f,--'

Ee110 --JE-01 )I EM . E-F3--E+2-J * M K

,

i4:e :Y

s...4

Re-vista Periodici Eclemastle4.

.....- --,hr.,./f.

) v

C

it t.D

d

1v

RA

A

IA

IA

SANTULUI SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE

ROMANE. -

ANUL AL XXII-lea, No. 4.

. .

%I'.

IT.31_,I_Si

El.'

.1.-ii7

NI

-1

1:'.t

-1-4Iv.',t4

41T,

c---44itit

: 65

'ilf...1i:It,";e*

.

ttti

ffeil TABELA MATERIILOR64

4,,43:p K.

M'64' .

1...,'...=N,,.PA:

`,1'1....,ob.

11-)b-

C? '01 i.IX,.04:-

0

pag.

1 Casa BisericeT 3612 Mina Viata si doctrina sa 3703 Conciliul de la Florenta 3914 Causele urel crestinilor ortodoxl asupra Ar-

menilor si a credinteior religiose ale acestora. 398o Profetiile tipice si alegorice si figurile for din

V. Testament 407" 6 Andrei Saguna 4257 Massillon 535

V 8 Istoria Bisericesca a luT Teodoret . . . 444+

soma9 Dare de 457tic

10 Note relat. la caracter. vietel Pr. C. Catichitis 463r;)

11 Rap. P. C. Prot. al chisel de sus din Capitalt, atre Sf. Mitropolie 464Fa 12 Donatiunl 473

ElI

. ts.

1 a WWWW,FlialF1 -,-c,T: zi INc', IV cfT,WWW"P

LIQIUrE.t 4,

, 71PO-LI 1 e6E,Ii4 .Oefemi,v, ISERICEVI' 4 A 1 c s .1.

o,

Slifk 4,, 18 9 8,.. -4-ite.,,,,t)Ohl~ vI;c1 R. P944,

'4.4, ,*a ip 'Ar

gLI-0. . , ,civ 01.__E -0.

ORTHODOXA ROMANA

. ...... . . . .

.

4

..... . ...... "

...it

....$ ... R /CABAS--.IA

tC.

.

4Z.

..

....%...i..

....,

7iiN.

e

A

: 4iiiiikailaE.4tMIALEkrilligi4:

'

,

41!

a,;.

,

. 1

,....

.0,,,,....10.

E_BE

.

. . . . . . .

. . . . . .

3

www.dacoromanica.ro

ANUL XXII BISERICA. ORTODOXA ROMANA No. 4.

CASA BISERICEI.t I

Locurile scolare a i foss tot-d'auna preocuparea de ca-petenie asupra chreea au fast indreptate privirile acelorace a1 cubit scOla, snail interesat de aventul el si au volta face ceva pentru ea. Toti au recunoscut ca aventul siprosperitatea invetamintului sta in cea mai strinsa lega-tura cu localul In care este instalata scOla. i este neta-Wait ca desvoltarea $i aventul ce l'a luat in ultimil anlinvelamintul nostru se datoreste in mare parte marefelorpalate, pentru care s'ati cheltuit miliOne, spre a se instalsin ele scOlele nOstre. Acestea au contribuit molt, cad ateinspirat deopotriva, pe dascall Si pe elevi, le-a dat impulslei I-a indemnat, Si pe unit si pe cu mai multi bung,-vointg la rnunca. Cand vedut in scOla ca inteun a-deverat templu al stiintei, de undd mai inainte erall In ca-sele cele mai de rind, umede, fritunecOse, reii intrelinutesi nu arare-ori in ruin!, s'ad inspirat dire adeveraiui idealurmarit de stiinta i cultura.

Este adeVerat ea pentru a se putea ajunge la dotarea

,

arils'at.

www.dacoromanica.ro

362 CASA BISERICBI

acestor ocoll cu localurl reclamate de adeveratele nevol aleof de cerintele pedagogice ale timpulul, Statul a fa-

cut marl sacrificil. El impus sarcini, s'ar putea diceaprOpe mal pre sus '. de puterile. sale. data aceste sacri-ficil, cari nu privesc de cat pe dotarea unel 04 din to-talul ocOlelor nifistre, sunt ao, de marl, cat de marl vor fiele of cat de grea va sarcina inipEsa statulul pentru adota tote ocifilele, de la wick pana la mare cu ast-fel delocale? Cat se cere i cat ne lipseote Inca pentru ca sa pu-tern Inzestra fie-care ocola, de la cea de catun, pan& launiversitate of institutele el, cu localurl propril, aoa precumle pretinde timpul i nevoile oci5lel?

. Pentru ca opera Inceputa sä fie dusa la bun sfiroitpentru a se veni in ajutorul statulul, dar mai ales In aju-torul comunelor, care dupe* 1ege ail In sarcina for localu-rile de ocOla pentru Invetamintul primar urban of rural, lu-bitorii de cultura a neamulul nostru romanesc, cugetand, pede o parte la nevoile cresc6nde ale 3010, Tar pe de altala mijlOjele pentru a face fata acestor nevol of a le satis-face In aoa in cat ocola Inv6tamintul sa nu suferein desvoltarea lor, gandit a ii asigura mersul prin in-fiintarea Case! scolelorl institufiune neprefuitii si cean2a1 bine-facetore pentru gala. Casa qcOlelor findpersOna morals, cu un fond banesuul de Stat of menita creote prin ofrande benevole ale acelora ce voesc a con-tribui cu obolul for la luminkrea neamulul nostru, prin cul-tura of otiinta, s'a constatat ca este de mare folos pentruoci5la. Ea satisface multe din nevoile el, promite a fi Inviitor sprijinul oi ajutorul real al statulul of al comunelor,pentru a le inlesni mijlOcele ca sa Inzestreze ocola romanscu localurl of tot ce-I trebue spre a fi adeverata"oceda, fo-car de cultura i educaliune.

Resultatele salutare pentru qcOla romans pe care- le-adat i le da acesta frum6o6. ,yistitutiune, casa qcolelor,

scOleisl-a

Si

fi

si

viitor, sis'ad

www.dacoromanica.ro

CASA BISERICE( 363

m'a %cut sa cuget §i sa reflectez serios la o case a Bi-Bence'. Biserica nOstrA, intretinuta la inceput prin ofran-dele benevole din partea credincio0lor, ca fruct al pieta-tit for religiose, ajunsese a avea bunuri ei aver! insemnate.Pretutindeni cre0inil pio0, dup6 exemplul domnilor, al bo-

_ erilor cu dare de mans §i al tuturor celor ce dispuneail,se intreceau a ridica Biserici marete intru marirea lulDumnedeii §i lertarea pacatelor for 0 le inzestrad cu mo-,0l, proprietati §i avere, pentru a se intretine d'a purureaimpreuna cu slujilorii tor, call sa se rOge pentru lertareap6catelor celor ce le-ati fondat §i a tuturor bine-credincio-01or cre0ini. Ast-fel vedem pamentnl scumpel nOstre pa-trii presarat cu biserici §i monastirl, uncle mat marete §imai frumOse de cat allele, t6te atestand credinta cea tarein Dumnedeil §i marea pietate a Romanilor, mai mult decat a tuturor popOrelor cre0ine. Acesta credinta §i pietate11 deosebe0e chlar §i in sinul popOrelor cre0ine ortodoxe,Rush, Greet, Sarbi, Bulgarl etc., cad nici unul din acesteneamurl, nu a avut §i nu are atat de multe §i marete mo-numente religiOse in trecutul for istoric, cafe at Romani!.

Rana la secularizare manastirile §i multe biserid 10 a-veaii averile tor; dar clerul slujitor al bisericilor. se intre-tinea din darurile §i invoelile benevole cu credincio01 eno-ria0: at fie-carei biserici. Cu secularizarea statul a luat asu-pri'§i intretinerea manastirilor cu tot personalul liturghisitor§i ob0ea ce o avea fie-care din ele, precum §i pe acelebiserici cari aveat. averile for proprii. Resful a r6mas ca§l mai 'nainte a se intretine, atat bisericile cat §i slujito--rii for din ofrandele §i ajutorele benevole ale credincio0-lor. Pe alocurea, pentru intretinerea unor biserici mai con-tribulau si primariile. lntr'o stare mult mai rea era intre-tinerea bisericilor rurale cu personalul tor. Aci ajunsese unadeverat iarg nesfirvit de rnvoell intre preot 0 credincio§I.

Acestl stare de lucruri mergea, crescend, din ce in ce

www.dacoromanica.ro

364 CASA BISERICIII

mai reu. Bisericile se ruinatl, Tar slujitorii for in cea maidesavir§ita mizerie, Top vedead §i recunqteati ca trebuea se pune capat unel earl start de lucrurT, §i atat guver-nele dupe time cat qi sfintul Sinod §i P. P. S. S. Chiriarchi.eparchiop, cu totii trail Ingrijip, despre mersul i sOrta vii-tOre a sf. nOstre biserici.

In decursul timpulul de la 1878 §i pa,na la 1893, s'aufacut o mulpme de incerclri pentru a se asigura un rost§i o stare mai buns sfintei nOstre biserici §i slujitorilor el;Insa tOte acele incercari nu s'at putut realiza.

In anul 1893, s'a votat de cprpurile legiuit6re s'a sanc-tionat de M. Sa Regele o lege a clerului, care tindea saasigure s6rta materials a cleralul mirean. De la acesta epocapreotil bisericilor urbane §i rurale clasati in parohi §i su-pranumerarl, sunt salariati dupe gradul de cultura, incependacest salar de la 30 lei lunar, lefa supra-numerarului ru-ral §i pana. la 200, lefa preotulul paroh de oral, licentiatsail doctor in teologie.

Pentru intretinerea material& a bisericilor, legea a pre-veclut 10 lei lunar pentru fie-care biserica. qi 20 pen-tru cele urbane, lasand acesta intretinere in sarcina comu-munelor. Jar pentru repararea, reconstruirea §i Intretinereaproprie a bisericilor, legea. nu prevede nimic.

Pentru Ingrijirea i administrarea avutulul bisericilor, s'ainstituit. In fie-care parohie o epitropie, cu preotul parohIn frunte. Dar aceste epitropil, in majoritatea tor. in locd'a ingriji ca sa inmultesca avutul material al parohiei prinindemnurl §i apeluri la sentimentele de pietate §i religio-sitate ale cre§tinilor, ele chiar i acolo. unde bisericile ateavut saii ail o sums cat de mica, depusa la casa de con-semnatiuni, sub diferite pretexte, au Intrebuintat qi intre-buinteza tOte mijlOcele spre a scOte cheltui. Cam tot a-cesta este i sOrta bisericilor cu aver propril de intretinerea for §i a personalului deservent.

si

rural&

si<

www.dacoromanica.ro

CASA BISERICEI 365

Ast-fel mergend lucrurile nu suntem departe a vedea In.curend bisericile deposedate de tot ce ad i redusesat la caritatea publics, sad cu totul In sarcina statulul-a comunelor atunci de sigur ratacired din urma va fiimai rea de cat cea d'intal.

Afars de acesta, char minima intretinere a bisericilorSi micile salaril 'ale slujitorilor et, fixate de lege, par a fio sarcina impovaratOre pentru stat i in deosebi pentru co-mune. Cele mai multe refusa a le prevedea In budgetele lori simt o bucurie and un preot incetezi din viata, fie ca

grin acesta o biserica i o intrega parohie remane fara preotlar crestinil unel enorii, a unul catun sad chlar a unel co-mune Intregi, reman fara mangaerea sufletesca si pastorulsufletesc.

Alipirea mai multor biserici la o parohie a facut ca char-de la insasi punerea in aplicare a legei clerulul sa se a-duel plangeri contra acestel alcatuiri si sa se cera a seTaitn *a alte multe noul parohil, pentru ca credinclosil saalbs, preop la bisericile unde indeplineat din prunciedatoriile lor) religiOse crestinestr. Dar diametral opus cu-satisfacerea acestui sentiment nobil de pietate si religiosi-tate, comdnele trite intr'un cor, mal ales cele urbane strigsi protestezaca ad deja prea multe parohil, prea mull preoti

Cu ce le pia' Legea aa drept licentiatilora se hirotonisi, timp de cincl ant de la promulgarea el, sipeste regula stability la hirotonie, adica d'a nu se asteptapatru vacante. Cand insa primariile primiat instiintare des-pre hirotonia vre unul licentiat si deci obligatiunea de a IIservi 200 lel lunar, protestul era neintarchat si nu arareorl multe din ele insistad pans in sfIrsit in refusul de a

plati.Cine nu intelege cat de deunatOie este si bisericel si so-

cietatel nOstre romane prelungirea 'unel ast-fel de Situatiuni,Land feu fotil suntem tonvinsi ca luminarea i cultura cle-

target§i

Si

'§i

§i

.si

'1

ca n'atz

www.dacoromanica.ro

366 CASA BISERICA

ruluY, data ast5.-dl este atat de necesarl In sinul societatelnOstre, In viitorul cel mat apropiat va; fi chiar salutar4cad moravurile langeclesc i necredinta %sopa de cea maiuriciOsa destrebalare, create din cli in cll. §i nu este vorba,numai de licentiatl. Chiar hirotonia unul paroh rural, ab-solvent al Seminariulut pare a provoca nemultumiri; cadaduce un adaos simtitor In budgetul parohiel. De la o va-canta budgetary sail de la, 35 lel ce se servesc lunar unulsupranumerar, pAna la 80 lel, plata unul paroh cu diploma,este o diferenta simtitOre.

Ast-fel, Imputinarea numerulul preutilor, de §i pare a,complace celor ce lubesc iconomiile budgetare, ea Jove§teInsa d'a dreptul in dorinta §i simtul de pietate §i religio-sitate al credincio§ilor; §i sub masca lubirel de iconomiitnu arare orl se ascunde chiar §i dispretul unora care bi-sericA; tar la adApostul acestul dispret rode§te qi se intinde-necredinta. i slabirea bunelor moravuri; cad altmintreleaeste inexplicabilA resistenta opositiunea ce se face tine-rilor cultl, absolventl at seminariilor §i licentiap, cart voesea intra In cler. Jn tot casul un lucru este cert. Credincio§ilImpin§1 de simtul for de religiositate qi pietate doresc cala fie-care bisericA alba preotul tor,, §i biserict s5. fiecat de multe; tar pentru intretinerea acestor biserict i apersonalulul tor, el ,nu vor sa tiny nici o sema §i nu vorsa nimic.

Cine trebue s5. pOrte grija de Mote acestea? SA Impace-adica dorinta piOsa §i *sacra a crestinilor, cu nevoile de careare biserica, unde el vor sa se Inchine lul DumnecletiWO &lase& mAnglarea sufletesca ? A se lasa acesta sar-cina, ca mai 'nainte In vola bunul plat al credincToOlor,cum este Inca in uncle biserict ortodoxe i protestante-, esteimposibil. Acesta ne ar IntOrce la starea de lucrurt dintrecut §i ar duce la decadenta bisericel.

Legea clerului, precum am veclut, a impus parte din sar-

sA's1

tie

si

si

ei

www.dacoromanica.ro

CASA. BISERICEY 367

..cibile pentru ingrijirea bisericilor §i a personalulul deser--vent, primariilor, parte statulul, dar aceste sarcinl devindin chi in 07ii mat grele §i are sA ajunga timpul and, atattprimAriile cat §i Statul, data nu se vor afla in neputintade a le satisface, cu grew vor putea sine biserica i pe-servitoril el la inaltimea, pe care o reclama. timpul §i ce-Tintele sociale, cad nevoile bisericei vor fi marl.

Nu este dar bine, ca din vreme cel In drept si se gan-.dOsca la viitorui bisericei spre a'l asigura un rost binedeterminat, care sa o indrumeze pe o cale de adeverata,prop4ire in viitor

Nu trebue sA se cugete serios a asigura Bisericel unsprijinitor, care sA fie in acelal timp §i un ajutator at-statulul i al comunelor, urmand ca §I acestea O. alba ceamal de aprOpe ingrijire pentru bunul mers al bisericei ?

c6la 'l a gasit un ast-fel de sprijinitor ,si ajutatorin frum6sa institutiune, casa falelor. Nu ar fi bine Oreca. §i Biserica s621 afle in o case a bisericei?

Pietatea credincloOlor i a clerulut ar face ca in cel mal-stud timp Casa Bisericei sa fie, nu numal reazAmul i spri-jinul bisericei pentru tOte nevoile de care suferA, dar i

-tesaurul nesecat din care sa se WA satisface tOte acestenevol.

ca.tt din cre0inil piol pentru mangaIerea sufletesca nu ar{la cu incredere i cu cea mal Mara multumire, Case' Bi-sericel, adica pentru Biserica, tOte agonisirile ostenelilor for'din aceste, viata vremelnid? Ideea, ca Biserica este singuramijlocitOre pentru lertarea pecatelor, singura care face prinrugaclunele el pre Dumnecleil a se indura §i a lerta pe celce au gre0t §1 au pecatuit in acestA, "fume, face chiar §i pe,cea impetriti la anima §i chiar pe cel necredincio0, sa'0 aflema,ngAlerea sufletesca in Biserica i sa afierosesca el WAmunca §i tOth ostenela lor. Exemplu ne pOte servi trecutulistorid al sfintel n6stre BisericI, care ajunsese a -fi mo0e-

www.dacoromanica.ro

368 CASA BISERICE1

mitorul sigur i universal al tuturor celor ce volat a seimp ,ca cu Dumneclet macar In ultimele momente ale vietel,tor; fie ca pe langa acestia, toil cel ce lubeati podOba casetDomnulul, se ingrijiati pentru buna el intretinere ci Imfru-musetare, asigurandu-I mijlOcele de intretinere prin conoa-crarea averilor tor, Daca asta-dl ab. lipsit sail mat bi,neclis s'aii rant aceste esemple de pietate religiOsa) causaeste pe de o parte, ca a lipsit ci. Indemnul din partea Bi-sericel, nu ca el este torte slab tar al doilea ca nu exists.o casa, In care top Isa vada sprijinul real ci protectoyuletern al Bisericel, o Casa a Bisericel.

Dar in afara de pietatea §i buna vointsa a crectinilor d'aveni in ajutorul Bisericel, ate din averile clericilori avertconsiderabile, cart puteau sa servesca ci A. ajute fOrte multBiserica ci acezamintele ei. nu s'aii risipit in zadar ci jara.nici un rost ? deci aceste avert. au fost facute in Biserica.ci. din Biserica. Casa Domnulul, a lost privata de ele, ciacesta, avem convingerea,, numal din causa ca nu exists.o Casa, a Bisericel, la care sa fiepironite Mite privirile,inima ci sufletul ci al credinciocilor ci al Servitorilor al-tarulul.

Data o ast-fel, de casa ar fi existat, de sigur toll acWiclericl ar fi afierosit, el cu cea mat mare bucurie ci mut-tumire sufietesca, tote ficonomiile yield for acute In Bise-rick cad ctiall el ca numal, ast-fel se va eterniza numele tor.

Cat de inlesnita nu ar fi lost Biserica In multele ci demulte felurl nevol ale sale prin. acele afierosirl, ci ce pu-ternic sprijinitor al et nu. ar fi fost Casa Bisericel in Urn-purile cele grele, prin care a trecut ci trece Biserica? CasaBisericel- ar fi dispus de sume enorme, ci totul ar fi pervitBisericel, ucurandu-se ast-fel Orte mult sarcina Statul4 cia Comunelor.

Este timpul ci de Interes vital pentru Biserica ca cu unteas mat 'nainte sa se infiinteze Casa Bisericel, care ar

www.dacoromanica.ro

CASA BISERICET 369

fi singurul sprijin si aftzta tor al el la tote nevoile. Inea se va concentra pietatea creOinilor qi privirile clericilor,i in scurt timp, ma! ales cu concursul Statulul §i al Pri-

inariilor, va ajunge a fi institutianea cea mat salutara ca}grin ea sä se ajute Biserica In mod real, spre a fi i eaace! factor puternic moral, care sa.contribue la propA§irea

i prosperitatea nOstrl, aka dup6 cum pretindem s, fie Bi-serica §i dupe cum o reclania aceste timpurl de necredinta

i langeclire a moravurilor.In unul din numerile viitOre tom arata cum trebue a

fi i a se organiza Casa Bisericel spre a fi cu adeverat defolos Bisericel.

D.

www.dacoromanica.ro

ULFILAVIATA SI DOCTRINA SA.

(Urmare, V&A Biserica Ortodoxi Romani No. 3).

1) Nichita Senatorul Roman, ce a suferit In a doua per-secutie. Tata. ce ne spune despre el Martirologiul latin. S.Nicetae Episcopi, qui feral et barbaras gentes Evangelii prae-dicatione mites redidit ac mansuetas. Apol adauga: Fuit.Dacorum Episcopus: Eum diversum arbitratur Baronius, as. Niceta martyre, anno salutis 360, inter Gothes Danubiiaccolas (Dacos videlicet) martyrium passo 1). Tar In alt. locspune tot acest Martirologiu: «Eodem die s. Nicetae Gothi,qui ab Athanarico ob Catholicam fidem iussus est in igne.comburi 2).

In Martirologiul grecesc ni s'a1 pAstrat urmatOrele dateasupra martirulul St. Nichita: Acesta s'a arAtat din nea-mul cel mal stralucit al Gotilor, ce se MIA dincolo de flu-viul Dullard, pe timpal lut Constantin cel mare 330. A.

1) Pag. 228. idem pag. 7 opul citat.2) Pag. 368 opul citat.

www.dacoromanica.ro

ULFILA VIATA V DOCTRINA SA 371

Invetat legea crWinesca din copilarie de la Macarie, Ar-iliereul locului acelula, §i fiind-ca el a fost nobil i educatTeligios pentru aceea a Invetat §i pe altil de neamul sellca sa creada '§i aceia *i sa tralasca religios §i virtuos, dupecum vietuia i el religios §i virtuos, facendu-se predicator-vi invetator al adeverului la top. Dar ffind-ca necredincio--sul Athanarih, Guvernatorul §i cel Intel a Orli' neamuluiGotic (cad era divizat acesta in cloud parti), fiind-ca acestaa fost invins prea ruOnos de Fritigern guvernatorut celel-1 -alte parti a Gotilor, cu ajutorul §i alianta dumneclee§tilcrud, §1 a armatelor Romanilor; de aceea, dupe ce cu tim-put s'a reabilitat §i s'a imputernicit s'a aruncat necredin--ciosul cu mare furie asupre pio§ilor cretins, §i i -at schin-giuit cu pedepse varvare qi nesuferite. Nu numal el insu§i-a facut acesta, dar a poruncit i celor de sub el ca O.imiteze mania §i ferocitatea lui asupra cre§tinilor. Decl find--cg. martirul Nichita a lui Christos, tumult% tot mereil in-wetatura Evangeliel §i predica credinta lui Christos tot malInuit, de aceea este prins fail de veste de Gotil de acolo,'uncle predica §1 este cu violenta rdpit de et Apol este si-lit sa abjure numele lui Christos, §i pentru ca nu s'a su-

-pus, de aceea '1 s'au sfarimat tote membrele corpului sell0prit prin acesta pedepsa, el mai mult predica pe Chris-tos, de aceea a lost aruncat asupra until foc, §i age ade-Teratul luptator pentru Christos Nichita q'a luat cununaneve§tejita a martirului1).

2). Martirul Mercurie. Martifologiul latin ne spune nu-mai local martirizarel lui: «Cesariae in Capadocia passio-s. Merctirii militis, qui custodientis se angeli patrocinio etbarbaros vintit et Decii saevitiam superavit, multis que ac-ins tormentorum trophaeis, martirio coronatus, migravit adceluni 2). Baronie pane data suferintel lui la 254, far cel

1) Nth. ATiopeiTn; V. I. pag. 100 of 101.1) Pag. 332_ Opera aka* idem pag. 290).

www.dacoromanica.ro

372 IILFILA

grecesc la 255. Pgrintele seti. 'Gordian era un scit roma-nizat, fiul sell Mercuric in puterea drepturilor parintelui sella intrat In una din legiunile Romane, ce erau in DaciaTralana cu numele MartensilorAl 2F-tic:ion, §i a ajuns Co-mandant'Apxecrplamo:;. Cu tote aceste onorurt Mercuric-find din casa parintescl cretin 41 profesa credinta In as-cuns. Cancl Decie a decretat o persecutie asupra, cre§tini-lor, dovedindu-se ce. comandantul Mercurie este creOn siel intrebat find n'a tIgAduit, atunci Imperatul a ordonat a-Isupune ma rtirizaret Legat de patru stalpi este scrijelat cu_cutite pe corp, apol Intins peste un foe l'a stins cu stn -gele scurs din ranile lul. Dupa acea transportat In Cesaria.Capadociel i se tale capul pentru ca era cetacean roman 1).

3). S. Sava StratilatulETpaTaarissupranumit Gotul,.martirizat In Dacia Tratana de cltre Athanarih, la 370. Viata.acestul renumit martir, am descris'o alta-dati in scriereamea IMitropolia Moloovel*, et. El a suferit martiriul In adoua persecutia a lui Athanarih, a fost prins §i dus inain-tea Guvernatorulul ca unul ce ti'a voit a renunta la crq-tinism, dar veclendu-1 simplu, grac, l'a eliberat In acea orkcreclendu-1 ca nu pdte fi ofensiv. Cand Ina, a voit sa seduca la preotul Sansala O. serbeze Paste le, cad el urmacu predica cre§tinismului, Athanarih l'a prins in acel satl'a supus la schingluiri, pe care le-a suferit cu barbatie,a fost In urma Inecat In rlul Museti, (Buzeii) Moucretioy, le-g'andu-i manile si pictOrele si de gat un lemn grett 2). Maisunt 0 alti, martin cunoseuti din Dacia Tratana, dar cre-lend ce, eel enumerati ne procurg un argument' suficientin cestiune, nu-i mai inOrAm alcea, apol dupe documen-tele istoricilor numerul sf, martiri din Dacia in timpul a-cestor doue persecutil decretate de Athanarih, II preaupunimens, pe care numal Dumneclett singur II §tie,

1) Vedl Ist. Mitrop. Moldovel Introducerea. pag. XV.2) V&A Mitrop. Mold. Introducerea pag: %Vit..,

www.dacoromanica.ro

VIATA V DOCTRINA SA 373

4). Sfintul Theotim din Tomi. Acta Sanctorum, vol. 11pag. 753, lath ce ne spune §i despre Tomi §i despre a-cest sf1nt:

«Tomi urbs antiqua est Mysiae inferioris, in ea Ponti Euxiniora, quae Scytia Pontica fuit appelata, ohm Ovidii poetaeexilio et carminibus celebrata; at post susceptam Christifidem sede Mitropolitana Scythia e autocephala, et praecla-ris aliquod episcopis et Martyribus magis nobilitata. InterMartyres dedimus die secunda Ianuarii Santi Argeum, Nar-cissum et Marcellinum, et die tertia hujus mensis Apriliss. s. Evagrium, Benignum et ex commilitones ibidem no-minatos, alios alibi daturi. Inter episcopos celebravimus XXVIanuarii S. Bretannionein, et hoc die XX Aprilis colimus S.Theothimum, quem tabulae martyrologii Romani referunthis urbis: Thomis in Scyti I S. Theotimi Episcopi, quem,ob insignem ejus sanctitate it atque miracuia etiam infide-les barbari veneratf sunt2,.

Sfintul Theotim a fost Episcop la TomiConstanta, pela Inceputul secolulul al V se intitula Thomensis, adicl alTomei, era fOrte inv6tat, in cat a a Prins curiositatea §i a.barbarilor Huni de pe malurile Dunarei i a convertit pemulti dintre Ri la tredinta creOni. Pe Mg& cuno0intelecre0inismului era versat §i fn filosofia pagans vir in phi-losophia enutritus,apoI iti mai dau §i epitetul de Dumne-cleul Romanilorab Humis Deus Romanorum dictusPrinpredica sa a imblO.nclit mutt moravurile acestuT barbar po-por, care adese navallati peste Duntire intre Sciti on GottSf. Theotim ducea o viata fOrte abstinenta, aspra in totul,ca cel mai mare ascet §1 a§a terminat viata dedatstudiilor. Baronie In Analele sale 11 pune la 402, ne spunedupe sf. IOn Chrisostom, c6, a luat parte la Sinodul dinConstantinopol: Floruit temporibus Arcadii Imperatoris, in-terfuitque Synodo Constantinopolitanae stetique pro loaniChrysostomo, in qusa actum de abolendi operibus Origenis

s'atisi

www.dacoromanica.ro

374 ULFILA

fuitque- de ea re ejus sententia, ne Origenis scripta tolle-rentur quae esse sincerae fidel probaretur.... El a fost ala-turea cu Sf. IOn Chrisostom de a nu condemna tOte ope-rile Jul Origen, pentru ca. nu tOte sunt infectate de erorl,apol sa, nu se arate Sinodul mar aspru fata de un mortca Origen si care a lucrat atata pentru Biserica.

Epifanie sta.rula cu partida lui sa, condamne pe Origencu on -ce pret, la care acuzare Theotim Episcopul Scitielit respunde ast-fel lul Epifanie: t Ego Epiphani, neque ho-minem jam olim mortuum contumelia °Tiger() volo; nequefacinus tam nefandum aggredi audeo4 eos condemnemlibros, quos majores nostri neutiquam condemnarint, prae-sertim cum multam doctrinam malam in illis conprehen-sam inteligam. ltaque quodam libro Origenis allato, cumlegit, scripturaeque interpretationes fidei Ecclesiae congruen-tes, quae in eo continebantur ostendit. Deinde adjunxit haecverbs: Qui ista contumeliis afficiunt, illi eas res contume-liis imprudentes afficiunt, de quibus libri ipsi conscriptisunt), Numal din aceste cuvinte se pOte constata cat deinvetat era Theotim al Tomei, cuno§tea perfect pe Origen§i operile lul si nu era pornit la un §i invrajbiri, ci fOrtelarg in vederi si condescendent fall de peajunsurile firelomene§ll.

5). Sf. Martir Elefterie.Acesta era din Roma de loc §i a fost nascut din paring

bogati §i insemnag, parintele WI a lost in trel rindurl con-sul: Tptcr6Turrov Yap cdtcori TaV =Tip, Tavgcreat (pub. Conver-tit la cretinism Inca, din casa parintesca a fost hirotonitde Papa Anacclet Diacon, preot §i apol Episcop pentru Ili-ria. Aici printre locuitoril ffiriel a predicat cuvtntul lul Dum-neled la finele secolulul intal si inceputul secolulul al. II.A fost trimes in contra lul un 6re-care Felix spre a-1 prindedar Elefterie cu puterea cuvintului si cu minuni converte§tepe Felix la crectinism; In urma, este prins §i dus Ja Roma.

ut

www.dacoromanica.ro

ViATA DOCTR1NA SA 375

dimpreune. cu Felix §i este martirizat, under la sfir§it a fostdecapitat, ca unul ce era cetacean Roman 1).

Acum daft puma' In traducere romanesca §i Epistola Bi-sericil din Gotia (Dacia Traiana) Ogre Biserica din CesariaCapadociel, din care se vede if murit §i suferintele marti-rulul Sava supranumit Gotul §i existenta unel Biserici or-ganisata pe atuncl in Romania nOstra de asta-d1. Textulgrecesc este luat dupe Acta Sanctorum luna April vol. II.pag. 2 in anexa.

Epistola Bisericel Gotice trimise. Bisericel din Cesaria Ca-padociel, despre starea Bisericel din Dacia Tralana §i su-ferintele martirulul sf. Sava supranumit Gotul 2).

«Biserica lul Dumnedeil cea petrecetOre in Gotia, BisericelIuY Dumneded celel petrecetOre in Capadocia a tuturor bise-ricilor celor apdate pe aloo rea ca sf. Biserici Universale,mila, pacea §i dragostea de II Dumnedea parintele Domnu-

nostru Iisus Christos se. tse lnmultesca.1) Dicerea fericitulul Pavel §i acum cu putere se dove-

de§te: 6, in fie-care popor cel ce se teme de Dumnedeu§i lucreze. dreptatea, este primit de el. Pentru ca. s'a In-credintat acesta §i in faptele bune ale fericitulul Sava, careeste martir a lul Dumnedeil i mantuitorulul nostru IisusChristos. Cad acesta Got fiind de neam §i petrecend inGotta, in mijlocul unul neam viclean vi destramat s'a ara-tat ca un luminator In lume, imitand pe sfinti ci petrecendcu el In cele dupe Christos fapte bum'. Cad nu allele. s'aMut Inca de §apte anY find zelos, ci bunt cinstirl cel Inmantuitorul §i Domnul nostru Iisus Christos, Iubind atatafapta buns desevirqita, ca sa ajunge, In barbatia deplinala cunocterea Fiulul lul Dumnedeti. celor ce Iubea

1) Veil Acta Sanctornm. Vol 11 in Apendice, pag. 10. Viata luI estescrisX in greceste de Simi= Metafrast.

2) Acta Sanctormn Vol. XI in apen dice. pag, 2. eel extras din ma-nusoriptul Vatican in 1660.

$I

lul

Fund-ea

www.dacoromanica.ro

376 ULFILA

pe Dumnecleil tOte se lucreza in bine, a ajuns Ta res-plata chemArii de sus, ceea ce din inimA doria, apoi lup-tandu-se fatt§ contra protivnicului Si devenind mai presustiq relete din via s'a facut cAtre top Impacluitor4

2). Pentru amintirea i intarirea credincloglor, dupe tre-cetea, lul spre Domnul n'a ingAduit noue sa fim in ultare,ci sa scriem luptele lul. A fost drept In credinta, evlavios,gata ,spre Wta ascultarea cea intru dreptate, bland, sim'plula cuvtnt, dar nu la cuno§tinia, vorbind pentru adever, as-tupand gurile idolatrilor nu mandrindu-se, ci purtandu-secum se cuvine celor umiliti linistit Qi nu prespuitor in cu-vInt. spre tot lucrul bun forte serios, cAnta,nd in Bise-

acesta forte placut, ingrijindu -se nu de banl, niclde proprietatl, ci numai de cele spre trebuinta, nebeutorde yin, Infrinat in tOte, necunoscend femee, abstinendu-sepostia dilnic, insistand In rugaciunl fara Ingamfare, §i su-punend pe 1)4 la buna dispositie, facend cele ale datoriellul Bi nu umbla cu mintea spre cele ce nu-I erat de folos,§i In genere aven o credinta nepatatl, lucratOre prin dra-,goste, In cat el nici °data nu se Indola ca este fa(a tot-d'auna de Domnul.

3). Nu o data ci mal adese on inainte de all da sfir-Bitul §'a aratat In credinta fapta cea Mina. Cacl mal Intaiand au inceput -eel mal marl din GO sa, se mite asu-"pra crestinilor, constringendul pe acela BA manance celejertfite idolilor, s'a parut unora din etnicil din acel sat (lo-calitate), undo petrecea Sava, ca berbecl tnejertfiti idolilor,In loc de carnurl jertfite idolilor BA pregatesa Bi BA ma-nance creStinit cele ce li se cuvin lor, in public In fatapersecutatorilor, cu stop ca pe unil sa -1 pazesca ne'ntinatilar pe persecutatorl sa-1 Ceea ce cunoscend fericitulSava, nu numai el n'a mancat din bucatele propuse, darInca Inaintand In mijlocul for a protestat la toil clicend:Dad. tine -va va manta dirt cArninile acele, acela nu p6te

li

$i

rica,

Made.

www.dacoromanica.ro

VIATA. V DOCTRINA SA 377

sa fie cresting §i a pprit pe toll sa lau cad& In cursa dia-volulul. Decl din causa. acesta cel ce au manevrat ast-fel,de hnelaclunel,'atii alungat din sat, apo1 dupa cata-va vreme

Ingaduit. a se reintOrce. Dupe aceea pornindu-se lar41ispita (persecutia) dupe. obicelul. Gotilor, unit dintre paganldin satul aminti( proaduc'end sacrificil idolilor, trebulail sajure persecutatorulul ca nu este.nici un cre§tin In satul, bor.Jar Sava presentandu-se public lar41 §i mergend in mij-locul adunarii, a dis: Pentru mine nimenl se. nu jure, cadell sprit crqtin. Atuncl Bind fate. persecutatorul k4u jurat,satenil ascuncilend pe at tor, ca nu este int satul for cre-tin afara de unul. Ascultand Guvernatorul fail de legea, aporuncit sä-1 aduce. de fate. pe Sava. Cand acela s'a pre-sentat a Intrebat pe cel presentl, dace. ar avea el vre ogreutate orl insemnatate la el, lar et ail respuns ca nu-1nimic mal malt, de cat cestiunea pentru, care a fost che-mat, despretuindu-1 atunci cel fare. -de-lege a dis: ca un ast-fel nu pOte nici se. folosesca nicl sa vatame Intru ceva,§i dicend acestea a poruncit se.-1 dea afara.

4). Apol pornindu-se persecutie mare de catre cel ce pa-catulau In Gotia asupra Bisericel Sul Dumneleil, cand, seapropia sftnta ci a PWelor,, a voit se. se duce. alt oralla Guthican presviterul ca se. sevir§asca serbatOrea. Pornindel, tpe cale a veclut un barbat Ore-care, prea maret §i fru-mos la fate, §i 1-a is lul: intOrce -te §i to du la Sansalapresviterul; lar Sava 1-a respuns dicendu-I: Sanzala s'a dusde acase., cad Sansala fugise din causa persecutieI §i pe-trecea In Panonia (Bulgaria cu Rumelia de aste.-41), atunciinsa 'pentru diva sfintelor Pa01 a fost venit de curand lacasa sa, dar fiind-ca Sava nu despre reintOrcerea sa,a respuns acelea, celul ce l'a vegut §i se Jupta ca sa piecela Guthican presviterul, nevoind el a se supune ordinulul,de o data pe cand era cale bun& In acea vreme a 14clutca, cade multime de zapada pe suprafata pamentulul, in

Biserica Ortodoxil, Rornini 2.

stia

I-at

in

www.dacoromanica.ro

378 ULFLIA

cat astupat calea, §i nu putea sa treca. Atunci a inteles ca este vola lui Dumnedeil acesta impiedicare, ordonan-du-1 de a nu inainta mai departe, ci sa se intOrca. catremsviterul Sansala. Si bine-cuvIntand pe Domnul s'a rein-tors i privind pe Sansala s'a bucurat §i a povestit Julla all mai mulp vedenia sa pe care a veduro in tale. Siad sevtr§it qiva Pa elor Impreuna. Iar in nOptea de Martidupe serbatOre, iata din tagma necredinclo§ilor, Atharidefiul lui Rothested Regiprului cu o multime de talhari ne-legiuip a navalit In acel sat, §i afla.nd pe presviteri In casaJul dormind a ordonat sa-1 lege, de asemenea §i pe Sava,gol rapindu-1 din a0ernut l'a Infa§urat cu legaturi. Pe pres --viter l'a dus in trasura, lar pe Sava gol cum s'a nascut,

l'a dus pre el printre val padurOse, pe care de curandfost aprins, alungandu'l §i lovindu'l cu ciomege §i cu

fringhii, purtandu-se barbar §i nemilos asupra slujitoruluilui Dumneded.

5). Dar salbaticia vrAjma§ilor a tnfraneo rabdarea i cre-dints, celui drept. Cad facendu-se dicea falindu-se inDomnul celor ce-1 persecutau; nu prin pamenturi arse, prinascutipri de stand batandu-me s6 me manap gol §i descult,priviti dack m'au vatamat, §i data pe trupul mefl am va.-natal i rane dintre cele ce mi-ail facut. Privind ca nimicnu se vede pe trupul seu, din cafe le Meuse faro milkscotend osia trasurel .71 punend'o pe umeril lui, Intinseramanile Jul pana la marginile osiei, de asemenea §i pic16-rele intindendu-i-le de cea-l-alts -osie legat i arun-ucandu-1 In sfIr§it sub rote, adica sa cads intins pe pament

pana la partea cea mai Inaintata a noptil nu s'att sfiita-1 schinglui. 'Deci obosind gazii, apropiindu-se o femee 1-adeslegat, care a veglat tOta noptea, pentru ca sa preparemancari celor din casa. lar el deslegat a remas pe loc, fadteams cu femeea, ce'§I cauta de trebile Sale. Facandu-seclink audind acesta necredinclosul Atharide a poruncit sa.-1lege manile §i sa-1 spandure de grinda caset

§i

§i

le-ad

le-au

§i

oiutt,

www.dacoromanica.ro

VIATA BSI DOCTRINA SA 379

6).- i nu dupa, mult all venit cel trimi§I de Atharide,aducend mancari jertfite idolilor §i at glis ratre presviterulSava: Atharide a poruncit ca sa ve aducem acestea ca saje mancati qi sa ve scapail din mOrte sufietele vOstre. A-tunci Presbiterul a Tespuns flicend.. Acestea not nu le man-cam, cacl nu ne este invoit ci rugatl pe Atharide ca saordone ca sa ne restignesca sati in on -ce chip altul sa neucida. Iar Sava a clis, cine este cel ce a. trimis acestea?Iar elt au clis, stapanul Atharide. Atunci Sava a clis:, Un sin-gur stapan este Dumnecleti in ceruri, lar Atharide este un omnereligios qi blestemat, §i acestea sunt necurate §i spurcate,mancart de perclare, dupre cum §i eel ce le-a trimis Atharide.INcend acestea Sava, unul din Ail Jul Atharide aprinclan-du-se de manic i luand o macIuca a aiuncat'o in pieptulsfintulul, aruncand-o cu partea scutita ca cel de fata sa so-OM ca zdrobit prin lovitura aruncata va muri lndata. lar elprin dorinta religiOsa invingend suferinta vrajma§ilor a clisgadelui: Acura to socotl ca m'al ranit cu macIuca, sa. §til-acesta, ca intru atata nu m'al lovit, In cat socot ca cu unfir de Yana de capra m'al lovit, §i ca dovada de cele Elise-cu fapta I -a aratat, cacl nicl n'a strigat, nicI a suspinat dedurere §i nici de cum urma ciq rang pe corpul lul nu s'aveclut.

7). Atuncl (Atharide cunoscend Mote acestea,( a ordonatA.) ucida, Decl slugile celul lara de lege lasand legat pepresviterul Sansala, a apucat pe Sava, i 'au dus sa-1 In-_nece in raul numit Museum (Movcriov). Iar fericitul amin-tindu-§1 porunca Domnulul, §i lubind pe aprOpele ca pesine Insu§1, a cps: Ce a gre§ic presbiterul ca. nu este ucisImpreuna cu mine? lar el ..-atii respuns: ca nu este treabato sa dispui despre acestea. Acestea clicend el a strigat Inveselia sfintului spirit i a clis: Bine-cuvintat qtI DOmne,i bine-cuvintat este numele tell Iisuse is veci, amin, pen-

tru ca. Atharide §'ail ca§unat siql pierdere cu mOrte vecinica,

www.dacoromanica.ro

880 ULFILA

Iar pe mine me trimite ca sa fill tot-d'auna in viata, c&ast-fel a bine-voit intru servil se! Domnul Dumnegleul nos-tru. ySi pe WA calea ducendu-1 multumea lul Dumneded,socotind nedeajunse suferintele timpulul de acum fat& demarirea viit6re ce s'a descoperit sfintilor. Iar and a ajunsla malul riulul, cel ce'l pazIau ati. glis Intre dln§il: VenitiO. eliberam pe acest nevinovat, ad de unde va §ti acestaAtharide? Iar fericitul Sava a respuns catre et: ce vorbittlucrurl de§arte §i nu ye Indeplinitl cea ce vi s'a poruncit?Eti ved, ceea ce vol nu puteti §ti, lath. In fata mea stallde fata intru marire cel ce au venit O. me primesa. AtunclII arunca pre el In app,, care multamla Si lauda pre Dum-neck& (cad pana la sfir§it 1-a slujit lul spiritul), Si arun-candu-1 §i legandu-I un lemn de grumaz l'a tras la fund§i ast-fel sftr§indu-se prin lemn §i apa, §1-a gasit neintinatsemnul mantuirel, find de trei-gleci §i opt de ant. S'a stir-§it In gliva a cincea a Sambeter de dupe Pa§t1, care esteinaintea intae( a indictionulul Aprilie, pe timpul lul Valen-tinian §i Valente Augustil, pe cand er' consul! Modest §iArinthett

8). ApoI scotendu-1 din apa ucigatoril, 1'a& lasat neingro-pat §i s'ati dus; dar nicl cable nici alts care-va fiat% in ge-nere nu l'a atins, ci de malnile fratilor s'a ridicat §i s'a In-gropat rama§itele, ceea ce lunius Soranus, prea stralucitulDuce al Scitiel, cinstind pre Domnul, trimitend Omen! cre-dincIo§1 1-a transportat din pamentul barbar in cel al Ro-manilor §i harazindu-1 patriel lul dar de cinste, §i fruct glo-rios al credintel §i l'a trimis in Capadocia la vol cinstito-Tit de Dumneded prin vola presbiterulul, iconomisind Dum-neck& cele spre bucurie fratilor celor ce patimesc pentruel §i se tern de el. Dec! sevir§ind rugtictuni In iliva In careluptittorul §'a luat cununa in adunare sufletesca, amintiti-ve§i de fratil din departare (din Dacia Traiana), ca In WM.Biserica Universals -§i apostolica ski Sex savir§asa bucurie

www.dacoromanica.ro

VIATA sI DOCTRINA SA 381

laudand pre Domnul cel ce face alegere dintre servii Bel.Spunep inchinacluni tuturor sfintilor6, voue si celor impreunacu vol inchinaciuni. Iar celul ce 'Ate ca sa ne introduce.pe nol pe toti in harul sett si ia dar in imperatia ceruri-lor, marire, cinste, putere si maretie impreuna Fiului setsunul nascut si sfintulul Spirit, in vecil vecilor Amin 1)",.

Pentru a se lamuri si mai bine, ca. Biserica Gate. dinDacia Traiana. era cunoscuta in lumea tOta crestina si seinteresau de ea atat autoritatea Bisericesci. din Roma, suba carela jurisdictie cadea pans la Sinodul din Halcedon, catsi mal ales Biserica Cesariel Capadociei, ce era pe atuncicondusa orl pastorita de catre Sf. Mamie Vasilie, unul dinCorifeil Bisericel Ortodoxe, de aceea am adunat, resfoindWM. opera Bolandistilo4intitulata Acta Sanctorum, numeletuturor martirilor, de pe malul drept al Dunarei spre a numai remanea nici urma de Indoiala, na crestenismul pe a-ceste locurl este fOrte vechlti. Inainte insa de a insira acestcatalog al martirilor dam publicitalei si epistolele marelui Va-silie privitOre la martirul St. Sava. De sigur ca acest interes IIpurta acesta Biserica fate. de Biserica din Dacia Traiana pen-tru cuvintul justificat ca multi dintre crestinil din Dacia eratioxiginari din Asia si in special din Capadocia, adusi in Da-cia de catre Gotl in timpul navalirel for in Asia, dupe cumne. spun Istoricil contemporani Bisericestl 3).

Epistolele Sf. Marelui Vasilie Arhiepiscopul Cesarief Capa-dociel catre Ascholiu Episcopul Tesaloniciei 3).

I). De cata bucurie ne-a umplut scrisorile Sfinteniei tale,not n'am putea cu usuratate ca sa ve aratam, pentru a e slab

1) Acesti epistoll a mid fort tradusa i publicat/ Biserica Orto-doxa de Prea Sf, Timus, actualminte Episcop de Arges, in anal 1890pag. 817-825 on tote acestea, am socotit s'o public din non, tradu-cend'o din Acta Sanctorum, pentru ca cititorul se. aIba la indemini toteactele date referitore la acestit epoca grupate.

$) Velli pericopele Istoricil Bisericesti de 11a inceputul acestulratat.

3) Migne vol. IV din operele M. Vasilie, pag. 637-638).

in

sidin,

www.dacoromanica.ro

382 IILFILA

-vivintul fat& de fapta. Insup se cuvine inchipuestl,incheind din frumuseta celor trimise. Cad ce cuprind scrisorile? Nu lubirea cea catre Domnul? Nu -minunea privi-4Ore la martini descriind asa de evident modul luptel, in-eat nl-al pus none sub ochi faptele Nu cinstea dispu-nerea catre insine? Nu tot ceea ce ar vice cine-va-dintre cele mai frumOseR In cat cand am luat In- mansscrisOrea si am cetit'o de mai multe orY si am vedut ha-rut sfintulul ferbend din ea, ne-ati facut sa ne socotim petimpurile vechl, cand infloreau Bisericile lul Dumneded,-sprijinindu-se in credinta, unite In dragoste, dupre cum in-tr'un corp exist& o .singura armonie a. deosebitelor membre.-Cand Bunt aratati pe de oparte persecutatoriY, Yar pe dealta persecutatil. Cad resboite popOreie mai multi s'att facut,i sangele martirilor, udand Biserica, a hranit pe mai multi

-bine-cinstitori, pentru ca cu zelul celor de mai 'nainte seopuneaa luptelor cel mai din urma. Pe atunci -noi crestinileram in pace intre noi, acea pace pe care ne o a lasatDomnul nostru, de care acum nici urma nu ne-a mai remas

acea, atat de nemilos am alungat'o dintre not Dar cu.tOte aceste sufletele nOstre au revenit la acea veche feri-cire, hind -ca ne-a sosit scrisorl din pament departat, Info-rite cu frumuseta, lubirei, ne-a adult naue martir dintrebarbaril de dincolo de Dunarea, predicandu-se prin el cu-ratenia credintel ce se marturiseste acolo. Cue ar puteaBa povestesca veselia sufletelor nOstre intru aceste? Cine-ar putea afla o putere de cuvint care pa pita sa ne ves-tesca Iamurit dispositia nOstra cea din ascunsul inimel? Candam privit pe luptator (martini -Sf. Sava) am fericit pe in-vetatorul sea, care de la dreptul judecator va priori si elcununa dreptatei, intarind pe multi In lupta penira buna-credinta.

Fund ca ne-al amintit noue si despre acel fericit barbatlaudand patria nOstra, ca ea ar fi dat seminjele

sa-ti

P §i

not

§i

_Evtihie,

www.dacoromanica.ro

VIATA V DOCTRINA SA 38a

bunel-credinte, ne al bucurat cu amintirile celor vechl, ne-at intristat insa. cu dovada celor v6clute. Cad nimene dintrenot nu se as6mana. In virtute cu Evtihie, caril Tutu atatane abstinem ca sa Imblanlim pe barbarl cu puterea Spiri-tulut si cu lucrarea harurilor din partea sa, In cat si pecel ce sunt imblancliil cu multimea pacatelor nOstre Il.sal-batacim. Cad sa ne atribuim noue si pacatelor nOstre causa.respandirel Intru atata a puterel ereticilor. Cad mat nici o,parte a lumel n'a fost scutita de focul ereziet Iar istori-,sirele tale, opunerile atletice, corpurile sfasiate pentru buns.credinta, mania barbarica dispreinita de cel cu inima ne-infranta, feluritele turmentari ale persecutatorilor, improti-virile Intru tOte ale luptatorilor, la lemn, la apa, sunt ins-trurnentele desavirsitOre ale martirilor. Dar ale nOstre cate ?-A perit lubirea, se surpa inv6tatura Parintilor, naufragildese fata de credit*. Tac gurele celor bine-credinclosl.GlOtele din casele de rugaclunl alungati in campil, inaliamanile catre Stapanul din cerurt Intristarile sunt felurite,lar martiriti (mucenicie) nicairl, pentru ca. cel ce ne fac-noue reti ail aceeasl numire ca si not (adica sunt crestinldar ereticl alien! etc.), Pentru acestea to rOgit-te lul Dum-necleil si primeste pe toil luptatorit bray! al lul Christos la..rugaclune pentru Biserici; ca, data mat reman inca an! dela zidirea lumel si nu merg tOte pe o tale contrara, recon-aciliand Dumnecleil Bisericile sale, sa le recheme la pacea,cea veche,..4

Alta epistola tot a Marelul Vasilie cttre Ascholius, Epis-copul Tesaloniculul, prin care spune ca a primit de l&Soranus, ruda pa si Guvernatorul Scytiel ,Micl (Dobrogea)corpul unul poll Incoronat martir, adica a Sf Sava Gotul 1).

II). «Dumnecleti cel dint a Indeplinit vechea ndstra rug-dune, invrednicindu-ne de a avea scrisorile a adeveratel tale:

1) Migne vol. 4 din operile M. Vasilie, pag. 638 etc.

www.dacoromanica.ro

384 7IILFILA

teosevii. Cad 6eea ce este forte mare, si de cea mai tnserh-nat ca sa te iTed i sa te privesc si eg, me buchrde harurile spiritulul din tine. Dar find ca si departarealoculul ne-o tidica, si imprejurgrile ce ne pe fie-care dinnot; tar adoua vrednicg, de dorit ca sg se nutresca sufletulcu lubirea in Christos prin continue scrisori. Ceea ce ni s'aintamplat si noun acum, cand am luat In mani epistolapiositatel tale. DA mai mult de cat indoit am devenit cuprimirea celor trimis6. Cad era in adever, cg si sufletul

vada, ca printr'o oglindl manifestarea cuvintelor.Apoi si mai multg bucurie ne -a1 produs, nu numai pentruca to a ti ast-fel, precum te represinta marturia tuturor,dar ce. §i virtutile tale shit mandria patriel nOstre. Cadprecum o ramurg dre-care 'vigitrOsa wind din o ref:lacingputernicg, al umplut marginile de fructe sPirituale. In catcu drept cuvint patria 'Astra se veseleste de propriile salevlastari. cand al parcurs luptele pentru credintg, ai maritpre Dumneleti, auclind de buna clironomie a pgrintilor pai-trata in tine. Cate slut virtutile tale §i cele presente0 al onorat aducendu4 martir not ce s'a luptat in me-giesitul vostru pament barbar, dupre cunt un cultivator re-cunoscetor trimitend celor ce -i dati semi*, primitiile dinfructei In adever, daruri euviinciOse unui atlet al lui Christos;martir al adeverulul, care de curand a primit cununa drep-tatei, pe care I'am si prima_ bucurandu-ne si am ingrit preDumnecleti, care va plini in trite popOrele sale de acum Evan-geliul Christosului sed. ROgg. apol ca amintesca si denol cel ce te iubesc pre tine in ruggclunile cu sta-ruinta sa se rOge pentru sufletele nOstre Domnului; pentritca sa ne invrednicim ca sA incepem cand-va a servilui DumnedeA, dupe calea poruncilor lui, pe 'tare ni le-adat none spre mantuire)

vrednicie

in

teu sa

i

si

sa'Stlor, si

si nol,

www.dacoromanica.ro

VIATA DOCTRINA SA 385

Sfin(it marziri existents I Acta, Sactorum.

Cercetarile martirilor din Daciile TraTana. §i Aureliana,facuta dupe IMartirologiul Roman, din 1661 ,publicat laParis de catre Augustin Lubin, m'ad manat, vrencl nevrenda scruta WA opera volumin6sa a Bclanoi§tilor, intitulataActa Snctorum. In ea am aflat un num'ec mug mat marede martini, din ambele Dacii yi Imprejurimele lor, de catin martirologiul Grec lui Aghioritul i cel Roman amintitmai sus.

Fiind-ca cercetarile amarunte asupra fie-carui martir arfi lost prea estinse tratatul ce mi-am propus a face a-,supra lui Ulfila ar fi trecut peste marginele scopului pro-pus, de aceea m'am multalnit a da pentru acum numai uncatalog complect a tuturor acestor martini, indicand volumul§i pagina, de unde on ce iubitor de cercetare a vechimeiCre§tinisinului la Romani, p6te cu uprinta satisfacedorinta i a bonstata adeverul. Multi din martini din ActaSanctorum slut citati anterior din Martirologiul Roman alui Augustin Lubin §i din cel Grecesc a lui ,Nicodim Aghio-ritul. In Acta Sanctorum Ins& este seria or lista complectha tuturor martirilet* cre§tini, a caror DUITIQ ni s'a pastrat,i dintre carii marea majoritate 01.ta numiri latine.

Iata. §i acesta lista In grupe, a§a cum sint Insirati In a-cesta opera:

(lanua rie).

1) Evantus §i Hermentis in Rhaetia, dupe martirologiulF. Augustin, citat in Act Sanctorum, vol. I, pag. 21.

2) Sfintii martini din Sirmi6, Maximianus Acutionis, Ti-motheus, Herissus, Artaxus, Vitus, Acutus, Tobias, EugendaIn martirologiul F. Augustin Acta Sanctorum, pag. 80 vol. I.

3) Sfintul martir Anastasius In Sirmi6, In Panonia. Act.Sanct. pag. 324 In martirologiul F. Ieronim.

Nichita Episcopul Dacilor. Despre el vorbe0e Paulin

a

4)

www.dacoromanica.ro

386 ULFILA

de No lla Epistola 10 adi severum, apoi laudtL in poesie fap-tele Jut Nichita martirul, Acta Sanctorum, pag. 365-368,vol. I.

5) Anastasius, Iucundus, Ratitis, Petrus, Florus, Titus,Florianus, Tatia. F. Ieronim in martirologiu. Acta Sanct.Tag. 470.

6) Manuelis, Georgius, Petrus, Leonis Episcopi, Paradus,presbiterul, Ioannis, t eonis tribunt, [Gabrielus, Sionius, si-alp 378 martini sub Crum regele Bulgarilor a suferit, pela Inceputul secolulul al IX-lea. Act. Sanct. pag. 54, vol. III.

7) Bretannionis Episcopul Tomitan in Scytia. Viata sain Sozomen I. 6, cap. 20. Act. Sanct. pag, 235, vol. III.

(Februarig8) SirQnus sive Sinerius pe la 302. Act. Sancti pag. 369.

tom. III.9) Sinerefis, Antigonus, Rutilus, Libius, Rogat, martin In

Panonia, tot pe la 302, Act. S. pag. 372, v. III.

(Martie).

10) Ephremus, Basileus, Eugenius, AgathadOrus, ElpidiusAeterius Capitonis martin In Hersonezul din Taurida pe la

Inceputul seC IV. Act. S. pag. 638, vol. I.11) Dandus, Eunica sive Leunica, aut Leununcula, Se-

cundus, Nestoris, Secundus, Serrus aut Sergio, Occatus sive-Optatus si Dauda in Tracia martini pe la inceputul. secol.IV. Act. S. pag. 643, vol. 1.

12) Irineus Episcop $i martin In Sirmiul din Panonia, petimpul lut Deoclipan. Act. S.L pag. 55, tom. HI.

13) Montanus Presbiter, Maxima Sotrasi si alp 40 mar-tint in Sirmiul din Panonia, In martirolog. lig Ieronim, pag,-614, vol. III, Act. Sanct.

14) Martini de la 370, Batussius et Verca presbytert cudot fit s.i fiTce Arpila, Arbela, COnstantis, Hagna, Rhya,

..tEgathrace, Hescous, Syla, Sigetza, Suerila, Suimpla, Ther-

www.dacoromanica.ro

VIATA DOCTRINA SA 387

ma, Phi 1ga, Anna, Alladus, Baridis, Moicus, Mamyca, Vircus,Animaedis, pag. 617, tom. III, martin In persecutia Gotilor.

15) Marcodanis, Philotus, Lydia, Theoprepius, Cronidis-Amphilochius martin! In Illiric sub Adrian, pag. 684, vol.III, Acta S.

16) Martirul Alexandru in Panonia. Sub Maximian a fost_decapitat, pag. 687, v9), III.

(Aprilie).

17) Agathemerus martin In Mysia, dupe Ieronim, pag_243 vol. I. idem In acela0 timp apostolic, Casineus At-tempsianus, pag. 24',

18) Martiril In Scytia minor. on Dobrogea, Evagrius, Bo-nignus, Christus sive Chiristo, Arestus, Sinnidia, Rufus, Pa-tricius, Zosimus. Seculul al IV, pag. 244, tom I. r

19) Martini In Sirmiu, Rufina, Moderata, Romana, Secundus i all §apte, apoi Florentinus, Geminianus §i SaturusIn Martirologiul lu! Ieronim, pag. 534, vol. I.

20) Martirele yirgine cinci la numer, a canon nume nu,s'a pAstrat, in Martirologiul lul Ieronim, pag. 817 v. I.

21) Gaianus martir din Dacia Ripensa, diacon, amintit.de Ieronim in Martirologiu, pag. 854, tom. I.

22) Martirul Cirillus din Misia inferiOra, oraul Axiopol,Ieronim In Martirologiu, pag. 419, vol, III.

23) Martini! Maximus, Quintilianus §i Dada, ail suferitmartirul In Dorostol, Misia inferiOrg sub Maximian §i Deo-clitian, fost tradap consulilor Tauricit. qi Gabl. Mar-tirologiul Grec nume§te §i localitatea suferintel for iv .65x.Wpcc Tyi COVic,cIn localitatea 02dvia (?) pag. 126, vol. II.

24) S. Theotimus Episcopul Tomer In Scytia, reputatprin viata §i invetatura sa, pag. 753, vol. II.

(Maki).

25) Florianus principi officii, martir Impreuna cu altif,a suferit sub Dioclitian In Noricul Ripens, pag. 466, v. I.

SI

s'ati

www.dacoromanica.ro

388 ULFILA

26) Quirillus, Quindeus -sail Gindeus i Zenone In Axio-pol, Ieronim in martirologiu, pag. 361, tom. II.

27) Dionius, Accisi, Crispionius tot in Axiopol, In MisiainferiOrb., la -Ieronim in Martirologiu, pag. 555, vol. II.

28) Montanus sau Montanianus martir in Sirmiti in Pa-ncinia, Ieronim pag. 623, tom. II.

29) Timotheus §i 7 virgins in Sirmiti din Panonia, Ie-ronim, pag. 454, vol. III.

30) Heraclius, Paulus, Minereus, Aquilinus, Victoris Ar-tenius, Calcorus martin In Noviodun sell Nivedum, la gurileDal-IA.1.0, in Martirologiul lul Ieronim, in Misia inferiOra, laDunArea, pag. 27, vol. W.

31) Pasicrat, sail Policrat, Valention i alti doi saii treiin Misia, vol. VI, pag. 22.

32) Martirul Julius in Dorostor in Misia inferi6r1 tot insec. IV, pag. 654, vol. VI.

33) Helia, tucianus, Zoticus, Martialis, Victorius, Marinai Servulus, martin in Tomi. pag. 672, vol. VI.

(Iun is).

34) Martini din Noviodun;Dinocus, Zoticus, Attalus, Eu-ticus Caniasus, Quirinus, Iulia, Saturnina Galdunus, Ninnita,Fortunionis ,,i alti 25, apoi Cirinus Ebustus, Rusticus, Sil-vius, Ieronim, pag. 369, vol. I.

35) Marcus §i Julius martin in Dorostor In Misia infe-riOra, Ieronim, pag. 56, vol. IL

36) Hesychius martir in poro$tor in Misia, pag. 526vol. III.

37) Taulus, Cyriacus, Paula Feliciana, Thoma, Felicis,Emilius martin in Scytia la Tomis, pag. 7, vol. V.

(Julie).

38) Stratoris, Theodatus, Merona, Marina sail Marinus,Rodofia, Magrinus; Secundinus, Thomus sail Theonus §iSodera sail Sodepha, martin in Tomis din Scytia, pag.,223, vol II.

www.dacoromanica.ro

VIATA BSI DOCTRINA SA 389

39) Epictetus presbyter §i Ascionis monahul, martin InScitia minor sub Deoclitian, pag. 538, vol, II.

40) Ostratus sail Sostratus, Spirus, Eraclius, Eperentius§i Cecilia martini in Sirmium, Ieronim, pag. 578, tom. II.

41) Zenonis, Mimia, Vitalis, Rufinus, Evangelius, Vrisius§i Agnitus In Ieronim, pag. 689, vol. II.

42) Marcianus, Domnus, Diomedis Ioannis, Sisennus Au-relianus qi all 38 din Ieronim, martin Tomitani adica dinTomi, pag. 31, vol. III.

43) Acrippinus, Secundus, Maximus, Fortunatus §i Mar-tialis leronimus, martin In Sirmiii, pag. 28, vol. VI.

44) Secunda, Donata, Bassus Maximus, Paulus, MarinusIustus In Mesia la Dorostor, pag. 360, vol. VI.

45) Aemilianus martirul idem, pag. 373, v. VI.

(August).

46) Hirineus, Eraclus i Dassius in Ieronim martini InAxiopolis, pag. 72, vol. 11.

47) rlorus, Laurus, Proculus, Maximus §i altif in Illiricsub Liciniu martirisafl, pag. 520, tom. III.

48) Silvanus abinus i Pantherius martini In Tracia subDeoclitian, pag. 389, vol. IV.

49) Basilla virgina, martir6, iniPanonia inferiOrg. In Sirmii.1,pag. 515, vol. VI.

(Septembrie).

50) Aethalus si Ammuntis martini in Tracia, find Gu-vernator Rabnus, vol. I. pag. 358.

51) Martirif, Macrobius, Gordianus, Zoticus, Lucianus He-lius, Valerianus, Seleucus §i multi altif la Tomis in Pontosub Maxim Egemonul, pag. 55, tom. IV.

52) Martira Melitina a suferit in Marcianopol din Mysiasub Antonin Imperatul i Antioh Guvernatorul, vol. V.pag. 29.

53) Theodotus, Asclepiodotis all suterit la Adrianopol inTracia, pe timpul lilt Maximian, pag. 30, vol. V.

www.dacoromanica.ro

390 ULFILA VIATA §I DOCTRINA SA

54) Martirii Eulicus sail Eutichius, Plautus, Eracliu PlacidAmbutus, Tracia, all suferit in Tracia, din Martirologiul lul.Ieronim, pag. 125, vol. VIII.

(Octombrie).

55) Martiril Priscus, Crescentis, Evagrius, Faustinus, Mar-tians, Iannuarius, Marcialisi Alexander Eupratus, Eutropius,Pigra, Gothia sad Gotia, Saturnina sail Saturninus, Speis aut,Speus, Castus, Primus, Donatus, Passicus vet Pafficus, Pro -pus martirisati in Mesia imferiOrg., in Martirologiile Romane§i Ieronim, pag. 30, vol. I.

66) Dassius in Misia inferiOrA, la Axiopol, Mug Dorostolon Silistra de adi a suferit sub Diocletian §i Maxim, pag..411, tom. II.

57) Hermis i Taxius, martini in Axiopol din Scytia infe-ridrA, Dobrogea, pag. 345, vol. VIII.

58) Fillip Episcopul Heracliei, Sevevus presbyter §i HermisDiaconul pe timpul lu! Deoclitian, in Tracia la Adrianopol,.pag. 502, vole. VIII.

(Va urma).C. E.

c_rit,,IW.-, .44

www.dacoromanica.ro

CONCILIUL DE LA FLORENTA

Veep Biserica Ortodoxl Roman/ an. XXII No. 2.

Starea, Bisericil occidentale si a cola] orientaledupe unirea de la Florenca.

In timpul cared o parte din clericil occidental!, §i anumecel mai insemnat!, discutat la Florenta Impreuna cu re-presentantilAisericil orientale, cea-l-alts parte se afiati a-dung! la Basel, continuand -mat depute cu atitudinea for-ostila lap. de Papa. In edinta a 31 a Conciliulul de laBasel, 24 lanuarie 1438, se pronuntase suspendarea con-tra Pape! §i prin acesta schisma se declarase In Wtaputerea in Biserica occidental& Principil Europe! erat des-0441 In dour : unil partisan! at Papil, altil al conci-liulul de la Basel; tot! Insa cloth& pacea In Biserica ide' aceea starulati pentru Impacare, Nicl o mijlocire nu alost posibill qi clericil adunat! la Basel incepura procesulcontra Papil. In qedinta 34, 25 lunie 1439, s'a hotarlt de-punerea lu! Eugen din demnitatea ce o ocupa. La acestaedinta Insemnata mutt! dintre episcopi nu ail avut curajul

sa la parte. Ada dintre Ispanioli nu a luat parte nic1 unul,dintre Italien! numal unul singur; lar In general ail fost delata la vot 20 prelati, din care numal Opte episcopi. Nu-flier& cel mare era format de preot! t doctor! din car! atfost de fat& peste 300. Cardinalul de Arles, unul dintre ce!ma! aprigl inamicl a! Papil, lass sa fie aduse o multime

www.dacoromanica.ro

392 CONC. DE LA FLORENTA

de reliquil cu care ocupa scaunele cele Ole ale episcopilorabsentl. Hotararea conciliulul este urmatOrea: «Sfintul Sinod,judeeand ca tribunal, declara prin acesta a sa sentinta de-finitivA, a Gabriel, numit ma! inainte Eugen IV, IncApa-tanat pe fatg, este neascultator ordinelor Bisericil universale,persists In rebeliune, despretue§te §i insulta sfintele canOnesinodale, ;urbura pacea unitatea j3isericil lul Dumnecleft§i o contrarieazg, e un simonist, sperjur, schismatic, eretichcapatanat, e nedemn de tOte titlurile, onorurile §i func-tiunile, de aceea se pronunta Sfintul Sinod ca el e privatipso jure de demnitatea de Papa §i de pontificatul roman0 it depune din acestea, 1).

Sentinta acesta a produs o impresiune protunda In In-trega lume occidentals §i contra el proteatara o mare partedintre principi, atat laid cat §i cleric!. Acesta a lost si mo-tivul pentru care Papa se grabla ca sa se-, to mine °data.cu conciliul de la Florenta si sa, ajunga cat mal curand laresultatul dorit. El vole, sA probeze intregil lumi crestineca activitatea sa a fost mal spornica §i ma! Insemnata pen-tru binele general al, cre§tinismulul, de cat a clericilor a-dunati la Basel. i de aceea, indati dupa ce se efectuaunirea, el trimese copil, dupe actul de unire, la bite cur-tile europene ; !ar conciliulul de la Basel II respunse prinaceea ca pronunta anatema asupra lul. Potentatilor Europe!pe langa ca le facu cunoscut unirea cu Biserica Orientals,tot in acela§1 timp le arata §i situatia trista in care se aflaimperiul de Orient si ceru ca el cat mai nelntarcliat saIrimeta ajutorul necesar.

Pe langa anatema, pe care lo pronunta Papa contra celoradunatl la Basel, el it declara de ere tic!, compare, adunareafor cu conciliul talharesc de 1a Efes si anula tOte hotaririlehate de ace§tia. Cu t6te acestea ei nu se marginira numal

Hefele. Coneiliengeschichte VII, pag. 779.)

si

www.dacoromanica.ro

CONC. DE LA FLORENTA 393

aid, ci continuara. mai departe pe drumul pe care apnea--sera.',La cedinta 37 din 24 Octombre 1439 ,se agita dinnou cestiunea alegeril houluI Papa ci se Incepura preps,rativele yelativ la acesta. -Dupe ce se tinu ci cedinta 38,In 30 Octombre 1439, persOnele determinate de a alege penoul papa furs conduse In conclava 1).

Alegerea caclu asupra ducelui Amadeti de Savoiea, careSn qiva de 5 Noembre capata 26 de voturl din 32, ci prinurmare done treimi dupe cum se hotarise. Acesta alegerefu Intarita In cedinta 39 din 17 Noembre 1439, Iar in cc-dinta a 40 din 26 Fevruarie 1440 se aduse la cunoctinta

.tuturor ca ducele Amadell de, Savoia a primi,t demnitateade papa ci va purta numele de Felix V.

In timpul acesta Eugen IV jntrase Yii tratative cu Armenil,i acectia trimesesera patru delegali la Florenta. Acectia

sosisera chlar inainte de plecarea Grecilor de aid. Discu-tiunile privitOre to unirea for cu Biserica latina au fost fOrtescurte, i is 22 Noembre 1439 acesta unire se ci efectua 2).

1) Ca conclava fusese ales de astit data un fost local de bal, careera forte nessanittos si neinaldit, din care cans& multi dintre clericl sebolnavir6 fie de reumatism fie de gutnrait. Niel manold aparte nn lise permitea, si sand ArhidiaconuluI de Cracovia i se puse in vedere,oa fatii, de Cardinalul de Arles, preoedintele conciliulul, -tot ass seprocedez6, acesta respunse: El e frances, eti aunt polon; pentru el epostal Angtos, pentru mine e marte; el nu are nici stomas, apropenu e om". Eefele Conciliengeschichte VII, 785,

Couditiunile pe rasa carora s'a efectuat unirea eraii urmatorele:1) El admit P imb o 1 ul niceno- constantinopolitan impreun& en adaosulFi-lioque si se oblig& a-1 recite, ast-fel Duminicile qi s'arbgtorile la litur-gie. 2) El xecunosc si definitiunea dogmatic& a oonciliulul al patruleaecumenic de la Chalcedon cuprivire la .oele doug naturl in liens Chris-tos. 3) Reounoso hotarirea conciliuld al qeselea ecumenic an privirolaoele don& volute In liana Christos. 4) El se declari dispnqi si onoresepe papa Leon eel mare oa pe adev6ratu1 lavetator al credintel orto-doxe, lar conailinl de la (alcedon sal recnnOso& ca pe al patruleaieonmenic, precum qi se respecte ca qi ce1-1-altl_credinciosi tote conciliiletinute sub antoritatea papala. 5) Recnnosc Invet&tnra latin& despre celesapte saoramente. 6) Admit simbolul atanasian, precum 7) obiodurile

Biserica OrtodoxiC Romina. B.

qi

2)

qi

91.

www.dacoromanica.ro

394 coist. DE LA FLORENTA

Aceste succese ale sale papa Eugen IV le Incorona in givade 18 Decembre 1439 and facu 17 cardinall intre carterat atat Visarion cat si Isidor.

Conciliul de la Basel pierduse mull din influenta ce oavusese in Europa, cu deosebire de la alegerea noulul Papa.Acest motiv precum si declaratiunea for ca on cine e a-deverat crestin trebue sa se supue in totul hotgririlor unulconciliti general, indepartase de la simpatiile celormal insemnati dintre principi. Asa s'a intamplat cu CarolVII regele Franciei, Ducele Britaniel, care pang, acum fu-sese un puternic protector al conciliului de la Basel, RegeleCastiliel si altii. Regele Friedrich III §i principil germani cau-tara sa se arate mai diplomatl. El linos dou6 congrese laMainz si Francfurt unde venira atat delegatil Papil cat si alconcifiului. *i unit si ce1-1-alti furs ascultati si respunsulcongresului a fost ca el doresc pacea in Biserica si propu-sera chiemarea unul nou conciliti general; Cu bite acestease vedea ca si principil Germani inclinai acum tot malmal mult catre Eugen IV.

In acest timp Papa se hotarise sa stramute conciliul dela Florenta la Roma 1) si in 26 Aprilie 1441 anunta acestain o sedinta oficiala; cu tote acestea conciliul ,a mai MinasInca in Florenta pang, in Mai 1442, To aid in Florentase inchele unirea cu Iacobitil xnonofisiti din Egipt, Libia siEtiopia. Acestia provocatl de Papa prin un trimis al sett,

Latinilor de a celebra anun %area Maria la 2t) Martie, nascerea hit loanBotezittorul la 24 Lithe, nascerea lul Christos la 25 Decembre, tgereaimprejur la 1 Ianuarie, Epifania la 6 Iananrie i presentarea Yn templula 2 Fevruarie. Hefele TA 789.

1) Dap6 plecarea Grecilor, Conciliul de la Florenta a mal dontinuatInc& a lucra 0:n6 la 26 Aprilie 1442, deal apr6pe trel ani. *Una dintrescriitoril occidental) pretind c6, acest concilit dupti plecarea Grecilortrebue s5. fie considerat tot ca concilit ecumenic hotartrile lul hateca atari, altil Insg din contra, intre earl se pote enumiSra gi flefele,410 ofi ecumenicitatea conciliului a incetat odath en plecarea Grecilor.

dined

¢isi

www.dacoromanica.ro

CONC. DE LA FLORENTA 395

gninoritul P. Albert, trimesera §i e delegatl gi primira unirea-cu Biserica Jatink La I Fevruarie 1442 ,se inchie acesta-unire in biserica S. Maria Novella din Florenta. Aceste suc--cese ale Papel nu, at1 fost de lungs, duratA, cAcl unirea efec-tuata gat cu Armenii, cat §i cu Iacobi ii n'a linut multtimp §i a remas pentru Latinl numal ca o amintire placuta.Alesul conciliulul de la Basel? papa Felix V, nu remasexnulta vreme ca sa conduca acest concilits Om bogat darfOrte avar, *lend ca onOrea ce i se acordase II aducemai multA paguba de cat ca§tig se hotart sa se retraga.din Easel §i iqi stabili re§edinta In Lousanne catre sfar9itulanului 1442. Conciliul de la Basel tinu ultima §edintit ge-nerall, sat a patru-cleci §i cincea la 16 Mai 1443, canddeciserl ca dupe trey anY de clile sa se Vila un not con-cilit general la Lyon, ins/ pani la deschiderea acestul con-

sA continue a rema,ne cel de la Basel. Putin die putinconciliul de la Basel pierdea din insemnatatea ce o avea,§i aprOpe top. principiY it parasisera, §i multi din el reche-marA inapoi pe clericii din statele lor. Motivul era, ca EugenIV prin politica sa intelepta reqise sa rec4tige lar5.0 vazade odiniOrA. In timpul acesta el parasise Florenta §i se sta-bilise in Roma, la 28 Septembre 1443, §i ca motiv aducea.demnitatea §1 lin4tea acelui Joc, abondenta de tot ceea ceavea nevoe, Insa adeveratele motive erat turburAriIe careIncepusera sa se ivesca in provinciile papale, tratativele.dintre conciliul de la Basel §i renumitul condotier FranciscSforza, care fagAduise a va cUceri statul papal §i va luaprisonier pe Papa, precum §i pacea pe care o inchiaseraflorentinil cu ducele Milanulul, cel maY aprig du man al lulEugen IV, far& ca acesta sa fie copsultat.

Regele impreuna ctt principil germanY remasera moltsvreme neutrY pans in anul 1446, -cind !ft urma stAruinte-lor abilulul ban Carvajal, regele trecu pe partea lui EugenIV, iar acesta Ii fagAdui corona imperials §i alte beneficifWesel.

cilitt

www.dacoromanica.ro

396 CONC. DE LA btORENTA

COticiliul de Ia Flora*, transportat atum in Lateran,6ntinua a lucra de acum Inainte. Papa cliemase la unirepe tote ISopOrele sohismatice din Orient: Bosniaci, Mesopotani, Chaldeeni §1 Maroviti, dar nici acest6. unire nu a fostale lunA duiata.

La 23 Fevruarie 1447 1ncet6, din vigil. papa Eugen IV.Trebue sal i.ecun6scem meritul O. '0 a dat totestore realisarea uniril In Biseria Spre ridicarea aut&itatilpapale, A primit Multe lovituri puternice mai 6u deosebire dinpaitea cbnciultilul de la Basel, la sfir0t totu0 a r6mastriumfator. Aeneas S rlvitrs dice, a in timpul tontificatului

Eugen atat fericirea cat §i nenorocirea au avut loc in-tr'un grad forte mare §i s'at tinut fn echilib'ru. FO.ra indo-Ia1a cg. fericirea ar fi intrecut nenorocirea dace Eugen arfi s6iut sä lie ilial bine masura in tOte. In ce privesce ca-racteristica lui Aeneas Sylvius se exprim5. ast -fel: Altrcordis fuit. Sed nullum in eo magis vitium fuit, nisiquia, sine mensura erat, et non quod potuit, sed'quod voluit aggressus Est 1)-

1) Epitafnl int Engen IV In S. Salvatore in Lauro din Roma e lur-ingtorul:

Urbs Venetum dedit ortum quid Roma tirbisEt Orbis fora det optanti caelica fregna Deus.

MemoriseEugenii 1111

Summi atque optimi PontificisHis in pace gravis in bellis pro Christi

Ecolesia impigerIn injuriis patiens Religiosorum amator ac in

Eruditos viros InunificusConcilii Basileensis insolentiam

Adversus Pontificiam Romanam Potestatem.Concilio Florentine -calebrato refrenavit ac fregit

n quoIoannes Palaeologus Graeoiae Imperator,

Romanum oaput agnosoensEi of pedibus se thnitasque internas et remotas

Nationes humill substravit.Gregorovius. Die G-rabmiler der romischen

Piipste p. 94. Frommann. Kritische Beitage, pag. 23-

silintele

in's&

lul

pi

www.dacoromanica.ro

CONC. DE IA FLORENTA 397

Conciliul de la Basel ajunsese In timpul din urma si. numai albs nicl -o autoritate. In 20 Mlle 1447 regele FridericIII ordOna consiliului si primarulul din Basel ca sa ridice-siguranta garantata papa acum membrilor conciliului si se.'isilesca a parasi orasul; cu -We acestea ei remasera Incaaid pans In Iunie 1448, and *lend a viga for se aflaIn pericol se hotari sa parasasca orasul. De aid plecarala Lousanne unde se afla si papa al for Felix V. Putin timpdupe acesta Felix V declare. a renunta la tiara papalA) Tarpapa Nicolae V prin o hula data ins 18 Ianuarie 1449 ri-dica afurisania ce o aruncase asupra lui si asupra celor-l-alti membri al, conciliului. La 7 Aprilie 1449 iscali actulde renuntare si primi de la papa Nicolae titlul de episcopcardinal de Sabina.

Astgel se sfarsesce acesta schism, insemnate. din Bise-rica occidentals, care sdruncinase din temelil autoritateapapal& si era aprOpe sa o ingrOpe pentru tot-deuna.

In numerul. viitor void arAta situatia Bisericel orientatedupe unirea de la Florenta si efectele pe care le-a avut unirea.

(V-a urma).

If. P.

www.dacoromanica.ro

CAUSELE UREI CREPILOR ORTODOCg

ASITRA.

ARMOR Sj A CROMER RELIGIOASE ALE ACESTORL

A N E X A/II.Povestire despre eresul armenesc.

CAP. 107.

Cand a fost Sinodul al septelea, Armenil au venit laSinod. §i asa le-ad grit for Crestinii: Vol deja sintetl es-comunicatY de la nol. §i eY lards' asa Ne ducemla Halepa si cerem lege noua pentru not §i Halepa asale-a dis: Ail venit ca sa ye Inchinati lul Mohamet? Vedam pament mult si apa, unde sa ye asedatl. §i Armenilasa ad gait intru sine: lath. nol mult ne-am inchinat Crucilsi NascetOrel de Dumnecled. lar acum, Halepa, astepta-ne

venivemtrey Mile, gandindu-ne vom la tine. §i venindasa au. clis: Nu putem a ne departa de credinta parintilornostri. Ace la asa dis: Eu n'am umblat dupg. vol. Fundca atl venit MOO ca sa luatI In ris pre cine-va, ei voidporunci si ye ucida. Atl luat In ris pre marele Mahomet.Iar el Vola lui Dumnedet si a ta. Atunci Halepa.

au

le-a

au clis:

dis:

laraal,

www.dacoromanica.ro

CADS. UREI CREST. ORT. ASUPRA ARMENILOR 399

a§a le-a dis : Daca voip sa fip vii, atuncI luati 8 fapte alemele: Cea Intal. fapta este, ca in fie-care truce sa batepcite un piron, §i de cite on ye veil inchina sa nu saru,-tap crucea, ci pironul sa sarutap. 2-a fapta O. umble popavostru purtaud basma la gat ca §i qeiciI nqtri. 3-a, andvoe§te popa vostru A slujasca (liturgic) sa nu manance inacea di came de port. 4-a, and vreli A ucidep un boilsail un miel, ucidei -i in biserica, §i luand inima §i fran-gend'o In patru 041, puneti-le In coliva vOstra §i dap Ome-nilor, 5-a, cand popa vostru cite§te Evangelia, sa nu ocitescIt spre resarit, ci spre meza di. 6-a, and popa vostruva muri. taindu-1 Imprejur sal punep In mormint, duprelegea nOstra sa'J punep In mormint; nu'l punett a§a capre cel-l-altl, ci it punep pe un scaun cu fata spre meta -di,lar evangelic o punep pe genunchiul lul. 8-a fapta a for :Nu se Inching. Sfintel NascetOrel de Dumnedeti, §i nu cins-tesc nici unul din praznicele el. Aceste sint blestematelefapte ale lul Halepa, ce se sevirsesc la armeni. CacI ar-menil cu besurmenil (musulmanil) suet besurmani, cu Ta-tariITatari, cu CrestinilCrestint Iar eresul §i nebuniaarmenilor acesta este: postesc In Duminica Vamesulul §ia Fariseukii. Pentru acesta precum am luat cuvint de lasfintil parinp si din dumnedee§tile carp, Infruntand eresul§i nebunia lor, fiind a numesc el Duminica Vamesulul §iFariseulul In limba lor,- a lul arp u P. DecI aril a fost lael Dascal, si urpcanele, ucenicul lul, canele se trimiteade dinsul la ucenicil sel, scriind credit*, §i eresul sell inepistolie, o lega la gatul uceniculul sail canelul, §i acelaalerga prin ora§e si prin sate ostenindu-se si sevir§ind po-runcile dascalulul sea. Dar trecend destul ant, si canelefiind mancat de lup, mare scarba si suparare avu Dascalulsea Arti pentru ucenicul sea canele Uri, §i a propoveduitucenicilor sel post, si el insul a postit acea septamana,pentru ucenicul sell canele Urti. Iar noue ni s'a predat desfintil parinp, ca O. nu postim septamana lul Urti, ca anu ne aflam postind cu ereticil.

Iar al doile eres armenesc este acesta, precum am auditde la David armenul: Ca a fost la armeni dascal o femee,cu numele Sin. Spre amagirea for acea femee atka s'ainaltat prin fapta cea buna, In cat a ajuns a fi si patriarh,

www.dacoromanica.ro

400 CAUS. URRI CRE§TINILOR ORT.,1,

pentru -mares ei curatenie. Dar nu i permis a fi intrusfintenie Tana la fine, pentru ca sa nu socotesca Omenilcs si la eretici se 'Ate face ceva eminent. Ce nu este tare§i forte, nu pOte dura pang. la sfar§it, ci se arata a fi pu-tred si spurcat, precum a fost si acest Sin; fiind -ea eiInsii spun. Fu 1ntre dinsil arta, pe cand unit marlau silaudab. pre Sin, si unul dintre din§il de o credinta cu el sirudenie cu ei cjicand: Ce vorbitl vol despre Sin cuvtntmare si de lauds? ea este una din femeele cele simple.Si acestia maniindu-se pe el si amenintandu-1 cu mOrte. Iarel tare denuntand pre Sin si neputinta el cea femeesca, acerut la un termin de vreme, ca sa demasce preSin si neputinta el cea femeesca, depuind si zalog. i s'adus omul acela la Dascalul Sin, slujind'o si supuindu-seel, p5.ng ce amagind'o avu cu ea. Carea zamislind de ladinsul §i cadend fn neputinta nasceret, si sosind prazniculInvierel, Omenil si triburile adunandu-se la dinsul si terendde la el blagoslovenie si slujba. Iar el a refusat (dicend)ca nu p6te din pricina b61ei. Tar ei au4ind acestea s'ailscarbit, si s'ati impraOiat fie-carele pe la caselelor. Iar Sina nascut copil. Atunci omul, carele o amagise a fugit dela dinsa rapind si copilul. Acesta, fapta nu s'a pututci a fost cunoscuta In tots Sara armenesca. i s'ati trimisgonad, ca sa prinda pre omul cel ee Inselase pre Sin; laracela a fugit si a scapat din manele lor, si ducendu-se Intara grecesca a -sedut acolo si a scris carp, vedind eresullot, batjocurl si derider! pentru Sin si faptele ei cele spur -.cater

Despre impartasirea for asa se vorbeste:Aducerea apelse face dupe medul noptils tainuindu-se de-to(i, ca nu cum-va sa simta cine-va, nicl cane sa nu latre, nici mata, nicivaca, nicl calul sa necheze, nici pOrta, nici usa In curtestrains sa nu scartie, nici sOrec, nicl viabie, nici om, nicicane sa nu Intalnesca, nici s5. tusesca, nici sa nu suere,nici pestele In api sa nu se incaldesca; atunci ss scOtaapa, si chiar de ar fi ajuns cu apa la portile sale, daca.,s'ar misca ceva din, cele pomenite si "va simti, sa verse a-cea apa, si Iarasi sa dibuesca caute in ascuns) all& apapana la ivirea luminel, i In multe nopI, ca s& dibuesca.si sa dobandesca ast-fel de apa. Apol sa nu caute vas cu-,

s'a

(lima

(sä

www.dacoromanica.ro

AROMA ARMENILOR 401

rat, ci orl-care s'ar Intampla acela sa tOrne acea apa, sisa amestice in ea faina cu unt, si cocend azima, le diarmenilor Acesta se chlama la dinsil Impartb.sire. Iar candse duc unde-va said vin, sau ara, sate li. se intamplb. A, fieunde-va intre crestiniI pravoslavnici, el blestema credintafor si se boteza de popil nostri, Jar in alts tarn, Land ilinfrunteza tine -var el Iarits1 se boteza, si de trey ors, si depatru ors. Credinta for la sobor o blestema, dar iii ascunsse tin de dredinta for cea rea.

De se va Inttmpla unlit trestin, sa merga pe tale cu unarmen, crestinul sa nu bea dintr'un pahar cu armenul. Iardad. a beat armenul apa din paharul crestinului, atunclcrestinul sa, arunce- acel pahar, fiind el nu se pelte curs icu rugaclune.

Iar cand un crestin trece pe tang& biserica for (armenilor),si el vor fi cantand, sa's1 astupe urechile si sa, fuga, canu cum-va intre in urechl glasul acela. De cum-va vaintra glaSul acela In urechl, 'sa primesca

Dadt vre-un armen ar intra in biserica .nOstrai sa nu seelute in'presenta lul, pans ce el va esi afara.

In presenta armenulul nici sa manance, nici sa bea.nu'l clic& nici bursa diminet5., nici n6pte buns. InsusI ve4e-tor a fost un stint barbat, calagar anume Sergie prietin aL-lul Gherman, cum armenii suet vrajmas1 al lul Dumnecleti,cum batjocuresc pre crestinl si is pangaresc, stropesc cuapa ce trece prin el (urina) legumele si le dat in blid, cres-tinilor 1).

ANEXA III.tin episod din istoria religi6s1 a Armenilor din MoldOya.Domnul Doctor in medicina N. Calenderu, In anul pre-

sent 189t, cu ocasiunea visitel ce 1-am facut, mi-a lucre-dintat un manuscript in cloud exemplare, unul in limba ar-men5., altul in cea francesa, carele coprinde traducerea celaeintal; ySi m'a poftit ca sa. le dati din partea sa AcademielRomane, ca documente istorice ale Romaniei.

1) Acest capitol in manuscriptul P. S. lifelchisedek este gi ou textulSlavon, care nu s'a putut reproduce din causa lipsel de caractere slavone.

epitimie.

SA

sttl

www.dacoromanica.ro

402 CAUS. UREI CREST. ORT.

Aceste manuscrise Domnul Dr. Calenderu le-a ctipatat dela 'monastirea arrnenesca. a Mekitaristilor din Venetia, prinun prieten al sell D-rul P. Jacques Jssaverden, carele a si.facut traducerea francez6. a manuscriptulul. armenesc.

Reproducem mat intal scris6rea D-rulul Issaverden cltreD-rul Calenderu, i apol manuscriptul In traducerea romans.dupre cea francesa a Doctorulul Venetian.

1. Scris6rea D-rului Jssaverden catre D. Calenderu:

«Venetia. St. Lazare, 6 Octombrie 1885.D-le Doctor! 'Am placeie a v6 adresa prin posta copia

manuscriptulul, ce aIi dorit sa. avett El coprinde povesti,rea unel prigoniri religiOse, ce att suferit Armenil locuitoriin Valachia de la principile domnitor Stefan.

Eft nu still la ce v'.ar folosi ac6sta ; cu tote acestea creda este interesanta pentru eel ce se ocupg. cu istoria an-lid. «V6 rog sa presentatl respectele mele, tuturoracelora, carii se aflaii in compania vOsta, and aft vizitatS-tul 'Lazar

De aid se vede, c6. D. Doctor Calenderu cu oeasiace a -Meat Monastirei Mekitaristilor, s'a informat de

manuscriptul armenesc din biblioteca monastirel, si a pof-fit pre Doctorul Jssaverden de a -i trimite o copie de peoriginalul armenesc si o traducere in limba francezA, ceeace s'a §i realisat.

2. Traducerea in limba romans a manuscriptului arme-nesc dupre traducerea franceza. a Doctorulul Issaverden.

Manuscriptul este intitulat:.«TAnguire despre Armenil din Valachia, compusa

(ln versurl) de diaconal Minas de Tokate (Asia).Tanguirea este adresata:

«Mirenilor bisericosilpr* Armenl:«Ingenunchlati vol toti, ascultati acests povestire vred-,

nick de tanguit, pre care eu vi-o fac suspinand si plan-gend:

Duminia, 16 August, in cliva Adormirel, in anul arme-nesc o mie, o nenorocire a lovit de ngprasnl pe pacinicili cinstitii Armeni din Valachia, pe and el sevirslati o li-

turgie solemn6. In pompOsa for bisericl.

vi-sited

Si

§i

www.dacoromanica.ro

ASUPRA ARMSNILOR 403,

Este adeverat, ca cel mai varvarl regi al, epocel antice-n'at sevir§it atatea reutati, pre ate principele domnitor Ste -fan, carele era de religiune greca de credinta din Chalce-don a facia natiunil armene din acesta tara.

Era, clic, diva adormirel, cand acest inrb.utatit principeal Romani lor (avluchap) a sosit cu suita sa Yn Orapl Su-

unde a adunat pre top Episcopil §i preatil natiunilsale, care de malt Limp pastrat ura contra religiunil grigo-riene.

El al tinut un sfat §i a i lotarit a s6vir§i tOte actele-vrajmap0 contra Teligiunil ce nol profesam.

Principele, calare, n'a intarcjiat a face intrarea sa in bi-serica nOstrai -s'a suit pe altar, a luat s-tut potir, l'a arun-cat la pament i l'a sfaramat sub piclOrele sale. El ni-aranit adanc inima, facendu-ne sa vedem varsandu-se §icalcandu-se sftntul mir de la Ecimiazin.

El in fine at rapit §i al. depus In vistierie sfintele carp,crucile, icOnele cele marl, vestmintele preote§ti, precum §itOte cele-l-alte oblecte sfinte §i pretiOse ale case! lui Dum-ne4eti, care fa cu total bo§tiureta, §i uOle el inchise is

pecetluite. Cat despre Episcopl §i preop, gT aft fost intem-nitap cu mainile legate.

A doua di, dupre un ordin inrattatit al principelul, bi-serica fu bombardata §i ruinat5..

Prin aceste durerOse evenimente,, Armenil au trebuitparasesca caminele, fugind unit in codri, altil pe campil,pe unde el al Tatacit tntr'o stare vrednica de mils.

Nenorocirea vai! a despartit pre parinp de fiil lot.; Indiva -urmatOre principele a poruncit sa se sfa0e §i O. searia Inaintea Jul cartile n6stre cele sfinte, ce ere' depusela vistierie. La acesta au asistat mai top romanii din Su-ceva, invital Inadins.

Principele Stefan 1§I batea joc de religia armenilor, §itot-d'auna o critica. El a poruncit a se incendia §i a sedarlma de istov biserica §i monastirea Armenilor din Su-ceva §i a ordonat, ca mobilele cele sfintite din BisericanOstra sa se transporte in Biserica Roma.nilor, cad, vise

Armenil nu sunt vrednicl ca Romani! -sa-I bucure.Stefan a poruncit sa se cautet sa se aduca inaintea,nenorocitil parinti, mume §i copil,, caril de grOza, se

ceva,

el,

salt

www.dacoromanica.ro

.404 CAUS. UREI CREST. ORT.

acieseprin codri si pe alurea. Dupe ce le-a legatsupus la cele mal grozave ersecutiunl, In pre-

senta sa, le-a Armenilor! Ce religie este aceea ce volprofesatl? Vol suntetl afara de tete cele-l-alte natiuni; pri-mill religiunea Romani lor, ca sa ye daft mariri,

Acestia au respuns; Nol suntem bunl crestinl botezatl.acesta improtivire ordinulni princiar, principele II a-

menintaf ca pre totl acel, ce se von Improtivi de a primireligiunea grecesca it va baga si-I va arde In pestera...ceera zidite, pe malul pariului ce trece prin mijlocul orasu-lul Suceva, si care avea numal o intrare.

De o camdata tote opintirile acestuI blestemat principeal -Romanilor au e.mas neroditOre, fiind-ca i mirenI si bi-sericosl, femel si fete ati preferat sa fie jertfe, de cat sase vada convertitl,

Dar Voevodul le-a clis: Eli cunt domnitor; ye voIt schin-glui cumplit, ye volt% talc malnele, ye void scOte ochil,totusi am sa ye botez.,1

In adever, mandrul si crudul principe ,n'a pierdut unsingur minut pentru a pune In lucrare meschinelQ sale ca-pricil: barbele l peril episcopului si ale preotilor fury rasesi puse pe grumazi; barbatil, femeile i copal furlpeste sera, persecutati, -In fine i -a desbracat pe top, a po-runcit boteze, i cu sila sä primesca credinta. roma-nesca.

Tot odata preotil romanl att intrat prin tete casele ar-menilor pentru a stropi cu aghiasma halnele, mobilele $iluneltele de cuhne ale Armenilor.

Cine ded crede sa fi velut sari audit In lume acestelucruri vrednice de jelit care s'ail intamplat in acesta taranatiunit armene?

Dumnecjeule mare! al mile, de starea nestra cea desna--aajdttital Mantueste-ne din malnile acestor prigonitorl.

Nemultumit cu tete faptele sale cele varvare, voevodula declarat de aseminea, ca el nu voeste sa. Mal fie pe te-ritorul lul nicl un singur Armen; ca barbatl femel toilsa fie botezatl intre In religiunea grecilor, prin ur-mare el a sloboclit ordine aspre la orasele Principale pre--cum:- Botosanil, Vaslul, Roman, s. a. ca se, se ares-teze capeteniile (armene) ale acestor comunitatl, sa sechida bisericile i sa se sequestreze sfintele mobile.

dis:

La

si

lanturile

sisi s&

Iasi!,in-

nile, si I -all

sh-1.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA ARMENILOR 405:

Inainte de a se pune in lucrare acesta poruncl, Voevo --dul fu rugat, ca BA revina de la hotArIrea sa; (Aar in de,§ert, cad bisericile au fost distruse, sfintitele mobile rapite§i cartile arse-.

Inca un act grozav fu sdvir0t asupra preotulul bisericeldin Suceva, o persOna cinstita. in purtarea sa, pacific §iospitalier. Principele a propus acestuia sa. intre. In credintagreca, lar in casul contrar el va 1 crud persecutat i osin-dit la anOrte.

Acest preot curagios §i statornic, numit Baciadur, s'a Im-potrivit respunclend: ell nu pot nici de cum sa neg reli-giunea mea grigoriana; eti, Oise el, am Orbit Sara meanatala, am emigrat aid nu pentru alt-ceva de cat pentrua conserva religiunea mea.

In urma acestul refuz categoric crudul principe dupa cea poruncit a'l lega manile §i piclOrele, a'l smulge barbs iperul, In fine a'l scOte ochil, i -a repetit: lepada-te de re-ligia ta, altmin1erea to -voill decapita, i copiil 01 vor fiar§I. Iridata a dat ordin calailor sa se duca sa tale precopiil preotulul, sa. puns foc la casa preotulul §i numal de-cat s1-1 boteze.- Cand dial s'at infatiqat la domiciliul acestul nenorocit,

copiil lul cel nevinovatI, cu lacrimile In ochi s'ad aruncatla piclOrele tataluI for §i l'at i. rugat qicend: o tats! fa. volaprincipelul, daca nu voestl ca fill tel sa fie jertfele crucli-clime' unul mizerabil I Vecil ace01 calM I el nu sunt venitlaid, de cat pentru a face sa. luc6sca sabiele for cu sin-gele nostru.

Preotut adanc atins de aceste cuvinte i in sentimentele-sale parinte01, 'I-a fost mild. de saracil se copil, qi In con-tra inimei sale s'a lasat a se boteza, §i a§a a infra In re-ligia rxnanescil. (Olach).

Armenilor! atI putea vol sa nu plangell §i sa nu suspi-nail Infato§indu-v6 aceste nenorocid ce au Incercat coreli-gionaril voOri in acesta mica Cara valachl?

TOte Oilele cele marl: Craclunul, Boboteza, Duminica sill-parilor, Pa0ele, InAltarea, Schimbarea la fati, T,Nua regilor,Adormirea, CincT-4ecimia, toll sfintii, Na§terea s-tel FeclOre,Infatoprea s-tel Feclore, §. a., *. a., au fost nimicite, cadbisericile nOstte ail fost 'recluse In ,cenn§a, preotil au fost

www.dacoromanica.ro

-406 CAUL UREI CREST. ORT. ASUPRA ARMENILOR

smul0 din functiunile for §i poporul s'a impra0iat prin altetari, in cat crap Si surori., parinti i mame Wail plerdut dinvedere, vaT! 4

0 principe blestemat, frate al satanel! Dupa ce aT sevir-Ot atatea reutati, te mai crecji Inca fericit In .mijlocul, ma-Tire tale? FiT incredintat ca judecata providentei nu va in-tarclia indelung spre a te pedepsi de faptele tale cele r6iivoitOre 1).,

(13rmeza sfirgitn1).

1) Istor. Born. Xenopol. t. TEL 13. 52 m. d. anul 1551-52. cel ar--menesc-1000, era email& este mai mica de oat cea cregtinaso5, on 651de ant Aga anal nostru 1891, la armed este 1340.

Domnul perseoutori este qtefan al 1711-lea feciorul lul Petra Ramis.

www.dacoromanica.ro

Profqiile tipice si alegorice si figurile for din Y. Testament......._...t.,,.

Invetatil timpurilor, din cea maT profunda anticitate si-pina in ciiva de asta-c11, au fost si sunt de perfect acordIntru a recunOste ca, cea intalil scriere tntrebnintata de ome-nire, a fost cea ieroglifica, simbolica sail` alegoriea, Tar scri-erea alfabetica a fost inventata, dupe, ce a trecut multe se-cole de la deluv'al universal. i ca patrie a scripturet iero-glifice si simbolice, cu totil pun Egiptul. Istoriceste este deasemenea constatat ca., inventandu-se scrierea alfabetica,.cea ieroglifica si, simbolica ea disparut. Egiptenil all con-servat'o In tot timpul, cat stiintele si civilisatiunea au fostcultivate de el.

Usul de a representa oblectele prin simbolurl, a dat nay-tere prin insasi natura lucrurilor stilului figurat, carele denecesitate isl are locul, cand limbile sunt Sarace In cuvinte;cad atunci se simte nevole ca, printr'un num& fOrte micsi restra.ns de termeni, sa se insemne si determine o mul-time de oblecte si notiuni; Tar metatorele si aiegoriile suntindispeRsabile, pentru a compensa golul i lipsa de cuvinte* termine. Acest us al vorbirel, precum si obiceTul d'a face,-ca, intrega natura sä vorbesca, este in deosebi plAcut si lu-

www.dacoromanica.ro

408 PROFETI1LE TIPICE

bit de imaginatiunile vii §i arcletOre §i a lost tot-d'auna, pre-cum ne afirma istoria, oblectul de predilectiune mai al tu-tor popOrelor oriental!. In acela§ timp el este qi sufletulpoesiel §i stiut este, a poetil sunt la Mote natiunile eel d'in-VIM scriitoic ma! ales ca. Insu§1 cuvintul pqet, dupe originssa greaca, insemng facetor, compozitor

Nu este deci un lucru de mirare nici surprindetor, daceprofetii V. Testament all lubit cu preferinta §i al intrebuin-tat In vorbirile §i scrierile for stilul figurat, cad el voiati.ca cuvintele lor, imaginile, simbolurile §i oblectele, 1a cartse refereati in cuvintarile 1or, sa atinga §C, se. de§tepte ima-ginatiunea Iudeilor. De alt-fel limbs intrebuintata de et itbbligail nevoe, ea sa recurga la tot felul de metafore §isimbolurl, cad ea nu era nici bogata, nici cultivate., ca lim-bile grecilor i romanilor §i. avea b. acela§ timp a face

un popor, pe care trebula mi§ce, popor, care eradeprins cu Intrebuintarea simbolurilor.

La intrebarea dar, care este sensul literar3 natural §i a-deverat al until simbol sail ieroglif, respunsul nu p6te fialtul, de cat acela, pe care insu§I scriitorul sau autorul sim-bolulul §i al figure! 1-a avut In yedere sau 1-a preinchipuit.Cand Egiptenil desemnati de exempla o figura mane., cu.un oil In guru, sensul natural s'ar putea lice literal §i a-deverat al acestui simbol era d'a arata, ea Dumnecleil este-crekdorul lumeI, lar nici de cum de a arata privitorilor,un om putea sc6te din gura 9i trupul seu oua.

Isaia represinta §i preinchipue§te ingratitudinea §i necre-dinta Iudeilor, prin imaginea unel vii cultivate. cu ingrijire,dar care n'a produs, de cat struguri selbatici. El preclice eaacesta vie va fi calcata in piclOre de animale §i le va servi..de a§ternut. In aceste. profetie el voelte a spune Iudeilor,

vor fi apasati, devastatl §i Impre§tiati in tote partile prinpop6re streine. Acesta este sensul literal §i adeverit at ima-gine! sale profetice §i el insu§1 '1 spune; « Via Jul Dum-,

incu

-ca

de

sti'l

ca.

www.dacoromanica.ro

DIN V. TESTAMENT 409

necled al puterilor, dice profetul, este casa lul is-_raill),, §i chiar de nu ar fi spus'o, lucrarile Inse.0 nu pu-tea6 avea alt sens §i inteles de cat acesta.

Dumnedet, dice prin prote0 set ce. va Intuneca strele§i luna, va face se. call stelele, va seta marea, va faceapele silt schimbe cursul lor, va stramuta muntii, va facepamentul se. se cutremure etc., etc.; §i cu totl suntem deacord a recunNte, ce. sensul literal si adeverat at tuturoracestor figurl de amenintare este: void detrona principi §iregi, void risipi §i nimici avutiile celor marl*, void ridicaarmatele §i le volt pane In One., void schimba starea §is6rta poptrelor, "toil respindi pretutindeni grOza', pentru.ca in stilnl vechit al Orientalilor s6rele §i Iuna sunt regil §iregatele; stelele insemneza pe cel marl §i pe generals; ma-rea §i apele sunt simbolul armatelor §i plmentul se la inlqcul, locuitorilor set

In cap, 54 at profetulor lui Isaia, se vorbe§te despredoue sotit din care una si a pastrat sotul, cea-l-alts a re-mas vaduve. §i parasite.. and profetul predice, ce acestadin urma va fi mal rodittre §i va avea mai multi copil,de cat cea d'antait, cu toil suntem de acord a recunt§teca, dupe. intelesul real §i natural el preinchipue§te prin a-cesta din urma biserica creOna., formate. din Mite neamu-rile pamtntulut care ya fi mai numer6sa de cat sinagogaIudeilor. *i cuvintele sale nu pot avea alt sens, de catacesta.

Ast-fel sensul adeverat, natural §i real al tutulor acestorprofetil, este sensul alegoric sat figurat §i nici de cum celliteral sat gramatical, cad este absurd a sus(ine, ca unsimbol sat figure. nu are un sens figurat, sat ca o alegorietrebue luata in insemnarea gramaticala a termenilor el.Aceta ar fi se. se sustina, ca o emblem. n'ar fi emblemi §i

') Vecli Is. a. V v. 7.Biserica Artodoxl Rominii 4.

www.dacoromanica.ro

410 PROFETIILE TIPICE

ca o imagine sad simbol n'ar fi obiectul, pe care'! represintaA nesocoti explicarea alegorica a profetiilor este a nesocotiadeveratul for inteles, cad explicarea for gramaticala i li-terara ar fi absurd& §i neadmisa. Insa§1 Ebrei le at expli-cat tot-d'auna i In tOte timpurile ast-fel i deosebirea intreet §i not nu consta, de cat asupra precisarel intelesululspecial; asupra caruia trebue a face aplicarea lor. i cu modulacesta devin dare t6te imprejurarile, cu cari se conlegaprofetiile, pentru a fi explicate dup& adeveratul for Inteles,tinend semi tot-d'auna de lnsemnarea recunoscuta de tot!a termenilor figurati, din call se compune o profetie sadalta.

Dar nu arare on trebue a tine sera, ca nu tOte profe-tiile sunt de acest fel. Cele mai multe din ele nu at a-desea-ori, nici figuri, nici embleme, nici simbolurI, ba chiarnicl alegoril. Dintre profetiile coprinse in cartile lui Moisi,aceea a lul Adam §i a lui Abraam sunt singurile, cart tre-buesc luate inteun sens figurat, cad sensul literal i gra-matical, in care Iudei voesc a le lua, este ridicul §i chiarnedemn de Dumnecled, Profetia lui Iacob, a lul Moisi, apsalmilor 21 si 109,, cele doue marl precliceri a le Jul Isaia(cape 7 §i 53) cele doug a be lui Danfil, precum §i aceleaa be lui Aged i Malachia, sunt in totul dare, spre a pre-inchipui, ca lisus Christos ca Mesia, chiar dupe itnsql In-telesul for imediat §i literar, cad a be lua In alt intelesa nu be raporta la Mesia, precum fac Iudei, este a le sillintelesul a be lasa fara nici un fel de explicatiuni.

Neintelegerea §i disputa, ce exist& intre crqtith §i Jude!,asupra Intelesulu1 profetiel, coprinsa in cap. 53 at cartiprofetulul Isaia, consta intru a se ti, daca acesta profeieare un inteles alegoric sad nu. El sustin, ca in acesta pro-fetie este vorba de poporul Iuded nu de un anume om;i inteun cas §i intealtul este o alegorie §i fiind-ca pro-

fetul vorbqte de .un om umilit §i in dureri, avem dreptul.

§i

§i

si

www.dacoromanica.ro

DIN V. TESTAMENT 411

ai suntem intru totul justificatl a afirma, ca aci este vorbade un om,. de Mesia 'i nu de un popor, cad cuvinteleprofetulul cunt dare. Dec Iudei, explicandu-1 figurat ai a-legoric, nu i dati adeveratul inteles.

Tot ast-fel este ai di psalmul RV, el nu se pate aplicalul David, de cat inteun sena metaforic, pe and dupe In-telesul s6u literal chiar, se rapOrta la MesiaIisus Christos.

Asemenea despre -persOna preinchipuita .1i denotata depsalmul 109, despre carele se lice, ca mai nainte delucefar te-am nascut; c6 este preot din vec dupa rin-duiala lui Meichisedec, nol sustinem ca aceste cuvinte nupot a se atribui la David, cu nici un prey ai di ele aratafOrte vadit pe adeveratul MesiaIisus Christos, caruIa apos-tolul aplica aceste cuvinte, in epistola sa catre Ebrel.

Asupra altor profe!ii, in privinta sensulul for figurat, sun-tem aprOpe de perfect acord, chiar cu Iudei. Deosebireaintre nol ai el este numal asupra aplicarel acestul sens;ast-fel ai Iudei ai not, In cap. 54 al profetiilor lul lsaia,emblema celot cloud femel, una sterpa ai alta roditOre, pre-inchipuesc doue pop6re, sail doue start ale acelulaa popor.De asemenea convenim cu el ai asupra faptulul, ca profetulcompara pe poporul lul Dumnecleti, aaa cum el era inaintede venirea lul Mesia, cu sOrta ai starea acestul` popor, 4Ititnpurile aratard 0- dupa aratarea lul Mesia. Singura difi-cultate este de a se ati, dad, intelesul figurat al profetiel,s'a implinit prin Iisus Christos ai infiintarea bisericel sale,sail trebue a aatepta pana la sfiraitul lumel, spre a ,e ye-irifica sub a0eptatul de mil de and Mesia al Iudeilmi, Incare %pera ai pe care Inca 'I aat6pta.

In afar9it chiar In profeliite cele mai literare, se gasescadeaba expresiunl ai termenl metaforicl Si figurati, prin hr-mare In alestea nu trebue a lua In sensul literal, de cataceea ce trebue 'bat ast-fel, adiat ace14 cuvinte cad niisune susoeptibile de un inteles figurat, ci din contra top

,

www.dacoromanica.ro

4J PROFRTIILE TIPICE

acei termeni, cart presupun sensul metaforic, trebuesc a seexplica ast-iel. De altminterea acesta este si explicarea ceamat naturals drepta, In orl-ce mod de vorbire; ea seimpune chiar de bunul 13imt. In cap. 7 al profetilor tutIsaia, dupa Intelesul. literal al profetieI, se lice cs prunculpreclis de profet se va, paste din o fedora. Cat privestecele ce urmeza, ca. el adica va mama unt gi. miere etc,fie tine intelege, cs aci este o metafora, to care profetulvoeste a arata distinsa ingrijire i educatiune, ce va aveapruncul; and dar Iudei voesc a lua aceste cuvinte In in-telesul for propriu, literat, fie -tine tntelege ca o ast-fel deexplicare, duce la absurd.

Chiar aceste cate-va exemple ale modulut cum Ebrei dis-puta i voesc a explica profetiile, sunt in deajuns pentrua tnvedera, cat sunt et de ratacitl si de rea credinta. Else silesc a dovedi, ca Mite profetiile sunt alegorice $i ca

deosebirea intre not el, se reduce la faptul, dataadica not crestini reusim a afla mat bine cuvintele sen-sul unel enigme, de cum et le prejudeca i le explica, dupaa lot vointa.

Ce dar Ole ss fie mat gresit, de cat o ast-fel de expli-care? Trebue dar a recunOste, ca cele mat multe din dis-cutiunile crestinilor cu Iudei asupra profetfilor, consta inaceea, ea crestinil lepada tote alegoriile iperbolice i expli-carile foliate, pe cart Iudei se silesc din tOte puterile fora le atribui si a le socoti, ca Intelesul cel adev6rat pit,-fetiilor.

Dar In afar, de profetiile literare §i, cele alegorice, matexists i o a treia speta, profetiile asa numite tipice. Sev6d in V. Testament prezicerl, cart par a se raporta §i adenota direct pe David, Solomon sail alts persOnA, dal. cartnu s'ati putut tmplini, Aid realjsa In intregul for dupa

for tutees in aceste persOne, la caxl se refers.Pentry aceea parintil bisfficet §i explicatorit scriptweli cu

014si

tI

deplinul

ei

el

ei

www.dacoromanica.ro

Dirr17. TESTAMENT 4f

toti ail fost qi sunt de acord a recunkte vi a sustine, IIIn tOte aceste profetil, tOte acele persOne n'ail fost, de cattipul i preinchipuirea lul Mesia, intr'o privire 6re-care qiel tOte acele fmprejurari, carT se conlega cu acele persOnei earl, sail nu s'ail realisat, sail s'ail realisat intr'un mod

neeomplect, se Indeplinesc In persona Jul MesiaIisus Chris-tos, al carul tip vi preinchipuire este, dupgAntelesul literalpersOna, la care se refers profetia 0 care In acest cas estetipul lul Mesia. Este in destul an exemplu chiar, pentru aInvedera, ce sunt acest gen de profetil.

SA luam pentru exemplu psalmul 71, care este conceputin urrnatoriT termeni:

«DumneOeule judecata ta da -o Imp6ratulul 0 dreptatea taIfiuluf imperatului.

«SI judece pre poporul tell Intru dreptate §i pre sAracil«lel intro judecata.

«SA Ode muntil pace poporulul §i dealurile dreptate.'iJudeca -va pre saracil poporulul §i va mantui pre fiil O.-

Iracilor i va smeri pre cel clevetitor.«Si se vor teme de tine, cat vor tine sOrele i luna In

4neamul teammilor.-*E1 se va pogori ca ploila pre lana 0 ca picaturile de pl6e

Imaruntl, ce pica pe pemint.«Rasari-va In qilele lul dreptatea §i multimea pace, pang

«ce va fi luna.«Si va domni de la o mare, pang, la altA mare 0 de la

«rfurf, pana la marginile fume.«Inaintea for vor eAdea Etiopenil §i vrajmacil lul Orfila

«vor linge.«Imp6rati1 Tarsisului qi ostrOvele darurl vor aduce; Im4,

«p6ratil Arabilor §i Sava darurt vor educe:«Si se vor inchina inaintea but tOte imp6ratiile pantntiii-

«14 tote neamurile vor sluji lui.4 Ca va mantui pre saracul de la cel puternic 0 pre mi-p

«plul carula nimeni nu este ajutor.

www.dacoromanica.ro

444 PROFETIILE TWICE

«Nu se va Indura de cel sarac si misel si sufletele sara.,«cilor va manta 4

«De camktk si de strimbatate va mantui sufletele for $t(sangele for va fi pretios inaintea MI.

qi va fi viii si se va da lul din aurul Arabic!, si se vaIface rugclune imprejurul lul pururea, tag 4iva bine '1 vor«cuvinta pre dinsul.

«0 mink de gra& semanatk in pament preste vhfurile-«muntilor, rodul for va aduce vuet, ca si arboril Libanulul..

«Renumele sea va Linea tot-d'auna.qi va fi numele lui bine-cuvIntat in veci, cat va tine-

« s6rele..c se vor bine-cuvinta intru el tote semintiile pkmentu-

« tut, tOte neamurile '1 vor ferici pre el.4Bine-cuvintat este Domnul Dumnedeul. lul Israil, cel ,ce

«face lucrursi minunate.«Bine-cuvintat este numele marirel Inf, In vec si. in vecul

tvecului.« i se va umplea de marirea lul tot pamentul; fie, fie,In titlul acestul psalm se lice, ca el a fost compus, a-

vend de cant pe Solomon, sail pentru Solomon. El ca-prinde o rugaclune si dorinte caldurOse ale unul parinte,pentru prosperitatea, fericirea si preamarirea fiiulul sell. Darde altk parte este stiut, ca David era profet, carele se in-spira de Duhul cel Stint al MI Dunmecleu, asa in cat psal-mul acesta, pe lang& dorinte, coprinde si preciiceri. i atatunele, cat si altele nu s'an implinit cu desavirsire In persOna.MI Solomon, nicl a.r vre-unula din succesoril set.

El nu sl-a Julius confinele Imperatiel sale, pink la mar--ginile lumel, nicl a fost prea Inkrit de toil regil si de tOtepop6rele; din contra el. a fost atacat, stramtorat si prign-pnit $i lin timpul Imperktid sale, chIar Insusl supusilete,s'an ridicat in contra Jul. NumaLlui, Mesia se potrivesc la-th". tOte, titlurile mat*, Pe car! David i, le atribue rsi _nu-

www.dacoromanica.ro

BIN V. TESTAMENT 416,.

'mal In pesena lul -se tndeplinesd cu desavirsire, insl In-'tr'un inteles spiritual, acela t e dupe un inteles literal intrucAt:Vaii s'ar referi la persOna lull Solomon. Trebue dar aadmite, a Solomon aci este tipul, imaginea Sat' preinchi-puirea lul Mesia, pe care David '1 a avut in deosebi In ve-.derea, a cArula imperatie a prea mariro si aria l'a adustOte. slava cuvenia.

Acest sens figurat nu este nici de cum in impotrivire cuIntelesul literal si n'are nevoe de nicl tin fel de demons-tratiune, fie ca nimeni nici °data n'a pretins. Tea ariaacestul sens depinde de adeveratul tnteles al cuvintelor, lacare oil cine pete pAtrunde in acesta explicare. InsuslIisus Christos si dupe, exemplul sea apostolil si parintiibisericel at1 recunoscut acest sens tipic, care era fOrte inus, nu numal la Ebrel, dar chiar la OW si forte ins-tructiv.

Este deci cu desAvirsire gresia ideia a celor ce eustin,-cf. profetiile nu au. si un alt inteles, al arta sens imediat,natural si literal, denotti pe Iisus Christos si biserica sa.Dar larasi nu trebue a cauta tete probele In V. Testament,pentru a adeveri existenta acestul indoit sens al profetiilortipice, prin care se adeveresc faptele preinchipuite In V.Testament si realisate In N. Testament.

In special profetiile mal sus amintite, t6te prenchipuescvi se raporte. la Mesia si sensul for este asa tie clar, intat din ele tot-d'auna s'ail scos probele cele mal convin-getere, despre adeverata mesianitate a lul Iisus Christos.Mara de acesta, dace, din aceste profetil, cu Indoitul for-Bens se dovedeste', ce. Iisus Christos este adeveratul Mesia,sensul for cel adeverat acesta nicl chiar Iudei nu'l contests,cad atunci s'ar nimici profetiile scripture V. Testament.Tot prin ele se Invedereza si D-zeesca trimitere a luY IisusChristos §i a sf. nOstre religiunY, cacl, atSt el, cat §i bise-rica sa, nu sunt de cat o complectare §i realisare, a celorprezise §i pre-inchipuite In acele profetil.

www.dacoromanica.ro

416 PROFETIILE TIP1GE

Dar chiar de nu ar fi fost nici. profett, nici profetil, to-twol niment nu se putea Indoi, ca lisus Christos a fosttrimis cue Duraneciedi pentru ma.ntuirea lumet, cad inv5t5.-tura sa, viata sa, faptele §i minunile savtrOte de el, tnfi-intarea minunata a bisericet sale, sfintenia i tratnicia el,tote imprima, §i Invedereza D-deesca trimitere a- lui IisusChristos, cad tots tnvetatura §i morala, predicata de el,.face cunoscut omulul pre adev6ratul Dumnecleti daposibilitatea de a trai, ca adev6rata fiinta mora1s aci pepamtnt, asemanandu-se tut Dumneled Intru Vote, prin cu-ratenie §i sfintenie §i faandu-se prin acesta, motenitor alImp6ratiel cerurilor.

Examinarea adeveratulut sens al profetiilor, coprinse inVechiul Testament, convinge §i pe necredinclo0 chiar despreD-zeirea tut lisus Christos, cad sensul for este atat de clar§i hotaritor, despre persOna mut lisus Christos, In cat numalcel cu rea credinta, sad rea vointa, se mat pot Indoi des-pre D-deesca trimitere a Fiulul tut Dumnecled, in personatut Iisus Christos.

0 tactic& a necredinclo;ilor este §iaceea, d'a se sili prinbite mijlOcele, ca sa tntunece sensul clar §i adeverat atacestor profetii, precum §i de a sustine ca, Intelesul forspiritual Si metaforic, nu este In destul de clar, spre a sereferi §i a arata pe ,Iisus Christos §i biserica sa. Dar tinenu, Intelege, ca aci nu ,se ascunde, de cat o rea vointa §itagaduire formal& a adev6rurilor celor mat dare, recunos-cute cu tots. impartialitatea chiar $i de aceta, cart nu punmull temeid pe afirmarile scripture) V. Testament.

Cand sensul tipic at profetiilor Vechiulul Testament esteconfirmat §i adeverit, prin insu0 cuvintele but lisus Christos§i ale apostolilor, ce alta probA trebue a cauta, ca acesta0 nu altut este adeveratul for sens §i tnteles? Dumnecleddar, voind a supune pe top Omenil la Inv6tatura evangelicaa Fiulul seu, pe carele l'a trimis In lume pentru a o man

si

www.dacoromanica.ro

DIN V. TESTAMENT 417

tui, a pregatit omenirea mat dinainte, dand semnele, princan sa se cundosca adev6ratul caracter Dumnecleesc, atatal Int Iisus Christos, cat qi al invetaturei sale. gIudei, diceApostolul Pavel, cer semne §i ce alt sunt tote preinchipui-rile profetiilor tipice, dad. nu semnele, prin cari sä p6tacun60e marirea luY Dumneclett vi marea sa Yubire de oa-menl, prin trimiterea Fiulul sou In lume? Acela apostolspune, ta Grecil, adica neamurile, cereal intelepclune giapostolul spune, ca ea se afla in predicarea invetatureldespre Iisus cel crucificat, care Iudeilor este scandal, Eli-nilor pare a fi nebunie, tar celor ce cred putere qi Inte-lepclune de la Dumneglett 1).

Spre a arata, pana unde protivniciI no§tri au impins bunaIon credinta asupra acestet chestiunl, dam in putine cuvinteanalisa lttcrarei lul Collins asupra profetiilor. Acesta scrierein engleze0e era Intitulata: Cuvint asupra baselor qi ratiu-net religiunel cre0ine. In traducere a fost Intitulata: Exa-minarea profetiilor, carl serva de fundament religiunel cre§-tine. Autorul 10 propune a demonstra: ca creOnismul estesprijinit -pe ludaism; ca evangeli§til §i apostolil basezii N.Testament pe V. Testament §i conchide ca, data acestaproba nu este valabila, religiunea n6stra este o amagire.II-lea, ca probele scOse din V. Testament, tote sunt alegorice

figurate §i da a intelege, de cats val6re pot fi acesteprobe, in ochil celor ce §tip a judeca. III-lea, el sustine, caaceste probe alegorice nu sunt in mod simplu un argumentad hominem, sail personal contra Iudeilor, obiclnuiti aintelege ast-fel scriptura, o proba directa §i absoluta a-dresata atat paganilor, cat §i Iudeilor.

Teologil, caril att combatut acesta lucrare, all demon-strat, ca este gre§ita ideea acela, ca proba principals, a crec-tinismulul este extrasa numal din profetiT, Inca vi mat gre-

1) I Cor. o. T v. 22.

ci

ci

f-ia

www.dacoromanica.ro

41.8 PROFETIILE

vita ideea,a, acesta ar fi singura proba;asupra Carla apostolii,i evangelistil_at insistati

De aljmintrelea ec tia aratat, ca profetiils principale, cartprobeza invederat, ca Iisus Christos este Mesia, nu suntnici de cum luate inteun sens mistic, figurat, strein insem-narei imediate a profetiilor, ci In sensul proprit, literalnatural, precum am, aratat

Asupra punctului al III-lea, ei n'au avut trebuinta a contra-clice pe Collins,. pentru ca, 'el s'a ostenit a face el tnsustacesta. El observa mai intal-t, a probele aratate de apostolicerall adresate fara deosebire la toil discipolil. lor. In urma,..el sustine, ca metodul alegoric d'a explica profetille, nu eravechifi la Iudel; ca Saduceil nu '1 admiteat i ca Iudeil sedepartat de dinsul, cared vedeail, ca crestinil aveatEl se uneste a arata, ca alegoria era in us la pagani, chiarprintre filosofi; ca inclinarea acesta existg. Inca la tote re-ligiunile moderne. El pretinde In fine, ca paganii, Inainte-d'a imbratisa crestinismul, eratl obligati a crede, camul era institutiune divina. si V. Testament o carte inspi-ta#a i ast-fel ei se gaseat atuncl in acelasi cas, ca

Cand tote acelea vor fi adeverate, va urma tot-d'auna,ca apostolil i parintil bisericel alegorisat., spre a se aco--moda inclinatiunei a diferitilor lor auditori, pentru ca pa-ganilor le placeat alegoriile, ca si Iudeilor. Ca acest metodera vechit sat no' la Iudet, acesta este Rode indiferenttot-d'auna ea era fOrte in us din. timpul lul lisus Christos.si apostolilor: fariseil §i esenil er' fOrte alipitl la acesta:.Collins o sustine, putin import& ca saduceil respins'o?.El eraa ni§te eretici §i discipoli mincinosl al dui Moisi.Iudeii in urma s'ar'i departat de alegorii, fiind-ca nu le fo-losea, ci din contra era In defavOrea lor, acesta nu inve-dereza nimic. De aci cel mutt Tesulta numal faptul, ca nune mai putem servi cu el contra Iudeilor cu acela0 suc-ees, ca apostolil i urmatoril lor.

TWICE

Solos,

Mats,

Iudel-

auCa,

www.dacoromanica.ro

DIN V. TESTAMENT 419

15- Este gre§iti, §i ideea, cA. fnainte de a lmbrAti§a cre§tinid-rnul, pAganif erait obligati a crede, cA ludaismul era o in-stitutiune divina. Un pagan putea crede fn Iisus Christoi,pentru minunile, Invierea, sftnta sa InvetaturA etc., fall ainfra in nicl o chestiune; far& a §ti chlar, dad. s'a a-flat vre-odata Judd in fume. Sf. Ap. Paul vesti pe lisusChristos iii Areopag, el predicli Invierea sa, provide* §ilinitatea- lul Dumnecieti, vanitatea idolatriel §i nicl de cumdivinitatea ludaismuluT. Dace un pAgAn nu putea crede- evan--geliet In virtutea miracolelor lul lisus Christos §i aposto-lilor, ce proba putea s1-1 dea cine-va lul despre revelatiu-

Iudaica §i despre inspiratiunea scripturifor ? Tat& ceea.ce Collins nu ne-a spus. 1 Ti;

- Este de .asemenea forte nedrept faptul, ca credinciosil in-crimineaza pe apostoll si pe parintil bisericestl, pentru cael all explicat V. Testament in mod alegorie. Era ceva fOrte-comun si forte obicinuit cu secolil si mil de ani, mai 'na-inte de el. Origina acesel explicarl am vedut'o in lubirea,ce aveati pentru simboluri si alegorie popOrele cele vechisi in special orientalil, la cad am. ve4ut cea Intaia intrebuin-lare a ieroglifelor. Inclinatiunea acesta a for era necesitatA,pe de o parte din causa lipsel de expresiuni §i a sArAciel-limbel, Tar pe de alta, Insa§1 natura 'I indemna la o ast-Let de scriere §i la sensul figurat.

Ast-fel fiind lucrurile, de aci resulti, c& atat apostolii, catsi parintil biserice§ti, fost gre§iti, and aplicau vi a-plicA la Mesia, fie cA dupe intelesul for literal a.cele pro-feta se raportA la alte persOne §i obiecte.

DecI, Evangeli§til §i apostolii, dacs all luat aceste prote-in intr'un ast-fel de Inteles, ei ail fost indreptAtiti a faceacesta, prin traditiunea unanima §i constant& a sinagogelludaice, traditiune, care '§1 urea vechimea et pang. la insA§Itimpurile profetilor. Prin urmare rabini timpurilor posteri6reacusi pe nedrept pe Iisus si apostolf, c& au alterat sensul

alta

tin

n'ati

www.dacoromanica.ro

420 PROFET1ILE TIPICE

.profet.iilor, cad el prin ac6sta explicare n'au facut alt-cevade pat s'ati conformat unel traditiuni §i us, admis §i recu-Aloscut de tot!. Mal mult chiar el era admis de tot! Inv&01°11 §i explicatoril legel, din cea mal profunda anticitate,proba parafrasele haldaice, talmudul §i diferitele interpre-WI ale rabinilor asupra sf. scripturl §i a profetilor.

Decl este cu totul gre§ita §i ideea, ca apostolil §i parin-tit bisericel s'at Eatrginit la acest fel de argumente, chiarIn privinta ludeilor.

El le-ad probat, a Iisus Christos era Mesia, prin pro-fetiile aratate, luate In sensul cel mal literal natural, 4i infine prin mal multe alte marturil, carl nu sunt mal putinhotttritOre. Am citat partile N. Testament referitbre la ches-tiune §i orl-cine se pOte convinge despre acesta, prin scrie-rile ce ne-au r6mas de la parintil vechi at bisericel.

A vorbi in general contra alegoriilor, este a arata putinacuno§tinta despre anticitate. Cand Isaia anuntA, ca sub lin-peratia lul Mesia, lupul va locui Impreuna cu mielul §i ie-dul cu leopardul, ca ursul §i vitelul vor pate ,Irnpreuna,a leul va manta fan, ca §i boul. Trebue sa alba tine -vacap de ebreil, spre a'§I Inchipui a acestea trebue a se luaIn sens literal.

Pre and nol am recurs la alegoril, am facut acesta cumal multa reserva §i certitudine, de cat ludeil. Suntem po-vatuiti I-Iti de natura lucrurilor §i de istorie asupra callanol ne facem o lege, spre a ne conforma; II prin traditiu-nea veche a interpretilor §i Invetatilor lor, pe carl I-ati pa-rasit §i marturisesc contra lor; III prin autoritatea lui lisusChristos §i a apostolilor, a caror misiune- divina, este pro-bata din alte part!. Dar noI le-o repetam, pans cand nescredincIo.§il vor voi sa o amine, nol nu imam pe alegorilarbitraril nicl o proba, nicl o dogma, nil o parte 6re-carea religiunel nOstre. Acela§ lucru se Intampla §i cu figurileV. Testament. Este o Incapatanare egala din partea acelora,

www.dacoromanica.ro

OIN V. TESTAMENT 42 i

carl restOrn5. t6te legile, ceremoniile, evenimentele, pers6-nele in figurl ci a acelora, carl nu voesc a admite nici unadinteinsele.

CI legea veche a fost in mai multe lucrurl figurative le-gel celel noT ci IntamplArilor viitOre, este un adever stabi-lit, I nu numal pe marturia lul Iisus Christos, a apostolilorci parintilor bisericel, dar ci pe mirturia formal, a Iudeilorinvetatl vechi ci moderni cel mai celebri, ca Eilon, Iosif,Flaviu, compilatoril Talniudulul, Maimonide, Abrabaniel etc.II. Pentru ca era modul d'a inveta al tutulor inieleptiloregiptenT, 6haldeenl, persanl, indienilor, grecilor, poelilor, ora-torilor, filosofilor ci in particular at ccOlel lul Pitagora ciPlatonicianilor. III. Acest metod era cel maT potrivit geniu-lul Iudeilor ci orientalilor in general. Dad. cine-va le-ar fivorbit alt-fel, nu le-ar fi dat nicI o atenliune; el nu s'arfi putut concinge, c5. un_ om, al carui stil n'avea nimic defigurat, ar fi fost inspirit in mod divin. Chiar acesta pre-judecare a desgustat alt5pdata pre mai mull filosofi de lacitirea N. Testament; el all gAsit intr'insul stilul prea sim-plu ci invetatur-ile prea lesne de tnleles.

Sf. Ap. Paul, dupe ce a vorbit despre bine-facerile, ceDumnede il a acordat Iudeilor ci de pedepsele ce acectiaci-ail atras prin ingratitudinea lor, dice c5. *tote acestea,§'a lnta,mplat acelora, qi prin pilde s'all scris spiea !Astra lnyefa,tura,', la carl sfirsiturile yeacurilorau ajuns1),. In alt loc, c5, legea veche ne-a fost none in-vet5tOre spre Christos, ca din credinta s5. ne indreptIm 2);cl erail primele elemente, prin cart Dumnedeti inveta lumea;di abtinerea de la maT multe mAncArl, serbAtorl, lunile noi,sambetele, erail umbra lucrurilor fiitOre ci c5. lisus Chris-tos ne- d5. corpul sail substanta. El adaog5., c5. sacerdotiut

15 Cor. c. 10 v. 11.2) Gal, o. 3 v. 24.

www.dacoromanica.ro

422 PROFETIILE TIPICE

vechIg era a umbra sad o imagine a lucrurilor cere§ti; a-,celasl lucru era tabernacolul §i instrumentele cultulul divingca legea nu presenta, de cat umbra bunurilor fiitare i al-tele §i ca ast-fel le cugetail §i le credeati. Iudeii.

Prin Vote aceste cuvinte, apostolul ne Inv*, ca. In legeaveche nu este nici un precept, ceremonie, nici un eveni-iment, din care se nu putem trage argumente folositOre, pen-tru invetatura nOstra asupra Evangeliulul; ast-fel s'a servitel Ins4 pentru edificarea credinalo§ilor. Dar nu urmezadin acesta, ca ast-fel a fost scopul unit sail principal, pecare Dumnedeu §i 1-a propus In stabilirea legel; aceste legeera folositere in ea insa§i pentru IudeI, relativa la impre-jur'arl. Nu urmeza asemenea, ea cine-va pOte extrage dinaceste feluri de explicatiuni o probl demonstrative, in fa,vOrea legel noul; nici odata Sf. Ap. Paul n'a f.cut aceste,Intrebuintare, Nu trebue a conchide In fine, ea tota lumen.'ite face aceste aplicarl, dupe gustul pi §i ca este ceamai bung mg.sura d'a explica V. Testament.

Ea a fost fOrte mult in us la parintil bisericei, ca Si laMel, despre care am probat §i am aratat, ca nu trebueblamatl, dad a intrebuintat acest mod de invetatura; acelace era placut pe timpul lor, asta-c11 ar putea se dea malputine fructe. Deci este gre§ita Si acea idee, ca parintil bi-sericei ail extras vre o probe absoluta din explicatiunile a-legorice ale scripturel, nici aceea, ca el le-at, privit ea fun-dament al creOinismulul; este o calomnie a necredinclo§ilor;insu§1 parintil bisericei nu ne-at lasat in intunecime des-pre valOrea, ce ei dad lucrulul. Sf. Grigoriil at Nisel, dupece a extras din legea lui Moisi un mare num& de, alego-ril, conchide -ast-fel; «Ceea ce propunera, se reduce la pa-rer', le lasam la judecata cititorilor; dace el le inlatura, no!nu reclamam i data le aproba, nu vom fi mai mult mul-turnip de not 1n§ine. Fericitul Augustin, cu putin timp dupeconvertirea_sa, a scrls done cartl asupra Genesel contra ma-

www.dacoromanica.ro

DIN V. TESTAMENT 423

nicheilor, In cart dadus6 argumente alegorice, despre cea maimarl carld a faptelor, pentru ca nu vedeam dice el, cumcine-va Ole sä le inteleg in sensul propriu. Cand el fumai bine instruit, scrise o alta lucrare tot asupra GeneseT,In tare el se apropie, pe cat se_ pOte la sensul literal.

Mi.r suntem strimtorati a 'respunde unel obiectiuni, ce neface dei§til. Data austinem, lie et, cii plghnii trebue sl fieinvederat convin§1 de absurditatea religiung lor, prin ne-cesitatea in care se afiail, d'a recurge la alegora, el suntin drept a face aceia§1 imputare cre§tinilor, pentru

bisericei toyt au facut alegoril §i ail marturisit, a eraimposibil d'a intelege scriptura in sensul literal. De ast-felde mod, asemenea s'a servit Sf. Ap. Paul, sf. Barnaba, sf.Clemente Alexandrinul, Tertulian, Origen, fericitul Augustin§i alit Ca respuns la acestea am facut sä se vada, a a-ce§ti autorl au alegorisat, nu de necesitate §i pentru a eraimposibil a face alt-fel, ci spre a se conforma gustului :se-colului §i auditorilor lor.

Dad. unit din parintii bisericei au clis, a era imposibilsail absurd d'a intelege V. Testament in sensul literal, etIntelegead sensul carat gramatical, asupra c.ruia insistadmanichei Si alif eretici §i parintil bisericei avead dreptate.Dar sensul curai gramatical al termenilor Si sensul literalal textuluT, nu sunt acela§ lucru. 0 proba, a este posibil aexplica acest text in sensul literal §i ca top comentatorildin dilele nOstre at admis acest metod §i mai top au re-nuntat la alegoril, de and au vequt, ca necredinclo§ii auprofitat din acata, ataand sfintele Scripturl. Dar nol cre-dem, a am probat indestul acesta posibilitate, §i a amrespuns la t6te oblectiunile protivnicilor.

A§a dar trebue a distinge cu ingrijire diferitele specil -deprofetil §i argumente, ce se pot extrage dintr'insele. I. Ace-lea carl privesc direct §i numal Ia Mesia §i carl nu se potaplica Ia alt-cine-va fgra a sili textul, §1 cari formezh o

chi pa-rintil

www.dacoromanica.ro

42. PROFETIltE TIPICE DIN V. TEST.

probe doveditOre fie ca ftr fi luate in stilul simplu sail fi-gurat $i metaforic, pentru ca sensul figurat a acestor dinurmg. este Oar F,1 adeveratul sens literal $i natural. 2. Peacelea, cars se pot aplica la un alt oblect, yana, la un punctOre -cat e, chiar cand nu s'ar putea a se dovedi acesta cuWA claritatea, ca ele ar fi un argument puternic coaVa lu-deilor, earl se pretind ca respecta traditiunea: fie-cg, o ast-fel de explicare este basata tocmai pe traditiune, 3. Cando profetie a fost Implinita inainte de timpurile lui Mesia,din acesta nu se pOte deduce nimic contra metodului ad-mis. Tot acesta se p6te lice $1 despre tipurile $i figurileV. Testament. Aplicatiunile ce se fac la Mesia $i Evan-geliei, pOte fi folositOre, pentru invetatura sufletelor piOse$i blande $i pentru indreptarea moravurilor, dar ea n'areo putere demonstrative, nici in contra Iudeilor $i nici incontra necredincloOlor. In acela$ timp trebue a marturisi,ca mulimea semnelor, dupe car' 1isus Chistos este aratatin V. Testament $i cum tote se implinesc in persona lui, con-cordAnd in modul cel mai minunat prin adever $i -energie,serve indestul spre a in-Uri pe credinclo0 In credinta lor.Dar spre a intelege $i cuprinde tOts. valOrea, $i puterea lor,trebue a be lua in totul a le apropia $i a le compara, fieca acesta, este un studiu grew, ostenitor $i putini '1 fac.

Nol marturisim, c6. respectam $i admitem explicarea ale-gorica a V. Testament, insemnata. in N. Testament, pentru caeste denotata. prin Insa$1 pana scriitorilor sacri $i sunt recu-noscuti ca inspiratl si pentru ca., prin o ast-fel de explicare,ne tinem de vechea traditiune a bisericel, care '0 urea ori-gina sa pa.ne chiar la timpurile profetilor. Admiram in a-cela$1 timp povetile morale, pe carl parintil bisericel le-aextras din scriptura prin acest metod, $i cum ei vorbeauauditorilor pio$1 $i blanch, carora le placea acest fel de in-vetatur6, si se edificau prin el moralminte In adeverurilecredintel cre$tine

erg.e.-----C.

www.dacoromanica.ro

ANDREW' AGUNA.

I.

Romanit din Ungaria qi Transilvania In num& de peste3 miliOne taunt impArtitt bisericesce In Greco Orientals- sailOrtodoxt §i In Greco-catolict sail unit'. Greco- Orientalil aftun Mitropolit §i Archiepiscop cu repdinta In Sibiu §i dotEpiscopi, unul cu reqedinta in Arad si altul cu re§edintaIn Caransebes. Greco-Catolicil au un Mitropolit qi Archie-piscop cu repdinla In Blaj §i 3 episcopl cu reqedinta InGherla, Oradea mare §i Lugos.

Cel mat mare .mitropolit al Romanilor de confesiuneagreco-orienta15., arula i se datoresce tot ce s'a Mcut trainicin biserica for e Andreiii-qaguna, supra-numit cel mare...In 16 Iunill a. c. s'ati. Implinit 25 de ant de la Incetarealut din vieta. Cu acest prilej s'afl ridicat rugActunt In tritebisericile Romanilor greco-orientall de peste munti pentruodihna sufletulut reposatului, tar la mormIntul lut din BA-qinart (o comuna curat romanesca In apropierea Sibiulul)-s'a f5.cut un pios pelerinagid la care at. luat parte Mitro-politul Miron Romanul, cel dot episcopl snfragani, proto-pop', preott, profesorl si Invetatort, delegatt at diferitelorinstitutiunt §i multa suflare romftnesca. A fost dupe cum-se va vedea un moment de jale §i de reflexiune pe de oparte, tar pe de alta de InIltare §i de tndemn la muncapentru binge bisericil §i al neamulut, Credem ca e o da-

Biserica Ortodoxi Romani. 5.

www.dacoromanica.ro

426 ANDRE1 §AGUNA

torie sfinta din partea mistra de a reaminti si cititoriloracestei reviste, tine a fost Saguna si care 1-ati fost meri-tele pentru biserica si neamul lul. Si acesta cu atat suntemmai mult datori, cu cat, data vom rastoi colectiunea acesteireviste, care a aparat si apara interesele bisericii ortodoxe-romane, putin vom afla despre acest barbat, cum n'a matfost pentru fratil nostri de peste Carritl de aceasl limbssi confesiune cu not

Am la indemana tot ce s'a scris si s'a vorbit despreacest mare barbat In vieta find si dupe mOrte. Voiu cautape temeiul acestor documente fac adeverata icOna sisa-1 presint asa dupa cum a fost: mare la minte, marela inima. Un barbat, care si-a cubit biserica si neamulmat mult de cat pe sine!

II.

Mitropolitul Saguna s'a nascut In 20 Decembre 18081aMiscolt In Ungaria, dandu-i-se prin botez numele de Anas-tasie. Tatal WI se numia Naum, car mama sa Anastasia.El eras romans din Grabova In Macedonia V se ocupaticu negotul. Pe cand Anastasie era in class VI-a gimnasiala'1 mOre tatal, asa ca e silit sa merga Impreuna cu fratelesett Avreta si cu mama sa la un unchiii al for din Pestaanume Anastasie Grabovski, un negutator- cif mare averesi cu burl nume. Grabovski s'a Ingrijit de apr6pe de ins-tructiunea nepotului sea Anastasie, L'a lasat terminecursul gimnasial si l'a ajutat continue studiile filoso-fice Si juridice. Pe langa b.cesta, In casa unchiului set afacut o adeverata sc61a national, si de vieta Intelepta, cadaci se Intruniati cei mac de frunte literati al Romanilor depe vremuri. Amintesc numele lui Petru Maior, Neagoi, 13o-

jinca etc. Se spune, ca si fratil Golesci din Cara romanescala trecerea for prin Pesta aveaii locuinta tot In casa luiGrabovski, cum si alai barbati politict Intr'un asemenea

.sa-i

salt .

sa-al

www.dacoromanica.ro

ANDRE1i §AGUNA 427l

media aptitudinile naturale superiOre ale lui Anastasie §a-,guna s'aa putut desvolta cu cea mai mare -usurintg.

In 1829 Anastasie 'sl terming studiile juridice la unirversitatea din Pesta. In urma Indemnulul mamel sale, alunchiului s6a, cum si al episcopulul Manuflovici din. Verset,roman de origine vi bun prieten al Jut Grabovski se ducesg. invete si teologia la Verset. Acesta tending, Ind de ase ocupa si, cu Audiul teologiet se datoria mai presus deVote inclingrilor sale sufletescl. E puterea dumnecleesck careindemna pe om la ce pOte fi folositor Jul si semenilor seT;e puterea care a Meat din eI pe acestg. tale cel maT marebinefac6tor al neamulul sea mull oropsit si persecutat! Demulte oil s'a exprimat el servitor al altarulul fiind:, Denfasi nasce de o sixta de orl, tot preot m'agl face.Era Duhul lui ,Dumneclea, care '1 atragea dire cele sfinte,care '1 Manta pentru cele sfinte! In Verset terming. stu-diile teologice cu un succes strMucit. §tefan Stratimirovicl,Mitropolitul sarbesc din Carlovit informandu-se de calitgtilesuperiOre ale lul Anastasie '1 chemg la sine sil face pro-fesor de leologie, notar consistorial si secretar privat al sea.Timpul cat l'a petrecut ad, l'a Intrebuintat §aguna fortebine si I-a fost de cel mai mare fobs pentru ulteriOra lulactivitate biseric6sca si literarg. Aci a avut prilej de a cu-nOsce in amg.nuntimi Intregul mecanism al organisatiunerbisericesci, cum s-i de a aduna material pentru multe dinscrierile lul teologice.

In 1 Noembre 1833 Anastasie intro. in tagma monahalg.,in mangstirea Hopova din Sirmiu luand numele de Andreia.De acum inainte Incepe o non& vietg, pentru §aguna, oviola de abnegatiune personals si de lucrare numal pentruce e adever, bun si frumps. Calea lui nu e de cat caleaDomnulul. In 2 Fevruarie 1834 e sfintit diacon, Tar in1835 de protodiacon si archidiacon. In 1837, cliva Sf. A-postoli Petru si Pavel e sfintit sincel, Tar in 1838, diva

www.dacoromanica.ro

428 ANDREI!). §AGUNA

Bunel-VestirI e sfintit protosincel. In 1842 e inaintat catarchimandrit In mine.stirea Hopova, tar In 1845 Tuna lulMaiu e numit ca archimandrit al manAstirel Covil din e-parchia Neoplantel.

In 27 Octombre 1845 Inceteze. din viete. Vasile Moga,.episcopul eparchiel ortodoxe romane a 'Transilvaniel dupe-ce o pAstorise timp de 31 de anl. Incetarea din viete, aacestul episcop se aduce de catre consistbriul eparchial la,cunoscinta guvernulul §i a mitropolitulul sarbesc din Car-.Iovit. Multi ar fi dorit sa fie numitY ca vicar general allacestel episcopiY devenith. vacanta pane. la alegerea i nu,mirea unul episcop titular! Nu e !Ilse. dupe dorinta omulul,.ci dupe vointa lul Dumnecleil! Mitropolitul din Carlovit cu--noscea din isvOre sigure starea materials §i mat ales mo-rel a vAduviteI lepiscopil §i de aceea privirile sale at remasprin indicatiune dumnecleesce. asupra lul Ancheiti qa,guna,pe care l'a recomandat guvernulul §i care In 27 Iuniti 1846a fost numit prin decisiune regesca ca vicar general. In 21August acela§ an, aguna '§I face intrarea In Sibiti, tar In22 August la conducerea eparchiel aducendu-se acesta lacunoscinta intreguluI cler §ipopor. Primirea ce s'a fAcut lui§aguna a fost fOrte rece. Multi nu se uitati cu ochl buntla el, alp erau indeferenti, cad nu-1 cunosceau, nu era.dintre al tor! Dar and s'a pomenit ca cel anume- trimis se.fie bine primit de Omen1 ? aguna simtia, dar tAcea §i,

rabda, cad el era adinc convins a causele marl numalcu rebdare se resolve. §i se a§tige.. Impreune, cu consisto-riul eparchial face demersurile necesare ca scaunul vacantsa se implinesa prin alegere, cad el singur spune, a con-sidera de cea mat sfInte. datorinte. a lul se. nu se calce Ca-nOnele bisericescl, care cereau ca o eparhie se. nu fie mat,multa vreme vacanta ca trel lunl. We. propriile cuvinte alelul §aguna : cVicarul '§I-a tinut de stinta datorie de astarui ca scaunul episcopesc se. se reintregesca, de aceea

www.dacoromanica.ro

ANDREA). VAGUNA 429'

cu impreuna Intelegere a Consistoriulul att. facut rugare la.guvern pentru tinerea alegeril dupe modul din anal 1810.§i Majestatea, Sa imp6ratul Ferdinand sub 20 Octombre1847 a §i resolvat tinerea Soborulul in If Decembre st. n.in ora§ul Turda, poruncind ca alegerea BA se faca dupemodul din 1810, insa cu lisarea afar& a acelel yestrictiI,ca Episcopul din sinul clerulul alegetor s5. se aleg5. 1). A-legerea s'a facut in presenta comisarilor guvernului Contele-Ladislav Lazar §i Paul Istvani la data fixa.ta §i inora§ul Turda. Inainte Insa de a se proceda la alegere, con-tele Ladislav Lazar a tinut o prea frum6s1 cuvintare In carea aratat, care este dorinta Imp6ratulul relativa la calitatilece trebue sa insuqiasca episcopul ce se va alege §i apofcontinua cu urmatOrele cuvinte: «Decl, daca venerabilulcler va putea nimeri tocma pe acel barbat, infrumusetatcu aratatele calitatl, dup5 cum poftesce prea inaltul loc, a-tuncl nimeni nu se va indoi ca bunatatile, care vor purcede-din acesta vor l marl §i fara num6r; atunci se va puteanadejdui tare, ca clerul tin6r, care dup5 acesta curand seva adapa In t6te ramurile sciintilor, va arata fail intarzieredin mijlocul WI barbatl ,a.§a harnici In cat religia sa aibain ei tot ata4ia stalpl i ceI maI tart al s6I aparatori, prina caror nepregetata silinta poporul roman cu Incetul till-bratand naravurl maI bune §i nu numal in religie, ci i insciinte *IL invetaturl inaintand, cu timp sa fie norocit a senumera in sinul celor mal de frunte popOre ale monarchielaustriace; lax de la prea bunul qi prea Induratul principevor putea atepta tot felul de folosurl aduc6tOre de fericire).Saguna la rindul 856 ca vicar a tinut dou6 cuvintarl, unaadresata comisarilor prin care multamesce In numele in-tregei eparchil MajestMel Sale Imperatulul pentru inalta

1

1) Andrei Baron, de Saguna: Istoria biserioil ortodose resttritene uni-versale, torn. II, pag. 203-204. S'a inliittirat restriotiunea find ott.alt-fel Saguna nu putea fi ales.

www.dacoromanica.ro

-430 ANDREIt *AGIINA

buna-vointa ce a avut ca sa le dea putinta s& se ,folosescade dreptul cel vechid al bisericil din Arded, fat alta adre.-sate, 'parintilor protopopi, cart formati colegiul electoral §iin care le spune intre altele: De a fost Ore -and un mo-tnent mai insemnat pentru biserica nOstrI, bu adeveraimomentul acest present se pOte dice cel mai ifisemnat peri--tru ea, pentru not top, ba Inca §i pentru urma§ii nqtri,act ast5.-(11 limpede vedem mai Inuit de at p&rintesca In--grijire §i prea inalta mita prea inaltatului §i 'mull sta.,panitorulul Imperatului regelul nostru Ferdinand, ce onutresce In pieptul snit pentru toll credincio0 sel supu§1i tote religiunile, care sunt sub prea tnalta sa stapanire

dar §i pentru nol §i pentru religiunea nOstra, el esteunul intru adever rege apostolic! Insa, ca sa putem not-deslega problema hOstra cu un resultat bun matematit, re-_cunosc §i marturisesc a 11 de lipsb., ca lasandu-ne de in--teresele personale avend inaintca ochilor sfinleniade asta-c11, precum §i binele bbtesc, sa cugetIm §i sl ur-mam poruncel celeT imperAtesct §i coprinsulul induratululrdecret, care acuma mi publicat i a§a pentru matsigura deslegare a problemel nOstre, ye rog cu prea bineIncuvinteniile vOstre intru Domnul, ca cu vrednicie sg-umblgm dupe chemarea cu carea suntem chemap ;cu tots smerenia si cu blAndere, cu lndelungg rg b-dare ingaduind unul altuia cu dragoste, sa ne ne-voim a pgzi lmpreunarea duhului Intru legg tura,pads; un trap un dub, precum si chiemarl sun-tern intru ngdejdea chiemg ril nostre,-- un domn, ocredintg, un botez, un Dumnecleil si Tatgl tututor,carele este presto, tote ,71 prin tote si Intru nottop; cad a,qa, facend &clever intru dragoste vom-creste intru el prin tote, carele este capulChris-tos, Efes. c, IV, v. 1-6, XV. lar peste tote acestea sgavem dragoste, care e leggtura savlrqirel si pacea,

a§i

§i

si

Ala

thief

s'a

www.dacoromanica.ro

ANDREICT $A6UNA 431_

lul Dumneeii va stapani intru inimile nOstrd, la.care qi chiemag sun tern intfun true. Co los. t. III, v.14-15.

In firma acestor cuvintarl s'a procedat la. votare 0 atintrunit!,. 16n Moga, protopopul Sibiulul I, 33 voturl; 16nPalau, protopopul Sibiulul II, 31, tar Vicarul §aguna 27.Resultatul acester alegeri s'a comunicat guvernulu! §i laTindul sell l'a comunicat Imperatulul, care a numit de e-.piscop in 24 Ianuarie 1848 pe Vicarul §aguna, adica pe-cel care a intrunit mat putine voturi.

Din cuvintarea Contelu! Ladislav Lazar, din tinuta pe-care a avut'o §aguna cu prilejul alegeriT, din intrega pro-cedare, resulta, destul de clar, ca §aguna era candidatuloficial. El era cel volt de curtea imperatesca! Persona saa fost ca §i indicath de catre Comisarul guvernulul fn cu-vintarea ce a tinut. Numirea sa de episcop ca a uvula,care intrunise mat putine voturi dc cat cei-l-altl dot can-didatl, a confirmat pe deplin dorintele prea Inalte. De alt-fel se indica Omenilor calea cea bunt si adeveratl, Tar elIn orbirea for inconctienta, din causa intereselor personale-eraU cat pe aci O. n'o pricepa i O. n'o urmezel

In 18 Aprilie acelac an, in cliva Duminicel Tomil s'a faciaIn Carlovit sfintirea lul §aguna de Archierea de cltre Mi-tropolitul serbesc al Carlovitulul Rajacici, §i de catre e-piscopil Eugeniu IOnovici al Carlstatului §i §tefan Popovici alVerptului. Cu acesta ocasiune a tinut §aguna o cuvintare de+cea mat mare importantI, atar prin continutul, cat Si prinforma el. Regret ca spatiul nu-mt permite de a o reproduceaid in intregul 0, cad acesta cuvintare '0 trage el liniade purtare in viitor ca parinte sufletesc al poporulul romanortodox din Ardeal 0 Ungaria. De la inceput spune el Incuvintare « a se cere de la mine, ca prin ocArmui-rea mea sa: se puny in lucrare reinvierea diecesel126stre transilvane si, ca reinvierea acOsta sa co-

www.dacoromanica.ro

432 ANDRElt

respund& trebuincel bisericil, mAntuiril poporululsi spiritulul timpululh> Jar cuvintarea §i -4t terming.

-ast-fel: Inaintea Ta Winne cad §i Tu D6mne .sail,c4 catre scopul metz a alerga, doresc: pre Romaniltransilvanenl din adincul for somn sa-i destept ,si-cu vole ca, tre tot ce e adev6rat, placut qi bun sa-1trap I $i In adever, ca Intunerec domnia peste intregavieta bisericesca §i nationala a Romanilor din partile aces--teal grell lucru e de a to purta a§a ca sl placi cu cei-ce zac in intunerec §i de a ajunge la scopul pe care -1 urm&-resci! unde mai punem ilerberea cea mare in spirite inacest an at sfintirel sale de Archiereti In intrega Europa §iin deosebi in eparcbia sa? Dar late propriile lul cuvinte:«Intorcendu-me din Carlovit ca not episcop, am avut po-sitie grea din pricina mi§carilor politice, care cu atata maimare grija faceati, cu cat mai ]impede am priceput, ca-acele mi§cari tale in vieta bisericil §i a clerulul §i a po-porului, atat In privinta intereselor religiose, cat §i in pri-vinta intereselor ,nationale §i politicei. Ce consecinte a avutacesta mare mi§care ins& pentru poporul roman §i ce rola jucat aguna in acesta mi§care se va vedea la rindulsett!

Biserica Ortodox& roman& din aceste parti era dependent&-de Ierarchia serbesca din Carlovit. Idealul Jul ,,S'agunaera de a-,FI face ma! int& 111 biserica Jul indepen-denta, si de a reconstitui vechia Mitropolie Orto-dox& rom&na. Dupe o lupta extraordinar& reu§esce in-cele din urm& ca In anul 1864 s& se infiinteze pentru Ro-manil Ortodoxl o mitropolie independents, coordinate cucea serbesca Si ca biserica. episcopal& din Transilvaniase ridice la demnitatea metropolitana. Tot de ()data prin-acela§ decret imperial aguna e numit ca Archiepiscop §iMitropolit al Romanilor greco- orientalt din Transilvania §iUngaria. Faptul acesta a umplut de bucurie sufletul 'tutulor

§AGUNA

sa

$i

$i

sa

-ml

www.dacoromanica.ro

ANDRElt §AGUNA 43

Romani lor greco- orientali, cad cu totil scial cu ate greu-tap s'a castigat. Avea marele §aguna sa lupte contra intri-gilor de culise ale Jesuitilor, contra mitropolitulul serbescdin Carlovit; contra episcopulul roman Hacman din Cernaup,care doria sa ajunga el mitropolit si contra mitropolitululroman unit §ulat! Pe Vote caile intrigail, prin tOte mijlOcele-se -opuneati! 0 data faptul fiind implinit, §aguna a primitfelicitarl din tOte partite si chiar din partea acelor, cartpan& acs '1 combatusera. Iata din cuvintele mitropolitululsarbesc Masirevicl: (Bucuria, care in acest prea placut,moment ImpresOra, sufletut met si umple inima mea, cuatata e mal mare si mal curate, cad provedinta divine, abine-voit, ca gratia prea !nail& imperatesca sa 'se reverse-in acest timp decisiv asupra Escelentel tale, carele pentruajungerea dorintel fratilor nostri romans, pentru insasi mitro-polia acum castigate, mai malt de cal orl si tine to atnevoit si ai lucrat si carele vel sci sa dal flilor spi-rituall vieta, si pater° si s.4-1 pal pe piciore stator-nice*. Dar bucuria era atat de mare In mijlocul poporulul'roman greco-oriental, in cat n'avea cuvinte sa.-1 dea espre-siune! 0 none vieta se Incepuse pentru el, o vieta cumulte sperante In viitor! De aceea avea dreptate un co-respondent din Banat aT (Telegrafului Roman din Sibiu, saspun& intre altele: «Oh, nol nu ne putem esprima in cuvinte bucuria, suntem debili a o descrie, ins& o simtim,cad cOrdele inimil nOstre vibreza si acum de sunetele celedulci si fermecatOre, ce ni le aduce pe buze restituireametropoliel romane! Vol cart suntep liberi, nu scip co-prinde nicl nu putetl pricepe bucuria sclavulul, and dap&un timp Indelungat prima Ora daxesce lumina sbielul Inaerul curat al libertatel; vol, care In privinta religiunilr aconsciintel si a dreptulul vostru nicI and n'ap simtit manacrud& a strainulul, nu suntep capabili a judeca, cat de mareeste bucuria vOstra la restituirea metropoliel romane! dee'

www.dacoromanica.ro

.434 ANDRElt,T AGUNA

nu v6.. miratt, clack 'no' asta-ell In presara libertatit nt5strereligiOse §i in 7,orite culture nOstre nationalo, inaltam tonde bucurie §i imn de multtlmirel Metropolia romans a re-Inviat §i cu acesta §i Rornanult4 Se divine, ca Romanuldrept credincios asta-cli sa salte de bucurie, intre muntl ipeste campurT sa resune de pe buzele Jul imn de laud4 i-de veselie,, cad ochil Jul ATM asta-cti mantuirea sufietului-sell de scarba i necazst Top barbati1 de vacla, apreciatoriat acestul mare- fapt recunosc unanimi, ca numal atat dear fi facut §aguna, tot ar fi re mas numele lul nemuritorIn istoria poporului roman greco-oriental.

De aid inainte §aguna '§I pune intrega lui fiinta pentruInflorirea bisericil §i prin acesta pentru binele poporului pans.ce In cliva de 16 Lillie 1873 I§1 da ob§tescul sfir§it, dup6.-ce conduse biserica peste 27 ant ca vicar, episcop §i mitro-polit! Plans a fost el de intregul popor roman, dar In deo-sebi, de cel greco-oriental de peste muntl, pentru care a lu---crat ca un adev6rat trimis al lui Durnnesleil. Plans a lostel §i Va mat _fi Inca plans, fiind-ca el a intrupat In sine-tOte darurile poporului roman din acele laturl, pe care peuncle le-a realisat Tar allele n'ail mat putut fi realisate WI el!,

8'd t.r.'0,n2 insa cu studiul mal aprope in vie fa,-vea plina de fapte marl a lul Andrei qaguna, ca sa,ne putem convinge mal bine de mArefia .figui el sale,ca sa,' 72e putem convinge mal bine de faptul, ca.a,sa, viefa, plinA de rode pentru biserica-' si popor.ca a lul qaguna, pufwe se pot gasi in istoria in-.tregulul neam romAnesc!

(Va urma).

4efr6400

G...

www.dacoromanica.ro

MASSILLON,-Joan Baptist Massillon 9, nascut 1663 si mort 1742, ester

cel din arra mare predicator din timpul lui LudovicIn timpul and el veni la curtea regal,, Bossuet si Bour-daloue murisera deja, Tar Flechier tala retras la episcopa-tul s5a.

Timpul eel stralucit at lul Ludovic, cuvIntArile cele alese-pronuntate in acest timp, -Minas fAra influent& asupraoratorilor de atunci. Oft-care voia ca si imiteze, in cuvin-tarea sa, strAlucirea timpulul, pompa .oratoricl a lul Bo-ssuet, Insl malti caclura Ia atectatiune i oratoria de an-von deveni Intdcmal ca o damp, cocheta, care, pentru c5.natura n'a ingrijit ca sit dea un chip frumos, nu se T114-qineza ca s5. alerge In trite drogheriile ca sa cumpere dre-suit pomadl i pada. Massillon se plangea fOrte mult de-acesta degenerare a oratories Yi declara, ca atunci and elva predica, va predica alt-fel si in adever ,c5. tinut cu-vintul. El be ingrijia fOrte putin tie dictiane si de figurileoratorice i cluta mai mutt sa, vorb4sca intr'un mod simplasi cu demnitatd si reui In ,asa grad, ca rebumitul actorBaron, in trma urlel cuvintarI a lul Massillon, se iexpriml.ast-fel (Nol slattern withal totnediantt, Ins& ascultatl aic1mi bratoti. El a lost chemat EideSea ori la carte si Ludo--

41

1) Ioseph -Lutz. Chrisostomns uncl die iihsigen 1 1,1a1iohen Itedner-

XIV,

eau

1

www.dacoromanica.ro

436 _MASSILLON

vic XIV it vorbla ast-fel: «Cand te ascult vorbind sunt-singur nemultumit de mine Insuml). Talentul sea oratorica facut ca timpurile lui Bossuet Bourdaloue sa se mat.prelungesce..

Demnitatea de orator elute. se, o sustie prin o expunerehotarIta a convingerilor sale, prin o descoperire MIA cru-'tare a vietil celor marl i prin o lubire neschimbacInse.catre popor. Cele clece cuyintarI ale sale pentru Ludovic:XV, care atuncI era un copil de noun ani, sunt satire tot.asa de puternice ca gi acele ale lul Juvenal, nu prin aceea-ca batjocoresce cugetarile cele frivole i intreprinderile no-bililor, ci pentru ca arate. cu o adeverata inspiratie nete-

acelora, fate. de ceea ce e In realitate este adeverat:ci contribue la multumirea sufletesca. Cuvintarea sa asupra

yirtutiilor celor marl, cuvintarea sa catre soldati cu o-casitinea sfintiret steagurilor regimentului Catinat, In ce pri-vesce taria expresiunilor, stet alaturea cu cele mal Insem-nate cuvintarl de acest gen. In o cuvIntar a sa se adresezaast-fel catre Ludovic XV: eNu victoriile contribuesc la ma-Timea unul rege, ci lubirea catre poporul sett; lubesce po-porul tell i asculta cu plAcere acest -cuvint, supusil tel telubesc lubirea trebue resplatita tol, cu lubire). «Nu esttdator sa dal nimanui socotela, qic fuse. acesta-socotela o astepta tntrega Francie i. Europa; sunteti ste-pan pe faptele vOstie, InsA numat dupe. nume, dace. nu sun-tett virtuos; totul ye este permis, Iasi nu trebue se. faced totceea ce void; putett se. nu ye interesatl de conducerea

Ting atuncl yeti deveni, ca acel regi lenesi, carl aumumal numele de rege» Nici una din greselile celor marlnu all fost crutate de dinsul: «Renumele i putereaye pOte ajuta mutt, and void se. date un exemplu bun,,se. aparatt i sa recompensatl virtutea, experienta Insa pro,heza contrariul: curtea-este central tuturor oranqui e o Ninive pacatOse.; cel marl all nevoe de laptecer mancare de la nol; not trebue se. le vorbim jimbatelepcluni4 ca si cum am yorbi cu Omeni1 perfectl): EI JIInust,ra Cu deosebire pentru mandria stramosesci, pentriiegoismut lor,,pentru aversiunea contra religiunil, i ipocri--sia «Pentru ca causal nenorocirl, vol suntell Antichrist,kChristos a mantuit pe Orneni, vol insa 4l aruncati in co-

melnicia

§i

lingusitoril,

sta-,tulu",

vOstra,

pasiunilor,§i

In

lor:

vi-ililor

St

www.dacoromanica.ro

MASSILLON 437

ruptiune; Christos §i -a adunat adoratorl si voi 11 gonitl; Chris,'tos a rescumperat sufletele prin sangele see, voi 11 rapigproprietatea sa: Christos mantuesce sufletul, vol 11 conru-pep ; el este drumul, vol sunteti cursa; el este pastorul,vol suntetl lupul cel rapitop, «Vol socotitt marimea vi5s-tra dupe secolele carl s'au sews, dupe titlurile de onOrepe carl le-a posedat un altul, dupe fapte pe care nu le-ail-efectuat el, dupe status pe care timpul le-a sfarimat, el creelca sunt cu atat mat marl cu cat timpul ne arata mai multsfarlmaturl ale vanitatil lor. «Ateismul serve asta-di .caTenume, e un titlu pe care cine-va 11 socotesce ca o onOre,un merit prin -care se dobandesce intrarea la cel marl; a-leismul maresce stralucirea celor marl ci inobileza plebe,-cea ordinara. Dumne1eul cerului e batjocorit pe fat& §i Indeplin& libertate). «Si 'ml arate cine-va numal o singura'famine in care posturile sunt pazite tot merefi; sa mi se.arate o masa pe care s& nu se afle mancari oprite; porun--cile se calca pe fa a. ; nol purtam crucea vitiilor nOstre,mandriel nOstre, a dumaniel, crucea lumil, a diavolululsi nici de cum crucea lul Christos, care nu e ace de amara).-«Gloria vOstrb. v'a Imultit vitiile; mat mult extravagantele v6s-tre ve deosibesce de plebee, de cat positia vdstra Malta.Credetl ca avetl sa faced vre o esceptiune? Dumnedeil, Ore,sa conserve asprimea judecatilor sale numal pentru cel sa-Tacl?,.

«Parasitl de Dumnedeu, el sunt un joc al pasiunil lor,martorl iluctri at necesitatil until Dumnedeti., o probe, c&pe pament nu, este nici o fericire de cat In virtute. Inven,'tali trite modurile de distractil sensuale, imaginati-ve volup-164 or cat de fine void, aruncati-le in vasul de topit, din:acest amestec nu va esi nimic de cat ceva desgustator'.

El combate lingu§irea si tradarea care aveaA loc, la curte;ATemerea de Dumneden, tradatorit 9 numesc ipocrisie; bra-Tura, fanfaronadA, abilitatea e considerate ca ambitiune; ni,mic nu e recunoscut, nici, lelul pentru patrie, nici intre-prinderile fericite, nici nobletea nasceril si acesta limbA.criminals e limba curtil, ea predomina in societate; se laudO,vitiul i acesta se consider& ca o onOre; nu e patria pecare el o lubesc, ci invidia), «LinguOtorul, Vice el In o altarcuvIntare, Inlaturi on -ce limba a adeverulul, pe clod toil

www.dacoromanica.ro

438 MASSILLON

scim tot ce se petrece In regat, numal ynonarhtil e singu-rul strein In regatul i se ascunde plerderea sise pune inainte profitul, -miseria publics. I Se arata. micso-rata; lingusirea face din sceptra un jug greti,. eCat de des-

_pretuit este un orator care lingusescel Cand extravagantelelingusitorulut face O. se banulasca renumele s6u, atunci lin-gnsirea nu are a atractiune asa de mare; cand Insa ea a-pare sub acoperisul virtutit, atuncl este pericul6sa. Cat dedespretuitor lucru este, cand singurul mijloc prin care p6teca adeverul sa patrunda la rege, este o lumina InselatOre,cand cuvIntul mut Dumnecleti eel Malt i sublim i se anuntain limba curtil cea taratore si lingusitOre, and Omenil cullatntalnesc lingusitorl, uncle ail et sa gasesca pe un Ambro-

«E en totul departe ca panegiricile cumparate sa facanemuritOre onOrea principilor, ele-eternisesa numal infamiaoratorulut,. «Not chtar de pe amvon Indulcim rigOrea po-runcilor sfinte prin Intimplart omenescl ne temem sa corn-batem ceea ce trebue sa combatem, sub pretextul canu ne ridicam cu totul contra adeverulul, not aratam ade-v6ru1 sub a forma cu totul necunoscuta,r

Cu privire la viata din lagar Massillon se exprima ast-fel : cOmenil mor in lagar din causa vitiulut si a corup-tiunil. Spalmantator destin I La acela catre care eti vorbese,acesta este ceva Despre moravurile conrupte aletimpulul el lice; «Mull sunt deschist, inamicul se apropie,pustiirea umple orasele si satele, poporul suspina de greu-tatea Impositelor, Francia se afia in doltil De unde ? Manialui Dumnetieu s'a revarsat asupra credinclosilor farm no-ralilate, asupra nobililor Ears religiune, preotilor fara temerede Dumneclett, femeilor fart rusine. El vede demoralisareaeelor marl, localurile de coruptiune, el privesce- din inalti-mea cea sfinta,

Pentrill Vapor arata Massillon -o lubire 'netarmuritai kUrbprincipe care domnesee peste popor, trebue cunOsca,un principe care nu judeca singur, nii e la locul lut, me=ritul nu se reeundsce, omehil cel Eel dobandesc posturilede onOre eele teal Insemnate, pe and bunt retrial}Itiapot. Activitatea Insemnata a unlit principe nu constaaceea ca el sa se gasesca. In tot-d'auna In _capela ci casa cunOsca poporul i sara sa. Rege, nu to Increde acelor

sea, lul. i

su

obicinuit,.

"Sa

sa4 si

cel'

sa;'

siuv;

le

www.dacoromanica.ro

MASSILLON 43g

cart ill yorbesc de prosperitatea ppporvlui, ceea ce cornplaceregentilor,, este mai cu sema nenorocirea supusilor s61).

trebue sa< acorde tuturor Intrar9 la dinsill,legile, nupot In tot-d,'auna si3. apere de nedreptate, nenorocitil nu-cuteza sa .invOce scutul legilor. lubirea popOrelor catre prin-cipI este momentul elem. Acel principe e mare, care cautafericirea sa in acesta, care este un om at poporului, si con-siders, inima poporului ca comdra cea mal pretiOsa, soco-lesce pe supusl ca pe copiil s61 si isl intrebuint6za putereasa spre fericirea lor. Sire, lubesce poporul si ascultA cuplacere acest limbagiii. Un principe care 10 stApanesce pa-siunile sale si invata prin sine Insusi cum sa domnescaasupra altora, fats cu puterea sa are numal griji, e miscatmai mult de greselile sale de cat de laudele ce i se aduc,-care nu are nisi o ,margine de cat dorinta si cu. tOte a-cestea 10 fa regula ca margine, pasiunilor carula fie-careservesce si cu tOte acestea se ingrijesce numal de binelepoporului, care pOte sa faca abus de tOte si cu tOte acestease abtine si de la cele permise, care e 1nconjurat de tOtelucrurile atragetOre si totusl nu lubesce de cat virtutea a-cesta este privelistea cea mai frumOsa pe care pOte sa oprocure credinta lumil), dupe ce Massillon a pus -Weacestea 1naintea ochilpr regelui si e aprOpe sa sfarsescacu admonitiunil sale, 90 la remal bun de la dInsul cuurm0.tdrele cuvinte: 4Sa flu asa de mare cat te lubim nol.Acestea nu sunt numal dorintele mele, ci ale multora, a-cesta este dorinta piosului principe, care v'a dat nascere,-dorinta acelora carI m'ati audit, dorinta Intregulul popor.DOmne, pot' to sa-p inchic l ochiul milostivIril tale? Pri-vesce din Inaltimea ta, te al suparat indeajuns, trimite-nesi Vile de bucurie, fa din rege un parinte al poporului, unprotector al Bisericil, un model de moravurl, fa-1 mal multpacificator de cat cuceritor, mai mult judecator de cat spalmavecinilor, asculta aceste dulcI si drepte rugaclunl).

Acesta vorbire II Inspira Jul cea mal adanca. consciinta.-de desertaciunea a tot ceea ce e pamantesc: tEti, in afarade tine, nu m'am folosit de nicl o placere adev6rata, diceel. 0 recunosc asta-41 si- prea maresc gloria ta. .

Motivul pentru care el desaproba asa de aspru viata no-ililor pentru ca primele Inclinatiuni ale acestora trebue

i

este,

Regit

www.dacoromanica.ro

440 mAssrtxoN

sa fie ctdre virtute: tEducatia, instruetia, averea, stabilescdrumul catre virtute. Inzestraf cu acestea cine-va a trebui

Invinge. mat nor pasiunile sale. Sperantele unel fe-riciri mart nu zdrobesc inima. Temerea de Omeni nu trebuesa conduce. la ipocrisie. De aceea ei sunt mai putin descuzat, and nu daft probe. -de cugetari mai Inane §i demoravuri curate*.

Massillon poseda, ca i Bourdaloue, o adanca cunoscintaa inimil omenesci, pe care, dupe cum singur o spune,caOigase prin contactul continuu cu 6menii. Aceste cunos-cinte es in relief In sfaturile sale si in qugetarile sale a-supra diferitelor subjecte morale. Nici un Ontiment nu este,on cat ar fi de profund, pentru care el se nu OM gadexpresiunile proprit. Ceea ce cugete. simte cel mandruca i cel'umilit, cel lini§tit ca i cel violent, amiculca si adeveratul amic, cel credincios ca i cel necredincios,cel care §1-a corectat erorile i s'a retnoit prin crestinism,starea sufletesca a acestora e descrisa cu o veritate §i pro-funditate uimitOre. Cuvintarea sa «cine-va trebue se, fiemare sad sa devie mare, dace, voesce sa fie crWin, eplina de reflexiuni frumOse: «Omenil sunt vanitosice fac o fac din egoism; prin laudele ce el le aduc altora,ei daft se. se intelege. ca cine-va trebue sa albe. conside-ratiune catre «Fteligiunea se afla cu atat mai putinla acela cart vorbesc in tot-d'auna despre religiune. Cine-vaafla veritatea numai de cat, cand O cauta in mod consci-inclos; pentru ca sa o gasesca nu trebue nici se, se cu-funde in adincimi, nici se, se ridice la inaltimi, trebue sa.o cautam in not Ori-ce indoiala trebue se. dispara inaintea_luminil; cu cat cine-va se indoesc,e mai mult, cu atat in-doiala cresce. 0 data ratiunea abAtuta de la adeverituldrum, nu mai 'Ate sa se retina si eresia, la inceput timida.§i fricOsa, nu mai observe, nici masura nici tinta; ratiuneacare vola la inceput se. indrepteze religiunea acum nu maiscie de nici una §i voind sa se tie de cuvintele scripturii,ajunge la inchipuirl fantastice. Nu, credinta e singura caretine pe um. Mai departe nu mai e nici mi drum sigur,cand ratiunea nu mai are nici urn frau, erOrea nu mai are-asemenea nicl o margino.

Cestiuni filosofice nu abordeza fie cat rar, $i nu cu de-

salt

a

si

si ceea

fele

dineits.

www.dacoromanica.ro

MASSILLON 441

plin Psucces. Cuvintarea sa asupra adeverurilor religiuneicrestine nu convinge pe acela care cere probe filosofice,tar cel care crede nu are hevoe de aceste probe, care suntluate parte din raliune, parte din experienta si sunt expusesad in mod practic sad abStract. 4Credinta, dice el, nuratiunea formeza principiul crestinalui; ratiunea conduce lacredinta, insa nu o creaza; In credinta -se af1a asemeneao ratiune si chiar una mai buna, caot se raporteza la im-portanta acelula in care cine-va crede, la basa credintel.Religiunea nOstra se bucura de o mare vasa, pentru cadateza din timpurile cele mai vechl si s'a aratat triumfit--Ore fats de Judaism si paganism. Subjectul este cel maiMalt, pentru ca tontine cele mai curate notiuni despreDumnecled si cele mai marete despre Omen!, pe and re-ligiunea 'Agana tontine cel mai josnic antropomorfism.Basa crestinismului este cea mai _sublime, pentru ca pentrupresent, presintit forma cea mal perfecta, pentru viitor pro-misiunile cele mai frumOse, iar pentru esecutarea inveta-turilor oferk modelele cele mai marete. In religiunea pagan&ratiunea e slaba si acesta arata necunoscinta paganilor denature 0 de Omen!; coruptiunea o arata invetaturilelu! Socrate si Plato asupra casatoril ; neconstanta se arataprin aceea, ca in fie-care limp se aflad alte altesisteme, asa s. e. o data a predominat sistemul dinamicilor,altd data, al mecanicilor, sad al atomistilor si dialecticilor.

In felul de expunere al adeverurilor morale, Massillonprocedeza aprOpe tot asa ca si Bourdaloue. Plecand de laacesta idee: Adeverul are atractiunea sa proprie si dupeun timp mal scurt sad mai lung reusesce a convinge or!ce spirit intelept si malt, pasiunea pine sa orbesca pentru untimp Ore-care, etatea pOte sa seduca, exemplul pOte sa rata-cesca pe cine-va, cuvintirile cutezat6re pot sa uhnesca, totusiinsa adeverul triumfa. Lucrul de nimic e inlocuit 'grin cevamal malt, cad ori-tine doresce ceva sigur. Numai un capsuperficial pote se persiste in a fi insalat, lumea pOte saseduca numai capete slabe*. Plecand de la aceste idei, elexpune mal mult lipsurile yietel crestine, de cat mijlOcelede perfectionare ; urmaresce pana in adincime pe fie-carepasiune si pofta, si dupe ce a Intrebuintat cea mal mareparte din timp cu acesta, putin it mai remane ca sa umple

Biserica OrtodoxA Romani. 6.

Insect

deitati,

www.dacoromanica.ro

442 MASSILLON

cu ceva bun golul ce facut. Din ultimele sale cuvintereese linistea consciintel, bucuria inimil si acea consolarenaturals pe care o otera virtutea crestina,

Voind sa combats absolutismul, el se exprima ast-fell «Cep6te sa egaleze cu plfterea de a se face lubit! Cine-va nuare nevoe de monumente spre a se face nemuritor. in inimafie-carui supus se afla un, monument mai durabil ca o'e-lul si marmora ; numele unul cuceritor e scris pe mar-mora, acela Mg. al 'uriu! parinte al patriet e scris in inima*.In o alta predica a sa el (Peel-3 (Christos e rege care morepentru popor si cere immal ca vol sa '1 Whip; el cucerescelumea pentru Dumnecjeu; se lupta pentru el; victoria e si-gura; el e rege. cu insignit sangerande; el nu privesce tro-nul ca scaun al placeril, el e rege pentru ca sa domnescaasupra inimilor, e rege care aduce fericire si pace*.

ArgumentaVunea sa nu e asa de tare si dialectica ca a-ceea a lul Bourdaloue; el influenlezt mat mult asupra sen-timentulul, de cat asupra 'ninth; voesce ma! mull sa im6einimile si e convins ca cele mat bune si mat puternici ar-gumente nu 'Jae sa miscd o inima tare, tar cuvintele mis-catOre Is! croesc mat repede drumul ate inima omenesca,de cat desvoltarea logics,. Amvonul nu este, dupe parerealul Massillon, locul pentru o argumentalie dialectica, ci nu-ma! pentru expunerea de idel si sentimente cart trebue saentusiasmeze si sa, transporte inimile. De aceea argumen-tele sale nu suet adunate din tote partite, ci un singur faptdin istorie, un apel puternic' facut o analisa ClaraIn forma unel descrier!, acesta e tot secretul argumentatiu-mil, sale. -«Daca, as voi sa probez*, lice el to cuvintareasa asupra num6rulul Gelid mic sl celor alest, «ca num6rulcelor ales! e fOrte mic, v'as pune Inainte micul num6rcelor ales! din Vechiul Testament po, Noe, Abraam, Lot,boy, v'as aduce aminte de maximele Evangelic! si ale pro-fetilor, tug spre ce folos? A§r turbura inimile vOstre, faraca sa ye linv6t ceva. Acesta e motivul pentru care eu In-treb inima vOstra*. (Daca voi*, dice eL In cuvintareasa asupra postuluY, probez necesitatea postulul, as mergepana to primele timpurl ale crestinismulut si as arata cum.s'a ridicat Biserica in stnul postulul, as arata cum au pos-tit apostoli! In Ierusalim, cum primil crestinl si chiar le-

l'a

al

(sa

znimli,

ae

www.dacoromanica.ro

MASSILLON 443

giunile cre§tine s'ai'l supus postulul, a§ arata a tiranil toc-mai pentru acesta admirail pe cre§tini, ca inamicul cel re0tocmai acesta virtute cauta si o fnmorminteze de la ince-put, insa eti nu vorbesc cu Omeni earl se revolts contranecesita(ii postulul, ci carl numal it negligeaza). Voesce elsa probeze ca talentele cele marl, la cel fara Dumnecleti,ail contribuit numal la coruptiune, atuncl pune inainte is-toria §i arata cum a§a numitil dascall al lumil au lasatin urma lor scrieri nedemne, al provocat desbinari; cumun singur om (Cromvell) s'a ridicat peste ruinele patrielsale, a sfarimat libertatea unlit popor §i a tintit O. doban-&sea demnitatea regala. «Ast-tel de Omen! voesc mai bine,ca Samson, sä fie acoperiti in darimaturi, de cat sa nuutilisese talentul lor*. Cautand sa arate ci in virtutile ome,nesci nu este nicl o siguranta, vorbesce ast-fel: «Pentruci ele sunt formate In lubirea de onOre, in acesta i§i ga-sesc §i mormintul, pentru ca se nasc ca s5. atraga aten-tiunea lumil asupra lor, ele se sting ca o lumina fal§5.,pentru ca se bazeza pe judecata omenesc5, ele cad impreunacu acesta parghie slabs, pentru ca sunt fructe triste ale-egoismului lor, ele reman constante sub conducerea schim-bacidsa a celor mat marl, pentru ca sunt o opera slabi aomulul nu pot sa sustina probal.

M. P.

www.dacoromanica.ro

Ale Fericitului Teodoret Episcopul Cirulul

CINCI CUVINTE

DBSPRE ISTORIA BISERICEASCA

(Orman. Vedl Bis. Ortodox/ Romantt, No. 8).

CAP.

Despre avirfirea lui Gratian, Sri despre tirania (adictt nelegluittiapucare de stepeinire) a lug Macsim.

Iar de vreme ce cel ce au aatat vitejie in rezb6e, si ce-tatile intelepteste cu dreptate le Indrepta, din vrajml§iesArtr§it, §i copil mo§tenitori imperatiel nelasand, ci un frateliner atunci de un nume cu tatal, Maxim dar Ore-careledefalmand tinertele lul Valentinian, au rapit ocarmuirea A-pusului.

CAP. lt ITT

Despre lustina sotia lut Valentinian, despre vrttjmdiria vie tlug Amurosie.

Intru acea vreme Iustina, sotia marelul Valentinian, §imalca ttnerulul Valentinian,,semintile cele ce. din vechl le-auprimit ale ariene§til invetAturi, fiicut aatate fiulul sett,ca fierbintela credintei sotulul sett tiind'o, in LOU vremea

silit ale ascunde. Iar fragezimea cugetarilor fiulul settlesne 'tag ve.end'o, au cutezat a-I descoperi amagirea-

X.11.

salt

le-au

said

fe

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BISERICESCI A Ltd TEODORET 445

liar acesta sfatuirile mica socotindu-le de folositOre. Caprivind la amagitura firii (ca pe§tele la nada) undita ceaaducetOre de mOrte nu o vedea. Lui Amvrosie mai lag.1-ad descoperit cuvintere_ cele despre acestea, socotind a pre:acesta de-1 va 1nduplica, pre ce1-1-alti cu lesnire ii va birui.Amvrosie insa 1-ad adus aminte de buna cinstire de Dum-ne4eu a tatalui lui, i it rugs sa pa.zesca 'sOrta neraqluita.care o au primit. Il inveta Inca §i osebirea dogmelor, §icum ca. cele ale nOstre se potrivesc cu invetafura Domnu-lui §i eu propoveduirile apostolilor, lar cele-l-alte sunt de-avir§it protivnice, §i luptatOre duhovnice§tel. legluiri. Tar

tinerul, §i ca un tin6r, atatat de .0 maica amagita, nu nu-mai nu primea cele ce i se oicea de acela, ci s'ail WiltAlin de manie, §i cu regenienturi de intearmati ci topora0au incunjurat biseric6sca °grad.. Tar flind-ca pre vitezul a-cel prea mare nimic l'ail inspaImantat cele ce se facea deacela, ca momai de spalma le socotea acesta, ci se punde Ore-carii sä. sperie copiii, atuneea dar cumplit maniin-du-se, viderat 1-ad poruncit sa Tasa afara din sflntitele In--gradirl. Tar el a clis, de voe nu o void face, nici staulul.oilor 11 volt vinde lupilor, nici Dumneqe6sca Biserica qvoid preda nici, celor ce hulesc pre Dumnecjed. Tar tie de

. ti se pare a m4 omort, inlauntru, infige in mine sabia, onsent& Ca cu bucurie void primi o junghiere ca acesta.

CAP, XIV.

Despre ceZe ce s'ati ardtat lut Valentinian de cettre Maxim tiranul,

Vreme insa indestula tr' ecend, a aflat Maxim cele ce secuteza Improtiva propoveduitorului adeverului celui cu mareglas, qi ad scris lig Valentinian, sa Inceteze de resboiulcel asupra bunei cinstiri de Dumnecled poruncindu-1, §i sfa-tuindu-1 a nu strica parintesca buna cinstire de Dumne-4411, Ad adus Inca ci Ingrozire de r6sbold de nu s'ar in-Zupleca. Inca c1 luau! ad pus asupra cuvinteloil ca, Ostea

www.dacoromanica.ro

446 ISTORIA BISERICIISCA

ridicand'o, ad navalit asupra Mediolanulul, unde acela pe-trecea. El Ins& aflAnd nivalirea, fugind s'ad dus in pArtile-Iliriel, cu cercarea lute legend ce a clobandit din sfatuirea.cea 'de malca.

CAP.. XV.

Despre scrisorile imScratulur Teodosie pentru acesta.

In8tiintandu-se ins& Teodosie pre laudatul imperat, atat-de cele de imp6ratul lucrate, cat 8i de cere scrise de tira-nul, ad scris tin6rulut celul fugar, ca, nu ar trebut a neminuna, dad. fuga TmperatuluIr sad Insotit cu stApanireatiranulul. CA Tmperatul s'ad o8tit asupra bunel cinstiri de-Dumnecled Tar, tiranul o ail ajutat, 8i cel ce pre acesta nuio bags in 86ma, fuge gol. Tar cel cu acesta inarmat sta-pane8te pre cel golit. CA cu buna cinstire de Dumneleirs'atl IntArit legruitorul ace8teia. 'Dec! acestea departat fiindle-au scris. i fiind-co, ad aflat de fuga ad venit spre aju-tor, 8i imp6rAtia sa lasand'o Tar la acestula viind au v6-qut, mat Int Al adeca T-ad adus vindecare sufletulul, Maceea ce i se adausese a pAganAtAtii o au gonit, i la bunacinstire- de Dumnecled cea pkrint6sca. rad Tutors. Apo! chi-86.8luindu-1 sA IndrIsnescA, asupra tiranulul o8tiindu-se,fAra varsare de sange au dat tin6rului Tmp6rAtia, Tar pretiranul l'a °morn. Ca a nedreptati au socotit, 8i a calmtocmelele cele facute cAtre Gratian de nu va pedepsi preuciga8i1 luT.

CAP. XVI.

Despre Amfilorte _Episcopul lconiet

Iar dup6 IntOrcerea de acolo, at venit minunatul Amfi-lofie, de carele de multe orT am pomenit rugand pre irn-p6ratul Theodosie a se isgoni eteriile Arienilor de prin ce-

§i

§i

www.dacoromanica.ro

A dui TKODORET 447

44, Iar jimpratul ma! pumplitkprepuind cererea, nu o atprimil., Iar pre inteptul Amfilofie indata Wand, au aflat.o mehanica vrednica de pomenire. Ca indata intrand in cur-tile imperatesti, si velend lire Arcadie fiul imperatului Tangael segend, ca de curind se hirotonisise acesta imperat, preInsusi Imp5ratul Wien dupre obicelil l'a urat, ne urat insalasand pre fiul. Iar imp5ratul socotind ca Amfilohie a ul-tat, I-a poruncit sa se apropie sä sarute pre ,fiul. Iar el aclis c5, nu trebueste lui cinstea ceea ce se aduce de dinsul.Atunci imperatul scarbindus-e ail lis ca a sa ocara estenecinstea fiului

;Atuncea dar Area inteleptul Amfflohie, des-

coperi pcoposul lucrului ce s'ad facuit si strigand au clis:Arecli o imperate, cum nu safer! necinstea fiului, ci pentruafronturile cele ce se fac ilui to manil cu amar. Crede darca si Dumnecleul a Vote de cei ce hulesc pre fiul lui celunul nascut se ingretosaza, si ca pre niste nemultamitoricatre facatorul de bine si mantuitorut 11 uraste. Asa lute-legend imperatul si cele ce scaii facut, Isi cele ce s'di ismirandu-se, indata au scris lege oprind pre societatile ere-ticilor, Dar insa nu e lucru lesnicios a scapa de tote cur-sele obstescului, vrajmas at neamului. Ca de multe ori ci-ne-va scapand de patima inversunarill cade in cursa litco-miei de aver!? tar .;ti de acesta de va scapa, de alurep. is-butneste prapastia zavistiel. i preste acesta inca de vasari larasi, all& cursa manic! intinse inaintea sa. §i alteleInca nenumerate impedicarl pune tnaintea Ornenilor, yl-nandu-1 spre peire. §i patimile trupului le are el slujindu-ila mihanicile cele de dinsul mestesugite improtiva, sufletu-lui, Ci singura mintea cea privighitore birueTte, Cu plecareacea catre cele Dumnecleesti stricanq sirul mestesugirilor lui.Deci si minunatul imperatul acesta impartasit fiind de ome-nesca fire, era partas si patimilor, si manic! cel drepte ne-masurare adaogandu-se, ati, lucrat o patima cruda si faradie lege. 0 voill spune si acesta insa pentru folosul celor

www.dacoromanica.ro

448 ISTORIA BISERICESCA

ce Vor citi. til iati e numal pricinuitOre de prihank minu--iiktului friip&at, ci qi laud& plea vrednica de pomenire.

CAP. XVII.

Despre junghierile cele ce tar Ocutin Tesdloaie, f i despre indktiz-nela Bpisdopulur Athvrokie, gz despre bona tinsiire de Dumne4etl a-

Imperatulta.

Thesalonicul este o cetate mare i locuit& de multi ISmenl,_aflindu-se in parte neamului Macedonesc, 0 pov6tuitOre-find a Thesaliei qi a Ahael, Inca §i al altor multoT nea-muri Ole ail ocOrmuitori pre Iparhul Iliriilor, in atestI IA--

1

cendu-se 6re-care rebelie, s'ar'i batjocorit §i s'au tarn are-calif clin stOpOnil boeri. Iar Imp6rafu1 apringendu-se de-manic de dire cel ce I-ail vestit, nu ati suferit pornirea_maniel, nisi cu zabava cuvintarimeI au oprit pdrnirea lui.Ci cu acesta ad aat hotartre pedepsei acestula, §i ail pc',runcit acesta stapanire acela lu'and'o, ca un Insu§1 de sinelegiuitor i tiran rupand legatura §i fugand de cumpana so-cotintei, nedrepte sail ati golit aupra tuturor, i pre tie-vinovatl ail ucis impreuna cu cel vinovati, ca 7000, pre-(cum clic sratt omorit, nicl judecata urmand, it, Impreuna cmcei ce au cutezat- acele fapte s'ati osOndit 0' cel nevino-vati, ca intro vreme de seceri to'l Impreuna ca nisce spicetaindu-se.

Acesta mind& §i primejdie piina de tanguire aulihd'o,Amvrosie acela, de carele de multe ori am pomenit, viindimperatul la Mediolan, i dupre obicelil vrand sO. intre In,Dumnesleesca Biserick Intimpinandu'l afar& de pridvorullBiseriCel, rail oprit de a p6.0 preste sfintitele pragurl di-.cendu'l uniie ca aceste. Nu siniteqtl, precum se cuvine (;)

,.,

fmperate, marimea varsarii de singe care o at facut; nicldupe Incetarea mftniel cugetarea nu ati cunoscut ce at cti--tezat. CA nu to lass p6te puterea fmOraliel a cunNid becatul, ci st&pinirea covOr§We precugetarea. bed trebu&

www.dacoromanica.ro

A LUX TRODORKT 440

cunNte urea, 4 marire4 el $i curgerea, strampgas%tarana din care ne-am Moil; qi intru carp net topim, $11114cy flOrea hlamiclelt amagindu-te, O. cuno0I neputintat'frupului celui ce'l acopeTe ea. Asupra celor de u seminfw-00-pane 01 o Imperate, inca appra, celor inprenna r9bIlC4 unul este stapanul imperatul tuturor, ziditorul a. tOtetDed cu ge ochl vel veclea biserica, stapanghil celul ob$-Use ? §i cu ce piciOre vel calca pragtirih cele $figte?cum vel intincle mainile din care Inca furgl singele nIe-

dreptei uciderl? Cum dar cu acest felitl vel prim}prea, St Trupul, Stapanului ? §i cum cu acesta guru velpriori singele cel scamp, atata singe cu nelegluire varsandpentru cuvintul manic!? Du-te clair, te cu cele-al doile a4 cre$te fAra de legea cea de mai 'nainte, pri-me0e legatura care% Dumne4eti stapanul tuturor de sus se'face impreuna hotaritor. -Vinded.tOre este acesta insa,pricinuitOre de sanatate. Aceste cuvinte intelegendu-le im-peratul, a de Dumnecleep cuvinte acum era hranit caresint, ale preutilor, $i care shit insuOte ale imperatilor, sus-inand i lacradind s'ati intors la curtea imperatesck. §ivreme Indestula trecend, ca opt luni au trecut ail sositpraznjcul na$terel Mantuitorulul nostru. i Imperatul $edeain curtea Imperatesca varsand izvOra de lacrimi. Acesta,priiind'o Rufin, cel ce atuncea era prea mare, $i, avea=Alta indraznela, ca unul ce era maI apropiat, apropiin-du-se '1-ail intrebat de pricina lacramilor, Iar el cu amar-suspinand, mal cu deadinsul varsand lacraml, clis,

-tu Rufine te jocl, relele mele nu Ye simteqtl. Iar eu suspin$i me tanguesc primejdia mea socotind'o, ca slugilor adicai cer$itorilor, sloboda le este Dumnedeesca Biserica,

intra fara frick $i stall inaintea stapanulul lor, Iar mie,acesta iml este neumblat, i pre langa acesta cerul, mi

s'a4 inchis. Ca iml aduc aminte de stapanescul glas, carile-aratat on ce vetl lega pre pament, legat va fi in ce

a-0 si

nu't1

§i

de iTIMpI

si ng ispiti,

si

si

si

silo-

-cul

dice,

pi,

www.dacoromanica.ro

450 ISTORIA BISERICESCIr

riurl. Iar acesta, volt alerga, ah. his, de se pare tie- §1 pre).-arhieret rot induplica Inblanclindu'l sa deslege legaturiletale. Imperatul t -at cl% : Nu se iva induplica, §titdrejtatea hotararei lui Amvrosie, nici Sfiindu-se de stApPnirea Imperatiei va calca legea Dumbecleesca. Insa find camai Mune cuvinte intrebuinta Rufin fagaduind ca va, fn-duplica pre Amvrosie, 1-8.6 poruncit imperatul -sa merga etInal degrab. i insu§I trick cue nadejde bizuindu-se, I-aturmat mai incet Incredintandu-se in fagaduintile lui Rufin.Iar indata Dumnecleescul Amvrosie vet end pre Rufincis Neru§inarea calnilor o ravneqti Rufine. Ca sfatuitorfacendu-te a unii atai de marl varsarl de sange, rasde pe frunte ru§inea, §i nici te ru§inezi cat de pupil, nicite temi, atata turbandu-te asupra Dumnecleescului chip.Insa fiind ca Rufin fl ruga clicerid ca §i imperatul vine,de Dumnegeesca rivna aprinclandu-se Dumnecleescul Am-vrosie, at clis: Eti o Rufine, mai Inainte spun cal voltopri pre el de a pa0 preste sfintitele pragurl. Iar data im-paratia a va ruuta In tiranie, volt primi Si ea cu dulceta,junghiere. Acestea aulindu-le Rufin, at In§tiintat prin Orecine pre imperatul de socotinta Arhiepiscopului, §i sfa-tuit sa ramae in curtea Imperatesca. lar imperatul, in mij-locul oraqulul aceste aflandu-le at 4is, me volt duce,volt primi dreptele sfatuirl. ajuns la sfinti-tele ingradiri, fnlauntru In Dumnecleesca Biserica nu atIntrat. Iar catra Arhieret mergend, a in casa cea de In-,talnire acesta §eclend, 11 ruga sa se deslege de legaturl. IarArhiereul numea cutezarea tiranicesca, §i clicea ca Theodosie-s'at turbat asupra lui Dumnecjet, §i legile acelula le eaka.,Iar imperatul, nu me manitr at asupra legilor celorWale, nici cu fail de lege doreso a pa* preste sfintitelepragurl, ci pre tine te rog sä deslegi legatura mea aducan---du-P aminte de iubirea de Omen' a obqtescului stapan, i acumInchide u§a, pre care slapanul oat deschis tuturor celor

Ca ell

Pau

§i-

i -fiind-ca au

dis,

t -au.

www.dacoromanica.ro

A Ltd TEODORET 451

.ce intrebuintaza pocainta. Iar Arhiereu1I-ad clis: Dar caretpocainta at aratat dupe atata fAxa de lege? Si cu care dof-toril at vindecat ranele cele atat de cu anevola, de tama-duit ? Iar Imperatul clis: A tea lucru este si a'ml arAta§i a drege doftoriile. Iar al meu lucru este a priori cele eeJni sa vor da. Atuncea Dumnecleescul Amvrosie au clis: De-vreme ce a judeca asupra maniel dal voe, si nu cugetarea.pre socotinte, ce mania o slob6de, scrie legea care pre ho-tararile maniel BA le faca nelucrAtOre si de prisos, si trel-clecl de Mile socotintile cele ucigAtOre si de spiculator. BAramae scrise, asteptand judecata cugetaril. far trecendacelea, ceI ce au scris cele cunoscute sa arate cele porun-cite, si atuncea mania incetand, in deosebl judecand cuge-tarea, .va cerceta cele cunoscute, si va vedea orl de slutnedrepte, orl drepte. i de le va afla nedrepte, arAtat e

va rumpe cele scrise, 'Iar de le va afla drepte, va In-si numerul cjilelor nu va vatama pre cel ce cunosc

-drept. Acesta sfatuire Imperatul primind'o, si prea buna asocotind'o, Indata au poruncit a se scrie legea, si cu

slovile manii sale o ai. adeverit. Acesta Insa facendu-se,deslegat Dumnecleescul Amvrosie legatura. i prea cre-

dinclosul Imperat asa IndrAznind a intra In DumneqeescaBiserica, nu, stand au rugat pre stapanul, nici genunchileplecand, ci cu fata la pament caslend au sloboclit Daviti-cescul glas, lipit de pament sufletul med, vieazi-ma-dupre cuvintul tett, si cu malnile smulgandull peril capulul,si fruntea batandu-sI, cu picaturile lacramilor udand pa-mentul, se ruga sa, dobandesca ertare. Si fiind ca vremeacerea de a sa proaduce sfinlitele darurl pre mask sculan-.du-se cu aceleas1 lacrami sad suit pre trepte. Apropiindu-seAnsa, precum 'obicinue, au remas In launtru lang canghele.Ci larAsI marile Amvrosie nu all tacut, ci ad Invetat de-osebirea locurilor. Si mat Intald l'ati intrebat de voeste.ceva. Iar imperatul clicend, ca astepta ImpartAsirea Dum-

T -au

catart,

fi

au

Wait

(Stele

www.dacoromanica.ro

45 1STORI A BISERICESC.A

nedeeWilor taine, rail fkut cunoscut, slujitor Intrebuintinctpre mai marile diaconilor, cunt ca cele chn launtru, o tm-Orate, singuri de preutl sint umblate, mar de ceI-1-alti detop, §i neumblate §i neatinsk, decor e§i, §i Imp rta§4ti-te de-stare cu cei-l-altl, ca hlamida Imperati face, mar nu preutl.i acesta sfatuire Inca cu bucurie primind'o prea credin-

closul imperat, all inWiintat pre Arhieret, ca cu sumetie-intrebuintind all remas In launtru Intre canghele ci §tiinda in Constantinopol acesta se obicinue§te. Insk il cunosehar, all dis, §i pentru vindecarea acesta. Cu atata- de mare§i cu acest fel de fapta bunk stralucea §i Arhiereul itrn-peratul. Ell insa pre amandol II laud, pre Arhiereil pentruIndraznela, mar pre imperatul pentru buna supunere. iii fier-bintala rlvnel arhiereulul, §i curatia Imperatului. Iar hota-rele- bunei cinstirei de Dumned.eil, care de la marile Ar-hiereil le-ati. invetat, §i dupe ce. sati. Intors in cetatea lutConstandin le-ail tinut. Ca laraW un Dumnedeesc praznic,aduceniu-1 pre el la Dumnedeesca Biserica, sfintitele daruriproaducendu-se la Sfintita mash tridata eOncl, mar proedrulBisericei atunci Nectarie fiind, intrebandu-I pentru ce nual remas Inlauntru, maniindu-se abia, at cps m'am tnv6tatosebirea tmperatulul §i a preutului, abia am aflat Invetatorde adever. Ca pre singur Amvrosie l'am veclut epiScop cuvrednicie numindu-se. Atata ati folosit mustrarea de Ia umbarbat stralucit cu fapta bunk proaducendu-i-se.

CAP. XVIII.

Despre impWitisa Plachila-

Avea Mck §i alta pricina de folos Imperatul. Ca ceea.ce primise jugul huntii inpreuni cu el, a.dese on II adu-cea aminte de DumnedeeWile legY, pre sinew mai Intilikcu amaruntul invetandu-se. Ca nu o all Invetat pre ea sta-

Aaanirea imperitesca, ci Dumnedeescul dor mam Mult i rall.,

www.dacoromanica.ro

A LU1 TEODORET 463

aprins. CA marimea facerel de bine mat mare facea pretubirea cea catra fAcetorul de bine. Indata dar avea marepurtare de grije pentru cel vAtamatl la trup, §i pentru ceistricati cu bite madulArile, nu pre slue, nici pre purtatorilde dajde Intrebuintindu-I slujitori, ci Insu0 se facea pos-lu§nica lucrAtOre, i prin casele for pogorindu -se, §i fie0e-carula dandu'l cele de trebainta. Ada §i casele cele de-strain! ale bisericilor cercetandu-le, pre cei ce zacea bolnaviInse0 !I poslu§ea, i de 6lele cu mancare atingendu-se in-se§l, §i din zemuri gustand i strachina cu mancare adu-candu-le, §i pAine frAngendu-le, §i bucate §i

casa ridicAnd'o, §i cele-l-alte tote lucrandu-le, cate se socota 11. lucrarl de slujnice §i de poslupice. §i celor rAnitl leVicea se primescA slujirea, ca a.ur a Inparti Imperatulut secuvine. Et fns. pentru inset tmperatia slujba acesta oaduc celul ce at dat Imperatia. §i sotulul set insa adese-orl obicinue at Vice, o bArbate, pururea ti se cuvine sAsocote§fi, ce eral de demult, §i ce acum ca acesteaneincetat aducanduif aminte, nu vel fi nemultemitor cAtrefAcetorul de bine, §i imperatia care o 0 primit o vet ocar-mui dupre lege, §i cu acesta vet moltami pre cela i o atdat. Aceste cuvinte pururea intrebuintindu-le, ca 6re-care_prea bunA potrivita adapare facea semintele faptelor buneale barbatulul set.

Insa mai tnainte de barbat salt savir0t, i sat Intamplatdupe cats -va vreme dupe savir0rea el, un ceva de acestfel a se face care lucru au descoperit lubirea fmperatuluIcea catre dinsa.

CAP. XIX.

D spre revolutia ce s'a Peat in Antiohia.

Din pricina deselor resb6e at fost silit imperatul a ha-sarcina cetatile cu 6re -card contributie strains.

IntinVindu-le,

ecti

www.dacoromanica.ro

454 ISTORIA BISERICESCA

Cetatea Antiohenilor insa acest bir nu Fad suferit. Ci

vedend norodul acesta, ate spanzurat pre strangetorit deban!, ci altele at facut, care lubecte multimea a face luandprilej der neranduIald, chipul cel de arama al prea lau-date! acesta era numele Imp& Mese, rad obo-rat ci in mull& parte de cetate tarn. De aceste Inctiin-tindu-se Imperatul, si maniindu-se precum era de cuviinta,privilegiile cetatiT le-au stricat, ci ocarmuirea el o ad datcetatil -eel megiesite, cu. acesta maT ales socotind ale iz-'Audi. Ca din Inceput Laodichia zavistuia pre . Antiochia.Dupe acestea tnsa o Ingrozea ca o va si arde, §i o va topi,§i o va preface in praf. Tar stapanitorit ci a omort preunit, de la acesta luand cutezarea, mal tnainte de a cu-nOcte Imperatul tragodia.

Acestea tote insa imperatul le porunci adeca, dar nu sefacea, ca oprea legea care marele Amvrosie l'ai sfatuit seo puie, find. dar ca ate fost venit cel ce au adus ingrozi-rile, si Elevih atuncea fiind voevbd preste Este, si Chesarieocarmuitor curtii imperatectl, Magistru Insa romanil numescpre cel ce are dregAtoria acesta. Totl dar se aflaIi In temere,Infricocindu-se de Ingrozirt. Irisa nevoitoril fapteI bune ceIce locula In pOlele muntelul, ca multi se aflad atuncea siprea bun!, multe sfatuiri atl facut si rugAcluni att aduscatra barbatil acela. Iar Machedonie pre Dumnecleescul, ni-mica ctiind din cele lumectl, Inca si de Dumneleectele cu-vinte cu totul fiind neiscusit. Ci In varfurile muntilor petre-bend, nOptea si liva ruglcIunt curate aducend mantuitoruluituturor, nespdImantandu-se de pornirea Imperatulul, nicistapanirea celor trimisl luand'o in minte. In mijlocul cetatil,apucandu-I de haind si pre unul si pre altul, le-ad poruncitsä descalece de pre cal. Tar el vedend un mo§negut mic,cu terfe prOste lnbracat, Intald adeca s'au maniat. Tar findca unii din cel mat aleci le-au aratat fapta buns a bArba-iulut at sarit de pre cal, ci de genunchile acelula apu-

si

radHecht lel, ca

www.dacoromanica.ro

A LW TEODORKT 455

candu-se cereati ertaclune, acesta de Dumnedeesca lute-lepcIune umplandu-se, a,U intrebuintat dire acest felde cuvinte. Spunetl, o riibi ilor barbat1 Imperatulul, nu estlnumal imperat, ci si om, deci nu vedea numal Imperatia,ci firea socotestitl. Ca om fiind, Imperatestl asupra celor deo fiinta cu tine. Iar firea Omenilor sad f5 .cut dupre chipulsi asamanarea Dumnecleesca. Decl nu asa cu crulime sifara milostivire- sa poruncesti a se junghia chipul lul Dum-neleii. CA manii pre facetorul ,muncind pre_ chipul lul. Casocoteste ca si to pentru chipul cel de arama maniindu-tele fad acestea. cu cat se osebeste cel nelnsufletit de celInsufletit si viu si cuvintator, aratat tuturor celor ce auminte. Pre langa acestea socotesca si acelea, ca noue culesnire ne este In locul acelul un chip a face multe chipurlde arama. Iar lul forte cu neputinta ii este macar un pera face din acela care g'ail omorit. Acestea auVindu-le mi-nunag barbatil acela, prin vestitori at) idstiintat pre im-peratul de cele Vise, si a 1 potolit vapala maniel, si in loculingrozirilor acelora au scris desvinovatire, si au aratat pri-cina mane). Ca nu trebuia au Vis, eu gresind, o femeeprea vrednica de WI lauda dupe mlirte se primiasca atatabatjocura. Ci asupra mea trebuia inarma mania el. Auadaos insa a it dOre si ii pare red, ca Ore-caril din dre-gatorI sau omorit, eii. tnsa acestea le-am trecut cu vederea,si Indrazaela prea laudatuluI monah nesocotind a fi lucrudrept se o daft ultaril, si legea aceea aratand'o folositOre,pre care marele Amvrosie sfatuit a o scrie.

CAP. XX.

Despre stricarea Capigt dor idolegtt din tot petmlintul.

Prea credinclosul imperat tnsa s'au intors sirguinta asu-pra ratacireI idolestl, si au scris leg) poruncind capistileidolestl sa se risipesca. Ca si marile Constandin, cel Vrednic

idin§iI

m'ad

www.dacoromanica.ro

456 ISTORIA BISERICESCA A LIT' TEOtORET

de tota lauda, carele intalit ail inpodobit Imp6ratia cu bunacinstire de Dumnedeti, §i lumea, vgdend'o Inca, turbata, dea mai jartfi demonilor adica cu, totul au oprit, lar capi0ilefor nu le-au stricat, ci ad poruncit a fi necalcate dar Inca.0 fiil acelula au umblat pre urmele cele parinte0I. DarIulian all Moit paganatatea, i ail inaltat, nacara vechil Ta-Will. Iovian Ins& luand Imp6ra4ia, larA0 ail oprit slujireaidolilor. i Valentiniean insa cel mare nicte legl ca acesteaIntrebuini.ancL Indrepta Evropa. lar Valent tuturor celora-l-alt.I le-ail poruncit sa urmeza religia care o vor voi, 0 celeale religiel for sa le urmeza. Ci pre singurl cel ce apb.radapostoletile dogme au petrecut o0indu'l. Ded In Mita vre-mea imperatiei acelula, §i focul cel de jartfe idole0I seaprindea, §i turnarile §i jartfile se proaduceail idolilor, §ipraznuirile cele ob0e0I a be paganilor prin orate se sa-virOat, §i praznicile cele de joc ale lul Dionisie se urma, cicu caprile alergi, 0 cain! zmulgand, 0 turbandu-se §i vac-hecsindu-se, i cele-l-alte tacendu.-le, care arata pre rgu-tatea inv6tatoruluI (adica a Diavolulul). Aceste trite prea cre-dinclosul Imperat Theodosie aflandu-le, din radacina le-ausmult, i ultareI le-ati dat.

(Va urma).C. E.

www.dacoromanica.ro

DARE DE SEAMA.............

Notife istorice asupra lui Insif I Mufat, Mitropolitul Moldova0373-1410), tests pentru linen fa In teologie de ion A. Grigoriu.

I,-

Am inaintea mea lucrarea cu titlul de mai sus a fostu.-qui meth §colar Mil A. Grigoriu cu care a obtinut titlul deicentiat In teologie §i, cu care '§i inaugureza In acela§ timp§i activitatea literary teologica. Trebuie sa spun de la In-.-ceput ca acesta lucrare e de o deosebita valOre Si mi seumpre sufletul de bucurie ca continutul ei e luat din isto-Tia bisericii nOstre nationale. Ani spus'o in nenumerate tin-.durl in acesta revista ca tineril no§tri teologi pot pentruindelungata vreme sa-§I la de subiecte at lucrarilor de li-.centa momente din istoria bisericii rationale, caci aprOpetotul este de studiat in acesta privinta, aprOpe totul e dedesmormintat. i avem o datorie dint& de indeplinit culotil In acesta directiune, find -ca e timpul §i e $i nevoiede a arata ce a. fost biserica in trecut pentru Sara i nea-xnul nostru. Trebue sa se arate ca biserica a fost sOrele,care trimetea radele datatOre de vieta pentru Roman! Deaceea iscalesc in totul frum6sele cuvinte din prefata lucra-zit DrluT Grigoriu §i anume ca.: «sub ospiciile bisericil §i

Biserica Ortodoxi Romani. 7.

www.dacoromanica.ro

458 DARK DE SEMI

cu nadejdea, ca. Dumnecleu le va ajuta, stramo§ii no§tri atOut sail impuna neamul §i sa-1 graveze in istoria pop&relor cu litere ce nu se pot sterge. Desmormintarea per-sOnelor, in a caror vieta sunt puse in evidenta nobilele simarile sentimente ale acelora pe carI 1 armlim, o cred demare folos, caci ne sunt ca o icOna vie a curatelor mo-ravurl de atunci, cu total necesara sbuciumata vietel deasta-cli a nOstra_ Calea sanatOsa dee', pe care tot-d'aunava trebui sa mergem nu este de cat a ne educa la §cOlatrumbselor moravuri ale acelor.barbati, earl tmpodobesc pa--ginile trecutulul nostru istorici. Da, e fOrte adeverat, cabiserica a fost in trecutul nostru factorul principal al exis-tentet §i al desvoltarii nOstre nationale! Fie-care pagina aistoriel.nOstre din trecut afirma si dovedqte acesta! i sun-tern datori not cel de asta-chi O. punem acesta In evidenta,_din multe puncte de privire. Biserica a stat In fruntea ta-tulor intreprinderilor marl. E bine sa cunO§tem si sa neinspiram si not de la acele figuri mar*, care au muncit.cli §i nOpte, fara preget, pentru binele bisericil §i al nea-mului. E in profitul nostru personal acesta! Ne va servica un indemn la manta §i la abnegatie!

II.

Sa revenim lima la lucrarea D-lui Grigoriu.Am spas de Ia inceput, ca acesta lucrare e de o deo

sebita valOre, fiind-ca autorul trateza o chestiune nu tocmaiu0. . din domeniul istoriei nOstre biserice01 §i cu docu-mente la indemana nu tocmai lamurite! Pe langa acestaespune chestiunea_destul de complect pentru studiul de des-voltare al istoriografiel nOstre si ca nu se margine§te nu-mai la indeplinirea unei formalitati ceruta de regulamentulfacultatil respective. In cele 16 pagini de la inceput, auto-rul face o privire generala asupra ierarhiel bisericesci in Mol-dova pans in timpul lui Iosif I Mu§at §i ajunge la conclu-siunea, ca ierarhie bisericesca a existat din cele mai inde-partate Aimpuri §i chiar de la respandirea cre§tinismului.Ba ce e §i mai mult acesta ierarchie a fost chiar autocefala.i dad. a apelat sand -va in alta parte, apoi aceota n'a fa-

-cut'o de cat la trebuinta §i unde a gasit cu cale. Interesante

www.dacoromanica.ro

DARE DE SEMI._ 459-

sunt In acesta parte datele §i parerile relative la dependents.bisericii Moh!over de Ohrida, Tarigrad si Salida. Res-tul lucrarii In 104 paginl coprinde doue ON. In partea Itratezi despre vieca lui Iosif I Musat, despre timpufcat a pa storit biserica Moldovei si argumentezacum ca el este primul Mitropoht al Moldova. Multe,variate §i incurcate sunt datele asupra primului mitropolital Moldovei. Unit sustin c6. Teoctist ar fi cel iaraltit Iosif. Dupa ce autorul studiaza cu cea mat mare mi-nutiositate §i scrupulositate tot ce fie-a r6mas scris In a-cesta privintai ajunge la conclusiunea, ca Iosif I Mu§at eprimul mitropolit at Moldovei. De notat e spiritul sever cri-tic.. al autorului in studierea diferitelor dates punthd in con-tradicere pe multi din cunoscutil no§tri istoricl, tar peluandu-I la vale pentru naivitatea for cea mare in cerce-tarile

Iosif e fiul lul Petru Musat domnul Moldovei. Mamasa era inca fica lui Vladislav Yagello, regele Poloniel. Prinurmare Iosif nu era or! §i tine, ci se tagea din cea.nobila familie dupre vremuril El s'a calugarit In. mAnasti-rea Neamtului §i anume in schitul Bogoslovul vechlil. Laurcarea pe tron a tatalui s6ti in anul 1373 pentru a. punecapat sari' incurcate in care lasase biserica Latcu-Voda seintelese cu divanul taril §i tmpreuna hotArira inaintarea larangul de mitropolit a fiuluT s6.6 Iosif, care se enum6ra prin-tre local!. liirotonisirea sa de arhiereil s'a fAcut decatre Antonie Mitropolitul ortodox de Haliciu. °data cu sfin-tirea sa de VIAdicA e adus §i instalat ca mitropolit al Mol-dovei cu scaunul la Suceva, unde se afla §i scaunul dom-nesc. Acest mitropolit era un barbat instruit §i cu un caracterde o Isar& statornicie. El a lucrat nelncetat pentru binele§i drepturile bisericii sale, fiind ajutat de familiile domni-tore din tan. §i din gall (cu care se inrudia) §i fiind in-carajat §i de lubirea poporulur. El a murit probabil In 1410,dupti cea pastorit biserica timp de 37 de ant §i fiind tovirsta de, 72 de ant!

in partea a II-a autorul trateza despre activitated extern6.

altil

mat

deficit

d'intald,

www.dacoromanica.ro

460 DARE DE SEMA

§i interna a Mitropolitului Iosif. Biserica Moldovel era au-tocetala. Patriarhul de Constantinopol canto, insa motive dea o aduce sub jurisdictiunea sa. Asa, Patriarhul Antonie alIV-lea trimite ca Mitropolit pentru Moldova pe un 6re-care,Ieremia, pe care poporul nu l'a primit pe motiv, ca V aremitropolitul sea. El voind insa a se dmpune, fu_ alungat de.popor cu necinste in August 1394. Atunci Ieremia spreresbunare afurisi pe episcopil Moldovel si Wta Sara, nu nu-mai pe vii, dar si pe moms. Acesta afurisanie a lui Iere-mia a fost confirmata i de patriarh. Ea n'a fost insa luatain sem& de Iosif §i de colegul seu Meletie din partite Ro-manulul. Patriarchul trimete acum din nott un esarch alWI in persOna Mitropolitului de Vetleem, dar Mote in zadar,.cad iar4i nu e bagat. In sem/. Patriarchul apelezA acumla imperatul bizantin (Manuil Paleologul) ca impreuna s6._lucreze pentru drepturile patriarchiel. i in adever, ca setrimite Mitropolitul Mitiliniei cu scrisori din partea imp6ra-tului catre domnul roman din Valahia si catre cel din Mol-dova. Domnul Moldovel trimite pe protopopul Petru, unbarbat invetat §i de§tept cu scrisOre catre patriarh ea sa des-lege pe Iosif §i Meletie. Patriarhul insa in lot de a lucra cuduhul blandetel. respunde Domnulul cu o vehement& In as-primi, in cat remai Mina data e posibil acesta din parteaunel capetenil a bisericil lui Christos. Episcopil romans suntnumiti .hofi, tglhari, pseudo-episcopi etc., etc.. Ace14 stilit intrebuinteza Patriarhul §i in scris6rea adresata Mitropo-litului Iosif si Meletie §i 'I ameninta, ca nimic nu este, caresa ajute sufletului for de cat sa m6rga la patriarhie ca sase canoniseze pentru cele ce au gre§it. Adreseza Inca si o-epistolti canonica poporului drept credinclos §i preotilor prin.care le face cunoscut, ca a numit pe Petru, ca loc-tiitor de-Mitropolit si indemna ca sa alunge pe mincinosii episcopi.Relatiunile dintre Mitropolitul Iosif §i Patriarh devin dince in ce mai incordate cu tote amenintarile Patriarhului.Cu venirea lui Juga Voda la tron se tntampla sa mOra epis-copul Meletie. Domnul Impreung cu Mitropolitul Iosif inta-resc ca Mitropolit in partile Romanului pe Teoctist §i a-cesta cu bine-cuvintarea Archiepiscopulul de Ohrida pentruca sa inlature on §i ce obiectiune din partea Patriarhuluide .Constantinopol. Antonie patriarchul de Constantinopol

www.dacoromanica.ro

DARE DE SEMA 461

more ins g. si succesorul sea Mate! cauta tote mijlOcele spre-a ajunge la impacare cu losif Mitropolitul Moldovel. Patri-arhul -prin mijlocirl diplomatice puse la tale cu ImperatulManoil Paleologul, induplect, pe Mircea cel Mare DomnulMuntenieI, rudg. cu Musetestil si a caruI biserica sta In bane-relatiunl cu patriarchia ca, sg. interving. pe Fang Iuga-Vodt,sgi se retraga. din domnie si sg. fact. loc fratelul sea Alexan-dru, supranumit In urma de cel bun ca sg. adaca bung,armonie Intre ambele bisericl.

Alexandru cel Bun se urca, pe tron In anul 1401 si ismasurf pentru impacare,. farg. Inst. et. se jicnescg, in-

tru ceva prestigiul si demnitatea Mitropolitulut Iosif si albisericil sale. Alexandru cel Bun trimite la Constantinopolo delegatiune spre a mijloci Impgcarea. Delegatil explicit pa-triarhulul, ca. Cara fiind turburata prin resbal si prin schim-barl de domnie nu s'a putut mal de malt sa. se trimitg,robI sail sl i se scrie, de aceea Mitropolitul Iosif cere a-cum ca crestin si caluga r lertare. Patriarchul neprice-pend spiritul diplomatic al delegatilor si voind in acelasLimp st. profite de fericitul prijej se declare Tmpreung, cuintregul Sinod multtmit cu espunerea delegatilor si face Im-pg,carea. Patriarhul In bucuria sa cea mare pentru acestfapt a trimis char darur! Mitropolitului losif si anumemitre, un sacos §i -o icsitna facetOre de minuni avend zu-grgvit pe una din &tele sale Chipul MR1Cil Domnului,lar pe pe al sfintului Gheorghe, patronul

Mitropolitul Iosif s'a ocupat forte mult In timpul pastoriel_

sale si cu organisarea bisericii si acesta mal cu some, intimpul domniel In! Alexandra cel Bun. Alexandru cel Bunoranduind administratia civila a statuluI pe noul temelii a tre-buit sa. se org.ndulasca si o noun organisatie bisericescg,.S'a fiixat resedinta mitropoliel la Suceva si a episcopiel la.Roman si s'a mat 1nfiintat si episcopia de Rlda.utl. Mitro-politul si cu episcopiI aveaa de ajutorl In adininistratie peprotopopi.

Tot In acesta din urma parte a lucrarii sale trateza Dl.Grigoriu si chestiunea artilor rituale din timpul lul Iosif,cum si in ce limba se slujIa In biserica. Mal departe vor-besce si despre scOlele pentru cultura clerulul din timpulIul Iosif.

indata

o

cea-l-alta

www.dacoromanica.ro

462 DAitt DE SEMA

1v,

Am espus cat se pOte ie scurt coprinsul lucraril D-lulGrigoriu si lasand la o parte chiar unile chestiunl neatinse.Lucrarea e de o deosebita valOre prin faptul ca tratezadespre o persona insemnata a bisericil nOstre asupra care%s'a scris forte putin si In multe privinte destul de gresit.A studiat dl. Grigoriu cronicarii, istoricii, documentele si aadunat, a coordinat si ne-a presentat o lucrare complecta,care '1 face lauda. Pe langa bucuria ce am simtit in, urmacitirii acestel lucrarl, me mai simt dator a o recomanda cutot dinadinsul cetitorilor acestel reviste spre a'si o procura.Merit , sa faca parte din biblioteca orl si cgrul cleric. Do-resc Inca cu acest prilej tinerulul teolog ca sa-s1 continuestudiile In acesta directiune, cad Se vede ca e cu aptitu-dinl deosebite pentru acesta.

G.,..

www.dacoromanica.ro

Note, relative la caracteristica vietel preotululConstantin Catichitis, parohul parohiel Oprisom, ju-deful Aleheding extrase din raportul No. 650198 ar

Protolereulul respectiv.

Preotul Constantin Catichitis de la biserica parohialft on hramulNicolae din parohia Oprigom, judetul Meheding, s'a assent la anul 1802.In tot Ijimpuk oat a fQst preot s'a bucirat de respectul parohienilor sal

color tkri l'afi cnnoscut, pentru corectit, defoteptficlunea na-turalft, bunul simt on earl era inzestrat de sus. A oon+ribuit on 4000lei, pent% rezidirea Bisericel ai a ajutat material gi moral, pe acel earlafi recurs la ajutorul

A Lost veynio, omul datoriel, devotat on trupnl sufletul pang' Inmomentul mortel; neabatut la vreun vi in, arlipsit de orl si ce sufe-rinta trupesoft sufletOscg. Pfina la sfirsit pastrat sfinittatea exem-plarft i Intregimea facultatilor sufletegti, darnri ce le-ar fi pastzat Inc/malt& vreme, dad% nu s'ar fi Intamplat sit fie rasturnat din trasura,aceea ce la pricinuit =Sites.

Sfintia sa, a servit altarulul 61 and fare ea In aceat timp as se fiintamplat aft cads in vre-o abatere canonicit.

Era bun, blind, cinstit, since; spirituals forte ouviincios vi nObil, asain cat, era o plicere pentru cine petrecea sate -va momente in conver-salie en Sfintia sa. Pare 0541 reds sperantft de viatg, to sustrfigeadin curentul soepticismului si al necredintel timpulul actual.

Trn °chit fin, vedea Intr'finsuI un zel de om deosebit, ai se convin-gea ca credinta-V nestranantatit in Dumneq.eti, lubirea misiunel salela foiosit, pentru ca a facut dintefinsul, pe omul care a putut aft- fe-ricirea in acesta lume, atat de rea qi de nesuferit pentru unit.

Influenta moral Intro colegil, BR, Intre poporanil AM, n'a fast mica,prin modal cum inteles misinnea viata pamintescit, a adroit.

servicii reale Eisericel din judetul Mehedintl, contribnind forte molt laacreditarea, adeverului, cg principiile religiunez crectine, at, influen %a.aluatulul de a transforma natura omenesaft.

Sf.

IA _a viata-1

tied.

of

a

of

of

ria

yi

yi

gi gi

www.dacoromanica.ro

Copie dup'd raportul P. C. Protolereil Prase, de.sus din Capitala sub No. 270 din 4 Septembrie 1897,.catre Sfinta Mitropolie a .Ungro-V1a,biel.

In cursul timpuluT de un an sub-semnatul inspectand bisericiledin plasa de sus, cu cel mai profund respect 1mi permit sA aducla cunogtinta Ina lt Prea Sfintiel Vostre cele constatate In mersul a-facerilor bisericegti.

Num Erni clericilor pregatiti spre a putea predica cuvintul lulDumnecled este mic in pia* aflandu-se "numai cats -va absolve*al Seminarulul complect gi numei eati-va licenti* in teologie. Darpi acegtia, nefiind pima in aplicare o regula isvorita dintr'un rega-lement, .prin care sa fie scutiti de serviciile (Pinks gi obligati onanul succesiv sa aiba numal grija predicarel, cad toti in obielan-inta comunA de a nu se mai gandi la predict, lasand poporul sAse duel la predicatoril catolici gi protestanti.

Apr6pe totalitatea cefor-l-alts preoti Implinese serviciile de purlpractice religi6sA In biserieg gi In parohie, neputand face mai multri cat ar fi obligati din cause insuficientel.

In privinta serviciului divin in bisericA, am constatat cA, e demare trebuintA. gi riguros de pua in aplicare un orar precis pen-tra o generall cunoytinta gi pentru uniformitatea timpului pentrutote serviciile divine, ce se sAvirgesa in bisericA. Din cause lipselde orar precis gi determinat, fie-care preot facepe utrenia pall vecer-nia egad voegte: une -orl la ora 2, alte-orl la 3 gi la 5 ete. Acostaa gent ca adesea FA nu gAsesc pe preotul sAptAmfineT In servicIti,comunicandu-mt insA mai cA atunci, cand am. visitat bise-rica, aerviciul ma de mult terminat, de gi nu faceam inspectiT de

al

tarcliii.,

www.dacoromanica.ro

RAPORT 465.

eat intre 6-8 dititineta; "far altif Ina asiW to servicnil grAtail cif a-tuHot ties kitichal %MO. In -vederea iuteattira adesea km Bostin Ifiedomirire gi indoOla, dispus inarmult a credo oa nu s'agit serviciul in acea 0i, de gi -pieotul respectiv Vote sa fi lost matinnit sari brat putinde bona bredinta yin spusele dale. Din aeelinent kin inleles na o fikare de Limp Intro 6-43, cum e suit to eon -diCele de inspectie 6 nesatisfacttere pentru un aerviciu ce nu sinede cat o ora; cad lase loc la oscilare gi nu e de mirare sit lase loc-i la abatere de la datdrie, Sind loc de esehivare.In privifila pilrtarii clertihil se constata in general ore-care ri-

dicare. Sunt ore -care basurt ca unul eau altul dintre 'treePrinteo gi singur, sari tin familiile for se opreac ca tatA lu--mea ou purtare cot.ecti, far nu in inga de selbatic prin Jame, A-cOsta n'am creclut de cuviinSA eprim intru eat nu atingea niciblina cuviintli, nici prestigiul tor, ntimai le-am spas incidental,sand gi &and: orr linde se nor osi ad nu tate ce aunt, sd fie model;cdcY °chit. tuturor aunt spre el. N'ag putea tacea daca s'ar petrecelucrurt, ca unele fAcute de un p1 eot Way, In, disponibilitate la be-Aria -Bragadir.

In timpul anulut se gAsiati preotl disponibill gi ne -agedall In moddefinitiv pe la biserici. Dar In interval de un an toll eel inacesta stare, hirotonisiti in oral -ea fost pup in cunogtinta uhiriar-chief gi aunt &cum telt rinduiSI 1n mod statornic, bel rmentionat matfins &us:dada-se en alto afaceri de negoS.

Despre unit afitind dre-care abatere, spre a -i corige, am dresatprocese verbale la feta locului. I-am chemat in nrma gi le-am opus.sA'gf la septa, dar n'am dat nici tin curs Aucrarilor, nefiind in in-tentiunea mea de a face rgu, ci de a rune in calea biuelui gu acorectitudinel convenita until cleric conscient de chemarea sa.

1e cat mi-a fost posibil, am cantat sa be potolescgi sa ache paces, ca la PrecupeSit Vechi; flar undo n'am vntut, a.decis Consistoriul, ca Schitu Mdgurenu.

Dintre 4 preolii notoriT, unul a Inceput a da probe de indreptarela fOtrakidarit de sus, eel pulin Oita scum; unul de la Spirea-Ve-che a cut isbit db paralisie. Se opera, de gi nu ed sigurantlt ajiiimliline are-care scliimbare eel de la Sf. Spiridon VechTA; tar al pa-'trulea, de la Sf. Damitru, este itiaintea Consiatorttlut.

Conform afticolula 46 din regalamentul de aplicarea leger, ammat In de aprope bAgare de sema registrele de stare civillt; le-amcercetat cu deamkruntul. Dar in deplina 'tegulA le km gASit numal4a bisericilb: Brezotanu, Manea Brutaru, Ghencea, Silventru, Ore-

at' au

-cierielgilding

saci

gasip

Netntelegerile,

seat,

Mo.

www.dacoromanica.ro

466 ItAPORT

rtulescu, Mihai-Vodg, .Pops Chitu, Precupetii yecht ai Noi. re-irgistrele celor-l-alte biserici am facut cuvenitele observatiuni spre ale educe la uniformitate corespondenta de cifre fare registre gi

-,condicile de certificate. Numai la biserica Sf. tefan (cuibu ca bar*,Cucernicul Paroh nn a presentat-registre de cat pentru decese, cli-cella ca nu cere legea registre, ci numat condiei de certificate. Vainrugatf sa nu fie singur esceptie In tote eparhia gi spur ca. 'Ate sa,"intre in regula generalk.

Multi dintre parohi ail intrebat: ce sit face on buletinele de nag-tere, sa le opresca, sate one fnapoeze celui In drept dnp6 Inregis-

--trare ? Avend In vedere ca nimic legal nu este fixat in Rasta pri-vinta, am raspuns ca trebue sa lipesca actul, de botez sau cununie-cu buletinul oficierului gi sa le fnapoeze titularulul, avend.convingerea ca eel patio in °rage gi, In Bueuregti nu sepot educe buletine falge, ne trecute in registrele- oficieruluil lucru,ce se (lice Ca se- intimpla mai ales prin comune rurale, punend peparoh in positiune_ de a trece date ce nu exists. la primarie gi deciconstituind o causit de judecata pentru preot, care n'are buletinulspre a lie justifica, pe ce, s'a intemeiat la botez sail la cununie gispre a se descoperi tine a- liberat biletul fictive

Inspectind bisericegtI in interior gi exterior am facut ob-servatinnile ce am creci.ut pecesare pentru. Indreptarea unora, dinscaderile constatate& In urma, observatinnilor facute s'a reparat pedin afara biserica biserica Sf. Ion Moot se puneIn repara1iune, bisericet Sibilele i lea renoit picture, biserica Du-gumeua este In reparatie pentru restaurarea picture!; tot asetheneai biserica Sf, Damara Colentina, Biserica Staviopoleos se va re-

pare de Onor. Minister ca monument istorie. Biserica Sf. SpiridonVechiu nu mai pdte _dainui la un be cu Soeietatea Tirului, care

aarimat clopotnita arunca in ugit tete gunbele, murdariilecri kande inainte rufele- de bale. Biserica Sfintii Apostori pe dinafara este o ruing ce inspira tristete. Alma prin observatiunile ver-bale des repetite s'a putut ajunge ca sit se froprejmukcit in temnaacesta. Biserica, ZlAtari, de nu se va desfiinta, e-trebnintit de re-paratie esterna. Biserica Bradu-Botenu in afara vii in nauntru este-o ruins ce inghiata anima piesa. Biserica Cotrocen!, are nevoTe dereparatie ei de restitairea crime pe ilepotai0; Ian #1iala 8i carlt-midarii este despicata gi amenin %a on Were mai eurind sati

cele-lalte biserici, forma, in care le-a constrait timpul potri--vit ci} stares oragulut de alta data, aunt in 'bane stare- relativa, a-

In

oi

civicmay-ales

zidirile

Dichiu-Tirchileott,

mat

in

1-a

www.dacoromanica.ro

RAPORT 467

vend unele trebuintit de are -care Oct reparatiunl ea Sfintit Voe-vo4i, ce se vede de Usti, lumea streing, Brezotanu gi .altele.rica PopttTata in tomna anulut espirat gi s'a renoit picture.Asemenea. &hitu Macaw% de Jangit Antim pus in reparatie de malts'a deschis la Sf. Petru, fiind din afarit gi inguntru forte frumos re-parat; tar picture VAS. in ulel facutg din noti. Tot asemenea s'a re-parat biserica Co ltea gi reinoit OM picture,

Mat tote bisericile in limitele posibile as vegmintele necesare, eelpupn cite nu rind sat dou6. mat bane pentru- serbgtort. La tote bi-sericile, nude se gases° epitropir compuse din .Omens bunt pi en tra-gere de inimg, en pietate gi cu caldura credintet, mat nu se simtelipsa de eels strict necesare eerviciulul $i -mt fac o datorie de a a-minti dragostea ce pastrezit bisericit Epitropia bisericet Popa-Tata.

Prescriptiunile regulamentelor Sf. Sinod adesea all rUmas ne pusein aplicatiune. Dar &tea prescriptiunile privitore la deschiderea en-tiilor gi distribuirea coprinsulut au r6rnas neaplicate din cause imposibilitatit gi a cunogtintelor ce ar fi provocat, nu insemna cif tete-regulamentele sit rgrning, liters marts. De aceea am cautat pi ne-contenit volt starui, ca as degtept atentiunea clerulul de a studia

cun6gte bine VAS, legislatiunea coprinsit- in regulamente. Noilaregulamente pentru punerea in aplicare a leget din 1893 coprin-slend principil salutare pentru limpeclirea situatiunet bisericesti, in-spilt ideea de progres In biserica. Articolul 30 din regulament pre-vede infiilLtarea la fie-care parohie a unel biblioteci parohiale. Matbarn am atlruit art se Rue in aplicatiune principiul bibliotecilor ca.nu prin nebigara de semi, total sa midi in disuetudine si clerul sitse deprincla a nu mat implini nimic din prescrlptiunile regulamen-tate; tar pe de alts parte principiul de progres fiind dat, am ere-()tit ca trebue art facem bisericegte an pas inainte In respectul in-structiunet bisericegt apre a egi clerul din starea 'veche de amor-tire intelectuala gi pastorali. Pentru acesta am indemnat gi notat.in condica de inspectie pentru infiintarea bibliotecei parohiale. Dara vend in vedere crt o veche amortire 'face ca nisi prin gaud se,nu mat treca eut-va ce carp ar trebui art se afle in biblioteca pa-rehialk, temendu-m6 de casuri constatate prim comunele ruralde unit prototeret, ca nu cum-va eel en atentiunea nedesteptatill gicare s'ar gad in confusinne d n cause neprecisrtril art. 30. as anample bibliotecile ea romance, care abundit prim orage prin sate,.am intoemit a lista de carp teologice, despre care Vam pus in cu-nostintS, in mod verbal. Am stint insi eft nu toll parohit Ist (lagbine eema de bine-facerile bibliotecii, Ilia de scopul ce urmgregtej

Biwa-

i s'a

@i

fi

gi

J

www.dacoromanica.ro

-468 RAPORT

biserica in lume. Putini an inteles binds arficolului 30, chiar din-tre eel on ore-care instructiune, dovada este ea la eircularile fa-cute de a se conforma ca art. 30 putini art raspuns. Totugl o mil-care spre bine s'a produs gi sper ea treptat voiti fi in masurit dea va educe la ounogtinta infiintari de biblioteci. Cu acesta Inskrespectuos aduc la oun.ogtinta Ina lt Prea Sfintiet Vbstre -infiintareade biblioteci numai la urmatbrele parohii: Silvestru, Manea-,Brutaru,Ghencea, Brezoianu, Popa-Chitu, St. Ilie Gorgani, Precupetii Veehi,SE Ion Mogi, Tirchilegti, Spirea Noug, Mihai Veda.

Parohii se, plang ca. nu li, se aproba, eifrele preve4uta de el Inbudgets pentru biblioteci spunendu-li-se! ce e eta biblioteea? Ne-gregit lucrul fiind non gi in deobgte necunoscut mai In tote sfereleei stratele, presinta ore -care dificultily -pans sand se va cunogtebine scopul gi mai ales and va resuna de pre anvon vocea predi-catorilor nogtri bine pregitiy, atunci se va recunogte scopul biblio-tecilor. Pentru aceste motive aim nu am facut us de o for %are, darmid nu vont lase si ca4a in disuetudine articolul 30 al regulamenrtale, ci pe cat 1ml va eta In Tutere voiti atimula, ea, preotiiadune uneltele misiunel pastorale, cel putin sat fie utilisate aerie-rile de eatre preatit viitori, de Ore -ce multe scrieri editate arumnu se mat editeza alts data, pun'ead piedial de a poseda o carte,.Ag merge pang. acolo sá solicit inalta bunk vointa ehiriarhala, casi pine -void a- dispune ca nici a monografie de tesa sa, nu lipsescadin bibliotecile parohiale, luanila se masura ca stuclenlii sa le. ti-pareses In mai mare numar eel putin pentru capitals.

In inspectiunile facute am constatat ca la la tmele, biserici, lcdna,'ZitttarY gi Silvestru fanotioneza corurl de voct barbategti i femeegti-Parohii de la 'dela gi Silvestru In urma unei eirculart all facut en-noscut formal existenta unor asemenea corurl. Susemnatul, gland-cti tad suflarea &eke sit lauds pre Domnul, nu vede un raft In a-semenea compnnere corurl. Dar este, bine ca aeest lueru as fieincuviintat de Chiriarhie, spre a nu fi lasay dirigentii de corurl safact ce vor gi sit introduce ce voese el in serviciul liturgic. DactiSfintul Sinod a dat vote corului din Iagi, lacru ee servegte de pretext, totugl nett dat o invoire generals pentru tbti Sara.

De aceea respectuos-supun .cunogtintei Inalt Prea Sfintiei, ViSstreRasta cestiane spre a fi ingradita eu masurile necesare pentru o103144 ei de folos fanctionare in biserica a sweater .corurl.

Jn curaul a,nyalui am inters o serioaa atentigne asupra servioiululgeligico eerat la ,diferitele age46minta publice. Spitalele i pasar-mele all trebuinIti de preoy confesorit Duhovnicii acestor age0.6minte

de-

www.dacoromanica.ro

RAPORP 469

al ore-cara remuneratiune pentru aerviciile ce fac. La aceste a tm.4.6minte, din causa necunoqtintef legislatiunei biaericetT, se numesopreotT din parohil streine, Tar nu din parohia In care cade erste',mintul respectiv. La aceste numirl serveste ca motiv partea ce alust un preot in luptele electorale, partea de activitate ei de injo-sire ce a luat un preot impreunA cu glotele pe strade etc. Pentrustingerea acestuT roil Ind, din timpul LocotenenteT Sfintei Mitroposlii, prow-mat de cererile celor In drept am intervenit en rugaminteal se pun fa aplicatinne principiul constant, ca preotii parobielsg fie contesori la asemenea ase4sminte. In parte s'a fmplinit la ca,,-sarma CotrocenT. Tar la spitalul Colentina pang astgilT fanctioneza,ne canonic un preot de la TirchilestT, sand spitalul cade In paro-hia Precupetii-Vechi. Pentru limpeslirea situa%iunel rog fnalta, bunavointg ehiriarhala al bine- volase4 a resolva acestA cestiune stabi,lind staraa canonic

La punerea In aplicare a lege! cleruluT, protoTereii all Woo:mittablonrT de nume'rul parohienilor gi da limitele- fie -care! parohil sidupre, cerere, le -at. fnaintat Onor, Primgriel In original. In decur-sul timpu7uT adesea protoTeria a avast Ili are trebuintg de aceste'tablouri pentru stingerea neintelegerilor provooate de trecere pestelimitele parohiale. Presentiindu-se cestiunea de confesor la spitalulColentina a trebuit ad se tie In ce parohie cade numitul spitaleS'a cerut Onor. Primariet tabloul parohiel Precupetii-Vechi ii alTirchileqtilor si s'fi it Inaintat In copie protolerieT, care le-a trimisIocotenentel, Mitroeolitane. In Aprilie espirat protoeria a cerut Onor,PrimarieT ag bine-voTascg a da protolerier in copie saA tipArite ta-blourile tutor parohiilor plAset de sus, spre a ,nu fi silitT a cere tatblouri pentru fie-care cas ivit, adesea de resolvat urg nt. Onor. Pri-marie prin adreaa No. 15931 r6spunde CA n'are nici un tablou de-la protoTerie si nu este In ingsurg de a satisface cererea. Am re.petit cererea printr'o nouA adresk al °gra resuitat zfilea uu'l avemSub-semnatul, credo ca o intervenire a Chiriarhiei ar putea face sAavem tablonrile parohiilor pentru o mica si promptA executaru a-ordinelor chiriarhale ating6t6re de asemenea cestiuni bisericeqty,

Oanvertirt dintre Israelit1 la ortodoxie all fort de la 1 Ianuarieanal curent sti pang In present none (9), dintre mahometanl un cgs;Tar treeert de Ja eterodoxie la ortodoxie all foot (131 trei-spre4eceCagliTi.

Pentru edificarea qi fnriurirea spre thrie ortocloxg.a color matorlintrap In afnul bisericei niSAtre, sub-sernatktul, &motes° cg ar fi bine-sA se Utabiliis*Pisce forme exteryo corespunclaore pu sehirnbarea

www.dacoromanica.ro

470 RAPORT

ce se face in vista celut ce ImbrAtigaza ortodoxia. CA, dace. cate-,hisarea, care de cele...mai multn. on se face necomprlect gi de ca-theti ne pregAtiti, colt putia_ aparatul extern BA influenteze asuprastArel psihologice. IIn singuri.tablob at lui Metodiu a. fort in starese aduel la cretinism pe regele bulgar Bogore si pe tot poporul.Dtcr ntat-E rTher-. ea tort fi bisericil n6stre se fie elemente buneIn tot viitorul -vietel lor. Actualmente eel In virsta ved un simplapreot citind gi implinind tot fart nici o pregatire speeialit in forme.De aceea in viitor aunt !Ate multi indiferenti, privind pur gi simplu.numal interes-al.

In aceste. privintA a@ fi de pArere 1.1a se. disigneze Ate-va bise-rica in capitale. pentru botez, anume biserici, care se fie In pa-sibilitate de a avea aparatul necesam colimvitre pentru fie-care yin-ste, costume pentru intrat cm ele in bale, neputend cei Bah cele invirsta. se. stea desevirgit goT. Pe langA acestea biserica pentru eelIn virsta se alba mantele albs cu care se, se imbrace dupe egireadin bae $i. cu care sa face ocolirea pentru solemna receptiuneaunt bisericii ortodoxe crettiae. Pentru copii al fie normA constantrt,a-@i avea haine albs pentru botez, fie de madipolon chiar. Dace.dintre eel.' in vtrste ar voi @i pu tea sit-gi face. mantele de stofe. pre-,tiose, pote salt o face, dar biserica aibe. tot necesarulbate° pPrfecti stare di curatenie, inspectatit adesea, Pe linge. aces-tea este bine se designeze catiheti anume, pe de c parte 6meni-cu instructiunea necesare., Tar pe de alta, ca acegtia se se speciali-seze cugetind tot-d'auna ce all de fAcut, cum art aA procedeze, ca-se Invete, cat se. fnvete pe catehumen? Ca chipul acesta nigite a-semenea catiheti dobandese atata dexteritate, in cat fiind ste.pani peprincipiile sumare, el pot al lermine catehisarea complect gi In scud:.timp. IIn om nepregAtit nu @tie ce se. face, de unde se. o bleep&gi cum sit procedeze, ci ee presintit mal mult ca un desantator, preot-cu care catehumenul pentru prima 6rA are a face pentru intrarea.In biserica n6stra gi cu a cArul impresiune remAne p6te pentru tot-d'auna In viete.

§tiindu se ca t3ea mai mare parte dintre eel intratt In sAnui bi-sericei ortodoxe nu aunt 6meni cu dare de mane, ar fi bine ca ea-tihetii sit fie remuneratl de Minister, Eve a nu aptepta platl de la..acela, care toemai trebue mAngaiat primit eu multi cAldura, cafin al bisericel nOstre, Tar nu sal impoi tunAm cu cerere de plate.,sett cAutAm ren., and -nu pletegte.

In cursul timpulul s'afi fAcut protaierieT fnfrebari orals: ce tre-bue sit se face., efind uti eterodox singurf ne silit de timeni ar'cere-

at

in

flout

si,

sa1,1

pi

www.dacoromanica.ro

RAPORT 471

nu numat catehisarea gi mirungereai tai botezare pentru a le de-plina eonvingere de trecere la ortodoxie, mat ales gtiind c both-zul tutor eterodoxilor este prin stropire.

Sub-semnatn1 de gi 'dam practice, anteriara regulamentale Sf.Sinod pentru eterodoxt, de a boteza din nor' pe tott ce doriati aveni Sn sinul bisericei ortodoxe, totupt gtiind cs. exist& un raga-lament In acesta privinta nu mt-am permis a emits nisi o opiniunene autorisaf de chiriarhie, care este In drept de a stabili norma, latare sa ne supunem pentru buna rinduiala, ce trebue sit domnescaIn tote ale bisericei.

Regulamentul Sf. Sinod pentru eterodoxi nu precizeza anume eine-aunt eterodoxi. Dada sub numele de eterodoxt trebue sit intelegemPe romano catolief, pe armenit pe protestantt cu tote nuantele: Ju-

-terant, calvint, anabaptiett, evachert, socinieni, mormoni. Dintrek-oeste secte multe all patruns pane la not. Pentru acesta este! ne-cesar sa ne dea o interpretatiune articoluluT I din Regulauaent sprea pti cum trebue as procedam, cand Chiriarhia ne ordona de a sa--tisface cererea unut proselit de' una din confesiunile leitate, candTegulamentul precisezit, ea introducerea in biserica ortodoxa sit sefaca prin mirungere, farit a agtepta vre una din secte!e protestante.

In biserica n6stra este stabilit gi prevOut Chiar in confesiuneahi Petra Novi 16, ca la casuri grabnice atundarea cu numele sfin-

adica botezarea unut copil bolnav o p6te face ort -ec ereg-tin, barbat sau fentee, numai sit fie cretin afundatoriT gi aft pro-nimte in numele Tata, lut, al Fiului gi al Sfintulut Duh, negregitin virtutea preotiel universals din care fac parte top crectinit. Dacacopilul traegte se chtamit In urma preotul as eitesca slujba. Asupracalm; ce are de Rica preotul in aceste .casurt nu este nimie sta-bilit pi precisat, Pentru acesta preotul tote,. slajba.lintezului de_la inceput. Citepte cxorcismele sau lepadarile, cand copilul este creg--tin, sfintegte aghiazma, clad n'are sa, mai afunde pe nimenT. pacAaid nn este nimi s precisat gi formulat, cel putin natura, realitatealucrulut pi ratiunea forteza sa se recunosei ca cele sevirgite numat pot avert loc pi oft ramane a se 26\44 numat cele din urma-afundart. Asupra acestuT punct, pentru regularitatea procedirel laeas, rog inalta chibzuinta a halt Prea Sfintiet V6stre, sa. bine-vo.-Yana a decide pentru o generals,

Tot aci respuctuos supun la eunoptinta halt Prea Sfintiet V6streca in cas de a Be admite dupe cerere rebotezarea nnut eterodox sitmu eitesca exorcismele, omul fiind deja creptin.

.Capiil eterodoxilor presentatt numat la botezul ortodox ar fi hins

ptiinti.

tel treimi,

ts.

www.dacoromanica.ro

472 RAPORT

oft fie stabilit ea et sa fie botezatt ca or! ce copil tie ortobz tre-out in regtstru, In urma lute cerert formale adresatti ,de pitrinttparohnlut, f#rA sä mat alba Joe carer! eittre Chiriarhie, numai ,a-Vend nag ortodox- Pentru bona riadatalgi gi aci socotesc ea, este ne-,cesarl deeisiunea Chiriarhiei, pe care s'o aducem +la eunogtinta de-ruin! spre a se conforma.

In priviqa panel Enanciare n'am iinsistat to inspectiunt, gtiind.La Onor, Primarie, care libereza sumele do intretinere, este mat maltde oat or! -tine In masura de a verifica i controla tottl stares eco-nomica. Dec& ag fi intrat In asemenea cestiunt cu tdtg intensitatea,ag fi provocat pot° o alma de vijalit Intre ,epitropit gi, autoritateabiserieescii alereand et pe la Primarie. Dar pentru linigtea doritit.In biserica am evitat asemenea vijalil, lasindu-1 in mina Primtiriet,,and numaT ati la tine sit plang5. pentru reua administratie banesca.

De alt-fel nici un paroh n'a sesizat protoeria pentru vre o neer-Induia1a de felul acesta.

Acestea sunt eels ce am putut constata timp de un an cu celmat profund respect le supun la cunogtinta halt Prea ,Sfinlief Vds-tre, dorind asupra multor punts solutiunile necesare pentru o co-recta orientare, ce-ral este atat de necesarit 4n indeplinirea datorii-lor cu care Jnalta incredete Chiriarhara a bins -voit a m6 insircina.

Sunt en eel mat profund respect al. 1 nalt Pres, Sfintiet VOstretprea plecat gi prea supus servitor.

vi

qi

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI.

D-I Alexandra Piagino daraind nn rand veaminte nationals biserioe§11, biserioel on hramul Maul IOn parohiala din oomuna Moldoveniplasa Oltul de jos-Balta, jadetul Romanati, i se educe multumiri pit-.blice. .1,

!A

Se adno multumiri public() preotnlni Radu Olubucenur parohn1 bigsalad on Iramul Sf. 16n din on). Moldoveni, jud. Romanati, ()are b:ne,voind a oferit 0641 biblichteoel parohiel Moidovenii : Un Oatavasierveohlt tiparit on litere olirilioe, tote oatavasierele in greolnite ki ampoi tote ler in romane§te tot on aoeleaal litere earl se pot citi deon -oine; Una bropra Intitulata Vino la Dens" carte moral& religiJOA. Una brolura, coleotianea tnturor parabolelor Ma.ntuitornlui lneratade 0. lonescu; Un manual de Tipioul biserioeso editia de Roman; Unacarte de rugaoinne, oatra a tot pnternicul Dumneleil pants Domn $Natiune In timp de rPsbel ;. Una carte de Te-Deumurl; Una broauraVisits pastorali 9i oanonic11.4 Monti de adormitn1 Intru ferioire Episcopul Iosif Bobnlesou In Olt-nia anul naantuirel 1881. Un op Evansgheliile $ Epistolele Dnminioilor; Una/Evanghelie on explicatinnI; Unnumar din revista Bis. Ort. Rom. pe anal 1881; 12 numere pe anul1884, 11 numere pe 1885; 5 numere pe 1886; 3 Atmore pe 1887;0 numere pe anul 1893; 12 numere pe 1894; 12 nnmere pe 1895;1)?

Ohiriarohia Dunarel de jos edam) multumiri personelor mai jos notete nal ati bine volt a darni biserioil on serbarea Adormirea Malioil Dominant oathedrala parohiel Targu-Bujor din jade ul Covarluilobiectele notate la dreptul fie-carne precum urmiza: D-1 (jostle& Eco-nomn, Administratornl moqiel &laid, a donat un rind de vestmintepreqesol eompleote preoum. $ nn rind de acopereminte pentru stlntele,

Biserica Ortodox Romani. 6

,

www.dacoromanica.ro

474 bONATIIJNI

vase tote de stofi, in valor° de 250 1. D-1 Petraohe Sirbu. a donat2 sfeqnioe argintate pentru st masi, qi nna icon& Sfln1<ii Apostoll Pe-tra qt Pavel, tote In val6re de 65 lei; D-1 Hristache Damasohin a do-nat 2 imbrioiminti pentru sf. Masi, una de pinzi de in qi nna delini proem qi o oeverturi, tustrele in valor° de 80 1. Ilie Filipesoua donat io6na M. D-lui qi a profetului lie preonm o can deli ar-gintati, tote In val6re de 200 1. Toms, Filipesou on sotia sa Sofia alldonat o °run de argint In valor° de 100 1. Gh. B. 'meson, percep-tor a donat Mine° le pe 12 inn!, editia Sf. Sinod, legate on piele ma-roohin in val6re de 180 1. Edmond Basero comptabil la administra-%la moqiel Go ligel a donat of. vase on aocesoriile lor, in val6re de125 1. I6n Manea Br Ittileann a donat: Apostolul, Evhologiul, Psalti-rea, un Pentioostar Octoihul mare qi Evangelia, tote legate on pielemaroohin in val6re de 220 1. D-Ora Elena Petrescu, invititore a do-nat o imbrioiminte pentru analog luorati, In oatifea in val6re de 20lei. D-tiOra Aglaia D. Pasou maestri de horn it cicala de fete dinTarp Bujor a donat un aeoperimint pentru ioonostas luorat ou oa-tlfea in val6re de 30 1. D-1 Petra Bonreanu, dirigintele qoOlei dinTirgu Bujor a donat o perdea de lin/ pentra agile impiritesol o

Nasoerea Dcounulni nostru Bens Christos, ambele fn. val6re de40 1. D-1 Andrei Stanon, primar a donat o iobna mioi Slintil VoevotliIn val6re de 13 1. D-1 Gh. Mane on. notar, id-m a donat o ioSnimioi St M. Gheorghe in valor° de 13 D-1 Nit& Filipeson, ide n icOnaSitntil Impirati Constantin ei Elena in valor° de 13 1. D-1 Nicola°Cindin idem io6na Sf. Ierarh Nicolas In valor° de 13 lei; tar sotia saElena a donat un Epitrahil nn acoperimint pentru St Vase am-bele In val6re de 17 1. D-1 Dimitrie Savalesun, ic6na Sf. M. Dimitriein valve de 13 1. D-1 Mihalaohe Athanasiu. io6na sf. Vasile In va-lore de 13 1. D-1 Mihail I. Vasilaohe, io6na at Treiderarhi, in valor°de 13 1. D-1 lie Gh. Costea io6na St Profet 'lie in valor° de 13 1.D-1 Gh. Corbu, piotor, ic6na Prea Cavi6sa Parasoheva in val6re de13 1. D-1 Nioolae Popeson, piotor, a donat ic6na of. M. Arohidiaconqtefan in val6re de 131. D-I Ion P. Damasohin, a donat o invelitorepentru St Masi qi nu leghioer, ambele oblate in val6re de 25 lei.D 1 Nicola° Ginrgea, Epitrop a donat biserieil filiale St N. Dimitriedin ootuna parohia Ti'ga -Bnjor tin aooperimint pentrusf. Masi qi o perdea pentra uqile impiritesoi, ambele in valor° de25 let.

D-1 I6n M. Carp 41 Both numitulni Safta, din comuna Pinoeqti, oi-tuna Poenarl, jadetul Roman all oferit biserloil Parohiale din oomunaAverelti jadetul Roman nu rind vestminte preotesol din qtofi de ma-tase compleote in vblore de 180 1 D-1 I6n Timofte, on soda sa Anadin oomuna Avereqt,i, all dirnit la mentionatul temple nna ornoe deparade, In valor° de 35 I. D-na Maria I. Podolenn a donat Biseri-oil din &MAI comuna oind perdele In val6re de 15 1. Pr. Gh. Pla-ten aotualui paroh in comuna oitati a donat biserioii din Avereqd,una Evanghelie od litere strabune editia St Sinod, legati, on piele

frames pioturata pe ambele fete in valor° de 33 1. 50 b. Pentru

Q1

§i1o6ni

L

of

Umbrire§ti,

www.dacoromanica.ro

DONATIt1141 475

proonrarea und rind stint° Vase de argint qi zugravirea_ a 5 boneIn val6re de 146 lel, In trebnint% biserioil parohiale din comuna A-veresol, all oontribuit persOnele urnititere: Dnil Constantin Podo lean22 1. Dimitrie §elara InviltAtor Ili eantiret In comnna Averegt! 5 J.IOn Timofte 7 L George Ghtmpu 4 L George Th. Clobanagn 7 L IonPopoviul 5 1. George Duca 1 1. George Vrabie 2 1. I6n 1. Iosnb 1 1.Ion Prajegen 1 1. Mihalaohe Carp" 1 1. Procopie Donid 1 1. Vasile Tarblearu 1 1. Enaohe G. fijdeann 1 1, Gh. Apostol 1 1. 60 b. Teodor Io-sub 1 L Teodor Vrabie 1 L Ion ,Jelern 2 lei, gi altil on sum! ma!mid de 1 let, ma! adllogand gi Epitropia Biserioil 65 L on earl s'aformat soma de 146 1. Cantitretul Constantin mitre. de in biserica pa-rohiall din comuna Bogzegt! plAgile unite, judetul Roman, a donatnumitel biseriol o ipogonate in val6re de 10 lel. Catinea Tomga unacoperemint pe sf. Masi, in biserica din satnl Bogzegtl, In val6re de8 le!. Pentrn oare li -se adno multumid publics.,.

Din partea Hate! Episoopil a Hugilor se adnee endures° multi-min! tnturor piogilor cregtini, oar! all contribuit on ban! gi obieoteIn folosnl mal maltor Muriel din jadetul Mit gi &name: D-nel Pa-rasohiva Bancovic! din Had!, pentrn or a Wait biseriebl Sf. Dimitriedin aoest °rag un left de am ; Nioolae Toma, pentru or a donat bi-serieel parohiel Basga o Psaltire noui legata on plele de maroohin.Mill banal-A gi Vasilin §oparlenu, din Vaslul, preoum gi ConstantinIon* Balaur din Albegt!, pentrn el all contribuit on soma de 27lel gi 25 ban! la onmplrarea until rind de vestminte preotegt! pen-tilt biserica parohiala din Albegtl. Maria Angbeluti Toren din Moil,pentru el a dat biserice! parohiel Falein a II-a, un rind vestanintepreotegt! in val6re de 75 lel. Loonitornin! Dumitraohe Zegres, pent nel a donat bigerieel parohiel Gliermanelti, o eadelnita de metal gi nnprosop In val6re de 20 lel. Constantin Fdon gi Gb. Motag, pentrn cga dat biserioel parohiol CrAanagent eel intat dna gregniee marl dealami In val6re de 108 let, Tar eel al doilea nu felon, epitrahil simaneearl de adamant', in val6re de 60 1. Locuitorilur din Stanilestl,earl at contribuit la facerea nunl rind vegtminte preotegt! de matasealba in val6re de 200 ref; apol loonitorilor car! all o ntribnit la cum-plizarea unit! rind de- vegtminte preotegti pentrn biserica parohiel.Dimitrie Andrieson, foot snbprefeut Ili Vasile Turbnre, comeroiant,pentrn or eel intal a front grilajul din fate biserioel parohiel Olte-AWL bar eel de al doilea gardal de la eimitir,

Se adno mnItumirl publics perskelor care all avnt bunivointi aoontribni la reparatia bisericel Filiale Sf. Nicolas, din parohia Lupgiade sus, plasa Motrn de sus, distr. Mehedinti, on banI gi obieote :

Prentul I. Lupgiann 300 1. 30 b. G. Rogiann 294 1. 75 b. PrentulN. Andreian 48 1. Mihal Vasile 84 1. V. Burtea 49 1. 50 b. M. Ca-loflreson 38 1. D. Pidurarn 36 1 Patrn Andrdil 38 1 L Mustita 36lel. N. Mibtata 36 1, Trial Daea 34 1. Dumitragen Elden 33 1 Nitaal Mariehi 32 1 25 b. Sande Burtea 32 1. Gh. Girj6ba, 32 1 Stan

www.dacoromanica.ro

476 bONATIUN?

Popes= 31 L N. Burtea 28 1. 65 b. N. Pisa 25 1. D. Iovita 25 LGrnea Negreson 25 1. Iona B. 1011810n 24 1. 30 b. Ghite Moan 23lel 50 b. D. Ivan, Tescarn, Rada Pnfan, I. Marian, 1. Muntenn giI. C. G6git cite .53 let V. GOO 22 L 50 b. I. D. Condi 2-21. 25 b.1. Andrei Qi D. Strom die 22 L I. Negresou, I. Doohin, I. S. Pee-oaru, Baloi Pnfan, Mate! Man, NJ WM 1. Drull qi Maria V. Ma-rian eat& 21 1. Blisaveta Meson 20 1. 20 b. IL Bideleol, I. Bidileoi.I.I Man qi M. Aendit cite 20 lei. Prestul N. Catan qi V. Pesoarnate 19 lel. N. Vipie 18 1. 50 b. Barba Daea qi Lnoa GOO one 18lel, N. Istodnr .17 lel. 35 b. C. Stroesou 18 14 15 b. N. Codite, G.Stroeson, C. .Lenrzan gi L Coroodel oate 17 lel. Gr. Mar an qi. Gh.Bidileoi oats 16 lel. 50 ban!. I. Trnqooniu, Coast. 1. Pesoarin, L Co-atria, D. Rosa, Maria Viqiann Qi L Andreit oats 16 let M. Lenrzan15 L 50 b.. Ghite Vipie qi t aria Mrita one 15 L V. Trnsoonin 14L 50 b. I. Stroeson, 1. L Pnfan gi Sandn Semenoin cite 13 1. GhiteBidileoi, Gh. Ciooan qi Gh. Drnli cite 12 1. I. L, ularin 11 1..50 b.Dina Condnleson 11 lei. Marian Basuto° 10.1 50 b. Const. Doohin.preotul V. Popeson, Popeson, he M. Vasile qi Nioolae I. Trns-con ate 10 lel. L Ploqtina 33 1. I. D. B. Samarineqtl 241,P. Bengnleson 22 Ghelmegenn qi V. Ciliptrean cite 12 1. Gh,Ghindi, St. Cojooarn Qi C. Iorga oate 11 lel Gr. Cioabt 10 1. 50 b,T. N. Popeson, Petra Ginbega, Pt DrAghia. qi Traian We 10 1. S. G.Pnfan I. 50 b. I. Bidileoi I. Patrnti cite 10 14 D. Ioneson 9Iel. 50 13, N. Ghind000 8 let Mart da me§ti 100 loonitort earl alloontribuit ou, same insemnate, all mal oontribnit mult1 alit loonitorlon, same de la 10 lel in jos pint in stuns totals de 4300 lei.el

DI. lOn Croitorul a dtrnit biseriod parohiel Grozelti, din judetn1Mehedintl, o eolimvitra in valor() de 18 lel, qi pentru aoesti ofrandi,Npitropia sue 4isel biserlol ladnoe -annitumirl pnblioe.

Dna Rn.xandra din parohia. §1. oomnna Popesol, jad. Ramnion-Sarat,imprenni on film sa Zoe CodrOnn, at llama bisericel parohiale dinatm parohie, tin rind veltdinte preoteqt1. in valore de 160 lel. Pen-trn mkt& fapti lindabil 11 adace de Mrs epitropia ens cliselcorn! multAmiri pnblioe.

Din partea Episoop.1 a Eparhid 'Hnqllor, se mine olldurosemultamir1 D-lnl Nioolae Pidnrara, din oomuna Banoa, jndetul Tntova,pentrn ea a dirnit biserioel paroohkle on hramul Adormirea MabelDomnnlnl, din numita oomnnii An Enhologin legat on elele de ma-roohin in valtre de 15 let

Din partea Mute! Bpisoopit a Hnqilor, se adno otlder6seobqtiel loonitorilor comnnel Sendreqtl, din plas& Corod-Peresohi, judo-tnl Tntova, pentrn of all oontribnit la reparatinnea biserioel Sliale on13.ramni, sfinta Voevo(11 din nnmita parohie on soma de 325 lel.

C.

FillipPopeson

10

str.

glutei

qi

,www.dacoromanica.ro

DONATl'UNI 477

Se adno multimirl pnblioe pers6nelor, eare Mt flout deosebite do-natlunl biserioel parohiale en hramul Adormirea Mabee! Dolman!, dinDr Igieanl, indetn1 Vilma D-nele Maria D. Predeson, don6 pereobiperdele (batista). Elisaveta lie Nerineson, don§ pereobl perdele opelt la ioonoitas, anon e, pe et%mina, on mataqi. Ana D. §erbaneson,patra perdele de pHs& n6gra ei cloud do matag.. Elisaveta C. Pop adamn acoperemintele stintelor vase, manta on mitasi pe etamini.Ana G, Staneson, a imbraoat In argint icona ImpftrAtesoL daloa Dom-nulul, oostand 1200 lei.

Chiriarohia Dube! de jns adnoe multamire public& D-lul GhitiMtn' din Galati, care a dirnit biserloet on hramul Sf. N.M. Gheorgbe,din tuba Sangeorge, una plata de marmorii pentrn dints flask Invalor° de 160 lel.

Dl. Constantin Ghioa, marele proprietar din comma Delenil, plasaCoeula-Miletin, judetul Botolanl, a bine-voit a Tepara en spesele saleeateriorul biserioel Ode en hramul Sf, Plaherla din ootnna Nitroo-vaoil, ei ammo : Aooperemintal, tenonitnl, v&ruitn1 qi facerea din nota mini pridvor. De asemonea ei- Preotul Ioan Gheo:ghin, parobui nu-mite! parohil, a 1nflinliat o biblioteci parohialA. dilrnind 100 RevisteBiseriol, Orthodox& Rom6,n1", qi o Liturghle. Pentrn aoestea pi6seqi liudabile lapis oreetineetl, Epitropia le educe numittlor donator!vii qi did-arose multumirl.

Se adno mull Imirl publioe D-1111 Dimitrie N. Critoinnei, care a ad-roit un felinar bisericel lliale on hramul Adormirea Maio!. Domnulu!,din parohia Petreni Costeetl, judetul

Dl. Marin erblineson on cotta sa Demitra daraind biserioel dinparohia Plenita, jndetul Dolj, trel perdele de borangio pentra sfinteleicons ItnaporAteetl, i se adnoe mnitrAmirl publioe.

Preotul, otintiretil el mai mat! loonitorl °nor; asl al biserioel dinoomuna Morten!, judetul Dambovitl, bins -voind a Omni biserioel pa-rohiale din aoea oomuna dirt! bisericeetl, Epitropia le _athlete donato-rilor multamirl publics.

D-1 Ili° Ion Sibirinn dIrnind biserioil Onvi6sa Parasoheva din co-mma Orbeasoa de jos, jad. Teleorman, qapte alio net de lemn i seadnoe multumiri publice.

Mal multi pioql oreetin! enoriaql al biserioil Sf. Nicolae (Ducinmena)din CapitslA, bine-voind, all contribuit on diferite snme la reparatia nn-mite! biseriol, li se adno multnmirl publibe.111

Familia deoedatnlul Ion T. a Preotesel, din parohia Strionil de josplasa Zlbrituti, judetul Putnac ditruind bisericil Voevocil" din a,

:

Vilma,

SL

qi

www.dacoromanica.ro

478 DONAMN1

oea parohie un rind vestminte in valbre de 120 lei, li se adnoe denitre epitropia sus-clisel bis. multumiri publioe.

D-na Vasilichia St. Tomescu a dirnit biserioil Sf. Apostol Filip dinurbea Vi lull de Munte, Judetal Prahova, io6na Maim! Domno. int fru-mos pieta% in valore de lei 40. D-na Maria Pr. Al. Nionleson ioone,Domuulni Christos tot In valbre de 40 lel; D nut Dina qi sotia saElena BratIra perdelele de pinzi, frnmos tesute pentru icoaele dintinda biserioel. Pentrn care li se adno multnmiri publice.

D-1 Dimitrie C6,ribus din oraeul Foosani, dirnind bitericel filial°Vovidenia" din paroohia Sf. Dimitrie" aces urbi. un prapur dudsfesnioe de alami In valore de 60 lel, i se aduce multumirl public('de °We epitropia ens (peel biseriol.

,,,11Preotul Dimitrle Rilesou, din urbea Fulani, a darnit biserioel pa-

rohiale lutrarea in Bleeping," din 4isa urbi un polioandrn in valorede 180 lel dono f Hoare in valore de 15 lel; asemenea pentrn cum-pirarea a cloud oar delabre pa Sf. Masi repararea icenelor impori-testi, din aceeasl biserici at oontribuit: D-na Sultana Marin on 30lei; D-na Smaranda N. Lasoir on 10 I. D-nil Tache BUR', Tecdor Ni-oule.son, Iona Entitle, Ion Catiohi, Mod, Panda. (11 Vasile lordaohe,on cite 5 lei, far D-1 Niel Toea on 2 1. Pentra care li se adno mu:-1=1g publioe.

D-1 Zamfir Ion din oomuna Raoin, judetul Dambovita a dirult bi-seri el parohiale din nnmita comuni un wizen de arami pentru bo-tezat copil fn valbre de lei 33. pentra care i se educe multumirip-blioe.

Chiriarohia Dunirel de jos aduce multumire puliol loonitorului qte-fan Niooleson din "parochia Casapohloi, jud. Tulces, care a diruit bi-serioel on serbarea Sf. Dimitrie din numita parohie nna candela deargint.

Chiriarohia Dunirel de jos aduce multamiri publioe D-lnl ComerciantHaralambie Popeson, care a dirnit biserioel din parohia Oltina jnd.Constinta, nn rind de vestminte preote01, in valbre de lei 231 Ili ooolimvitrA de arami, in valbre de lei 51; Nut IOn M. Popeson, ad-ministratornl bdltset Oltina, care a damn- nn epitrahil, in valor() delel 18 qi D-lni Nicolas Zavergin, care a diruit tot nn epitrahil invalbre de lel 20.

Se adno multumiri public') pilmillor oreltini earl at bine-voit sd, fadmat multe duit biserioilor din coprinsul parohiel Mitropoliel, din ora-pl Virgovhlte: D-1 Petrie& Petreson a (dent don6 icons marl imbri-cate poste tot on argint, aleclindn-le la drepta Ell stings. altarulni

Imperite01, in timpla bisericil Lemnului Maio, Domnn-

si

$i

qi

Magi pantile

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI 479

Domani Christos. D-1 16n I. Stematia o JODI de argint miciion imaginea Mated Domnuld. D-1 Mihalache Campeann a reparat atVase poleindu-k prawn qi don6 °not D-na Efrosina Zori lean a (U-nlit o perdea lung& de etamin& aseriat& pe atlas alb qi brodata ele-gant pentrn ic6na Maicil Domainl de la Mitropolie. D-s6ra Elena H.Constantinesca o p61& de stamina brodati on mitdsnr1 colorats qi onplus' blot pe ambele latarl tot pentrn Malta Doman lnl, D-1 MinoanGrigoresca Boboo o oandell mare de argint in gradate de Ala out ar-gint, pentra -icbna Ma Ice! Dommaul de la biserioa Stolnionlni; D-q6raMaria Atanasin Petreson, o perdea de atlas de mlitase, laud/ forteelegant bine brodati en janilari, pentrn nsile Imparateqtl. D-q6ra TitiM. Protopopeson, nn rind procove%e de catifea bordo, compuse din trelbud* garnisite qi brodate on fir qi chow I da argint poleitl. D-nulDimitrie Str&mbeann on soda sa Maria a (dent si Wait biserioil Stol-nicalul nn Epitaf care costa paste 100 lel, prom qi preotal biseri-oil I. M. Abrimeson garnisind (west Epitaf qi aqe46,ndu-1 In ramii spreconservare a cheltnit lel 73; Mahalagiil biserioil Lemnuld reparand bi-serica a zugrivt'o (IRA trebninti, on care s'a aheltnit paste 3500 1.

Din partea epitropiel biserioil parohiel Hanitsenl din jad. Tatovase adoo oildnrose multnmirl D-lul Toma Moan- din (Man Rani, oo-mina Margeni, jad. Tatova, pentra ea a contribnit on soma de 80lel, la onmplirarea nunl rind vestminte preotesti de 0°1 de maltase,pentrn biserioa on patron'. Sf. Ierarh Nicola') din anima Rata.

Epitropia biserioil S-4i! Voevo41 din nrbea- 'all ache° multumirl pu-blics D-net Maria Thiritoneson care a d trait biserioil on patronul Sf.Voevocji din Comuna Darnestl, jad. Botosani, no rind vestminte preo-testi de catifea negr6., in valor° d i 120 lel.

D-na Eeiterina Dumitrin din Ginrgin, a &trait- biserioil parohialeon hramnt et Nioolae, din comnna Frei811111 io6na Iernsalimnl zugrA-vit.pe i se adne multnmirl numitel dome.Locuit oral Gheorghe N. a Flied, a Wait biserioil filiale din satal&rata din parohia Comnne! Dobrenl, nn deli& de lemn In val6re de4 lel; lar D-1 Leon Bogdan proprietarul moqief Dobrenil, a oferit bi-sericel on patronul Adormirea (mewl! parohil Dobrenil dont Wine midpentrn iconostas in val6re de 40 lel. Epitropia le exprimit multumirlpublic° pentru ofrandele Monte.

D1 Constantin Peolovaliqtenn Qi sotia sa, la repararea biserioil pa-rohiale Prigoria, plasa Amaradia, jad. Gorj a oontribuit on lel 900.Epitropia sus 4isel bis. le adnce maltamiri public°,

Se adno maltnmirl public(' D-lal Miron Damitreson Copreann carea Unlit bisericel parohiale din 'mina Garbovi, Metal Ialomi%a, nnrind oompleot de oelljdil preoteitti de miLtase on fir, in val6re de lel160, onm qi personelor de mai Jos earl at oontribnit on osebite 81011)

qi

filial&

panza,

in! si

www.dacoromanica.ro

480 DONATIIIN/

pentra facerea temple' de la jisa bisericli.: qtefan Petra Ionitit 30 1.M. Raduleson 30 1. Pr. G. Dinaleson 20 L Midas Georgessu 2 1. Mel-tiade B. Teodorn 21 1. G. Borsarn 7 1. D-na Atlanta V. Paton 10 1.,

D-na Pion Vasilin, din urbea Poison', dAraind biserioil parohialeSf. George- Nordic, din aeea urbi, nn stihar preoteso de adimascArmit-tase, in val6re de 46 lei; D-1 Stolan Stoeneson, proprietar, dirnindacelelasi biserici, Io6na Maid" Domnalut pus& pe un pedestal inain-tea ic6nelor Imporiteqti in val6re de 150 lei; D-1 Mitia Matheson, co-tmerthant, a dArnit doul strAni pentra ofirti, in ioonostas qi don; sfel-nice, tote de limn de tel, lnorate In tablil qi sonlptat, In valor°. de125 lel; D-na Maria C. Colin, darnind in rind vestminte- preotesti dematase, brodate on fir de- au?, In val6re- do 450 lei. Epitropia le ex-primi maltamirl publics pioqilor donator!.

D-1 Vaeile Caragea, din urbea Cralova, ditraind o caudal& de argintin val6re de lei 36, !sr D-na Maria VAlena, un epitrahil de damaso,in val6re de lei 20, biserioel on hramnl Adormiraa, parohia Petre-Boji, din urbea Cralova, li se adno multumirl publioe din partea Epi-tropieL

D-1 Dimitrie Florea Blanton% din urbea Craiova, darnind pentraimprejmnirea li repararea biserioil on hramul Sf. Nioolae, parohiaCralovita, din urbea Cralova, judetul Dolj 1500 lel, i se bdnoe pn-,blioe multumirl.

.M.,1.1

D4 Ion S. Parapenn,.arendasol moqiel Bianca, bine-voind a conabruion propriile D sale mijleee, biserica illialk din oatnnnl Baraltam pen-dinte de parohia Draggnestl, judetnl Prahovar warn care a oheltnitsoma de 12000 le!. Epitropia adnoe piosnlui donator multumiri pu-blics.

D-1 Alexandra Constantinescu, propristara mosiel Galtenly din f30-,mina Fundulailoaclunif, jad. Baal, dirnind bis. tif. Voevog din co-Itana Gaston', in rind sf. vase qi in ohivot on insoriptia dat de mi-onl Constantin, in 4ina botezalui sAt.", si- tospodobind io6nele IL agileimpArAtesti on perdela de atlas, Epitropia 41801 biserioi adnoe plon-k" donator, multumirl publics. 1

Preotul qtefan MargAsann, parohul parohiel Margasa din jadetalDolj, on propriele sale mijloce acoperind ouilti biserioa parohiala-dinaoea commit, cheltuind on aced& lnorare Barna de 1400 le!, EpitrO,pia II exprimit multamirl publioe.

Parohnl parohiel Ungareln de auk plan,. Amaradia, jadetul Gorj,Preotul Ion Base, Infiintand biblioteoa, parohiala, qi haus' dirnind 173volume on coprins variat, Pentru. ao6sti fapta laudabilit si demnA deimitat i se adno mnnumirL

--

www.dacoromanica.ro