21-2-revista-bistritei-xxi-2-2007-11

8/16/2019 21-2-revista-bistritei-XXI-2-2007-11

http://slidepdf.com/reader/full/21-2-revista-bistritei-xxi-2-2007-11 1/10

Personalul diplomatic al României

în

F r a n ţ a

1882-1914)

na

aria

VELE

R e p r e z e n t a n ţ i i

diplomatici constituie

u

segment valoros al elitei intelectuale al unei

ţ ă r i

care, prin

activitatea

i n t e n s ă p a ş n i c ă

pe care o

s u s ţ i n , p a r t i c i p ă

în mod concret

la

î n t r e ţ i n e r e a ,

intensificarea

dezvoltarea

e l a ţ i i l o r

între popoare. Trebuie

m e n ţ i o n ă m

î perioada

a v u t ă

în vedere (1882-1914), România

nu a

î n t r e ţ i n u t r e l a ţ i i

diplomatice la nivel de

a m b a s a d ă

cu nici o

ţ a r ă .

Misiunile diplomatice de rang înalt

instituite de România

d u p ă

cucerirea

i n d e p e n d e n ţ e i p o a r t ă

numele de

L e g a ţ i e .

Acestea

d e ţ i n e a u

un personal

mai

p u ţ i n

numeros decât ambasadele erau conduse de un ministru

p l e n i p o t e n ţ i a r

acreditat pe

l â n g ă ş e f u l

statului. Pentru a activa în

c o n d i ţ i i

normale, acesta avea la d i s p o z i ţ i e

î

cadrul

i n s t i t u ţ i e i

birouri dispuse pe

domenii, respectiv D i r e c ţ i a e c o n o m i c ă ,

p o l i t i c ă ,

a arhivelor, de contencios, de protocol o cancelarie.

Când survenea un caz de deces a titularului sau o schimbare, i n s t i t u ţ i a putea fi g i r a t ă ad-interim de un

î n s ă r c i n a t cu afaceri, care reprezenta u

ş e f

de misiune d i p l o m a t i c ă de rang inferior ministrului l e n i p o t e n ţ i a r

era acreditat pe

â n g ă

ministrul de externe prin intermediul unei scrisori de cabinet. a c ă u exista disponibil

un astfel de reprezentant,

u

membru al corpului diplomatic al

i n s t i t u ţ i e i

este desemnat cu acordul statului

acreditar, reprezinta

L e g a ţ i a p â n ă

la numirea unui nou ministru


Acest personal diplomatic

cuprinde consilierii

L e g a ţ i e i ,

secretarii

d i s p u ş i î 3

clase (clasa

s u p e r i o a r ă î

cadrul acestora fiind secretarii

din clasa 1 ,

a t a ş a ţ i i

care puteau de asemenea reprezenta interese speciale fiind ei

n u m i ţ i

pe domenii de

activitate, cum ar fi: comerciali, militari, culturali.

A t a ş a ţ i i comerciali nu erau i n c l u ş i corpului diplomatic acreditat nu pot deci

fie a s i m i l a ţ i

cu secretarii

de l e g a ţ i u n e , nici figureze în lista corpului diplomatic local, nici poarte u n i f o r m ă Rolul acestora era

limitat la misiunea

e x c l u s i v ă de

a se informa temeinic asupra

c o m e r ţ u l u i

ţ ă r i i în care

r e z i d e a z ă

a transmite

prin intermediul unor rapoarte documentate, orice eveniment important care survenea în acest domeniu.

De asemenea, se impunea apropierea acestora de cercurile industriale comerciale în vederea d e z v o l t ă r i i

r e l a ţ i i l o r

cu statul al

c ă r o r f u n c ţ i o n a r i

erau.

L e g a ţ i a

avea datoria de a le facilita misiunea.

A t a ş a ţ i i

comerciali

puteau dobândi informatii utile de la diferitele consulate cu care aveau posibilitatea

s ă î n t r e ţ i n ă r e l a ţ i i î n s ă

le era

p r o h i b i t ă

propunerea

n f ă p t u i r i i

unor afaceri diverselor case comerciale sau industriale.

Le

era

i n t e r z i s ă

orice

i n t e r v e n ţ i e d i r e c t ă ,

deoarece rolul lor era de a urma cu strictete instructiunile primite

3

• A t a ş a ţ i l o r

culturali

li

se

solicita misiunea de a promova interesele culturale ale

ţ ă r i i

pe care o reprezentau,

f ă c â n d

cunoscute

într-o

m a n i e r ă

cât mai

c o n s e c v e n t ă t r a d i ţ i i l e

obiceiurile valorile acelei ţ ă r i .

F u n c ţ i a

de

a t a ş a t

militar era

a c o r d a t ă întotdeauna unor cadre militare, care aveau ca obiective concrete colaborarea m i l i t a r ă în probleme de

interes reciproc, reprezentarea statului acreditant la unele ceremonii oficiale cum ar fi serbarea zilei

n a ţ i o n a l e

informarea cu privire la domeniul militar din statul acreditar

•

În cadrul e g a ţ i e i României la Paris, au existat a t a ş a ţ i supranumerari , respectiv

e c r u ţ i

tineri în formare,

c ă r o r a

li se impunea efectuarea unui stagiu

î

timpul

c ă r u i a

se deprindeau cu

r e s p o n s a b i l i t ă ţ i l e

cancelariei

l se e v i d e n ţ i a u

aptitudinile. Oficial,

a c e ş t i a u

erau recunoscuti ca

a p a r ţ i n â n d

corpului diplomatic

5

•

Alte

i n s t i t u ţ i i

care

s u p r a v e g h e a z ă

interesele unui stat în alt stat sunt consulatele. Dintre consulate, cele

generale

o c u p ă p o z i ţ i a

cea mai

î n a l t ă

î

cadrul ierarhiei sunt conduse de

c ă t r e u

consul general. România

1

Marin Alexie,

Nac

Androne,

Dictionar diplomatic B u c u r e ş t i ,

1979,

p.509.

Arhivele Ministerului Afacerilor Externe în continuare

A.M.A.E.), Fond

Paris, Problema Personal, vol.620 1897-1909),

B u c u r e ş t i , 30

noiembrie

1909.

•

Ibidem.

4

Marin Alexie, Nac Androne, op.cit. p.118.

5

A.M.A.E.,

Fond

Paris, Problema Personal, vol.619

1893-1894), B u c u r e ş t i ,

16/28 martie 1896.

Revista B i s t r i ţ e i , XX.l/2 2007 pP 117-125

7

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro



d e ţ i n e a

la Paris un astfel de consulat. Consulul este un

u n c ţ i o n a r

numit de guvernul ţ ă r i i sale printr-o

p a t e n t ă

c o n s u l a r ă

care are valoarea unei scrisori de acreditare în care sunt precizate numele acestuia, clasa lui

c i r c u m s c r i p ţ i a c o n s u l a r ă

în care este trimis. Statutul

s ă u

este recunoscut printr-un exequatur consular care

îi permite

s ă - ş i

î n c e a p ă activitatea în noul stat de r e ş e d i n ţ ă .

A c e ş t i

consuli nu sunt

r e p r e z e n t a n ţ i

politici ai

statului lor

6

, î n s ă î n t r e ţ i n p r o m o v e a z ă r e l a ţ i i l e

de ordin comercial, economic, maritim etc. În rapoartele

consulare elaborate,

c o n s e m n e z ă

realitatea

p o l i t i c ă .

Un rang inferior consulului este cel al viceconsulului,

care îl

s e c o n d e a z ă

pe acesta care este investit cu

a c e e a ş i

misiune.

De

asemenea viceconsulul poate

i

titularul

unui

consulat

d e ţ i n e

atât patenta c o n s u l a r ă cât exequaturuF.

1882

8

: MIH IL

PHEREKYDE

9

trimis extraordinar ministru p l e n i p o t e n ţ i a r

(16

decembrie 1881)

AL

Odobescu - prim secretar;

A. B r ă i l o i u

- al 2-lea secretar; Edgar Mavrocordat -

a t a ş a t ;

Constantin

Nanu a t a ş a t ;

Stamati

Stamatiadis a t a ş a t .

1883

10

:

Sediul

L e g a ţ i e i Cancelariei

Bulevardul Malesherbes, no. 97.

AL

Odobescu - prim secretar; George Bengescu -

al

2-lea secretar, transferat de la Londra substituin

du-1

pe

B r ă i l o i u

care este disponibilizat; Edgar MaVI·ocordat-

a t a ş a t ;

Constantin

Nanu

a t a ş a t ;

Stamati

Stamatiadis a t a ş a t ;

Balz-

a t a ş a t

( în dosarul românesc acesta este Alexandru

B a l ş l i c e n ţ i a t

în drept)

11

•

1884

2

:

Personalul

l e g a ţ i e i

este identic cu cel al anului 1883, cu

e x c e p ţ i a

lui Balz

(AL B a l ş ) ,

care nu mai apare

ca fiind

a t a ş a t ,

conform surselor franceze.

I n f o r m a ţ i i

suplimentare furnizate de sursele

r o m â n e ş t i

ne permit

f i r m ă m

s i t u a ţ i a

nu

se

p r e z i n t ă

întocmai, ci cei doi

a t a ş a ţ i

români care apar ca o c u p â n d u - ş i

f u n c ţ i a

la Paris, sunt

t r a n s f e r a ţ i

la Atena

(C-tin Nanu în calitate de secretar clasa Il) la Londra

E.

Mavrocordat, tot în calitate de secretar clasa

Il), ambii fiind

a v a n s a ţ i

1885

14

: V SILE ALECSANDRI

trimis extraordinar ministru

p l e n i p o t e n ţ i a r (18

mai 1885),

p o s e d ă m o ş i

de

la

M i r c e ş t i

via de la Socola.

George Bengescu,

l i c e n ţ i a t

în litere, doctor în

ş t i i n ţ e

politice administrative, posesor al

m o ş i e i

Dedulescu

B r ă i l a ) ,

era desemnat ca fiind prim secretar, iar Constantin Nanu

în

calitate de secretar clasa

a II-a este permutat din nou de la Atena la Paris

15

•

1886

16

:

A c e i a ş i

membri ai

l e g a ţ i e i ,

doar sediul acesteia este schimbat, iar noua

a d r e s ă

devine Paris, Rue

Penthievre, no.5. Aceste i n f o r m a ţ i i cuprinse în sursele franceze, sunt î n s ă completate de cele

r o m â n e ş t i

care

îl

surprind pe Bengescu în calitate de

î n s ă r c i n a t

de afaceri, iar

f u n c ţ i a

de

a t a ş a t

militar este

o c u p a t ă

de

c ă p i t a n u l

George

V ă s e s c u

din Marele Stat Major

17

•

1887

18

:

Pe

l â n g ă

trimisul extraordinar

V.

Alecsandri prim secretarul

G.

Bengescu, mai apar ca

a t a ş a t C r e ţ i a n u

iar ca

a t a ş a t

militar

c ă p i t a n u l V ă s e s c u .

1888

19

: L e g a ţ i a

p r e z i n t ă

a c e l a ş i

personal ca

în

anul1887.

1889

20

:

Sunt

p r e z e n ţ i

a c e e a ş i


ai României în F r a n ţ a conform anuarului diplomatic francez, î n s ă

sursele

r o m â n e ş t i p r e z i n t ă

unele

m o d i f i c ă r i

de personal,

a v a n s ă r i p e r m u t ă r i

numiri

.

Gh.

C r e ţ i a n u

Marin Alexie, Nae Androne, op.cit. p.2713.

Ibidem p.938.

Anuarul Diplomatic Consular al Republicii Franceze pentru 11382, Paris, 18132, p.317.

Om

politic n ă s c u t pe 14 noiembrie 1842 la B u c u r e ş t i ; licenlial în litere la Sorbonna (18132); doctor în drept la Paris

(1813fi); avocat; membru al Coaliliei de la M a z a r - P a ş a ; ministru

în

diverse cabinele; ministru plenipolen1iar la Paris

(16 decembrie

1881-1884);

Ministru al Afacerilor

S t r ă i n e

113 decembrie

1885-12

martie

18 38;

apoi din nou ministru,

senator; moare în

1928.

10

Anuarul Diplomatic Consular

al

Republicii Franceze pentru

1883,

Paris, 1883, p.372.

11

A . M . A . E . - B u c u r e ş l i Fond Paris, Problema-Personal, vol.619

(1893-1894),

B u c u r e ş t i

14/26 decembrie 1882.

n


al


1884,

Paris, 1884,

p.

365.

1

J A . M . A . E - B u c u r e ş l i Fond Paris, Problema-Personal, vol.619 (1893-1894),

B u c u r e ş t i

20iunie/2 iulie

1884.

14

Anuarul Diplomatic Consular al Republicii Franceze pentru 1885, Paris,

1885, p.368.

1

' A.M.A.E.-Bucure§li, Fond Paris. Problema-Personal, vol.619 (1893-1894), Paris,

23

decembrie

18813.

1

Anuarul Diplomatic Consular al Republicii Franceze pentru 1886, Paris, 1886,

p.382.

17

A . M . A . E - B u c u r e ş l i Fond Paris, Problema-Personal, vol.619 (1893-1894),

B u c u r e ş t i

9/21 octombrie 1886.

1

Anuarul Diplomatic Consular al Republicii Franceze pentru

1887, Paris, 1887,

p.391.

1

Ibidem Paris, 1888, p.393.

0

Ibidem Paris, 1889, p.40G.

8




aflat în f u n c ţ i a

de

a t a ş a t

de

l e g a ţ i e clasa 1 este avansat în grad, fiind numit prin decret regal secretar

clasa a II-a transferat în a c e a s t ă calitate

la

Constantinopol substituindu-1

pe

Em. Kretzulescu, care

la

r â n d u l s ă u

este permutat la Viena.

F u n c ţ i a

lui C r e ţ i a n u la Paris

va

fi o c u p a t ă de Theodor Ghica,

d e t a ş a t

la

a c e a s t ă l e g a ţ i e ca

a t a ş a t clasa

1

• Pe

16

martie

1889,

Constantin Nanu, secretar clasa a II-a

la

Paris,

este numit în f u n c ţ i a

de

consul general la Constantinopol este înlocuit

de N . P e t r a ş c u

secretar clasa a

II-a, care, la

r â n d u l s ă u

este permutat de la Belgrad

22

•

Gh.

C r e ţ i a n u nu va ocupa mult timp postul de la

Constantinopol întrucât este din nou transferat la l e g a ţ i a

r o m â n ă de

la Paris începând cu 1 noiembrie

1889 înlocuindu-1 pe Nicolae

P e t r a ş c u

numit în

f u n c ţ i a

lui C r e ţ i a n u

1890

24

: S i t u a ţ i a

se

s c h i m b ă

în acest an

în

sensul personalul devine mult mai numeros. Trimisul extraordinar

r ă m â n e a c e l a ş i respectiv V. Alecsandri,

î n s ă G.

Bengescu devine consilier, iar Cretzianu este secretar,

f ă r ă

a se m e n ţ i o n a clasa

c ă r e i a îi

a p a r ţ i n e .

E x i s t ă

posibilitatea de a fi fost din nou transferat la Paris,

deoarece asemenea demersuri erau întreprinse în mod curent, mai ales

la

nivelul personalului inferior al

ierarhiei diplomatice. Corpul a t a ş a ţ i l o r c u n o a ş t e 4 membri, Th. Ghica,

P ă c l i a n u

Florescu sunt simpli

a t a ş a ţ i iar comandantul o a n d ă este a t a ş a t militar.

Din acest an, România va fi e p r e z e n t a t ă

la

Paris de un consul general în persoana unui oarecare Fould

(în sursele r o m â n e ş t i consulul general român este Ş t e f a n Tould, care r e p r e z i n t ă interesele României

p â n ă

în1893, când survine decesul acestuia), iar ca vice-consul

de

Victor Berceanu. La Marsilia consulul

Romaniei

va

fi

Fraissinet, iar

la

Nice

reprezentantul României

va

fi

Gautier. (Anuarul Diplomatic

Consular al Republicii Franceze pentru 1891, Paris, 1891, p.419)

1891

25

:

Sediul l e g a ţ i e i

î ş i

s c h i m b ă l o c a ţ i a din nou, noua

a d r e s ă

fiind Paris, 33, Avenue Montaigne).

Noul ministru


este un oarecare N .. , Constantin Nanu devine consilier, Filality, secretar,

Th. Ghica Florescu

r ă m â n a t a ş a ţ i

iar o a n d ă î ş i

m e n ţ i n e a c e e a ş i p o z i ţ i e de

a t a ş a t militar. Alexandru

Florescu,

a t a ş a t

supranumerar este numit din12 februarie 1891 în postul de

a t a ş a t

de l e g a ţ i e clasa a II-a,

substituindu-1 pe Radu V ă c ă r e s c u care nu este înregistrat ca

a p a r ţ i n â n d

personalului l e g a ţ i e i conform

surselor franceze. C-tin Nanu este consemnat a d e ţ i n e f u n c ţ i a de consilier

de

l e g a ţ i e î n s ă în urma unui

decret regal din 14 februarie 1891, acesta este transferat în f u n c ţ i a

de

prim secretar

la

Paris cu începere

din 1

ma1tie,

fiind

d e t a ş a t

în

a c e a s t ă

calitate

de

la Bmxelles

7

•

Din

11

martie

1891, Gh.

Cretianu care

ocupa f u n c ţ i a

de

secretar clasa a II-a

la

Paris, este

d e t a ş a t

în a c e e a ş i calitate

la

l e g a ţ i a de

la

Berlin este

substituit de

c ă t r e

Gh. Filality, care d e ţ i n e a postul de secretar la l e g a ţ i a din Belgrad. La Paris acesta din

u r m ă activa ca ş e f al cabinetuluP

8

• T o t o d a t ă Th. Ghica, a t a ş a t clasa 1la Paris, este avansat la gradul de

secretar clasa a II-a d e t a ş a t în a c e a s t ă calitate la Constantinopol unde îl substituia pe P e t r a ş c u

1892

3

:Habitudinea s c h i m b ă r i i sediului l e g a ţ i e i se

p e r p e t u e a z ă

î n s ă

de

a c e a s t ă d a t ă

e x i s t ă

d o u ă adrese, una a

l e g a ţ i e i (Paris, Rue de Rivali, 244), iar e a l a l t ă a cancelariei, care r ă m â n e în fostul sediu al l e g a ţ i e i (Paris,

33,

Avenue Montaigne).

T o t o d a t ă se o p e r e a z ă o modificare a ş e f u l u i misiunii diplomatice a l e g a ţ i e i noul trimis extraordinar

ministru p l e n i p o t e n ţ i a r devine NICOLAE KRETZULESCU

31

, medaliat

al

Ordinului Legiunea

de

Onoare

32

(24 decembrie

1891), fost

p r e ş e d i n t e

al

Consiliului

de

M i n i ş t r i fost p r e ş e d i n t e

al

Senatului. Constantin

21

A . M . A . E - B u c u r e ş t i

Fond Paris,

Problema-Personal,

vol.619 (1893-1894),

B u c u r e ş t i 28 februarie

1889.

22

I/Jidem B u c u r e ş t i 22 martie

1889.

; Ibidem

B u c u r e ş t i 2

octombrie 1889.

24

Anuarul Diplomatic Consular al Republicii

Franceze

pentru 1890, Paris, 1890,

p.40G.

2

Ibidem Paris, 1891, p.418.

z

A . M . A . E - B u c u r e ş l i Fond Paris. Problema-Personal, vol.619 (1893-1894), B u c u r e ş t i

14/26

februarie

1891.

7

Ibidem B u c u r e ş t i 19 februarie 1891.

2

Ibidem

B u c u r e ş t i

13

martie

1891.

zu

Ibidem

B u c u r e ş t i

18 decembrie 1891.

m Anuarul Diplomatic Consular al Republicii

Franceze

pentru 1892, Paris, 1892, p.423.

:n Om politic, fratele lui C-tin Kretzulecu, n ă s c u t la 1 martie 1812 în B u c u r e ş t i ; doctor la Paris (1839}, deschide o c o a l ă

de

chirurgie

la B u c u r e ş t i (1840}; exilat

la 1848

la Constantinopol;

ministru prim-ministru în mai

multe ministem;

ministru

plenipotentiar

la

Berlin, Petersburg, Roma

Paris; se mtrage din

p o l i t i c ă în

1888;

ales

p r e ş e d i n t e

al

Academiei

Române;

moare

pe 26 iulie

1900.

n

Ordinul National al

Legiunii de Onoare p r e z i n t ă u r m ă t o a r e a

ierarhie:

Cavaler( ); Ofiter

(O );

Comandor

(C ); Mare

Ofiter

(G.O. ); Marea Cruce (G.C. ).

9




Nanu este prim secretar, Filality devine

al

2-lea secretar, Nicolae Ghica apare ca fiind simplu secretar,

f u n c ţ i a de a t a ş a t militar este

p r e l u a t ă

de

c ă p i t a n u l

Ghica. Ca a t a ş a t de

l e g a ţ i e

clasa

1

este transferat de

la Bruxelles la Paris, Mihail Pâclianu

33

La

Paris, Marsilia

Nice r ă m â n a c e i a ş i

consuli vice-consuli,

î n s ă

acum apare la Bordeaux un consul

în persoana lui A.L. Goyetche. (Anuarul Diplomatic Consular al Republicii Franceze pentru 1892,

Paris, 1892, p.423}

1893

34

:

A c e l a ş i N .. revine ca fiind titularul u n c ţ i e i de ministru l e n i p o t e n ţ i a r Nanu r ă m â n e pe a c e e a ş i p o z i ţ i e

de prim secretar, Nicolae Ghica devine al 2-lea secretar, Pâclianu Gane sunt a t a ş a ţ i iar c ă p i t a n u l

Mihai

Ghica

este a t a ş a t militar, avansat începând

cu 20

aprilie

1893

la gradul de comandant. Dosarele

de personal r o m â n e ş t i îi mai

c o n s e m n e z ă

ca

a t a ş a ţ i

supranumerari pe Barbu

Ş t i r b e y

Scarlat Arion,

l i c e n ţ i a t în drept. Acesta din r m ă este numit pe 15 septembrie 1893 în u n c ţ i a de cancelar al Consulatului

din Bitolia

35

• Pe 1 iulie 1893,

M.

Pâclianu, a t a ş a t clasa I al

L e g a ţ i e i

de la Paris, este avansat de Carol I în

f u n c ţ i a de secretar clasa a

III-a

numit în postul de vice-consul cancelar al A g e n ţ i e i Consulatului

General din Sofia

36

La Paris, Marsilia,

Nice

Bordeaux, România este r e p r e z e n t a t ă de a c e l a ş i personal

consular ca în anul precedent.

1894

7

: Este numit un nou de misiune al e g a ţ i e i române din capitala r a n ţ e i în persoana lui IOAN LAHOV ARI

25 mai

1893},

ca urmare a demisiei lui Kretzulescu, a c c e p t a t ă de regele Carol în februarie 1893. Acestuia

i se s o l i c i t ă a - ş i achita e s p o n s a b i l i t ă ţ i l e avute f a ţ ă de guvernul francez abia apoi p ă r ă s e a s c ă f u n c ţ i a

î n s ă

anuarul diplomatic francez

îl

m e n ţ i o n e a z ă

ca

ministru


în 1893,

d u p ă

plecarea lui

Kretzulescu înaintea venirii lui Lahovari, pe acel N .. ,

m e n ţ i o n a t

în numeroase rânduri ca d e ţ i n â n d

f u n c ţ i i diplomatice în diverse o r a ş e din F r a n ţ a reprezentând România. Nanu N.

Ghica

î ş i

m e n ţ i n

f u n c ţ i i l e î n s ă t o ţ i sunt e c o r a ţ i

ai

Ordinului Legiunea de Onoare. Titularul f u n c ţ i e i de a t a ş a t militar este

schimbat, noul reprezentant fiind comandantul M i h ă l e s c u iar simpli

a t a ş a ţ i

sunt Alexandru

Gane, B.

Ş t i r b e y C. Cantacuzino.

A.

Cantacuzino, conform surselor r o m â n e ş t i cercetate}.

La Paris N .. devine consul general, fiind ajutat de V. Berceanu care d e ţ i n e a c e e a ş i f u n c ţ i e de vice-consul.

La Marsilia consulul este a c e l a ş i Fraissinet, la

Nice

Gautier, iar la Bordeaux- Goyetche.

1895

8

:Adresa cancelariei l e g a ţ i e i se

m e n ţ i n e

la Paris,

33,

Avenue Montaigne, î n s ă sediul l e g a ţ i e i este transferat

la

o

a l t ă

a d r e s ă

respectiv Paris,

50,

Avenue Marceau. Personalul misiunii diplomatice

r o m â n e ş t i

este identic anului precedent cu

e x c e p ţ i a

f u n c ţ i e i

a t a ş a t u l u i

militar care

î ş i s c h i m b ă

titularul, noul

reprezentant fiind Dimitrie V ă l e a n u comandantului M i h ă l e s c u fiindu-i s o l i c i t a t ă p r e z e n ţ a în ţ a r ă

conform surselor franceze.

Cele

r o m â n e ş t i surprind

î n s ă

mai multe m i ş c ă r i

de

cadre cum

ar

fi numirea

t e m p o r a r ă la Paris a lui Spiridon Bibescu, secretar clasa a

II-a

la

Roma,

numirea în luna

mai

1895 a

lui C-tin Nanu, consilier al L e g a ţ i e i în a c e e a ş i calitate la Bruxelles Haga, apoi transferat din nou la

Paris în luna octombrie 1895, numirea lui Nicolae Lahovari în calitate de

a t a ş a t

supranumerar la Paris,

rechemarea la

D i r e c ţ i a

Afacerilor Politice a Contenciosului din cadrul Ministerului de Externe a lui

Dimitrie Ghica, aflat în

f u n c ţ i a

de a t a ş a t al

L e g a ţ i e i

de la Paris substituit cu Alexandru Pisoski, dar

demisia lui I.Lahovari din

f u n c ţ i a

de

ministru


demisie

a c c e p t a t ă

de

CaroP

9

•

La Paris, consulatul general al României î ş i

avea

sediul la no.19, Avenue de 'Opera, iar titularul s ă u în

anul1895 a fost Pierre Aubry,

î n s ă vice-cor1sul

a

ă m a s

a c e l a ş i V. Berceanu.

La

Marsilia (vice-consulat},

Nice Bordeaux au r ă m s a c e e a ş i titulari

ai

consulatelor. Noi consulate

ale

României apar la Le Havre

( G.

Le

Bourgeois- consul}. Rouen

Le

Roy consul), Menton (din

1892,

Silvio-Agliany- vice-consul}.

1896

40

: Noul trimis extraordinar ministru


al României la Paris este

GRIGORE I. GHICA

41

(acreditat la

13

martie 1896}, decorat de Ordinul Legiunea de Onoare. Pe Cretzianu îl întâlnim ca prim

A . M . A . E - B u c u r e ş l i Fond Paris,

Problema-Personal,

vol.619,

B u c u r e ş t i

26 mai 1892.

:

14

Anuarul

Diplomatic

Consular

al

Republicii

Franceze

pentru

1893, Paris, 1893, p.415.

:

15

A . M . A . E - B u c u r e ş l i Fond Paris,

Problema-Personal,

vol.619

1893-1894), B u c u r e ş t i

22

septembrie

1893.

:J,; Ibidem

B u c u r e ş t i

3 iulie

1893.

:'

7


al


1894, Paris, 1894, p.429.

:l Ibidem Paris, 1895, p.425.

H A . M . A . E - B u c u r e ş l i Fond Paris,

Problema-Personal,

vol.619 1893-1894),

B u c u r e ş t i

1895.

40

Anuarul

Diplomatic

Consular

al

Republicii

Franceze pentru 1896, Paris, 1896, p.424.

41

Frate al

lui Alex. Emil

1 Ghica,

n ă s c u t pe

20 decembrie

1847 la

I a ş i ;

studii

realizate

la

Paris; voluntar în armata

f r a n c e z ă în r ă z b o i u l franco-prusac din 1870-1871; secretar al agenliei diplomatice de la Constantinopol

1874);

voluntar

120




secretar, iar N. Ghica este al 2-lea secretar. Anul acesta este

m e n ţ i n u t

un singur a t a ş a t în persoana

lui Alexandru Pisoski, iar a t a ş a t militar devine c ă p i t a n u l

de·

Stat-Major Constantin Pietraru, deoarece

Dimitrie

V ă l e a n u

avansat în gradul de locotenent-colonel a fost rechemat în

ţ a r ă .

Alt raport p r e z i n t ă

a c e e a ş i substituire î n s ă acum fostul titular

al

f u n c ţ i e i de a t a ş a t militar

se

numea Gheorghe ă l e a n u

fusese avansat la gradul de maior, nu locotenent-colonel

42

• Cele d o u ă rapoarte sunt prezente în dosarele

r o m â n e ş t i de personal sunt elaborate la d o u ă luni unul de altul. C o n s t a t ă m e x i s t ă o g r e ş e a l ă de

informare care

nu

trebuie fie proprie i n s t i t u ţ i i l o r diplomatice. Noi s c h i m b ă r i se produc pe parcursul

acestui an, respectiv numirea la cerere în Paris, din 1 martie 1896, a lui N. Rosetti, a t a ş a t supranumerar în

a d m i n i s t r a ţ i a

c e n t r a l ă C r e ţ i a n u prim secretar la Constantinopol este

d e t a ş a t

în a c e e a ş i calitate la Paris.

substituindu-1 pe C-tin Nanu, consilier de L e g a ţ i e care la rândul s ă u este transferat la Constantinopol.

avansarea în ierarhie a lui Alex. Pisoski. Acesta devine cancelar, este trimis în

ţ a r ă

este înlocuit cu C

Manu

43

•

Consulatele vice-consulatele care reprezentau România în celelalte o r a ş e ale F r a n ţ e i p r e z i n t ă a c e i a ş i

titulari ca în anul precedent.

1897

:

Sediul

l e g a ţ i e i

d e ţ i n e o n o u ă a d r e s ă respectiv Paris, 25, Rue Bizet. Gr. Ghica este

ş e f u l

misiunii

diplomatice r o m â n e ş t i avându-1 pe Cretzianu ca prim secretar, î n s ă al 3-lea secretar devine Constantin

Manu, secretarul clasa a 2-a nefiind m e n ţ i o n a t . A l ţ i a t a ş a ţ i în afara celui militar care î ş i s c h i m b ă titularul

în persoana comandantului Ion

G ă r d e s c u

care a terminat în mod

s t r ă l u c i t

ş c o a l a din Fontainebleau,

nu sunt

s p e c i f i c a ţ i

în acest an. A c e a s t ă numire survine ca urmare a deciziei ministrului de

r ă z b o i

ca

a t a ş a ţ i i militari n u m i ţ i pe l â n g ă l e g a ţ i i l e r o m â n e ş t i din s t r ă i n ă t a t e s ă fie r e c r u t a ţ i din rândul o f i ţ e r i l o r

superiori

45

• Nicolae Ghica, secretar clasa a II-a la Paris este avansat la gradul de secretar clasa d e t a ş a t

în calitate de î n s ă r c i n a t cu afaceri la Atena unde î substituie pe Cantacuzino

46

•

Celelalte consulate sau vice-consulate ale României în F n i n ţ a sunt reprezentate în acest an de a c e e a ş i


cu

e x c e p ţ i a

faptului la Marsilia, consulul Fraissinet, este ajutat de vice-consulul A.

Fraissinet, iar

la

Menton î întâlnim ca vice-consul pe a c e l a ş i N ... , a c ă r u i identitate este

m i s t e r i o a s ă

se presupune este a c e l a ş i care a fost în 1893 ministru

p l e n i p o t e n ţ i a r .

1898

:

M o d i f i c ă r i l e în cadrul personalului e g a ţ i e i nu sunt numeroase, î n s ă e x i s t ă . Prim secretar este m e n ţ i o n a t

N.Ghica, care este transferat de la Atena, iar

a l ă t u r i

de

a t a ş a t u l

militar mai apare un simplu

a t a ş a t

în

persoana lui G.Georgiadi. Sursa o m â n e a s c ă î

r e z i n t ă

pe N.Ghica, l i c e n ţ i a t în drept, în calitate de a t a ş a t

supranumerar

48

• T o t o d a t ă tot în calitate de a t a ş a t supranumerar este numit George Giorgiadi, l i c e n ţ i a t

în

drept, care

n s ă

este obligat participe la examenul organizat de Ministerul Afacerilor S t r ă i n e pentru

a fi avansat în f u n c ţ i e Nicolae Rosetti î n s ă pretextând

nu

fusese avizat la timp se afla într-o

c ă l ă t o r i e în Africa,

nu

avuse posibilitatea a se prezenta pentru a s u s ţ i n e examenul din a c e a s t ă c a u z ă

continua f u n c ţ i o n e z e ca a t a ş a t supranumerar la Paris. Acesta a r e n u n ţ a t a mai participa la examenul

pentru

o b ţ i n e r e a

statutului de

a t a ş a t

astfel încât

î n c e t e a z ă

a mai

d e ţ i n e

postul de

a t a ş a t

supranumerar

la data la care acesta a fost programat. Din acel moment Rosetti înceta a mai face parte din personalul

L e g a ţ i e P

Gh.

C r e ţ i a n u


cu afaceri la Paris

î ş i

p r e z i n t ă

demisia, care este

a c c e p t a t ă

Personalul

consular sau vice-consular s u f e r ă o i n g u r ă modificare în acest an, respectiv vice-consulul de la Menton

N

...

),

este numit în

a c e l a ş i

timp

consull

Rouen.

1899 1900

51

:

Grigore Ghica c o n t i n u ă reprezinte România în calitate de ş e f al misiunii diplomatice la Paris.

Constantin Poppovici este secretar clasa 1 iar Constantin Manu este secretar clasa a III-a, avansat în aprilie

în r ă z b o i u l româno-turc din 1877-1878; director general al Ministerului de Externe

1888);

delegat în Comisia E u r o p e a n ă

a u n ă r i i ; ministru plenipoten iar la Berlin din

1888,

apoi la Paris din

1896;

moare în

1911.

42

A . M . A . E - B u c u r c ş t i Fond Paris, Problema-Personal, vol.619 1893-1894), B u c u r e ş t i marlie 1896.

4

"

Ibidem

B u c u r e ş t i

1896.

44


4

r A . M . A . E - B u c u r e ş t i Fond Paris, Problema-Personal,

voi.

620 1897-1909),

B u c u r e ş t i 8/20

februarie 1897.

4

n

Ibidem

12/24 ianuarie 1897.

47

Anuarul Diplomatic Consular al Republicii Franceze pentru

1898,

Paris,

1898, p.435.

4

" A . M . A . E - B u c u r c ş l i

Fond Paris, Problema-Personal, voi. 620 1897-1909), B u c u r e ş t i 7/19 decembrie

1898.

4

n

Ibidem B u c u r e ş t i 19

septembrie 1898.

50

Ibidem B u c u r e ş l i 3/15 iunie 1898.

r.l

Anuarul Diplomatic Consular al Republicii Franceze pentru 1899-1900, Paris, 1900, p.443.

121




1900 la gradul de secretar clasa a II-a. Corpul diplomatic al

a t a ş a ţ i l o r

c r e ş t e prin numirea lui Antoine

Bibescu

1/13

ianuarie 1900, apoi promovat la gradul de secretar clasa a III-a în 12 februarie 1902), a

lui Nicolae

D.

Ghica

d e m i s i o n e a z ă

pe fundalul unor probleme de

s ă n ă t a t e ) ,

iar

u n c ţ i a

de

a t a ş a t

militar

este

d e ţ i n u t ă

de

c ă p i t a n u l G.

Miclescu. Conform

p ă r ţ i i r o m â n e ş t i ,

maiorul

G ă r d e s c u ,

avansat în grad la

locotenent-colonel numit în

f u n c ţ i a

de

s u b - ş e f

de Stat Major

c o n t i n u ă s ă - ş i î n d e p l i n e a s c ă a t r i b u ţ i i l e

de a t a ş a t militar al României la Paris

52

• Celelalte

o r a ş e

nu

c o m p o r t ă

nici o modificare cu

x c e p ţ i a

numirii

Dr.

Paul de Langenhagen ca vice-consulla Menton, substituindu-1 pe N ... , care

r ă m â n e

la Rouen în

f u n c ţ i a

de consul. Girarea celor

d o u ă

i n s t i t u ţ i i s-a dovedit a

fi

destul de

d i f i c i l ă

pentru N .. , astfel încât

a

r e n u n ţ a t

la

f u n c ţ i a

de vice-consul.

1901

53

: Grigore Ghica devine Mare O f i ţ e r al Legiunii de Onoare. Constantin Poppovici este noul consilier

de

l e g a ţ i e .

În acest an

nu

sunt

m e n ţ i o n a ţ i

secretarii clasa I clasa a III-a, ci doar Constantin Manu,

care a avansat în

f u n c ţ i e

la de secretar clasa a II-a.

A

Bibescu

r ă m â n e

în calitate de

a t a ş a t

a c e e a ş i

f u n c ţ i e d e ţ i n â n d - o

Constantin C. O l ă n e s c u , î n s ă acum apare în cadrul l e g a ţ i e i f u n c ţ i a de

a t a ş a t

surnumeraire ,

a d i c ă

supranumerar, în plus, ceea ce s e m n i f i c ă faptul acesta nu este remunerat ci

este extrabugetar. Constantin

O l ă n e s c u

este numit în

f u n c ţ i a

de

a t a ş a t

supranumerar pe 10 noiembrie

1899, avansat la gradul de

a t a ş a t

cu titlu

1

decembrie 1899). apoi promovat ca secretar clasa a III-a pe 12

februarie 1902

54

• F u n c ţ i a

de

a t a ş a t

supranumerar este d e ţ i n u t ă de

1

Maican. În celelalte

o r a ş e s i t u a ţ i a

este

s i m i l a r ă

anilor 1899-1900. (Anuarul Diplomatic Consular al Republicii Franceze pentru1901,

Paris, 1901,

p.446)

1902

55

: Membrii l e g a ţ i e i sunt a c e e a ş i cu

e x c e p ţ i a

substituirii lui Ion Maican, l i c e n ţ i a t în litere, cu Jean Filitti

în

a c e e a ş i calitate de a t a ş a t extrabugetar. Consulatele vice-consulatele României în o r a ş e l e F r a n ţ e i sunt

reprezentate de a c e l e a ş i persoane ca în anii p r e c e d e n ţ i .

1903

56

: Grigore Ghica este

m e n ţ i n u t

în f u n c ţ i a de ministru

p l e n i p o t e n ţ i a r ,

iar Antoine Bibescu devine secretar,

fiind avansat din

f u n c ţ i a

de

a t a ş a t . C e i l a l ţ i

membri ai

l e g a ţ i e i r ă m â n

în

a c e l e a ş i

posturi pe care

le

d e ţ i n e a u în 1901, î n s ă C-tin

O l ă n e s c u

dispare din

f u n c ţ i a

de

a t a ş a t ,

devenit d in 1902 secretar clasa a

III-a,

dar nu mai este

m e n ţ i o n a t

ca

f u n c ţ i o n a r

al L e g a ţ i e i . Din 15 aprilie 1903, Constantin Langa

a ş c a n u

este desemnat a ocupa

f u n c ţ i a

de secretar clasa a

III-a

în cadrul

e g a ţ i e i

de la Paris (promovat la secretar

clasa a II-a cu începere din 1 noiembrie 1903), Constantin Manu, secretar clasa a II-a Ioan Filitti,

secretar clasa a III-a cu titlu onorific, sunt

p r o p u ş i

a - ş i

continua activitatea în cadrul

a d m i n i s t r a ţ i e i

centrale a Ministerului Afacerilor

S t r ă i n e .

În

a c e l a ş i

timp, Constantin

C o n ţ e s c u ,

secretar clasa a II-a în

a d m i n i s t r a ţ i a c e n t r a l ă ,

este numit în

a c e a s t ă

calitate la Paris,

î n s ă

din 1 mai 1904 acesta este transferat

la

ConstantinopoPi.

Consulatele vice-consulatele se

m e n ţ i n

cu a c e e a ş i r e p r e z e n t a n ţ i , cu

e x c e p ţ i a

consulatului general de

la Paris, c a r e - ş i

m o d i f i c ă

adresa de la no.19, Avenue de l'Opera, la no.42, Rue du Louvre, dar titularul,

Pierre Aubry fiind substituit de Louis Dreyfus. Ca vice-consul

r ă m â n e

a c e l a ş i V. Berceanu.

1904 1905

58

:

Grigore Ghica

î ş i

mentine

f u n c ţ i a

de trimis extraordinar ministru

p l e n i p o t e n ţ i a r ,

având în

subordine pe Constantin Poppovici drept consilier de l e g a ţ i e Constantin Langa-Rascanu (secretar clasa

a II-a), Gabriel Mitilineu (secretar clasa a III-a), Charles-Adolphe Cantacuzimes (secretar clasa a

111-a),

c ă p i t a n u l G.

Miclescu

a t a ş a t

militar).

La

Paris, consulatul general

p r e z i n t ă a c e l a ş i

titular, Louis Dreyfus,

î n s ă

vice-consul nu mai este V.

Berceanu

ci

acesta este substituit de N ... Celelalte

o r a ş e

sunt reprezentate astfel: Bordeaux (consul

- A.L.Goyetche);

Le

Havre (consul - G.Le Bourgeois); Marsilia (consul - Fraissinet, vice-consul- A.

Fraissinet), Menton vice-consul- Dr. Paul de Langenhagen); Nice

consul-

Albert de Gautier); Ruen

consul-

a c e l a ş i

N ... , probabil a c e e a ş i

p e r s o a n ă

este vice-consul în cadrul consulatului general de

52

A . M . A . E - B u c u r e ş t i , Fond Paris, Problema-Personal, vol. G20 (1897-1909), B u c u r e ş t i , 2G mai 1899.

5

' Anuarul Diplomatic Consular al Republicii Franceze pentru 1901, Paris, 1901, p.44G.

54

A . M . A . E - B u c u r e ş t i , Fond Paris, Problema-Personal, vol. G20 (1897-1909), B u c u r e ş t i , 1902.

55


5

Ibidem Paris, 1903, p.4G3.

A . M . A . E - B u c u r e ş l i , Fond Paris, Problema-Personal, vol. 620 (1897-1909), B u c u r e ş t i ,

29

marlie 1903.

A Anuarul Diplomatic Consular al Republicii Franceze penlru 1904-1905, Paris, 1905, p.486.

122




(Franta-1881), comandor al Ordinului Stanislav (Rusia-1882), comandor al Ordinului Sfânta Ana (Rusia-

1885), mare

o f i ţ e r

al Ordinului Alexandru (Bulgaria-1886), mare ofiter al Ordinului Takowo (Serbia-

1886),

o f i ţ e r

al Legiunii de Onoare (Franta-1889), Mare Cordon al Ordinului Medgidia (Turcia-1889),

Marea Cruce a Ordinului Francisc-Iosif (Austro-Ungaria-1891), comandor al

Legi

unii de Onoare (Franta-

1893), Marea Cruce a Ordinului Coroana de Fier (Austro-Ungaria-1906), Marea Cruce a Ordinului

Isabela Catolica (Spania-1909)

65

•

C o n s t a t ă m

deferenta cu care

a c e a s t ă

personalitate

e x c e p ţ i o n a l ă

din

d i p l o m a ţ i a r o m â n e a s c ă

a fost t r a t a t ă de c ă t r e guvernele marilor puteri. De asemenea, o b s e r v ă m

d i s t i n c ţ i i l e

Ordinului francez Legiunea de Onoare au fost acordate diplomatilor de

a l t ă

origine, u

doar autohtonilor.

Corpul

a t a ş a ţ i l o r

diplomatici a sporit considerabil.

D a c ă

î anul precedent

l e g a ţ i a

nu avea nici unul,

acum sunt î n r e g i s t r a ţ i 3 persoane cu

a c e a s t ă

f u n c ţ i e (Jean Gheorghiu, Constantin Stoianovici, Nicolae

A.E.M. Lahovari).

A t a ş a t

militar este mentinut A. Sturdza, avansat în functia de maior. Pentru prima

d a t ă apare acum s p e c i f i c a t ă o n o u ă

f u n c ţ i e

d i s t i n c t ă aceea de a t a ş a t comercial, titularul acesteia fiind

Jean Arian, cu sediul la Paris, î n s ă cu

j u r i s d i c ţ i e

e x t i n s ă asupra Angliei Belgiei. Activitatea pe care

trebuia o presteze, avea i m p l i c a ţ i i direct comerciale, respectiv interesele lucrative ale României cu

caracter comercial se impunea a fi supravegheate. În lipsa unui astfel de reprezentant, u alt membru al

l e g a ţ i e i

este delegat cu responsabilitatea

ce

deriva dintr-o astfel de activitate.

Consulatul de la

Le

Havre, condus de Louis Reinhart

î ş i

extinde

j u r i s d i c ţ i a

asupra Senei Inferioare,

Calvados, Manche.

1911

66

:

Nici

î

acest an

u

intervin multe

m o d i f i c ă r i .

Apare

u

nou secretar clasa I

î

persoana lui

J.C.

Argetoianu (din septembrie 1911 este


cu afaceri la Paris), iar secretari clasa a

II-

a x i s t ă acum

d o u ă

persoane, Em. Rosetti-Rosnovanu, avansat din clasa a III-a (transferat temporar la Petersburg),

George Stoicescu, transferat de la Petersburg din 1 ianuarie 1911. Sunt mentinuti

î f u n c ţ i e

doar doi

a t a ş a ţ i Constantin Stoianovici u mai apare ca reprezentant al l e g a ţ i e i .

De

asemenea este substituit

a t a ş a t u l comercial Jean Arion de c ă t r e Mihail Holban, cu j u r i s d i c ţ i a e x t i n s ă asupra F r a n ţ e i Angliei.

Celelalte institutii consulare din celelalte

o r a ş e

p r e z i n t ă a c e l a ş i personal.

1912

67

:

Sediul cancelariei este transferat

la

Paris, no.122, Rue

La

Boetie, în timp ce

l e g a ţ i a p r e z i n t ă a c e e a ş i

l o c a ţ i e

respectiv Paris, no.2, rue Marbeuf. Mitilineu

u

mai apare ca îndeplinind

f u n c ţ i a

de consilier de

l e g a ţ i e . A l ă t u r i de Argetoianu î ş i mai

d e s f ă ş o a r ă

activitatea de secretar clasa I Jean Al. Lahovary. Ca

secretar clasa a II-a

r ă m â n e

doar Rosnovanu (cu

r e t r i b u ţ i a

unui

ş e f

de serviciu de fruntarii), iar ca

a t a ş a t

militar

îl

întâlnim pa

c ă p i t a n u l

Dimitrie Sturdza. Functia de

a t a ş a t

comercial este

î n d e p l i n i t ă

de

a c e l a ş i

Holban, iar pentru celelalte

o r a ş e

nu intervin


de personal. Astfel, în acest an

l e g a ţ i a

României

de la Paris este

m o n o p o l i z a t ă

de membrii familiei Lahovari, care d e ţ i n

u r m ă t o a r e l e f u n c ţ i i ,

ministru

p l e n i p o t e n ţ i a r (A.Em.Lahovari), secretar clasa I (Jean Al.Lahovari-cu

r e t r i b u ţ i a

de secretar clasa a

II-a

a t a ş a t

(Nicolae A . E . M . L a h o v a r i - f ă r ă

r e t r i b u ţ i e .

Nu se s p e c i f i c ă în nici u raport consular referitor

la personalul

L e g a ţ i e i

de la Paris, salariile cu care erau retribuite persoanele care compuneau corpul

diplomatic. Uneori n s ă incidental fortuit, d a t o r i t ă vreunei reduceri salariale, acestea sunt m e n ţ i o n a t e

dar

u

se poate stabili nimic concret pe baza

n f o r m a ţ i i l o r

lacunare, deoarece nu se

e n ţ i o n e a z ă r e t r i b u ţ i a

proprie f i e c ă r u i tip de f u n c ţ i o n a r cu atât mai p u ţ i n relevarea unei e v o l u ţ i i sau augmentare a acesteia.

Sursa care ne o f e r ă aceste informatii este

r e p r e z e n t a t ă

de Legea c o n s u l a r ă din 14/26 februarie 1879.

Pe 15 noiembrie 1912 George

G.

Ioan este numit

t a ş a t

comercial pentru Franta Anglia, având

e ş e d i n ţ a

la Paris substituindu-1 pe G. Holban

68

•

Am mai

m e n ţ i o n a t

astfel de

g r e ş e l i

în cadrul documentelor

r o m â n e ş t i

a d i c ă

Mihail Holban devine

G.

Holbau, eroare

n e a d m i s ă

care nu

d o v e d e ş t e

o

c u n o a ş t e r e

a d e c v a t ă

a personalului român din

F r a n ţ a d e ş i

u era foarte numeros.

1913

60

: Constantin Argetoianu

d e m i s i o n e a z ă

din postul de secretar clasa 1. Em Rosetti-Rosnovanu u mai

î n d e p l i n e ş t e f u n c ţ i a

de secretar clasa a II-a, fiind probabil transferat la o a l t ă misiune

d i p l o m a t i c ă .

r;c, Ibidem

Anuarul Diplomatic Consular al Republicii Franceze penlru 1911, Paris, 1911, p.490.

7

Anuarul Diplomatic Consular al Republicii Franceze penlru 1912, Paris, 11 decembrie 1911, p.494.

r • A . M . A . E - B u c u r e ş l i

Fond Paris, Problema-Personal, voi.

GZO

(1897-1909),

B u c u r e ş t i

1 decembrie 1912.

r

Anuarul Diplomatic Consular al Republicii Franceze penlru 1913, Paris, 1913, p.506.

124




Nicolae Dianu este numit în calitate de a t a ş a t pe

28

decembrie 1912, iar Nicolae

Al Em

Lahovary Ion

Gheorghiu, ambii având calitatea de a t a ş a t al

L e g a ţ i e i

sunt promovati î u n c ţ i a de secretar clasa a III-a,

primul pe 1 aprilie 1913, c e l ă l a l t începând din

15

august 1913

70

•

Consulatul de

la Le

Havre este girat în

acest an de c ă t r e Maurice Genestal, care-I substituie pe Louis Reinhart. Celelalte

i n s t i t u ţ i i

diplomatice

u p r e z i n t ă m o d i f i c ă r i de personal.

1914

Din nou sediul l e g a ţ i e i î ş i s c h i m b ă l o c a ţ i a urmând a c e a s t ă habitudine care s-a m e n ţ i n u t pe parcursul

întregii perioade studiate de noi.

N i c i o d a t ă

î n s ă nu se s p e c i f i c ă

r a ţ i u n e a

acestor constante


Rapoartele diplomatice nu surprind nici

ă c a r

aceste aspecte semnificative în revelarea reconstituirea

unor

m ă n u n t e

legate

e l e g a ţ i a

României la Paris,

n s t i t u ţ i e

deosebit de

m p o r t a n t ă

în

v o l u ţ i a

raporturilor

româna-franceze. Noua

a d r e s ă

a

e g a ţ i e i

este Paris, no.104, Avenue Malakoff.

Ş e f u l

misiunii diplomatice

r ă m â n e

a c e l a ş i

A.Em.Lahovary,

î n s ă

consilierul de

l e g a ţ i e

devine Constantin

C o n ţ e s c u

Ioan Lahovary

î ş i c o n t i n u ă

activitatea ca unic secretar clasa

I

iar Alexis Catargi ca secretar clasa a II-a. Consulatele

vice-consulatele din Paris din celelalte o r a ş e î ş i

c o n t i n u ă

activitatea având

a c e i a ş i r e p r e z e n t a n ţ i

Întreaga p l e i a d ă de r e p r e z e n t a n ţ i diplomatici ai României

a c r e d i t a ţ i

la Paris, dar în celelalte

o r a ş e

ale

F r a n ţ e i unde au fost acceptate apoi create i n s t i t u ţ i i diplomatice de diverse ranguri, au contribuit

î

mod

incontestabil la intensificarea

r e l a ţ i i l o r

româna-franceze, dar

la c u n o a ş t e r e a a p r o f u n d a t ă

a culturii, istoriei

t r a d i ţ i i l o r s o c i e t ă ţ i i

franceze.

The

Rumanian Diplomacy Staff in

rance

1882-1914)

(Summary)

The diplomatica institutions created by Romania after the independence was accomplished, had a great

importance for the

fu

ture european politica events. Romania was represented in the international relations by

a group of intelectuals and personalities who gained experience in the art of negociation over the years and

participated to the conquest of prestige for their country. The romanian representatives in France during 1882-

1914 made no exception. They had taken a significant part in the evolution of franco-romanian relations and

because of them the culture and the history of both sides became better known.

70

A.M.A.E-Bucure§li, Fond Paris, Problema-Personal, voi.

ZO

(1897-1909), Bucure§li, 1913.

71


al

Republicii Franceze penlru 1914, Paris, 1914, p.519.

125


21-2-revista-bistritei-xxi-2-2007-11

Documents