2 moneda si credit

Sorina BOTI

2008 2009

Anul II, sem. 2

REPROGRAFIA UNIVERSITII TRANSILVANIA DIN BRAOV

userRectangle

userRectangle

MONEDA I CREDIT Lect.dr.Sorina BOTI

2

CUPRINS

TEMA I.UNITATEA MONETARA:......5 1.Etalon Aur sau bimetalism;....................8 1.1.Moneda metalica;........8 1.2.Celelalte forme monetare;.......9 2.Dematerializarea monedei;........9 2.1.Moneda fiduciara si moneda divizionara;.....9 2.2.Cecul si moneda scripturala;....10 2.3.Informatizarea modalitatilor de plata;....11 3.Formele actuale ale monedei;...12 3.1.Moneda divizionara;...12 3.2.Moneda fiduciara....12 3.3.Moneda scripturala;...12 4.Modalitati de plata diversificate;.....12 4.1.Cecul;...13 4.2.Viramentul;.13 4.3.Avizul de prelevare;...13 4.4.Titlul interbancar de plata;..14 4.5.Cardul de plata;.....14 5.Catre moneda electronica;...14 5.1.Dezvoltarea cardului de tip port-moneu electronic;...14 5.2.Monoprestatoare si pluriprestatoare;..14 5.3.O noua moneda?15 6.Functiile monedei;15 6.1.Moneda intermediar al schimburilor;..16 6.2.Moneda unitate de masura a valorii;16 6.3.Moneda instrument de rezerva a valorii;.17 7.Puterea de cumparare a monedei;..18 7.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate;.18 7.1.1.Puterea de cumparare interna a monedei;19 7.1.2.Puterea de cumparare externa a monedei;21 8.Paritate si curs valutar;.23 8.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate;..23 8.1.1.Paritatea puterii de cumparare a monedei;..26 9.Punctele aurului;28 9.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate;..28


3

10.Arbitrajul;.31 10.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate;.31 10.1.1.Arbitrajul direct;31

10.1.1.1.Metoda tratei;..31 10.1.1.2.Metoda remizei;...32 10.1.2.Arbitrajul indirect;.33 10.1.2.1.Metoda paritatii comune;34 10.1.2.2.Metoda dublei remize;.35 10.1.2.3.Metoda tratei duble;37 10.1.2.4.Metoda ordinului de banca;38 11.Dumping ul valutar;..39 11.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate..39 12.Reglarea valorica a cursurilor valutare;.41 12.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate;.41

12.1.1.Reglarea cursurilor valutare in conditiile stabilirii paritatilor fixe sustinute prin interventii;41

12.1.2.Reglarea cursurilor valutare in conditiile flotarii libere; ...43

13.Moneda cos.Construirea si functionarea monedei cos;.51 13.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate;.51

TEMA II.MASA MONETARA.STRUCTURA MASEI

MONETARE.EMISIUNEA DE MONEDA:..58 1. Definitia statistica a monedei..59 1.2.Agregatele monetare..61 1.2.1.Limita dintre activele monetare si activele financiare..63 1.2.2.Limita dintre bani si creante.63 1.3.Agregatele monetare in Romania64 1.4.Principiile reprezentarii agregatelor...65 1.5.Contrapartidele masei monetare.65 1.6.Lichiditatea economiei..67

2.Rezerva minima obligatorie.70 2.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.70 3.Multiplicatorii monetari.75 3.1.Explicatii teoretice si aplicatii practice...75

TEMA III.DOBANDA:..80 1. Dobanda Tehnici de calcul ale dobanzilor..81 1.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.81 1.1.1.Dobanda nominala si dobanda reala...85


4

TEMA IV.INSTRUMENTE DE CREDIT ALE CIRCULATIEI .90

1.Instrumente de credit ale circulatiei.91 1.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.....91

1.1.1.Scontul si rescontul...91 1.1.1.1.Scontul.....91 1.1.1.2.Rescontul....98 1.1.2.Plati echivalente..101

TEMA V.CONTURI CURENTE.METODE DE OPERARE

IN CONTURILE CURENTE :.....105 1.Conturi curente.Metode de operare in conturile curente..106 1.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate..106 1.1.1.Metoda directa....107 1.1.2.Metoda indirecta.111 1.1.3.Metoda calculului in scara.115 1.1.4.Metoda dobanzii imediate .117

TEMA VI.APLICATII PROPUSE:....131 Dictionar de termeni monetari...148 Bibliografie...154


5

TEMA I

UNITATEA MONETARA

Cuprinsul temei: 1.Etalon Aur sau bimetalism; 1.1.Moneda metalica; 1.2.Celelalte forme monetare; 2.Dematerializarea monedei; 2.1.Moneda fiduciara si moneda divizionara; 2.2.Cecul si moneda scripturala; 2.3.Informatizarea modalitatilor de plata; 3.Formele actuale ale monedei; 3.1.Moneda divizionara; 3.2.Moneda fiduciara 3.3.Moneda scripturala; 4.Modalitati de plata diversificate; 4.1.Cecul; 4.2.Viramentul; 4.3.Avizul de prelevare; 4.4.Titlul interbancar de plata; 4.5.Cardul de plata; 5.Catre moneda electronica; 5.1.Dezvoltarea cardului de tip port-moneu electronic; 5.2.Monoprestatoare si pluriprestatoare; 5.3.O noua moneda? 6.Functiile monedei; 6.1.Moneda intermediar al schimburilor; 6.2.Moneda unitate de masura a valorii; 6.3.Moneda instrument de rezerva a valorii; 7.Puterea de cumparare a monedei; 7.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate; 7.1.1.Puterea de cumparare interna a monedei;


6

7.1.2.Puterea de cumparare externa a monedei; 8.Paritate si curs valutar; 8.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate; 8.1.1.Paritatea puterii de cumparare a monedei; 9.Punctele aurului; 9.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate; 10.Arbitrajul; 10.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate; 10.1.1.Arbitrajul direct; 10.1.1.1.Metoda tratei; 10.1.1.2.Metoda remizei; 10.1.2.Arbitrajul indirect; 10.1.2.1.Metoda paritatii comune; 10.1.2.2.Metoda dublei remize; 10.1.2.3.Metoda tratei duble; 10.1.2.4.Metoda ordinului de banca; 11.Dumping ul valutar; 11.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate 12.Reglarea valorica a cursurilor valutare; 12.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate; 12.1.1.Reglarea cursurilor valutare in conditiile stabilirii paritatilor fixe sustinute prin interventii; 12.1.2.Reglarea cursurilor valutare in conditiile flotarii libere; 13.Moneda cos.Construirea si functionarea monedei cos; 13.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate; Obiective:

- cunoasterea notiunii de unitate monetara; - cunoasterea importantei etalonului monetar in determinarea

valorii paritare a unitatii monetare; - cunoasterea principalelor forme ale monedei; - cunoasterea modului de determinare a puterii de cumparare; - cunoasterea influentei puterii de cumparare in determinarea

valorii paritare a monedei si a paritatii monetare; - determinarea puterii de cumparare interne a monedei;


7

- determinarea puterii de cumparare externe a monedei; - cunoasterea notiunii de moneda cos; - cunoasterea modului de determinare a valorii monedei cos intr-o

valuta care apartine acestuia; - cunoasterea modului de determinare a valorii monedei cos intr-o

valuta care nu apartine cosului valutar; - cunoasterea modului de utilizare a monedei cos(valuta

compozita); Experienta cotidiana ne incita sa privilegiem aspectul sub care se prezinta moneda, aceasta luand forma de bancnote, de piese metalice, de inscrisuri bancare(bilete la ordin, cecuri), fara a uita ca, in anumite societati si in anumite epoci, functia monetara a fost asumata de marfuri variate ; sare, scoici, ciocolata, capete de viteReflectia asupra formelor monedei trece printr-o cotitura istorica ce permite clarificarea sa actuala.Avantul capitalismului din secolul al XIX lea se inscrie intr-un sistem monetar metalic bazat pe aur(etalon-aur) sau pe aur si argint(bimetalism). In cursul ultimelor doua secole, sistemul monetar s -a transformat profund, antrenand o dematerializare a monedei.

1.Etalon Aur sau bimetalism

Fie ca sistemul monetar se bazeaza pe un metal pretios, etalonul aur, fie pe amandoua, bimetalism aur/argint, formele monedei de laa inceputul secolului al XIX-lea se ierarhizeaza in jurul monedei metalice.

1.1.Moneda metalica

In sistemele metalice, valoarea monedei este definita de greutatea unui metal pretios.Acest metal constituie deci etalonul ce permite evaluarea unei monede si, in consecinta, la scara internationala, permite stabilirea unei relatii stricete intre valorile a doua monede, asemeni definite in raport cu un metal pretios. Bunul care acopera caracteristicile unei monede ramane cu toate acestea o marfa. Variatiile ofertei(descoperirea si exploatarea minelor)si ale cererii acestei marfuri se repercuteaza asupra valorii sale, adica asupra nivelului general al preturilor.Astfel o crestere de moneda rezultand dintr-un aflux de aur ar tinde sa provoace urcarea preturilor, exprimate in aur, fapt ce corespunde unei scaderi a valorii aurului.Aceasta relatie intre masa monetara si pret reprezinta fundamentul teoriei cantitative a monedei. Moneda marfa circula efectiv sub forma de lingouri, de monede care valoreaza greutatea lor in aur; atunci cand valoarea nominala a monedei este echivalenta cu valoarea reala este vorba cu adevarat despre o moneda metalica. Emisiunea de moneda rezulta din baterea ei libera: Detinatorii de metal pretios, de fapt comerciantii, duc la Trezorerie bare sau lingouri care sunt transformate in monede.Crearea de monede se afla la initiativa posesorilor de aur si argint, bancile neavand decat un rol pasiv in crearea monedei metalice.Acest regim monetar mercheaza dominatia


8

unei burghezii comerciale si industriale detinatoare a unei puteri, aceea de a crea moneda, putere care a fost luata suveranului.

1.2.Celelalte forme monetare

Exista si alte forme de monede, bancnotele, care sunt emise de catre banca, si conturile in banca sau inscrisurile bancare, detinute de catre agenti comerciali(intreprinderile mari sau mijlocii).Dar aceste forme monetare se afla sub o stransa dependenta de moneda metalica. Valoarea unei bancnote deriva din ce a aurului:bancnota nu are o legitimitate proprie, aceasta provenind din libera transformare de catre agentii comerciali a bancnotelor in aur sau argint. Bancnota este convertibila, mai putin in perioadele tulburi: astfel a fost decis cursul fortat al francului adica neconvertibilitatea sa in 1848, 1870 si in 1914. Chiar daca bancnota nu mai reprezinta un certificat de depozit in aur si daca bancile pot emite un volum de bancnote superior rezervelor lor, emisiunea bancnotelor de catre banci este strans legata de stocul de aur detinut: din cauza raportului dintre volumul de bancnote emis si volumul de metal pretios, variatiile stocului de aur determina nivelul masei monetare.

2.Dematerializarea monedei

De -a lungul secolului XX, formele monedei s-au transformat profund in sensul unei dematerializari a ei, care insoteste progresul unei monede bancare.

2.1.Moneda fiduciara

Neconvertibilitatea bancnotelor anunta sfarsitul sistemului metalic. Finantarea razboaielor, apoi reconstructia, prin emisiunea exagerata de moneda face imposibila, nu numai intoarcerea la paritatea de dinainte de razboi, dar si continuarea unui sistem bazat pe aur; aurul inceteaza sa mai circule, bancnota se emancipeaza fata de metal. Odata cu neconvertibilitatea bancnotelor in aur se naste de fapt moneda fiduciara; valoarea bancotelor nu se mai bazeaza pe echivalenta cu aurul, ci pe increderea pe care i-o acorda utilizatorii(din latina fiducia inseamna incredere). Suspendarea convertibilitatii bancnotelor in aur este insotita de o casi -disparitie a circulatiei monedelor din aur si din argint in folosul monedei divizionare; monedele utilizate in schimburi au o valoare nominala superioara valorii reale; la drept vorbind, aceasta nu mai este o moneda metalica. Aceste forme de moneda corespund unui sistem monetar dominat de banca centrala, care emite bancnotele si Trezoreria publica, ce emite monedele.

2.2.Cecul si moneda scripturala Printr -o miscare ce se accelereaza dupa al Doilea Razboi Mondial, detinerea de conturi se propaga pana la acoperirea cvasi-totalitatii populatiei, care devine astfel "bacarizata".Aantul monedei scripturale capate forma de inscrisuri bancare.Utilizarea unui cec se dezvolta: cea mai raspandita forma a acestor inscrisuri bancare care permite reglarea schimburilor, cecul, este un mod de reglare, dar nu este cu adevarat o moneda scripturala. Moneda fiduciara, bancnotele, monedele, regreseaza si o parte crescatoare a schimburilor se opereaza prin debitul unui cont bancar si prin creditul unui alt cont, chiar daca


9

indivizii au uneori iluzia ca aceasta moneda scripturala are in contrapartida rezerve de bancnote in seifurile bancilor. Moneda scripurala prezinta, in raport cu moneda fiduciara, un triplu avantaj:

- ea permite reglarea la distanta, fara deplasarea fizica a partenerilor schimbului. - ea ofera garantii mai mari de protectie impotriva furtului sau pierderii; - ea lasa urme in contabilitatea bancara ce pot servi drept probe in caz de contestatie.

Avantul monedei scripturale marcheaza o deplasare a puterii de emisiune a monedei: bancile comerciale sunt cele care, prin intermediul operatiunilor de credit, emit moneda, intr-un cadru reglat de catre banca centrala.

Forma dominata de moneda Emitentul de moneda Moneda metalica Detinatorii de aur(comerciantii) Moneda fiduciara Banca centrala, Trezorerie

Moneda scripturala Banci comerciale

2.3..Informatizarea modalitatilor de plata Ultima forma de dematerializare atinge mai putin moneda, care ramane o moneda scripturala, decat mijloacele de plata, ce beneficiaza de progresele tehnologiei informatiei in detrimentul modalitatilor de plata traditionale. Cecul cunoaste o relativa regresie.Intr-adevar, cu toate ca moneda a reprezentat, in raport cu bancnotele si cu monedele, o forma de dematerializare, cecul, suport al acestei monede, reprezinta un procedeu indelungat, care presupune traducerea inscriptiilor manuscrise(destinatar, suma) insemne lizibile pentru masini si transferul fizic intre banci.Acest procedeu greoi este costisitor. Este motivul pentru care bancile au stimulat agentii economici sa utilizeze modalitati de plata informatizata:plati prin carti de credit, viramente si prelevari informatizate, care nu se traduc prin transferuri fizice si nici prin inscriptii de mana. In acest punct al evolutiei, moneda capata o forma purificata: este vorba despre o simpla informatie la nivelul activelor lichide detinute de catre un agent economic(nivelul contului sau bancar), iar modalitatile de reglare sunt simple moduri de circulatie a informatiilor care corespund unor transferuri de puteri de cumparare.

3.Formele actuale ale monedei

3.1.Moneda divizionara Monedele sunt emise de catre Trezoreria publica si puse in circulatie de catre banca centrala.Cu o putere de emisiune limitata, nu pot fi reglate sume importante in mod exclusiv cu monede, ele sunt utilizate in schimburile cu sume mici.

3.2.Moneda fiduciara


10

Bancnotele sunt emise de catre banca centrala. 3.3.Moneda scripturala

Ea este compusa din toate bunurile bancare utilizabile direct pentru re glarea datoriilor.Aceste conturi cec sau conturi curente pot lua forma:

- conturilor la vedere in bancile comerciale; - conturilor cecuri postale; - conturilor deschise pe langa contabilii publici;

Conturile, cum ar fi livretele Casei de Eco nomii care sunt lichide- titularii lor pot sa le transforme instantaneu in moneda fiduciara- dar care nu pot fi mobilizate direct prin intermediul cecurilor, nu reprezinta moneda in sensul strict al cuvantului; ele sunt totusi incluse in agregatul monetar M2.

4.Modalitati de plata diversificate

Monedele si bancnotele reprezinta simultan bani si mojloace de plata utilizate in schimburi.Cat despte moneda scripturala, ea este un bun , o cifra, reprezentand creditul unui agent economic intr-o banca, si care poate fi utilizat prin diferite mijloace.Daca neglijam efectele comertului, care reprezinta o parte slaba si in descrestere si retragerile de bancnote, care constau in conversii ale monedei scripturale in moneda fiduciara, retinem cinci modalitati de transfer ale monedei scripturale.

4.1.Cecul La initiativa debitorului, cecul s-a dezvoltat puternic dupa al Doilea Razboi Mondial, cand plata prin inscrisuri bancare a devenit obligatorie incepand cu anumite praguri de reglare.El este, inca si astazi, primul instrument de plata, in ciuda unei relative regresii(peste 70% din reglarile scripturale in 1983, mai putin de 45% in prezent) datorate dezvoltarii altor modalitati de plata. Practic, in special in schimburile dintre indivizi si reglarile la distanta, cecul este, pentru banci, costisitor(intre 3 si 5 franci pe cec), din cauza necesitatii de a sesiza prin semne lizibile de catre masini, inscriptiile manuscrise pe cec(destinatar, suma).Bancile incearca deci sa obtina plata serviciilor legate de utilizarea cecurilor(eliberarea carnetelor de cec) pentru a-si acoperi costurile si a-i face pe utilizator sa-si schimbe hotararea; ele favorizeaza, printre altele folosirea modalitatilor de plata mai putin costisitoare deoarece sunt informatizate.

4.2.Viramentul Viramentul consta in a opera transferul fondurilor la initiativa debitorului fara interventia creditorului.Avantul sau(peste 15% dintre operatiunile scripturale) eate in mod esntial datorat partii de viramente autorizate(peste 95% din ansamblu).El se dovedeste a fi deosebit de practic pentru reglarea salariilor, datorita informatizarii gestiunii lor si a statelor de plata de catre intreprinderi.

4.3.Avizul de prelevare Avizul de prelevare se afla la initiativa creditorului: in cazul reglarilor periodice, si in cadrul unei autorizatii date de catre titularul contului, creditorul opereaza o prelevare care prezinta


11

avantajul, pentru creditor si pentru banca, de a fi automatizata: debitorul nu trebuie sa intervina la fiecare operatiune.In plin avant si pus in practica pentru diferite reglari(facturi, impozite), el reprezinta 10% din transferurile scripturale.

4.4.Titlul interbancar de plata Titlul interb ancar de plata (TIP) este relativ recent- el dateaza din 1988 si are-, pentru moment, o importanta marginala (2% ), dar va cunoaste o dezvoltare rapida.Debitorul isi da acordul pentru plata fiecarei operatiuni, dar titlul face ulterior obiectul unui tratament informatizat.El constituie, oarecum, un intermediar intre cec si avizul de prelevare: el asociaza interventia activa, pentru fiecare operatiune, a titularului contului, si automatizarea operatiunilor, care prezinta un avantaj pentru creditor ca si pentru banca.

4.5.Cardul de plata Cardul de plata inregistreaza un progres foarte rapid incepand cu anii 1980 gratie interbancaritatii si dezvoltarii, incepand cu 1993, a utilizarii generalizate a cardului cu memorie.Intre 1983 si 1993, platile prin carduri au trecut de la 5% la 15%.Cardurile bancare sunt, cel mai adesea, cartide credit care permit o decalare in cadrul reglarii.Integrarea unui microprocesor in interiorul cardului, care permite identificarea sa si verificarea identitatii purtatorului gratie unui cod secret, da garantii solide atat titularului contului cat si comerciantilor.

5.Catre moneda electronica

5.1.Dezvoltarea cardurilor de tip port-moneu electronic Progresul reglarilor de cont informatizate si costul lor scazut favorizeaza elanul port-moneului electronic, carduri creditate in momentul achizitiei sau la reinnoirea lor si debitate pe masura reglarilor(decontarilor).

5.2.Monoprestatoare si pluriprestatoare

Cardurile preplat ite monoprestatoare, utilizabile pentru achizitionarea unui singur tip de bun sau serviciu, consta intr-o simpla plata in avans. In revansa, cardurile pluriprestatoare, utilizabile in diferite tranzactii pe langa un ansamblu de furnizori, prezinta caracteristici originale.

5.3.O noua moneda? Cardurile multiprestatoare pot fi considerate ca o noua forma de moneda: nu este o moneda scripturala deoarece bunul nu este inscris in contul unei banci, ci pe cardul insusi; nu este o moneda fiduciara, din moment ce nu este utilizabil in toate schimburile si nu este reutilizabil sub forma sa initiala. Se produce o noua forma de creare a monedei:


12

- In cazul unui card monoprestator emis, de exemplu, intr-un magazin , reglarea cardului este un simplu transfer a puterii de cumparare a clientului catre intreprindere, fara creare de moneda.

- Daca acest card este emis de un stabiliment bancar, emiterea cardului se reduce la o trensformare a formei monedei: in loc sa detina bancnote sau un depozit, poseda un card.Si aici, substituirea unei forme monetare cu o alta nu este insotita de o creare de moneda.

- In schimb, daca acel card multiprestator este emis de catre un agent ne-financiar- o grupare de intreprinderi de distributie, de exemplu, se produce o forma de creare de monede.Emitentul cardului primeste, in momentul vanzarii acestuia, semne monetare pe care le poate folosi, si nu este debitat in folosul intreprinderilor decat pe masura platilor.In acest interval coexista puterea de cumparare a emitentului cardului si cea a clientului.O noua putere de cumparare a fost creata.

6.Functiile monedei Definirea monedei trece prin evidentierea functiilor sale si nu numai a formelor sub care ea se prezinta. Functiile esentiale pe care le indeplineste moneda sunt trei:

- intermediar al achimburilor; - unitate de masura a valorii; - instrument de rezerva a valorii;

6.1.Moneda intermediar al schimburilor

Intr-o economie de schimb, moneda este instrumentul unic al tranzactiilor; ea serveste drept contrapartida intre oferta si cererea tuturor bunurilor si serviciilor pe toate pietele.Desigur ca tranzactiile se pot desfasura fara moneda, prin troc, insa inconvenientele acestuia sunt vizibile:

- trocul necesita aparitia simultana a nevoilor pentru doua categorii de indivizi: nu este suficient ca un individ sa posede cantitatea din bunul X necesara pentru achizitionarea altui bun Y.Este necesar sa gaseasca persoana care sa posede bunul respectiv Y si este dispusa sa-l cedeze;

- trocul necesita mentinerea raportului de schimb intre fiecare bun fata de celelalte, ceea ce nu este deloc usor, deoarece numarul bunurilor participante la schimb este in continuare in continua crestere;

- indivizibilitatea bunurilor si, deci, dificultatea de a stabili valori egale; Rezulta ca trocul limiteaza schimbul si face imposibila formarea unui ansamblu de preturi, altfel spus o scara de valori care faciliteaza evaluarea bunurilor.Recurgerea la un bun intermediar, moneda, permite disocierea celor doua contra- prestatii simultane ale trocului in doua tranzactii separate: vanzarea unui bun contra monedei si cumpararea contra monedei a altui bun. Utilizatorii monedei pot estima anumite perioade de tulburari monetare, cand monada constituie un intermediar de slaba calitate, revenind in astfel de situatii la tehnica trocului.Asa s-a intamplat in timpul si dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, cand colapsul sistemului monetar a determinat, de exemplu, in Germania ca tigarile sa fie folosite ca bani.

6.2.Moneda unitate de masura a valorii


13

Singura unitate de masura care permite etalonarea si cumpararea bunurilor si marfuriloreterogene este moneda; ea constituie un instrument de masura universal aplicabil la bunuri, servicii si alte drepturi, cu alte cuvinte moneda permite cuantificarea relatiilor sociale, permite fiecarui individ sa-si cunoasca drepturile si obligatiile in societate.Particularitatea functiei de masura a valorii este aceea ca nu e necesara prezenta fizica a banilor, realizarea sa se face in mod abstract. In cazul structurilor sociale mici, partile implicate in schimb nu incercau sa realizeze un echilibru imediat, in sensul ca renuntau voluntar la un bun fara contraprestatie sau acordau un serviciu gratuit.este insa evident ca o asemenea structura sociala nu se poate mentine pentru ca fiecare dintre membrii sai trebuie sa aiba garantia(morala) ca tot ceea ce cedeaza va primi mai tarziu sub o alta forma si ca echilibrul reciproc este satisfacut.Fara a readuce in actualitatetimpurile trecute, unele comunitati moci, taranesti ofera un exemplu de schimburi fara tarife, cu intrajutorare mutuala(pentru stransul recoltelor, de exemplu).Odata cu cresterea numarului indivizilorcare compun structura sociala respectiva, devine din ce in ce mai greu mentinerea absentei tarifarii si a unui echilibru imediat.Indivizii nu au ocazia sa se intalneasca frecvent si deci nu mai au incredere in mentinerea echilibrului lor global, ci doresc echilibrarea imediata a schimbului. Mai intai bunul cel mai bine tranzactionat, apoi moneda arealizat cuantificarea relatiilor sociale si echilibrarea imediata a schimburilor.Valoarea bunurilorse exprima prin pretul lor in moneda; aceasta permite determinarea unei scari generale de preturi, altfel spus raporturi de schimb comparabile. 6.3.Moneda instrument de rezerva a valorii Functia de instrument de rezerva decurge din functia de i ntermediar al schimburilor, de care este strans legata.Moneda poate sa asigure permanenta valorilor masurabuile si indeplineste aceasta functie deoarece apare ca o intruchipare a avutiei.Ca mijloc de pastrare a averii, moneda permite transferul in timp al valorii, reprezentand(dupa Keynes) un liant intre prezent si viitor. Valoarea reprezentata de o anumita cantitate de bani poate sa nu fie tot timpul aceeasi; fluctuatiile puterii de cumparare a banilor diminueaza considerabil calitatea acestora de instrument de rezerva a valorii.Economisirea(care reprezinta, de fapt, un consum aparte) se bazeaza pe siguranta ca valoarea banilor la a caror consum s-a renuntat va putea fi regasita in viitor, la momentul in care se va decide utilizarea fondurilor de rezerva.In acelasi timp, necesitatea unei economisiri de precautie ii determina pe indivizi sa economiseasca si in perioade de depreciere monetara.Pentru ca banii sa-si indeplineasca in bune conditii aceasta functie, este necesar, asadar, ca valoarea lor(puterea lor de cumparare) sa fie constanta, altfel spus, ca preturile practicate in economie sa nu se modifice. In prezent, este dificil sa disociem cele trei functii, pentru ca societatile contemporane sunt societati de piata care au nevoie simultan de un intermediar de schimb si o unitate de masura pentru a asigura coerenta sistemului de schimburi si stabilitatea puterii de cumparare.Pentru ca piata sa fie eficienta este necesar ca drepturile consimtite astazi sa poata fi exercitate si mai tarziu, altfel spus, trebuie sa permita tezaurizarea.Stabilitatea unitatii de masura este conditia bunei functionari a acestui sistem, insa, din pacate, stabilitatea nu este niciodata asigurata total.Daca stabilitatea se transforma in instabilitate, iar aceasta capata forme alarmante, apare fenomenul de respingere, de renuntare la functiile monetare.Amplele fluctuatii ale nivelului general al preturilor se deruleaza in timpul perioadelor de boom economic si criza.Astazi, in conditiile persistentei inflatiei, rolul de rezerva a puterii de cumparare este mai greu de indeplinit. De asemenea, trebuie sa tinem cont ca dezvoltarea operatiunilor bancare si financiare a permis lansarea catre populatie a unei game de instrumente de plasament care suplinesc cu succes moneda ca mijloc de rezerva a valorii.


14

Pe de alta parte, stabilitatea monedei apara societatea de tensiunile sociale.Aceasta este dimensiunea sociala a banilor.Prin intermediul banilor se sting datoriile care nu sunt legate direct de schimbul de marfuri(impozite, taxe), precum si datoriile rezultate din vanzarea marfurilor pe credit sau rambursarea creditelor bancare. Daca am reusit definirea banilor prin functiile si utilizarea lor, apa re in mod firesc intrebarea cat de multi bani exista?.La aceast intrebare vom incerca sa raspundem in continuare.

7. Puterea de cumparare a monedei

7.1. Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate;

Definim puterea de cumparare a monedei ca fiind cantitatea de bunuri economice care poate fi achizitionata cu o unitate monetara in anumite conditii de loc si timp. Aceasta determina totodata valoarea paritara a unitatii monetare si depinde de stare a generala a economiei, de eficienta si de increderea pe care populatia, ceilalti agenti economici o au in moneda nationala. In dinamica, valoarea paritara a unitatii monetare(puterea de cumparare), este in relatie indirecta cu indicele general al preturilor. Astfel puterea de cumparare a monedei se exprima prin relatia:

Pc = 1 / Pr ; unde: Pc puterea de cumparare; 1 unitatea monetara cu valoarea nominala 1; Pr - nivelul preturilor; Evolutia procentuala a puterii de cumparare se exprima prin indicele acesteia, determinat ca raport intre:

Ipc = (1 / Ipr) x 100 ; unde: Ipc indicele puterii de cumparare; Ipr indicele preturilor, exprimand evolutia procentuala a preturilor, se determina dupa relatia:

Ipr = (Pr1 / Pr0) x 100 ; unde: Pr1 pretul in perioada curenta; Pr0 pretul in perioada anterioara; EXEMPLU: Daca in doua momente succesive, preturile sunt Pr1 = 120um. si Pr0 = 100um., obtinem:

Ipr = (120/100 x 100) = 120% ;

Ipc = [(1/120) / 100] x 100 = 53,3% ;

rezultand o scadere a puterii de cumparare cu 46,7%, scadere datorata cresterii cu 20% a preturilor. In situatia in care preturile inregistreaza o scadere, pu terea de cumparare va creste, data fiind variatia invers proportionala dintre cele doua marimi.


15

Puterea de cumparare se determina separat pentru relatiile cu strainatatea, purtand denumirea de putere de cumparare externa, iar cand ne referim la puterea de cumparare a monedei pe piata interna, definim notiunea de putere de cumparare interna. 7.1.1. Puterea de cumparare interna a monedei; Indicii puterii de cumparare interne au la baza indicii de pret.De regula puterea d e cumparare a unei monede se stabileste pornind de la indicii de pret pe grupe de produse(agricole, industriale etc.). Deoarece preturile unor produse cresc, iar ale altora scad, sau raman constante, nu se poate trage o concluzie generala, ci numai referitoare la produsele sau grupele de produse ale caror preturi au fost urmarite. Se stabileste astfel un cos de bunuri, in care fiecare bun este ponderat cu procentul pe care acesta il detine in tranzactiile comerciale interne. Consideram acest cos de bunuri, ca un bun unic cu un unic pret, determinat pe baza relatiei:

Pr unic = ai x pr.i ; unde: ai ponderea bunului i in totalul tranzactiilor interne; pr.i pretul monetar al fiecarui bun; EXEMPLU: Sa se determine puterea de cumparare interna pe baza urmatoarelor date: Bunuri Pret(pr.i) ai(%) Pr.i x ai Bunul1 78 0,10 7,8 Bunul 2 478 0,08 38,24 Bunul 3 145 0,05 7,25 Bunul 4 451 0,12 54,12 Bunul 5 458 0,08 36,64 Bunul 6 547 0,07 38,29 Bunul 7 4562 0,07 319,34 Bunul 8 100 0,15 15 Bunul 9 120 0,20 24 Bunul 10 200 0,80 160 TOTAL X 1,00 ai x pr.i

=700,68 *bunurile de la 1 la 10, formeaza cosul de bunuri Puterea de cumparare interna a monedei este astfel egala cu:

Pc = 1/Pr ;

Pc = 1/700,68 um. ; unde: Pr = pretul unic determinat pentru cosul de bunuri, form at din 10 bunuri, cos considerat ca fiind un unic bun;


16

Altfel spus, cu o unitate monetara poate fi cumparata a 700,68 -a parte din noul bun format, in mod conventional din cele 10 bunuri. Aceasta modalitate de determinare a evolut iei valorii paritare a unei unitati monetare, devine viabila in situatia in care cosul de bunuri indeplineste urmatoarele conditii: 1.mentinerea structurii cosului; 2.existenta unei relative stabilitati a preturilor bunurilor care il compun;

7.1.2. Puterea de cumparare externa a monedei; Puterea de cumparare externa a monedei, se determina pe baza puterii de cumparare a monedelor nationale, stabilindu-se astfel cursul real de schimb, acesta din urma servind la analiza evolutiei comertului exterior, determinarea influentei devalorizarilor monedei nationale asupra productiei reale, cererii si exportului. Cursul real de schimb se calculeaza dupa relatia:

Crs = ai x Cri ; unde: ai ponderea bunului i in volumul tranzactiilor internationale ale unei tari; Cri cursul de revenire realizat la bunul i in relatiile cu tara de referinta; Se determina ca raport al preturilor i nterne din fiecare tara, pentru fiecare bun dupa relatia:

Cri = Pix / Piv ; unde: X si V tarile asupra carora se face analiza; PiX pretul de vanzare al bunuluii, exprimat in moneda nationala a tarii X; PiV - pretul de vanzare al bunului i exprimat in moneda nationala a tarii V; EXEMPLU: Sa se calculeze cursul real de schimb, respectiv numarul de unitati monetare apartinand tarii V, care revin unei unitati monetare apartinand tarii X, pe baza urmat oarelor date:

Bunuri Pret.i.x Pret.i.v. Curs de revenire

Pretix/Pretiv

ai(%) ai x Cr.i

Bunul 1 285 120 2,38 0,14 0,333 Bunul 2 345 300 1,15 0,18 0,207 Bunul 3 180 200 0,9 0,23 0,207 Bunul 4 580 620 0,94 0,15 0,141 Bunul 5 630 426 1,48 0,20 0,296 Bunul 6 289 300 0,96 0,10 0,096 TOTAL 1,00 1,280 Interpretarea rezultatului este ca, pentru o unitate monetara apartinand tarii V, detinatorii trebuie sa cedeze 1,28 unitati monetare ale tariiX,respectiv:

1v = 1,28x ; unde: v unitatea monetara a tariiV; x unitatea monetara a tariiX;


17

In varianta in care se calculeaza cursul real de schimb al lui v, in raport cu x, calculul cursului de revenire se face inversand raportul preturilor pentru acelasi bun, exprimate in monedele celor doua tari, X si V:

Cri = Piv / Pix ;

Pornind de la exemplul anterior, obtinem:

Bunuri Pret.i.x Pret.i.v Curs de revenire

Pretiv/Pretix

ai(%) ai x Cri

Bunul 1 285 120 0,421 0,14 0,059 Bunul 2 345 300 0,870 0,18 0,157 Bunul 3 180 200 1,111 0,23 0,256 Bunul 4 580 620 1,069 0,15 0,160 Bunul 5 630 426 0,676 0,20 0,135 Bunul 6 289 300 1,038 0,10 0,104 TOTAL 1,00 0,871 Interpretarea rezultatului este ca, pentru o unitate monetara apartinand tarii X, detinatorii trebuie sa cedeze 0,871 unitati monetare ale tariiV, respectiv:

1x = 0,871v ; unde: v unitatea monetara a tariiV; x unitatea monetara a tariiX;

8.Paritate si curs valutar

8.1 Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.

Prin definitie, paritatea monetara este raportul a doua unitati monetare nationale, respectiv a valorilor lor paritate, adica a etalonului in care sunt exprimate respectivele valori paritare(acest etalon trebuie sa fie unic pentru ambele unitati monetare nationale), purtand denumirea acestuia din urma, spre exemplu:

- paritate aur etalonul care sta la baza determinarii valorii paritare a celor doua unitati monetare nationale este etalonul aur;

- paritate aur-devize etalonul aur-devize; valoarea paritara este exprimata intr-o alta valuta, numai aceasta din urma fiind convertibila in aur;

- paritate aur-lingouri etalonul aur-lingouri; valoarea paritara este exprimata printr-o cantitate de aur, aflata in pastrarea Bancii Centrale,etc.

- paritate putere de cumparare valoarea paritara pentru ambele unitati monetare, este exprimata prin puterea sa de cumparare, respectiv prin cantitatea de bunuri si servicii ce se pot cumpara cu acestea;

Spre exemplu, in conditiile etalonului aur, prin definitie paritatea monetara este raportul dintre cantitatea de aur fin continut de unitatile monetare a doua state.

vezi explicatiile de la etaloane monetare


18

Deci, valoarea unei piese fiind proportionala cu greutatea metalului fin reprezentat de ea, se poate obtine valoarea unei monede fata de alta moneda, prin raportarea metalului reprezentat de prima la metalul reprezentat de cea de a doua. EXEMPLE: 1 .Sa se stabileasca paritatea lira sterlina dolar american, stiind ca:

1 lira sterlina = 2,1328 gr.aur ;

1 dolar american = 0,888670 gr.aur ;

Paritatea monetara va fi:

2,1328 / 1,888670 = 2,40 ; deci:

1 lira sterlina = 2,40 dolari americani ;

2 .Sa se afle paritatea lirei sterline in guldeni olandezi stiind ca :

1 gulden olandez = 0,245489 gr.aur ;

Paritatea monetara lira sterlina / gulden olandez va fi:

2,1328 / 0,245489 = 8,6 ; adica:

1 lira sterlina = 8,6 guldeni olandezi ; In calculul paritatii pot apare cazuri(in special inainte de primul si cel de al doilea razboi mondial), in care, desi monedele sunt facute din aceleasi metale, totusi titlul de puritate al metalului sa fie diferit. astfel:

1 gulden olandez contine 10 gr.argint cu titlul 0,945 ; iar

1 leu de argint contine 5 gr. argint cu titlul 0,900 ;

Cele doua monede fiind confectionate din argint cu titlul de puritate diferit, pentru a putea calcula paritatea lor monetara, este necesara raportarea cantitatii de metal pur(argint pur), continuta de fiecare din cele doua aliaje. Determinarea cantitatii de argint pur continuta de cele doua monede se face astfel:

Tp = Gf / Gt ;

atat aurul cat si argintul avand duritate mica, nu se utilizeaza in stare pura, ci sub forma de aliaje.Elementele cu care se aliaza pot fi arama, zincul etc.Greutatea aliajului(metal pretios plus arama,zinc etc.), se numeste greutate bruta sau totala, iar greutatea metalului pretios din aliaj reprezinta greutatea fina. Raportul dintre greutatea fina si greutatea totala se numeste titlu de puritate

Tp = Gf / Gt ; Unde: Tp titlu de puritate Gf - greutate fina Gt greutate totala De exemplu titlul de puritate standard pentru argint(cel la care se face cotarea si comercializarea sa),este 0,925


19

de unde: Gf = Tp x Gt ;

Astfel cantitatea de argint pur din aliaj continuta de:

-1 gulden olandez este de:

0,945 x 10 = 9,45gr.Ag.pur ;

-1 leu este de:

0,900 x 5 = 4,5 gr.Ag.pur ;

Astfel paritatea gulden leu este:

9,45 / 4,5 = 2,10 ; adica:

1 gulden olandez = 2,10 lei ;

Sau daca dori m sa calculam paritatea leu - gulden olandez:

4,5 / 9,45 = 0,48 ; adica:

1 leu = 0,48 guldeni olandezi ;

8.1.1. Paritatea puterii de cumparare a monedei. Paritatea puterii de cumparare a monedei, se determina ca raport intre pre turile unui produs sau grup de produse din doua tari, exprimate in moneda uneia dintre ele, prin intermediul cursului valutar. Cursul valutar, ca raport stabilit in mod liber intre doua unitati monetare nationale, vizeaza circuitele de marfuri si servicii, considerate la preturi internationale si fluxurile de capital.Corelarea sau disjunctia intre fluxurile reciproce dintre cele doua tari, pot determina variatii ale cursurilor. Volumul considerabil si dinamica schimburilor intre stat e pun pe prim plan paritatea puterii de cumparare. Teoria paritatii puterii de cumparare porneste de la ipoteza ca rata de schimb intre doua valute trebuie sa reflecte schimbarile la nivelul preturilor din cele doua tari. La originea acestei teorii este legea pretului unic, potrivit careia un bun identic produs in orice tara trebuie sa aibe acelasi pret. Astfel daca in S.U.A. o tona de titei valoreaza 100 de dolari, iar in Japonia 10.000 yeni, raportul de schimb este 10.000 / 100 adica:

1 dolar = 100 yeni ; In situatia in care, pretul otelului creste in Japonia la 11.000 yeni, iar in S.U.A. ramane neschimbat, adica 100 de dolari, dolarul trebuie sa fie apreciat, astfel:

11.000 /100 ; de unde:

1 dolar = 110 yeni ;


20

In acest raport yenul sufera o depreciere de la:

1 yen = 0,01 dolari ( 100 / 10.000); la:

1 yen = 0,00900 dolari (100 / 11,000);

Putem concluziona astfel ca, puterea de cumparare a monedei nationale a unei tari fata de puterea de cumparare a monedei nationale a unei alte tari, creste sau scade functie de evolutia diferita a preturilor in doua tari. In consecinta, determinarea paritatii puterii de cumparare a monedei presupune:

Pp(M/N) = (Pr.m / pr.n) x Cv.n ; unde: M,N cele doua tari pentru a caror monede nationale se calculeaza paritatea puterii de cumparare; Pp(M/N) paritatea puterii de cumparare a unitatii monetare a tarii aM, fata de unitatea monetara a tarii N; Pr.m pretul unui produs in tara M, exprimat in moneda proprie; Pr.n pretul aceluiasi produs in tara N, exprimat in moneda proprie; Cv.n cursul valutar al monedei tarii M fata de moneda tarii N.

Evolutia paritatii puterii de cumparare a monedelor din doua tari, se determina ca indice al paritatii puterii de cumparare a monedei, respectiv raportul indicilor preturilor de consum in cele doua tari intr-o perioada determinata, reflectand modificarea puterii de cumparare a unei monede in raport cu o alta.

Determinarea indicelui paritatii puterii de cumparare a monedei se calculeaza dupa relatia:

Ip.p(M/N) = [Ipr.(M) / Ipr.(B)] x 100 ; unde: Ip.p(M/N) indicele paritatii puterii de cumparare a monedei tarii M fata de moneda tarii N Ipr(M) indicele preturilor in tara M; Ipr(N) indicele preturilor in tara N EXEMPLU: In anul 1995 pretul bunuluiA in S.U.A. a fost de 180 dolari si pretul aceluiasi produs in Marea Britanie a fost de 26 de lire sterline, in conditiile unui curs valutar

1 dolar = 0,6 lire sterline ;

Indicele preturilor de consum a fost in anul 2000, fata de 1995, de 126% in S.U.A. si de 112% in Marea Britanie. Sa se determine: 1.Paritatea puterii de cumparare a celor doua monede in anul 1995; 2.Evolutia paritatii puterii de cumparare a celor doua monede in perioada 1990 2000; REZOLVARE:

1.Pp(lira sterlina / dolar) = 26 / (180 x 0,6) = 26/108 = 0,24 ;


21

Pp(dolar / lira sterlina) = (180 x 0,6 )/ 26 = 108/26 = 4,15 ;

2.Ipp(lira sterlina / dolar) =( 112% / 126) x 100 = 89,9% ;

ceea ce inseamna ca paritatea puterii de cumparare a dolarului american in raport cu lira sterlina, a scazut cu 10,1%, in anul 2000 fata de anul 1995, si invers in cazul lirei sterline, care a crescut fata de dolar in aceeasi perioada cu 14%:

Ipp(dolar / lira sterlina) = (126% / 112% )x 100 = 114% ;

9. Punctele aurului

9.1. Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.

In conditiile circulatiei libere a aurului exista posibilitatea stingerii obligatiilor dintre doua state, la alegere, in aur sau devize. Alegerea unei cai sau a alteia, este determinata si in acelasi timp limitata de cheltuielile ocazionate de ambalarea, transportul si asigurarea aurului. Astfel, cursul valutar nu poate sa creasca, in principiu, decat pana la limita denumita punct superior, de la care devine mai avantajoasa convertirea in aur a monedelor si respectiv plata datoriei in aur efectiv. Altfel spus, cresterea cursului valutar nu poate depasi paritatea legala plus cheltuielile de ambalare, transport, asigurare etc. Punctul superior al aurului sau de iesire, este punctul la care importatorul solicita plata datoriei in aur si nu in devize, la cursul de schimb din momentul platii, fiind deci, cursul maxim de schimb al unei unitati monetare straine, intrucat la un curs mai mare nu se mai gaseau cumparatori, debitorului convenindu-i sa cumpere aur si sa-si plateasca datoria. Determinarea punctului superior sau de iesire a aurului se face dupa relatia:

Ps = Cp + Cp x pta = Cp(1 + pta); - acceptat de catre importator ; unde: Ps punctul superior al aurului ; Cp curs paritar(oficial) ; Pta ponderea cheltuielilor de transport, asigurare etc. ; De asemenea, cursul valutar nu poate sa scada sub acea limita denumitapunct inferior al aurului, la care devine mai avantajoasa incasarea in aur a sumei de primit din strainatate, beneficiarul platii suportand cheltuielile accesorii. Altfel spus, prin punct inferior al aurului sau punct de intrarea aurului, se intelege cursul minim de schimb al unei monede straine, intrucat la un curs inferior nu se mai gaseau vanzatori de devize, exportatorului convenindu-i sa ceara plata in aur. Determinarea punctului inferior sau de intrare a aurului se face potrivit relatiei: Pi = Cp Cp x pta = Cp(1 pta); - acceptat de catre exportator ; unde: Pi punct inferior sau de intrare a aurului ;


22

Acesta este teoretic mecanismulpunctelor aurului, al limitelor pana la care poate oscila cursul valutar. EXEMPLU: Pentru exemplificare consideram cazul unei tranzactii comerciale intre Anglia si S.U.A. Paritatea legala este:

1 lira sterlina = 2,40 dolari ;

S.U.A. urmand sa faca plata. Cheltuielile de ambalare, asigurare si transport ale aurului sunt de 2% din pretul marfurilor.Pretul acestora este de 200.000 lire sterline. La data achitarii datoriei cursul este:

a. sub paritate : 1 lira sterlina = 2,373 dolari;

b. supra paritate : 1 lira sterlina = 2,50 dolari;

Indiferent care va fi pretul marfurilor fata de paritatea legala, punctul de intrare si iesire al aurului va fi:

- paritate legala 2,400 ;

- 2% cheltuieli de ambalare, transport aur 0,048 ; Punctul de intrare va fi:

2,400 0,048 = 2,352; Punctul de iesire va fi:

2,400 + 0,048 = 2,448;

Ca urmare, in conditiile in care cursul valutar oscileaza intre aceste limite 2,352 2,448 , plata este mai avantajoasa a se face in dolari, iar peste aceste limite in aur. In cazul luat ca exemplu:

a. cursul fiind 1 lira sterlina = 2,373 dolari se incadreaza in limitele punctelor aurului, deci S.U.A. vor plati in lire sterline. Deci 200.000 de lire sterline vor costa:

200.000 x 2,373 = 475.400 dolari;

b. cursul fiind 1 lira sterlina = 2,50 dolari depaseste limita punctului aurului, deci plata se va face in aur deoarece fiecare lira va coata doar 2,448 dolari. Deci 200.000 lire sterline vor costa:

200.000 x 2,448 = 489.600 dolari;


23

Din exemplul prezentat reiese ca intre limitele par itatii legale, plus, minus, cheltuielile de ambalare, transport si asiguare a aurului, stingerea platilor este avantajos sa se faca in valuta, iar cand cursul se apropie foarte mult sau chiar dapaseste aceste limite, stingerea platilor este mai avantajos sa se faca in aur. Luand S.U.A. ca reper, punctul superior al aurului sau de iesire, apare in relatiile de import(deci, cand urmeaza sa faca plata), iar punctul de intrare, sau inferior al aurului, apare in cazul exportului(cand urmeaza o incasare).

10. Arbitrajul


Arbitrajele constituie totalitatea operatiunilor si calculelor care au loc, in scopul stabilirii mijlocului de plata cel mai convenabil pentru stingerea unei obligatii in moneda straina, in general, pentru realizarea unei operatii de schimb in conditii optime. Arbitrajul poate fi :

- arbitraj simplu sau arbitraj direct; - arbitraj compus sau arbitraj indirect;

10.1.1. Arbitrajul direct.

Modalitatile de stingere a unei datorii pe o piata straina, folosind arbitrajul direct, pot fi doua, si anume:

- metoda tratei; - metoda remizei;

10.1.1.1.Metoda tratei:

Aceasta metoda consta in stingerea unei datorii prin tragerea unei trate pe piata creditoare si trimiterea acesteia debitorului spre acceptare. EXEMPLU: Consideram situatia in care un comerciant din S.U.A., datoreaza in Franta 1.000 de euro (paritatea legala 1 dolar = 0,83 euro). Cursurile sunt:

- la New York: -

1 euro = 1,18 dolari; - la Paris:

1 dolar = 0,81 euro; Prin aceasta metoda comerciantul din New York, cere creditorului sa traga o trata asupra sa la una din bancile din Franta. Creditorul ofera spre vanzare trata in dolari, pe care o cumpara o terta persoana pentru achitarea unei datorii in dolari pe piata New York-ului. Tinand cont de cursurile prezentate mai sus, valoarea nominala a trat ei va fi:


24

- datoria este de 1.000 euro;

- cursul dolarului la Paris este:

1 dolar = 0,81 euro ;

deci: - valoarea nominala a tratei va fi:

1 dolar american..0,81 euro

x.1000 euro

de unde:

x ( 1 x 1000) / 0,81 = 1234,57 dolari ; deci, trata vanduta pe piata Parisului va fi de 1234,57 dolari, pe ea incasandu-se 1000 de euro si astfel datoria s-a stins.

10.1.1.2.Metoda remizei:

Folosind acelasi exemplu, comerciantul din New York, cumpara de la banca din New York un efect de comert de 1000 de euro, pe care il trimite in Franta. In acest caz, pe debitor achitarea datoriei il va costa, conform cursului de la New York:

1 euro = 1,18 dolari ;

deci: 1 euro1,18 dolari

1000 euro.x dolari

de unde: x = 1000 x 1,18 = 1180 dolari ;

Deci, pe debitor cumpararea efectului de comert de pe piata din New York, il va costa mai putin cu 54,57 dolari, decat in cazul achitarii datoriei pe piata tratei, metoda remizei fiind in acest caz mai avantajoasa. Alegerea modalitatii de plata, in exemplul de mai sus, este la latitudinea debitorului, deoarece indiferent de cursurile de schimb, creditorul trebuie sa primeasca 1000 de euro. Pe creditor il poate preocupa modalitatea executarii platii nu mai daca aceasta urmeaza sa se faca in dolari, adica in moneda straina si nu in moneda nationala. Arbitrajul direct apare implicit legat de punctele aurului.

10.1.2. Arbitrajul indirect.

Stingerea obligatiilor fata de o tara strai na se poate face, dupa cum se stie, prin mai multe modalitati:

- achitarea datoriei cu valuta tarii debitorului ; - achitarea datoriei cu valuta creditorului ;


25

- achitarea sa se faca in aur ; - achitarea datoriei sa se realizeze cu valuta altei tari ;

Posibilitatea achitarii datoriei in aur sau valutele celor doua tari folosind cursurile din tarile respective, a fost prezentata intr-un capitol precedent. Alaturi de aceste forme de stingere a obligatiilor, exista si posibilitatea ca debitorul , sa achite datoria catre creditor, in moneda acestuia, insa cumparand-o pe o piata straina, unde are un curs cat mai avantajos pentru tara debitoare, aceasta operatiune constituind arbitrajul indirect. In realizarea arbitrajului indirect, debi torul se poate folosi de una sau mai multe piete mediate, straine. In functie de numarul pietelor mediate precum si in functie de modul de stingere al obligatiei, distingem urmatoarele cai de realizare a arbitrajului indirect:

- A. metoda paritatii compuse ;

- B. metoda remizei duble ;

- C. metoda tratei duble ;

- D.metoda ordinului de banca ;

10.1.2.1.Metoda paritatii comune:

Pornim de la un exemplu, in care, un comerciant din New York datoreaza in Suedia 1000 de coroane suedeze, la cursurile:

-la New York; 100 coroane suedeze = 21 dolari ;

sau 4,7 coroane suedeze = 1 dolar ; -la Oslo: 100 dolari = 478 coroane suedeze ;

sau 1 dolar = 4,78 coroane suedeze ;

Ceea ce apare nou in acest caz, este apelarea la o a treia valuta, spre exemplu, franci elvetieni, alta deci decat monedele pietelor partenere. Creditorul primind franci elvetieni ii vinde pe piata din Oslo, incasandu -si cele 1000 de coroane suedeze. Cursurile pe piata de New York sunt:

100 fr.elvetieni = 22 dolari ;

(paritatea legala 1 dolar = 4,30 fr.elvetieni)

Cursurile pe piata din Oslo sunt: 100 fr.elvetieni = 180 coroane suedeze ; (paritatea legala 1 fr.elvetian = 1,7 coroane suedeze )


26

Achitatrea datoriei in acest caz se face astfel, debitorul din New York cumpara franci elvetieni la pretul:

100 fr.elvetieni = 22 dolari ;

iar acestia sunt remisi la Oslo spre a fi vanduti la cursul:

100 fr.elvetieni = coroane suedeze ;

stiind ca trebuie sa achite 1000 de coroane suedeze. deci:

x dolari ..1000 coroane suedeze dar:

180 coroane suedeze100 fr.elvetieni iar:

100 fe.elvetieni..22 dolari

Deci, la New York se vor cumpara franci elvetieni in valoare de 122,2 dolar i: X = (22 x 100 x 1000) / (100 x 180) = 122,2 dolari;

Comparand cu metodele arbitrajului direct, aceasta metoda, de regula, apare mai avantajoasa, in sensul ca debitorul poate cauta piata cea mai convenabila pentru achitarea unei datorii.

10.1.2.2. Metoda dublei remize:

Aceasta metoda in esenta se aseamana cu metoda directa a remizei, deosebirea care apare este ca sunt doua remize directe(si aici apare piata mediata). 1. Piata mediata remite pietei creditoare ; 2. Piata debitoare remite pietei mediate ; Folosind exemplul de la metoda anterioara,(coroana suedeza, fr.elvetian, dolar), comerciantul din New York, pentru achitarea datoriei dispune unui corespondent din Zurich sa remita coroane suedeze la Oslo. Corespondentul din Zurich, devine astfel creditorul comerciantului din New York, acesta achitandu-si datoria, remitand franci elvetieni la Zurich. Deci, apare si cursul dolarilor si coroanelor suedeze din Zurich. Cursurile sunt: -New York:

100 coroane suedeze = 21 dolari ;

100 fr.elvetieni = 22 dolari ; -Oslo:

100 dolari = 478 coroane suedeze ;

100 fr.elvetieni = 180 coroane suedeze ; -Zurich:

100 coroane suedeze = 57,1 fr.elvetieni ;

100 dolari = 435 fr.elvetieni ;


27

Remiterea coroanelor suedeze cumparate pe piata din Zurich:

100 coroane suedeze..57,1 fr.elvetieni ;

1000 coroane suedezex

x = (1000 x 57,1) / 100 = 571 fr.elvetieni ;

Deci pe corespondentul de pe piata mediata, Zurich, il vor costa cele 1000 de coroane suedeze , 571 fr.elvetieni. Achitarea datoriei comerciantului din New York, se face prin cumpararea de pe piata New York, a unei sume de 571 fr.elvetieni. Pe piata New York:

100 fr.elvetieni..22 dolari

571 fr.elvetieni..x

x = (571 x 22) / 100 = 125,6 dolari ;

Deci, pe comerciantul din New York, achitarea dator iei catre creditorul din Zurich il va costa 125,6 dolari. Sau achitarea celor 1000 de coroane suedeze, prin p iata mediata Zurich, il costa 125,6 dolari. sau:

x dolari1000 coroane suedeze

100 coroane suedeze571 fr.elvetieni

100 fr.elvetieni22 dolari

x = (1000 x 571 x 22) / (100 x 100) = 1256,2dolari ;

10.1.2.3. Metoda tratei duble. Si aceasta metoda se aseamana cu metoda arbitrajului direct prin trata.

In acest caz apar doua trate:

- piata creditoare trage trata asupra pietei mediate ;

- piata mediata trage trata asupra pietei debitoare ; In exemplul luat, comerciantul din New York, care datoreaza 1000 coroane suedeze, cere creditorului sau sa traga o trata asupra Zurichului, pe care sa o vanda la bursa din Oslo, pentru a obtine suma de 1000 de coroane suedeze. Deci, valoarea nominala a tratei in coroane suedeze va fi:

- datoria de 1000 coroane suedeze ;


28

- cursul francului elvetian la Oslo este:

100 fr.elvetieni = 180 coroane suedeze ;

prin urmare: 100 fr.elvetieni 180 coroane suedeze

x....1000 coroane suedeze

x = (1000 x 100) / 180 = 555 fr.elvetieni ;

Deci valoarea nominala a tratei, trase asupra Zurichului va fi 555 franci elvetieni. Aceasta trata ve fi achitata de corespondentul comerciantului din New York la Zurich prin tragerea unei trate asupra New York-ului. Datoria fiind de 555 fr.elvetieni, cursul dolarului pe piata din Zurich este:

100 dolari = 435 fr.elvetieni ;

Valoarea nominala a tratei trase asupra New York -ului, in dolari va fi:

100 dolari..435 fr.elvetieni

x555 fr.elvetieni

x = (100 x 555) / 4,35 = 127 dolari ;

In acest caz, pe comerciantul din New York, achitarea datoriei de 1000 coroane suedeze, il va costa 127 de dolari. sau:

x dolari.1000 coroane suedeze

180 coroane suedeze100 fr.elvetieni

435 fr.elvetieni.100 dolari

x = (1000 x 100 x 100) / (180 x 435) = 127 dolari ;

10.1.2.4. Metoda ordinului de banca.

Aceasta metoda consta in remiterea de catre corespondentul de pe piata mediata, a sumei datorate(la Oslo), creditorului.Pentru stingerea obligatiei ce s-a creat intre corespondentul de pe piata mediata(Zurich), si debitorul(de la New York), acelasi corespondent trage o trata in moneda pietei debitoare, pe care o negociaza pe piata sa. In exemplul luat, comerciantul din New York, dispune corespondentului sau din Zurich sa remita la Oslo 1000 de coroane suedeze, la cursul zilei de pe piata din Zurich. Deci, cele 1000 de coroane suedeze, il vor costa pe corespondent pe piata din Zurich 571 fr.elvetieni:


29

100 coroane suedeze57,1 fr.elvetieni

1000 coroane suedeze.x

x = (1000 x 57,1) / 100 = 571 fr.elvetieni ;

Pentru stingerea datoriei ce a aparut intre corespondent si debitor, corespondentul trage o trata in dolari pe piata sa asupra debitorului, pentru a-si incasa cei 571 fr.elvetieni. Pe piata din Zurich cursul dolarului este:

100 dolari..435 fr.elvetieni

x dolari.571 fr.elvetieni

x = (100 X 571) / 435 = 1312 dolari ;

Deci, valoarea nomi nala a tratei trase asupra New York-ului, va fi de 108 dolari. sau:

x dolari1000 coroane suedeze

100 coroane suedeze..57,1 fr.elvetieni

435 fr.elvetieni100 dolari

x = (1000 x 57,1 x 100) / (100 x 435) = 131,2 dolari ;

11. Dumping-ul valutar


Dumping-ul valutar este o forma de castig suplimentar ca urmare a exportului de marfuri, avand la baza ritmul diferit de depreciere al valutelor din tara exportatoare si cea import atoare. Pe perioada inflatiei, tara cu valuta depreciata face export masiv de marfuri intr -o tara cu valuta mai putin depreciata. Pentru exemplificare consideram urmatorul caz: Un exportator american cumpara o marfa din tara sa in valoare de 2.000.000 dolari si o exporta in Germania. In acest interval dolarul se depreciaza fata de euro cu 20%, astfel ca pentru euro incasati, exportatorul va primi 2.400.000 dolari. Daca insa, in acelasi timp, pe plan intern deprecierea dolarului a fost de 10%, valoarea actuala a marfii care s-a exportat este de 2.200.000 dolari. Deci exportatorul a incasat suma de 200.000 dolari numai ca urmare a ritmului de depreciere diferit al valutelor tarilor care au facut schimbul comercial. EXEMPLU: Sa se stabileasca suma ce o va incasa un exportator din Franta pentru marfuri in valoare de 4.250.000 euro, exportate in Anglia stiind ca:


30

- devalorizarea euro fata de lira sterlina este de 9% ;

- deprecierea interna a euro a fost in acest interval de 4% ; REZOLVARE: Valoarea in euro incasata de exportator in schimbul lirelor sterline obtinute din vanzarea marfii in Anglia se stabileste astfel:

4.250.000 x 9% = 585.500 euro ;

reprezentand suma in plus care se adauga sumei initiale platite de exportator ca urmare a devalorizarii monedei unice europene fata de lira sterlina ;

Insa, intre timp, a avut loc o depreciere interna a euro de 4%:

4.250.000 x 4% = 170.000 euro ;

pretul marfii exportate va fi deci:

4.250.000 + 170.000 = 4.420.000 euro ;

Ca urmare a ritmului diferit de depreciere, exportatorul francez va incasa diferenta: 6.623.500 4.420.000 = 212.500 euro ;

sau: 382.500 170.000 = 212.500 euro ;

12. Reglarea valorica a cursurilor valutare

12.1. Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate. Reglarea valorica actioneaza potrivit relatiilor valutare internationale, in scopul stabilirii raporturilor intre valutele diferitelor tari si determinarea cursurilor valutare. Modelele prezentate nu reprezinta sabloane imuabile, ci incearca sa surprinda tendintele evolutiei raportului dintre cerere si oferta in contextul schimbului de marfuri si servicii in cadrul relatiilor internationale dintre tari.

12.1.1.Reglarea cursurilor valutare in conditiile convertibilitatii in aur si a circulatiei libere a aurului intre tari.

A.In situatia echilibrului de marfuri intre tari: Se considera ca intra in relatii de schimb comercial tarile T, avand unit atea monetara:

t = 0,80 gr.aur ; si tara Y, a carei unitate monetara este:

y = 0,40 gr.aur ;


31

In conditiile in care, schimburile de marfuri sunt egale, iar cantitatea acestora o notam cu z, vom avea:

- z marfa livrata de tara T in tara Y unde asigura obtinerea a 6.000 unitati monetare de tipul y;

- z- marfa livrata de tara Y in tara T unde permite obtinerea sumei de 3.000 t ;

adica: 3.000 x 0,8 = 6.000 x 0,4 ;

sau 3.000 x 1 = 6.000 x 0,5 ;

fapt ce, pe ansamblul perioadei de referinta, permite mentinerea cursurilor valutare reciproce stabile. B. In situatia schimburilor inegale de marfuri intre tari: Se pastreaza exemplul anterior, cu deosebire ca tara T livreaza in tara Y, z marfuri, functie de care urmeaza sa se obtina 6.000 y, tara Y livreaza in tara T, z w marfuri, in raport de care se obtin 2.500 t. In acest context apar modificari pe pietele valutare astfel:

- pe piata valutara din tara T se vor oferi 6.000 y, in timp ce cererea este de 5.000 y ;

- Se vor manifesta tendinte de scadere a cursului sub punctul inferior al aurului, conditii in care o parte din ofertanti se vor retrage de pe piata, urmand sa recupereze valoarea instrumentelor de plata, exprimate in valuta y, prin transferul aurului. In ansamblu, conditia de echilibru va fi:

- oferta 5.000 y = cerere 5.000 y ;

- pe piata valutara din tara Y, se vor oferi 2.500 t, in timp ce cererea este de 3.000 t ;

- oferta 2.500 t = cerere 3.000 t ;

Cursul va avea o tendinta de crestere peste punctul superior al aurului, o parte din solicitantii de valuta t se vor retrage de pe piata, urmand sa efectueze plata catre parteneri din tara T cu ajutorul aurului. Astfel ecuatia de echilibru va fi:

oferta 2.500 t = cerere 2.500 t ; Cursul se va mentine in raportul dat de paritatea valutara. Ansamblul relatiilor intre tarile T si Y se exprima astfel:

- z marfuri livrate de tara T se vor plati cu 5.000 y si 1.000 y aur ; - - z w marfuri livrate de tara y se vor achita cu 2.500 t

deci: z mf.(T) = z w mf.(Y) + Au(Y) ;


32

Astfel echilibrul schimburilor de marfuri dintre cele doua tari se asigura prin utilizarea aurului. In acest mod se asigura mentinerea cursurilor in conditiile de paritate existente intre cele doua unitati monetare.

12.1.2. Reglarea cursurilor valutare in conditiile stabilirii paritatilor fixe sustinute prin interventii.

Atunci cand statele se obliga prin acorduri bilaterale sau multilaterale sa practice cursuri paritare fixe sustinute prin interventii de catre autoritatile monetare statale, se aplica aceasta modalitate de reglare a cursurilor valutare. Interventia autoritatilor monetare din statele respective pe piata valutara vizeaza majorarea cererii, sau diminuarea ofertei si deci asigurarea echilibrului pe piata, astfel incat cursurile valutare stabilite sa se mentina la raporturile convenite. Aceste interventii presupun pierderi ce decurg din suportarea de catre autoritatile monetare a diferentelor de curs. Cand resursele valutare sunt insuficiente statul renunta la rolul sau de moderator, lasan d ca nivelul cursului sa fie determinat de raportul dintre cerere si oferta. Semnificativa este situatia in care schimburile de marfuri intre tari sunt inegale. EXEMPLU: Consideram ca intre tarile T si Y exista acorduri de a sustine cursul:

1 t = 2y si

1 y = 0,5t ; Presupunand ca:

- tara T livreaza in tara Y. z marfuri functie de care urmeaza sa se obtina 2.000 y ;

iar

- tara Y livreaza in tara T, z w marfuri in raport de are se pot obtine 900 t ; Interventia se resimte pe piata valutara din tara Y, acolo unde se manifesta dezechilibrul din schimbul de marfuri. Pe aceasta piata se vor oferi 900 t, in raport de cererea determinata de dimensiunile schimburilor economice de 1.000 t. Astfel apar conditii de crestere a cursului valutei t 2,01.2,02.2,05.2,10 etc. Pentru a evita acest fenomen, la oferta exprimata de importatorii de marfuri se adauga oferta autoritatilor monetare, in exemplul prezentat de aproximativ 100. Se creeaza conditiile echilibrului:

- oferta exportatorilor 900 t + oferta autoritatilor monetare 100 t = cererea importurilor 1.000 t ;

Presupunem ca celalalt partener este cauza dezechilibr ului:


33

- tara T livreaza in tara Y z marfuri functie de care urmeaza sa obtina 2.000 y ; iar:

- tara Y livreaza in tara T, z + w marfuri in raport de care se pot obtine 1.050 t ;

In aceasta situatie interventia este necesara in tara T. Pe piata valutara din tara T se vor oferi 2.000 y de catre exportatorii de marfuri si se vor solicita 2.100 y, functie de cererea sporita a importatorilor. Apar conditii de crestere a cursului valutei y 0,51.0,520 ,53 etc. Pentru inlaturarea acestei cresteri are loc si aici suplimentarea ofertei cu 100 de catre autoritatile monetare. Se asigura astfel premisele necesare echilibrului:

- oferta exportatorilor 2.000 y + oferta autoritatilor monetare 100 y = cererea importatorilor 2.100 y ;

In situatia in care, prin acorduri sau pentru protejare, interventia are loc numai pe piata valutara Y, se manifesta lipsa echilibrului intre cererea de t = 1.000 si oferta de t = 1.050. Oferta de t depaseste cererea.Se creeaza premisele unei scaderi a cursului monedei t astfel: 1,99.1,98.1,97etc. Pentru a asigura mentinerea exacta a paritatii , autoritatea monetara trebuie sa actioneze prin majorarea cererii cu 50 t(respectiv prin achizitia pe piata de moneda t in suma de 50). Astfel echilibrul se asigura prin:

- oferta exportatorilor 1.050 t = cerererea importatorilor 1.000 t + cererea autoritatii monetare 50 t ;

12.1.3. Reglarea cursurilor valutare in conditiile flotarii libere.

Sistemul flotarii libere, implica stabilirea zilnica a cursurilor in mod liber, in functie de puterea lor de cumparare, prin raportul dintre cerere si oferta. Totodata exista o multitudine de alte cauze care concura la stabilirea cursului de schimb.Astfel alaturi de cauze conjuncturale actioneaza si actiuni constiente de speculare, cat si orientarile de politica economica si valutara pe care le adopta si le aplica statele potrivit intereselor lor nationale. Urmatorul exemplu scoate in evidenta efectul schimburilor inegale in stabilirea cursurilor valutare. EXEMPLU: In conditiile in care in relatiile dintre tarile T si Y, se utilizau la inceput cursurile:

1 t = 2 y ;

1 y = 0,5 t ;

sa se stabileasca efectele determinate de schimburile bilaterale:

- tara T livreaza in tara Y, marfa z in raport de care se obtin 2.000 y ;


34

- tara Y livreaza in tara T, marfa z w pentru care se obtin 900 t ; Pe piata valutara din tara T oferta de 2.000 y propusa de exportatori spre tara Y, se confrunta cu o cerere mai redusa a importatorilor, 1.800 y. Astfel se creeaza conditii de scadere a cursului monedei y pana la 0,45 t. Fara alte posibilitati de compensare, oferta se absoarbe integral la nivelul valoric al cererii, modificarea cursurilor va fi proportionala discrepantei dintre oferta si cerere:

2.000 / 1.800 = 0,5 /X ; si

1.800 x 0,5 = 2.000 x 0,45 ;

De aici premisa de scadere a cursurilor la 0,45. Pe piata valutara din tara Y, cererea de 1.000 t exprimata de importatori, se compara cu oferta mai redusa a exportatorilor de 900 t. Apar premisele cresterii cursului monedei t pana la 2,22. Neexistand alti factori de interventie, cererea se satisface integral la nivelul ofertei.Schimbarea cursului va fi proportionala diferentei dintre oferta si cerere:

900 / 1.000 = 2 / X ; si

1.0 x 2 = 900 x 2,22 ; ceea ce conduce la conditii de crestere a cursului pana la 2,22. In final apar noi raporturi paritare:

1 t = 2,22 y ;

1y = 0,45 t ;

Noile raporturi paritare reflecta pozitia deficitara in schimburile economice ale tarii Y fata de tara T. Odata cu depasirea acestor momente sau modificarea aportului tarii Y in schimburile reciproce se modifica si raporturile valutare in favoarea acesteia. Presupunem ca in etapa urmatoare:

- tara T livreaza in tara Y, z marfuri, evaluate pe piata interna la 1.000 t, pentru care se obtin 2.000 y ;

iar: - tara Y livreaza catre tara T, z w marfuri, evaluate pe piata interna la 2.100

y, functie de care se pot primi 1.051 t ; Apar conditii de schimbare pe ambele piete.Pentru preintampinarea altor influente consideram stabil raportul intre preturile interne si ale celor doua tari la 1 : 2 respectiv 2 : 1 ; Pe piata valutara din T, oferta de 2.000 y, exprimata de exportatori, se confrunta cu cererea importatorului de 2.100 y.Se creaza conditii de crestere a cursului monedei y, pana la 0,4425, cererea se satisface integral la nivelul ofertei:

2.000 / 2.100 = 0,45 / X ; 0,45 = 2.000 x 0,4725 ;


35

De aici premisa de crestere a c ursului pana la aproximativ 0,4725. Pe piata valutara din tara Y, cererea de 1.000 exprimata de importatori se compara cu oferta de 1.050, mai mare , a exportatorilor. S-au ivit conditii de scadere a cursului.Oferta se absoarbe integral la nivelul valoric al cererii.Avand in vedere proportia:

1.050 / 1.000 = 2,22 / X ;

1.0 x 2,22 = 1.050 x 2,11 ; 2.0

si premisa de scadere a cusului pana la 2,11. In consecinta noile cursuri vor reprezenta:

1 t = 2,11 y ;

1 y = 0,4725 t ;

fiind mai favorabile tarii Y, decat cele anterioare exprimand imbunatatirea participarii tarii Y, in raporturile economice internationale, in mod expres, in relatiile reciproce cu tara T. Asa cum am mentionat anterior, flotarea libe ra implica modificarea cursurilor valutare in functie de volumul si sensul schimburilor economice internationale reciproce dintre tari, de puterile de cumparare ale monedelor cu recunoastere pe plan international. Evolutia nivelelor cursurilor valutare pe un anumit interval de timp, se determina in fuctie de evolutia schimburilor comerciale si de nivelul cursurilor valutare din perioada anterioara. Notam cu to momentul initial , in care cursurile valutare ale monedelor a doua tari T si Y(mentinem simbolurile anterioare), care realizeaza relatii comerciale reciproce, releva echivalenta valorica a schimburilor.

Cvt = Ety / Yet ; si

Cvy = Yet / Ety ; deci:

Ety = Yet x Cvt ; si

Yet = Ety x Cvy ; unde: Ety valoarea exportului tarii T in tara Y, exprimata in moneda y a importatorului; Yet valoarea exportului tarii Y in tara T, exprimata in moneda t a importatorului; Notam cu t1 momentul urmator, moment in care, se inregistreaza o modificare a valorii tranzactiilor comerciale ale uneia dintre tari, sau ale ambelor,fata de momentul initial to, efectul regasindu-se in modificarea cursurilor valutare ale celor doua unitati monetare nationale t respectiv y. Daca tara Y isi reduce valoarea tranzactiei cu tara T, cu o valoare Zt, efectul asupra cursului va fi urmatorul:

- pe piata valutara din tara T :

- oferta de Ety a exportatorului se confrunta cu cererea de (Yet Zt), la cursul Cvt, noul curs al monedei y in moneda t fiind C1vy:

C1vy = [Cvy x (Yet Zt)Cvt ]/ Ety = (EY1t x Cvt) / Ety ;


36

- pe piata valutara din tara Y:

- cererea de Yet a importatorilor din tara T, se confrunta cu o oferta (Yet Zt), a exportatorilor din tara Y, noul curs al monedei t in moneda y fii nd C1vt :

C1vt = (Cvt x Ety x Cvy) / ( Yet Zt) = (Ety x Cvy) / EY1t ;

Notam cu t2 momentul urmator, in care tara T isi majoreaza valoarea exporturilor catre tara Y cu Zy. Tara Y isi majoreaza valoarea exporturilor catre t ara T ca Vt. Efectul asupra nivelului cursurilor valutare va fi:

- pe piata valutara din tara T:

C2vy =[ C1vy x (EY1t + Vt)Cvt ]/ (Ety + Zy) = (EY2 t x cvt ) / ET2y ;

- pe piata valutara din tara Y:

C2vt = [C1vt x (Ety + Zy) Cvy] / (ET1t + Vt) = (ET2t x Cvy) / EY2t ; EXEMPLU: In momentul initial to, relatiile comerciale intre tarile T si Y au fost:

- tara T a exportat in tara Y, marfuri in valoare de 6.000 y(Ety); - tara Y a exportat in tara T, marfuri in valoare de 2 .000 t (Yet) ;

In momentul t1, relatiile comerciale s -au modificat astfel: - tara T si-a mentinut valoarea exportului din momentul to , (Ety) ; - tara Y, reduce valoarea exportului catre tara T, fata de momentul initial to, cu

300 t ; In momentul t2, relatiile comerciale s-au modificat astfel:

- tara T, isi majoreaza valoarea exporturilor catre tara Y, fata de momentul t1, cu 500 y ;

- tara Y isi majoreaza si ea valoarea exporturilor catre tara T, fata de momentul t1, cu 200 t ;

Se se determine efectele acestor modificari in valoarea schimburilor comerciale asupra cursurilor de schimb. REZOLVARE:

- momentul to: Ety = 6.000 y ;

Yet = 2.000t ;

Cvt = 6.000 / 2.000 = 3 y ;

si Cvy = 2.000 / 6.000 = 1/3 t ;


37

- momentul t1:

EY1t = 2.000 300 = 1.700 t ;

C1vy = (1/3 x 1.700 x 3) / 6.000 = 0,281t ; adica:

1y = 0,281t ;

C1vt = (3 x 6.000 x 1/3 ) / 1.700 = 3,53y ; adica:

1t = 3,53y ; - momentul t2:

ET2y = 6.000 + 500 = 6.500y ;

EY2t = 1.700 + 200 = 1.900t ;

C2vy =( 0,281 x 1.900 x 3) / 6.500 = 0,264 ;

adica: 1y = 0,264t ;

C2vt = (3,53 x 6.500 x 1/3 ) / 1.900 = 4,025 ;

adica: 1t = 4,025y ;

Momente

Curs valutar 0 1 2

Cursul monedei y exprimat in moneda

t, pe piata valutara din tara T(Cvy)

1/3 0,281 0,264

Cursul monedei t exprimat in moneda

y, pe piata valutara din tara Y(Cvt)

3 3,53 4,025

13. Moneda cos. Construirea si functionarea monedei cos

13.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate. Prin moneda cos sau valuta compozita, se intelege o moneda conventional construita, a carei valoare depinde de procentul de participare a fiecarei monede din cosul valutar, la cos, si de cursurile monedelor participante la cosul valutar fata de valuta in care se exprima valoarea monedei cos. Avantajul principal al acestei monede conventionale(este doar moneda de cont, fara existenta materiala), este dat de o mai mare stabilitate rezultata din faptul ca valutele ce compun cosul valutar, au dinamici de sens diferit adica, in timp ce valoarea unora scade, a celorlalte creste si invers.


38

In prezent o astfel de moneda este D.S.T. , Drepturi Speciale de Tragere(Special Drawing Rights), moneda de cont a Fondului Monetar International, a carei valoare este data de un cos valutar format din urmatoarele unitati monetare:

- dolarul american ; - lira sterlina ; - yenul japonez ; - euro ;

Moneda cos se compune din mai multe monede in formula de baza:

aAx + bBy + cCz +nNw ; unde: A,B,C.N - valutele ce compun cosul valutar ; a,b,cn cantitatile conventionale fixe(modificabile la 4-5 ani), in care se iau in cos, valutele respective ; x,y,z...w cursurile monedelor respective, in valuta in care se exprima valoarea monedei cos ; EXEMPLU: Formula de baza a monedei cos simbolizata cu S, este:

S = 2,5Ax + 3By + 4Cz + 0,5Dw ; unde: A,B,C,D sunt valutele ce compun cosul valutar ; 2,5% - cantitatea conventionala(proportia), in care valuta A intra in cosul valutar ; 3% cantitatea conventionala in care valuta B intra in cosul valutar ; 4% - proportia in care valuta C intra in cosul valutar ; 0,5% - proportia in care valuta D compune cosul valutar ; x,y,z,w cursul acestor valute A,B,C si D, in raport cu valuta in care se face determinarea valorii monedei cos. Valoarea monedei cos se poate calcula: I.Intr-o valuta care apartine cosului valutar, intre acestea existand un curs de schimb fix ; II.Intr-o valuta care nu apartine cosului valutar, intre valutele cosului valutar si aceasta existand de asemenea un curs de schimb ;

I. Revenind la exemplul nostru, sa se determine valoarea monedei cos S, pe rand in fiecare din valutele componente, A,B,C si D,stiind ca intre acestea exista urmatorul curs de schimb:

II. 2A = 4B = 6C = 8D;

REZOLVARE: 1 .in valuta A: Se calculeaza cursul celorlalte valute, B,C si D in raport cu valuta A, astfel: A B C D

A 1 2 3 4 B 1/2 1 3/2 2 C 1/3 2/3 1 4/3 D 1/4 1/2 3/4 1


39

Valorile din aceasta matrice a cursurilor valutare, s -au determinat pornind de la cursul de schimb dintre valutele A,B,C si D, astfel: 1. prima coloana, cursul valutelor A, B, C si D in raport cu valuta A:

A in raport cu A = 1 ;

2A = 4B ; B = 1/2A ;

2A = 6C ; C = 1/3A ;

2A = 8D ; D = 1/4A ;

2.a doua coloana, cursul valutelor A, B, C si D in raport cu valuta B:

2A = 4B ; A = 2B ;

B in raport cu B = 1 ;

4B = 6C ; C = 2/3B ;

4B = 8D ; D = 1/2B

3.coloane a treia, cursul valutelor A,B,C si D in raport cu valuta C:

2A = 6C ; A = 3C ;

4B = 6C ; B = 3/2C ;

C in raport cu C = 1 ;

6C = 8D ; D = 3/4C ;

4.coloana a patra, cursul valutelor A, B, C si D in raport cu valuta D:

2A = 8D ; A = 4D ;

4B = 8D ; B = 2D ;

6C = 8D ; C = 4/3D ;

D in raport cu D = 1 ; Pentru determinarea valorii monedei cos S, in valuta A, prezinta importanta prima coloana a matricei, respectiv cursul valutelor A, B, C si D in raport cu valuta A. Completand cu aceste valori in formula de baza, valoarea monedei cos S este:

S = 2,5 x 1 + 3 x 0,5 + 4 x 0,33 + 0,5 x 0,25 ;

S = 2,5 + 1,5 + 1,32 + 0,125 = 5,445 ; adica:

1S = 5,445 A :


40

2.in valuta B: Pentru determinarea valorii mon edei cos S, in valuta B, folosim valorile din a doua coloana a matricei, respectiv cursul valutelor A, B, C si D in raport cu valuta B, astfel:

S = 2,5 x 2 + 3 x 1 + 4 x 2/3 + 0,5 x

S = 5 + 3 + 2,66 + 0,25 = 10,91 ;

adica;

1S = 10,91 B ; 3. in valuta C: Determinarea valorii monedei cos S in valuta C, se face pe baza datelor din coloana a treia a matricei, cea a cursurilor valutelor A, B, C si D in raport cu valuta C, astfel:

S = 2,5 x 3 + 3 x 3/2 +4 x 1 + 0,5 x

S = 7,5 + 4,5 + 4 + 0,375 = 16,375 ; adica:

1S= 16,375 C ; 4 .in valuta D: Determinarea valorii monedei cos S in valuta D, presupune folosirea valorilor din coloana a patra a matricei, cea a cursurilor valutelor A, B, C si D in raport cu valuta D, astfel:

S = 2,5 x 4 + 3 x 2 + 4 x 4/3 + 0,5 x 1 ;

S = 10 + 6 + 5,33 + 0,5 = 21,83 ; adica:

1S = 21,83 D ;

II. Sa se determine valoarea monedei cos S, in valuta T care nu apartine cosului valutar, stiind ca intre aceasta si valutele cosului exista urmatorul curs de schimb:

2A = 4B = 6C = 8D = 10T ;

Pentru a calcula valoarea lui S in valuta T, este necesar sa determinam cursul valutelor A, B, C si D,adica (x, y, z si w), in raport cu valuta T, in functie de cursul de schimb, astfel:

2A = 10T ; A = 5T ;

4B = 10T ; B = 5/2T ;

6C = 10T ; C = 5/3T ;

8D = 10T ; D = 5/4T ;


41

Revenind la formula de baza avem:

S = 2,5 x 5 + 3 x 5/2 + 4 x 5/3 + 0,5 x 5/4 ;

S = 12,5 + 7,5 + 6,66 + 0,625 = 27,285 ; adica:

1S = 27,285 T ;

Concepte cheie: - moneda efectiva(numerar); - moneda scripturala(de cont); - moneda divizionara; - moneda fiduciara; - puterea de cumparare a monedei; - valoare paritara; - paritate monetara; - putere de cumparare interna a monedei; - putere de cumparare externa a monedei; - paritatea puterii de cumparare; - curs valutar;

Bibliografie:

1. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Operatiuni bancare.Instrumente si tehnici de plata,

Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996. 2. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Floricel Constantin, Moneda, credit, banci, Ed.Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1994. 3. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Floricel Constantin, Moneda credit banci.Aplicatii si studii de

caz, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994. 4. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Management bancar, Ed. Economica, Bucuresti, 2002. 5. Botis Sorina,Breviar de termeni monetari; Ed. Bravox S.R.L.,Brasov, 1995. 6. Dedu Vasile, Management bancar, Ed.Mondan, Bucuresti, 1997 7. Faugere Jean -Pierre, Moneda si politica monetara,Ed. Institutului, European, Iasi,

2000. 8. Manolescu Gheorghe si colectiv, Moneda si management bancar.Probleme, teste, grile,

concepte, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2002. 9. Rosca Teodor, Moneda si credit, Ed. Altip, Alba Iulia, 2001. 10. Zapodeanu Daniela, Politici monetare, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002. 11. Zapodeanu Daniela, Moneda si credit, Ed. Universitatii din Oradea, 2001.

valuta T nu intra in componenta formulei de baza a monedei cos S, deoarece nu face parte din cosul valutar.


42

TEMA II

MASA MONETARA.STRUCTURA MASEI MONETARE.EMISIUNEA DE MONEDA

Cuprinsul temei: 2. Definitia statistica a monedei

1.2.Agregatele monetare 1.2.1.Limita dintre activele monetare si activele financiare 1.2.2.Limita dintre bani si creante 1.3.Agregatele monetare in Romania 1.4.Principiile reprezentarii agregatelor 1.5.Contrapartidele masei monetare 1.6.Lichiditatea economiei 2.Rezerva minima obligatorie 2.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate 3.Multiplicatorii monetari 3.1.Explicatii teoretice si aplicatii practice

Obiective: 1. cunoasterea notiunii de masa monetara; 2. cunoasterea structurii masei monetare; 3. cunoasterea notiunii de agregat monetar; 4. cunoasterea componentei agregatelor monetare; 5. cunoasterea notiunii de rezerva obligatorie si a influentei variatiei acesteia

asupra structurii si volumului masei monetare; 6. cunoasterea importantei si rolului multiplicatorilor monetari;

1.Definitia statistica a monedei

Banii nu reprezinta un lucru fix si imobil; exista mai multe definitii ale masurii banilor, consecinta a dezvoltarii sistemului financiar, fiecare dintre ele stabilind pe scara lichiditatii o anumita delimitare intre bani si celelalte active. Dimensionarea corecta a banilor trebuie sa faca distinctie intre banii care circula si mas a monetara globala si terbuie sa tina cont de diversitatea mare a substitutelor monedei pentru a surprinde ceea ce se petrece in tot sistemul economic. Definitia statistica a banilor presupune identificarea elementelor de activ ale patriminiul

2 moneda si credit

Documents