diferite, cele mai importante

fiind#

ieftinirea produsului (de exemplu prin înlocuirea metalului cu plastic)"

creşterea performanţelor produsului (la săritura cu prăjina sa cştigatcirca metru atunci cnd prăjina de lemn a fost înlocuită cu una din fibre

de carbon)"

obţinerea unor funcţii noi ale produsului (înlocuirea materialelor din care

este construit coc*pitul maşinilor de formula la făcut nedeformabil la

şoc, iar înlocuirea materialelor din care este confecţionat combinezonul

pilotului la făcut pe acesta invulnerabil şi la foc).

- un nou design, care adesea înseamnă de fapt mai mult decât o simplă sc!imbare de formă

sau de aspect, el poate implica aspecte ergonomice sau modificări de fabricaţie/

+esignul automobilelor se face, de exemplu, lund în consideraţie mai

multe criterii, adesea contradictorii#

aerodinamicitatea (care ar conduce la o mai bună ţinută de drum şi un

consum mai mic de benzină)"

suprafaţa vitrată (care oferă un plus de confort pasagerilor)"

rezistenţa la şocuri"

aspectul specific firmei.

- noi servicii care însoţesc produsul sau găsirea de noi utilizări produsului, ca atare sau cu

modificări minime/ dacă aşa ceva reuşeşte, acesta poate fi începutul unei noi serii în care

ulterior se regăsesc celelalte tipuri de inovare citate mai sus.

'nul din principalii factori care au determinat impunerea microcalculatorului -&/

ca standard în informatică la reprezentat cantitatea şi calitatea softului oferit o dată cu

calculatorul. 0ceeaşi situaţie se mai întlnise o dată, softul fiind cel ce a impus şi a menţinut

cţiva ani buni pe piaţă calculatorul 12/3041&5/64'.Inovarea de "*$e- vizează aspecte interne ale întreprinderii, căreia îi îmbunătăţesc astfel

performanţele. 3ste vorba de modificări ale proceselor de fabricaţie, determinate de o nouă

investiţie, de perfecţionarea materialelor e)istente, de valorificarea e)perienţei dobândite pe

parcurs. Inovarea de proces, care uneori nu este percepută în mod e)plicit de beneficiar, aduce


10/14

întotdeauna întreprinderii mari foloase în lupta concurenţială deoarece îi permite, fie obţinerea

unor costuri mai mici, fie obţinerea, la aceleaşi costuri, a unor produse mai performante.

'n exemplu tipic din prima categorie este reprezentat de tehnologia 3+ de obţinere a

oţelului. %ţelul 3+ nu era cu nimic diferit de cel obţinut prin metoda 155210462 dar era

cu 7 8 ! tonă mai ieftin.6ot inovarea de proces este cea care a permis evoluţia calculatorului &/ de vechiul 9:9;

la noul născut 66< (care de fapt au structuri întru totul similare, diferind prin microprocesor, din

ce în ce mai puternic, pe măsură ce tehnologia de realizare a circuitelor imprimate a evoluat (de

altfel cifra sau sigla din nume este tocmai cea a microprocesorului), dar şi prin mărimea

memoriei ram şi a =++ului, creşte determinate tot de tehnologie.

acă !n*"e# ,e "*,u- atrage întotdeauna după sine o modificare a procesului de

fabricaţie (ne trebuie alt utila$ pentru a realiza carcasa de tablă sau de plastic a unui aspirator de praf,

un alt flu) te!nologic pentru un avion sau un !elicopter, !n*"e# ,e "*$e- poate viza unul şi

acelaşi produs. Cel mai adesea însă ea creează premisele unor îmbunătăţiri, c!iar dacă acestea apar

uneori ceva mai târziu6.

%nalizând comparativ cele două moduri de inovare constatăm că ma$oritatea realizărilor

vizează produsul, deşi activitatea de &' (cercetare-dezvoltare este orientată mai degrabă spre

proces.

6 ,u' /"#,ul ,e !n%en-!%#%e %e3n*l*/!$'

- inovare de ameliorare/

- inovare de adaptare/

- inovare de ruptură.

Cele mai simple sunt !n*(!!le ,e #el!*"#"e, care fac ca un produs e)istent să devină din

ce în ce mai bun, prin modificări ale unor soluţii constructive, înlocuirea unor materii prime,

apelarea la te!nologii mai performante. %semenea inovaţii apar în mod continuu, în zilele noastre

rareori se întâmplă ca un produs cumpărat azi să fie identic cu unul cumpărat cu >..@ ani în urmă.

'n exemplu este din nou cel al &/urilor, care se îmbunătăţesc aproape din ; în ; luni.

'n altul ar putea fi cel al automobilelor. +acă facem abstracţie de echipamentul electronic al

ultimelor modele, practic automobilul este principial neschimbat de prin >?:, dar a suferit

foarte multe @miciA îmbunătăţiri.

6 inu, 0., - 5


11/14

In*(!!le ,e #,#%#"e sunt cele care, menţinând principiile de bază ale produsului,

realizează un salt calitativ important, prin modificarea ma$oră adusă unuia sau mai multor

subsisteme ale sale.

0vionul cu reacţie poate fi considerat ca o inovaţie de adaptare faţă de cel cu elice,

deoarece el permite o viteză de croazieră practic dublată. 3a fel, trenul 6BC (6rain en BrandCitesse) care circulă pe liniile ferate franceze din >97 şi care are o viteză medie de parcurs ce

depăşeşte D7: de Em!oră.

In*(!!le ,e "u%u"' sunt cele care sc!imbă total sistemul, pornind de la alte principii,

ceea ce le permite obţinerea unor performanţe net superioare.

$nlocuirea cablurilor de cupru din circuitele telefonice cu cabluri din fibră optică este o

inovaţie de adaptare. 0şa este şi introducerea telefoniei mobile. n schimb, o telefonie care să

permită o transmisie concomitentă audio şi video va fi o inovaţie de ruptură.

3a fel, înlocuirea transportului pe cale ferată cu cel cu autocamioane de mare capacitate

este tot o inovaţie de ruptură.

&ig. 2.1 4ezolvarea unei tehnologii plafonate prin perfecţionare sau înlocuire

1n figura .7, sunt reprezentate cele trei tipuri de inovare. erformanţele unei te!nologii se

îmbunătăţesc continuu, dar e)istă întotdeauna un prag care nu poate fi depăşit. #neori, apare o

inovaţie de adaptare care elimină unul din factorii plafonaţi şi permite o relansare a te!nologiei,

profitând de toată infrastructura e)istentă (calea ferată pentru trenul T";, aeroporturile pentru

avioanele cu reacţie etc.. Cel mai adesea însă, plafonarea se rezolvă prin apelarea la o te!nologie

cu totul nouă (: în cazul oţelului, camionul de mare tona$ la transportul mărfurilor etc.

77


12/14

$6 ,u' !#$%ul #-u"# !n,u-%"!e! )! ,u' /"#,ul ,e !nluen(#"e # !e(e!

- inovarea ,e *n, (sinteză a unor noi te!nologii sau a unor noi nevoi/

+e exemplu, tehnologia de înregistrare analogică a sunetului a fost o inovare de fond,

aşa ceva nu fusese nicicum posibil înainte. iniţial înregistrarea sa făcut mecanic pe discuri, apoi

sa trecut la înregistrarea magnetică pe bandă.

- descoperirea unei n!)e $*e"$!#le (recombinarea de elemente cunoscute pentru a crea

ceva nou, solicitat de piaţă/

6recerea de la magnetofon la casetofon a fost o inovaţie de nişe comercială, deoarece

caseta, mult mai comod de mnuit, a făcut sistemul mult mai accesibil neprofesioniştilor, lărgind

mult sfera utilizatorilor. 0 doua inovaţie de nişe comercială în domeniu a fost inventarea

Fal*manului, casetofonul portabil. $n ambele cazuri inovarea a fost minoră sub aspect

tehnologic, ea a avut în schimb un efect comercial imens.- inovaţia $u"en%' (îmbunătăţirea unui produs e)istent/

4ămnnd în cadrul aceluiaşi exemplu, realizarea de benzi hifi (high fidelitG) a fost o

inovaţie curentă. 3a fel descoperirea de noi suporturi magnetice pentru banda de casetofon,

sistemul autoreverse etc.

- inovaţia "e&*lu(!*n#"' (sc!imbarea modului de realizare, cu păstrarea funcţiei şi

clientelei/

0pariţia /+ului este, în raport cu banda magnetică, o inovaţie revoluţionară. 5a

păstrează funcţia (conservarea şi redarea sunetului) şi clientela, dar acelaşi suport este mai

mare). +e fapt şi apariţia benzii de casetofon a fost tot o inovaţi revoluţionară în raport cu placa

de patefon, transformată apoi în disc microsillon (placă de vinil) printro inovaţie curentă.

1n figura ., se prezintă succesiunea modurilor de inovare după impactul asupra

industriei şi după gradul de influenţare a pieţei.

7


13/14

Figura nr. ..

#nul din factorii care are o influenţă ma$oră asupra procesului inovării este omul .>

Creativitatea este un atribut al omului, care trebuie să ştie să se abată de la 4căile

bătătorite5. #n individ creativ trebuie să fie capabil să identifice problemele ce aşteaptă a fi

rezolvate, să vină cu idei care să a$ute la rezolvarea lor şi apoi să le rezolve efectiv.

entru a transforma oamenii obişnuiţi în oameni inovatori s-au elaborat o serie de te!nicişi metode de stimulare a creativităţii, care favorizează generarea de idei noi sau care uşurează

găsirea celor mai bune soluţii cu caracter de noutate.

> &. "!eorg!iu, . îslaru, "eomina 9urlea, 5Competitivitatea pe bază de inovare a economiei româneşti5. 1nconte)tul


14/14

7I7LIOGRAFIE

D. D'!#nu8 7!#n$# P#n$#8 D. P9-l#"u8 Ge*!n# u"le#8 L. V*!ne#8 5 4omnia o

evaluare a indeplinirii 0gendei 3isabonaA, &aport al "3%, din cadrul .

D!nu8 M., - 51ocietatea cunoasterii. % perspectivă postreferentială asupra resurselorA,

3ditura 3conomică, 8ucure ti, ==B.ș

R. G3e*"/3!u8 D. P-l#"u8 Ge*!n# u"le#8 5/ompetitivitatea pe bază de inovare a

economiei romneştiA. 1n conte)tul

221848240 creativitate si inovare

Documents