156235661 suport curs designer instructional(2)

8/20/2019 156235661 Suport Curs Designer Instructional(2)

1/179

Designer instrucţional

Sectorul: Educaţie şi formare profesională, cercetare – proiectare, sportCod COR 235904

Info Educaţia Iaşi

Suport curs- Designer instruc țional, InfoEducația


2/179

Designerul instrucţional

S pecialist în educaţie/formare profesională care:

identifică şi analizează nevoile specifice de instruire ale

beneficiarilor;proiectează şi implementează programele de educaţie /formare;



3/179


proiectează şi testează conţinuturile şi materialele deinstruire;

participă la realizarea conţinuturilor şi materialelor suportpentru e-learning ;

evaluează şi analizează eficienţa programelor deeducaţie / formare şi a metodelor utilizate în procesele

de instruire.



4/179


Activitate:1. instituţiile / organizaţiile publice sau private 2. instituţii abilitate să desfăşoare activităţi autorizate

privind:

formarea iniţială (instituţii de învăţământ);formarea continuă (alte instituţii publice sau private,

corporaţii, firme de IT).



5/179

Sarcini de lucru

defineşte categoriile de beneficiari şi stabileştecaracteristicile relevante pentru optimizarea proceselorde instruire;analizează nevoile de instruire ale beneficiarilor şi îiconsiliază în alegerea programelor de educaţie /formare;analizează cadrul g eneral în care se integreazăprogramele de educaţie / formare;

stabileşte obiectivele programelor de educaţie /formare în conformitate cu nevoile de instruire şicaracteristicile beneficiarilor;



6/179

Sarcini de lucru

proiectează curriculum- ul la decizia şcolii şi orice altcurriculum din sfera educaţiei şi formării continue ;analizează mediul de instruire şi stabileşte resursele necesare implementării programelor de educaţie /formare;monitorizează şi evaluează implementarea programelor de educaţie / formare;defineşte obiectivele operaţionale şi proiectează

scenariile didactice;



7/179


8/179

Sarcini de lucru

proiectează şi elaborează instrumentele de evaluare pebaza criteriilor stabilite;evaluează programele de educaţie / formare şicurriculum- ul, conţinuturile şi materialele utilizate,strategiile şi metodele de instruire;integrează TIC în procesele de formare iniţială şicontinuă;participă la sesiuni de instruire continuă în scopuldezvoltării competenţelor profesionale;implementează standardele de calitate specificedomeniului de activitate.



9/179

Cunoştinţe teoretice şi practice

ştiinţele educaţiei;limbă şi comunicare;servicii clienţi şipersonal;comunicare şi media;psihologie;calculatoare şisoftware;

deprinderi utilizate în învăţare;deprinderi de rezolvare

de probleme;deprinderi degestionare a resurselor;



10/179


un nivel bun de dezvoltare a abilităţii generale de învăţare şi a capacităţii de utilizare adecvată a lexicului,sintaxei şi de comprehensiune a textelor ;

o bună capacitate a de reţine şi opera cu reprezentărimintale spaţiale şi de percepere a detaliilor obiectelor;

precum şi un bun nivel de dezvoltare a capacităţii deprocesare rapidă a informaţiei.



11/179


Exercitarea acestei ocupaţii presupune :meticulozitate;exigenţă în raport cu activităţile desfăşurate;uşurinţă în comunicare;

disponibilitate pentru munca în echipă;



12/179

Motivaţie ocupaţie

calificarea acoperă o profesie emergentă la intersecţiadintre educaţie şi IT;

aduce o flexibilizare a carierei didactice;

aduce o creştere a atractivităţii ei prin crearea posibilităţiica un cadru didactic să dobândească această calificarecapitalizând astfel competenţele deja obţinute ;

este necesară pentru toate instituţiile / corporaţiilepreocupate de formarea personalului



13/179

Motivaţie ocupaţie

firmele de IT interesate de producţia de softurieducaţionale şi aplicaţii de e-learning solicită o astfel decalificare;

recunoscută în SUA, Marea Britanie, Germania etc.unde există deja asociaţii profesionale reprezentativepentru acest domeniu;

competenţele specifice sunt formate şi dezvoltate prin

programe de formare continuă organizate de furnizoripublici sau privaţi de formare continuă;

competenţele dobândite pe alte căi decât cele formalepot fi evaluate pe baza standardului ocupaţional;



14/179

Specific

Condiţii de acces: Studii superioare.

Nivelul de studii minim necesar: Studiisuperioare.

Rute de progres: Programe de formarecontinuă.



15/179

Competenţe generale

Implementarea standardelor de calitatespecifice domeniului;



16/179

Competenţe specifice

Analiza nevoilor de instruire;Proiectarea programelor de educaţie / formare;Implementarea programelor de educaţie / formare şia curriculum-ului;Elaborarea conţinuturilor şi a materialelor deinstruire;Evaluarea programelor de educaţie / formare,curriculum- ului, conţinuturilor şi metodelor deinstruire.



17/179

Elemente de competenţă - calitate

1. Analizează standardele de calitate specificedomeniului;

2. Identifică obiectivele instituţiei / organizaţiei în domeniul calităţii;

3. Aplică standardele de calitate;



18/179

Context

Standardele de calitate în domeniul educaţiei şiformării sunt implementate în acord cu:

prevederile legislative în vigoare;respectarea normelor şi regulamentelor internespecifice fiecărei instituţii / organizaţii.ţin cont de recomandările Cadrului European deReferinţă pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie şiFormare Profesională (EQARF).



19/179

Documente în care sunt stipulate cerinţelede calitate privind domeniul educaţional

standarde de calitate;norme şi reglementări naţionale;norme şi proceduri interne ale instituţiei /organizaţiei;recomandări şi ghiduri de bune practicinaţionale şi internaţionale.



20/179

Procese care asigură calitatea în sistemulde formare iniţială şi continuă:

planificarea şi organizarea procesului de instruire;stabilirea rezultatelor aşteptate / competenţelor

dobândite;monitorizarea rezultatelor;evaluarea internă a rezultatelor învăţării / instruirii;evaluarea externă a rezultatelor învăţării / instruirii.



21/179

Cunoştinţe necesare

standarde de referinţă specifice domeniuluieducaţional;

elemente teoretice privind conceptul de calitate însistemul de formare iniţială şi continuă;criterii şi indicatori de performanţă pentru asigurareaşi evaluarea calităţii în sistemul de formare iniţială şicontinuă;metodologia asigurării calităţii în sistemul de formareiniţială şi continuă;



22/179

Cunoştinţe necesare

procese care asigură calitatea în sistemul deformare iniţială şi continuă;proceduri de implementare a standardelor de

calitate în sistemul de formare iniţială şi continuă;norme şi reglementări naţionale;norme şi proceduri interne de implementare acalităţii;recomandări şi bune practici stabilite la nivelnaţional / internaţional.



23/179


24/179

Context

Designerul instrucţional participă la definirea categoriilor debeneficiari şi la analiza nevoilor de instruire alături de alţispecialişti implicaţi în procesul de instruire:

cadre didactice;formatori;manageri ai instituţiilor publice/private implicate în

furnizarea programelor de educaţie / formare etc.



25/179


26/179

Proiectarea programelor de educaţie /formare

1. Analizează cadrul general în care se integreazăprogramul de educaţie / formare;

2. Stabileşte obiectivele programelor de educaţie /formare;

3. Proiectează programele de educaţie / formare



27/179

Context. Designer-ul instrucţional

analizează cadrul general în care se integreazăprogramul de educaţie / formare în colaborare cuspecialişti în educaţie, ştiinţe şi tehnologia

informaţiei;proiectează curriculum-ul la dispoziţia şcolii şi oricealt curriculum din sfera educaţiei şi formării continue în raport cu specificul mediului de instruire şi decurriculum-ul obligatoriu stabilit pe bazaStandardelor de PregătireProfesională/ocupaţională;

Suport curs- Designer instrucțional, InfoEducația


28/179

Implementarea programelor de educaţie /formare şi a curriculum-ului

1. Defineşte obiectivele operaţionale 2. Analizează mediul de instruire

3. Stabileşte resursele necesare4. Asistă formatorii / cadrele didactice5. Formatorii / cadrele didactice sunt asistaţi în

planificarea şi organizarea experienţelor de

învăţare.6. Monitorizează implementarea programelor deeducaţie / formare



29/179

Context . Designer-ul instrucţional

implementează programele de educaţie şiformare în acord cu obiectivele şi politicainstituţiei în care îşi desfăşoară activitatea ;

a ctivităţile de instruire se realizează în încăperi spaţioase, amenajate şi dotate cu

materiale şi aparatură specifică tipului deprogram.



30/179


Tipuri de programe de educaţie / formare:preuniversitară;universitară;continuă.



31/179


Specialişti implicaţi în procesul educaţional:

cadre didactice / formatori;

specialişti în educaţie;specialişti în ştiinţe;specialişti în TIC.



32/179

Elaborarea conţinuturilor şi a materialelor deinstruire

1. Proiectează scenariile didactice2. Proiectează conţinuturile şi materialele de instruire3. Realizează conţinuturile şi materialele de instruire4. Realizează conţinuturile şi materialele suport

pentru e-learning5. Testează conţinuturile şi materialele de instruire



33/179


E laborează conţinuturi şi materiale de instruirepentru sistemul de formare:

iniţială;continuă;



34/179

Evaluarea programelor de educaţie / formare,curriculum- ului, conţinuturilor şi metodelor deinstruire

1. Elaborează criteriile şi metodele de evaluare2. Proiectează instrumente de evaluare3. Evaluează programele de educaţie / formare şi

curriculum-ul4. Evaluează conţinuturile şi materialele de instruire5. Evaluează strategiile şi metodele de instruire



35/179


P roiectează şi selectează instrumente şimetode utilizate în evaluarea:

programelor de educaţie / formare;curriculum-ului;conţinuturilor şi materialelor de instruire;strategiilor şi metodelor de instruire.



36/179


Evaluarea are drept scop optimizareaprocesului de instructiv - educativ prin:

adaptarea şi / sau revizuirea conţinuturilor şia materialelor de instruire;adaptarea strategiilor şi metodelor deinstruire la caracteristicile beneficiarilor.



37/179

Sinteză ....

1. Cea mai utilizata metodologie pentru dezvoltarea denoi programe educationale, se numeste Designinstruc tional Instructional Design – ID.

2. Designul instruc tional - Instructional Design ID -se refera la:analiza nevoilor participantilor;planificarea instruirii;

evaluarea eficientei programului.3. ID este o abordare sistematica a dezvoltarii cursului

pentru atingerea obiectivelor.



38/179

Abordare sistematică a formării

Diagnoză

Proiectare

Furnizare

Evaluare



39/179

Abordare sistematică a formării

Diagnoza – identificare sistematică a nevoilor deformare.Proiectare – stabilirea unor strategii şi demersuriprin programe de formare iniţială/continuă adecvatepentru a satisface nevoile de formare.Furnizare – implementarea demersurilor formativepropriu-zise.Evaluarea – demersurilor formative pentru a asiguracorelarea acestora cu nevoile individuale de învăţare şi contribuţia la scopurile mai largi aleorganizaţiei/instituţiei.



40/179

Activitate de grup- identificaţi acţiuni necesarede efectuat din cadrul fiecărei etape a acestui

proces

Proiectare, elaborare,implementare

Asigurare calitateconform specificuluidomeniului

Evaluare programe deeducaţie/ formare

Analizade

nevoi



41/179

Analiza nevoilor de instruire

Designer instrucţional



42/179

Scopul evaluării nevoilor

furnizarea bazei (informaţionale) necesaredezvoltării şi îmbunătăţirii unui program educaţional

sau comunitar;restructurarea organizaţiei pentru a îmbunătăţiperformanţa în funcţie de obiectivele identificate;stabilirea criteriilor de contractare a serviciilor de

formare/ dezvoltare a resurselor umane; identificarea soluţiilor în cazul apariţiei unorprobleme complexe.



43/179

Clarificări terminologice

Analiza nevoilor este:

un instrument care vine în ajutorul procesuluidecizional;prima etapă, necesară în procesul deplanificare;



44/179

Analiza nevoilor

Are două componente de bază:1. identificarea nevoilor : culegerea de date

despre cei aflaţi în nevoie, mediul lor,problemele cu care se confruntă şi soluţiilela aceste probleme.

2. evaluarea nevoilor : implică sintetizarea

informaţiilor obţinute în etapa de identificarea nevoilor, stabilind priorităţi pentrudecident.



45/179

Ce este nevoia...

McKillip (1998) două dimensiuni: instrumentalitate şi îngrijorare morală.

d.p.v. Instrumental - nevoia semnifică ceea ce estenecesar, ceea ce lipseşte, pentru a se realiza ostare/obiectiv de către un actor. Identificarea uneiasemenea nevoi nu motivează acţiunea dar osugerează;

îngrijorarea morală - orientează sau determină acţiunea.



46/179

Ce este nevoia...

... nevoia este o judecată de valoarepotrivit căreia membri unui grup au oproblemă care poate fi soluţionată .



47/179

Ce este nevoia...

nevoia este a unui grup de persoane, denumit grupţintă ;

descrierea grupului ţintă este o etapă importantă aanalizei nevoilor;

este posibil ca membrii grupului ţintă să nu fie deacord cu judecata observatorului, perspectivaacestora fiind ea însăşi contextuală;



48/179

Nevoia...

O problemă este o stare nepotrivită, inacceptabilă,care contrazice aşteptările cu privire la stareadezirabilă a membrilor grupului.

În funcţie de natura aşteptărilor, nevoile pot ficlasificate în mai multe categorii:

1. Nevoi normative2. Nevoi resimţite 3. Nevoi exprimate4. Nevoi comparative



49/179

Tipuri de nevoi

Nevoi normative – stabilite prin raportare lapărerea unor experţi cu privire la starea dedorit a membrilor unor grupuri.

Nevoi resimţite – stabilite prin raportare lapreferinţele exprimate de către membrii

grupului- ţintă.



50/179

Tipuri de nevoi

Nevoi exprimate – care pot fi identificate pebaza modalităţilor prin care membriigrupurilor- ţintă răspund la unele probleme,cum ar fi apelul la anumite servicii sau înscrierea pe liste de aşteptare.

Nevoi comparative – care sunt identificateprin compararea stării sau a utilizării unorservicii de către grupuri similare.



51/179

Etapele analizei nevoilor

1. Identificarea utilizatorilor şi a utilităţii 2. Identificarea nevoilor3. Evaluarea nevoilor4. Comunicarea



52/179

Indentificarea utilizatorilor şi a utilităţii

Utilizatorii analizei sunt - cei care vor luadecizii şi membrii grupului care vor fi afectaţide aceste decizii;

Implicarea ambelor categorii de utilizatori în

analiza va uşura producerea şiimplementarea recomandărilor;



53/179

Identificarea nevoilor

1. sunt descrise problemele grupului ţintă şi soluţiileposibile;

2. se folosesc de obicei mai multe surse de informaţii;

3. capitolul dedicat identificării nevoilor trebuie săconţină informaţii despre: rezultatele aşteptate (stările dorite); stările actuale; eficacitatea;fezabilitatea şi modul de utilizare a soluţiilor;



54/179

Evaluarea nevoilor

odată ce au fost identificate problemele şisoluţiile este necesar ca informaţiile să fieintegrate pentru a produce recomandăripentru acţiune;

pot fi folosite atât tehnici cantitative cât şicalitative pentru integrarea datelor;



55/179

Comunicarea

erori în transmiterea rezultatelor, arecomandărilor pot periclita transformareaconstatărilor d-voastră în decizii concretecare vor remedia problemele identificate şievaluate prin analiză;



56/179

Principiile analizei nevoilor

1. Rezultatele trebuie să fie de încredere 2. Procesul de evaluare trebuie să fie cât mai

explicit şi transparent 3. Evaluarea nevoilor trebuie să fie

participativă şi inclusivă 4. Evaluarea trebuie să fie eficientă în termeni

de cost şi timp



57/179


Rezultatele trebuie să fie de încredere

Depinde de:metodologia aleasă pentru culegerea datelor; punerea metodologiei în aplicare; modul de integrare al datelor în rezultaterelevante pentru obiectivele analizei.



58/179


Procesul de evaluare trebuie să fie cât maiexplicit şi transparent

în caz contrar există riscul ca rezultatele sănu fie acceptate;un demers de evaluare care nu poate fi

înţeles de către beneficiar poate fi suspectat, în ceea ce priveşte calitatea abordării şiobiectivitatea diferitelor opţiuni realizate;



59/179


Evaluarea nevoilor trebuie să fieparticipativă şi inclusivă

membri grupurilor ţintă trebuie să fieconsultaţi cu privire la problemele lor.



60/179


Evaluarea trebuie să fie eficientă în termenide cost şi timp

acurateţea informaţiilor este un dezideratimportant, dar urmărirea preciziei nu trebuiefăcută în dauna rezultatelor concrete.


d h d l f l


61/179

Metode/tehnici de culegere a informaţiilor

Observarea

Interviurile

Discuţiile de grup

Testele

Rapoartele înregistrările

Chestionarele

Consultareapersoanelor cheie

Publicaţiile


f


62/179

Metode de culegere a informaţiilor

Analiza SWOT

Diagrama Ishikawa

Modelul PESTE

Analiza Pareto

Matricea aptitudinilor

Brainstorming

Focus -grup

Grupul nominal



63/179


64/179

E i i l (GN)


65/179

Etape – organizare grup nominal (GN)

Etapa 1- dezvoltaţi întrebări pentru participanţi; - solicitaţi participanţilor să genereze

dimensiuni ale problemei sau să furnizezesoluţii diferenţiate.


E i i l (GN)


66/179


Etapa 2- selectaţi participanţii dintre cei care pot

contribui serios la rezolvarea întrebărilor care

au fost dezvoltate;- reprezentanţi ai tuturor perspectivelor trebuie

chemaţi laolaltă şi distribuiţi în toatesubgrupurile de câte 6-9 persoane.

- identificaţi câte un lider la fiecare masă careva coordona respectivul subgrup fără aparticipa.


Et i i l (GN)


67/179


Etapa 3- după constituirea subgrupurilor şi

descrierea întregii proceduri, fiecare dintreparticipanţi trebuie să răspundă la prima întrebare înscriind varianta sa pe o bucatăde hârtie;

- nu se permit discuţii în această etapă.


Et i i l (GN)


68/179


Etapa 4- înregistraţi ideile generate pe un flip-chart , pe

fiecare cu câte o literă de identificare; - fiecare participant trebuie să prezinte câte o

idee până se listează toate ideile; - odată cu completarea paginilor de flip-chart,

acestea sunt expuse pe pereţii sălii; - nu se permit discuţii.



69/179

Et g i g i l (GN)


70/179


Etapa 6-fiecare participant trebuie să ierarhizeze ideile

pe bucăţi de hârtie – să spunem că cele maibune 5 idei;

- ierarhiile individuale se colectează şi sestabileşte o ierahie colectivă a celor mai

populare idei.



71/179

Etape organi are gr p nominal (GN)


72/179


Etapa 8- se ierarhizează din nou cele mai populare idei

şi se combină ierarhiile produse de fiecaredintre subgrupuri într -o ierarhie finală.

Toţi cei 8 paşi se repetă pentru fiecare dintre întrebările de analiză a nevoilor.


F g


73/179

Focus grup

implică o discuţie de grup pe o temă care constituiepunctul de interes al dezbaterii;

interviuri cu grupuri de 8- 12 indivizi care discută oanumită temă sub coordonarea unui moderatorprofesionist care promovează interacţiunea în grupşi se asigură că discuţia nu se abate de la tema deinteres.

o sesiunea de focus grup obişnuită durează între1,5 ore şi 2,5 ore.


F g


74/179

Focus grup

participanţii la un focus grup realizat în cadrulunei analize a nevoilor pot să fie membri aigrupului ţintă, experţi sau beneficiari aianalizei;

o cerinţă importantă a metodei este, totuşi,omogenitatea grupurilor;


A t j F g


75/179

Avantaje. Focus grup

se culeg date rapid;costuri mult mai reduse decâtcomparativ curealizarea unor interviuri individuale saua uneianchete;

Suport curs- Designer instruc țional, Info

Educația

A antaje Foc s gr p


76/179


permite cercetătorului să interacţioneze directcu subiecţii săi;poate să clarifice şi să caute argumente pentru

unele idei sau opinii prin discuţie cu ceiprezenţi în grup; informaţii suplimentare pot fi obţinute dinelementele de comunicare non- verbală,inaccesibile prin alte metode;


Educația

Avantaje Focus grup


77/179


se obţin cantităţi mari de date calitativeformulate în limbajul, termenii şi stilulsubiecţilor, având acces din interior la viaţaacestora şi la viziunea despre lume;

persoanele implicate în focus grup pot

interacţiona creând un presupus efectsinergetic: se dezvăluie idei care ar fi rămasascunse prin interviuri individuale.


Educația

Limite Focus grup


78/179

Limite. Focus grup

numărul mic de participanţi face rezultatelegreu generalizabile;

rezultatele pot fi distorsionate de diverse efectede dinamică de grup precum gândirea de grup,efectul de polarizare a grupului şi dominarea

grupului de câte un membru ,,mai vocal saumai prestigios,, care îi reduce la tăcere peceilalţi.


Educația

Limite Focus grup


79/179

Limite. Focus grup

enunţurile subiecţilor sunt produse într -uncontext dinamic, de interacţiune, ceea ce faceanaliza datelor şi compararea răspunsurilor

dificile;propoziţiile enunţate depind de desfăşurareadiscuţiei de grup; moderatorii neexperimentaţi pot distorsionarăspunsurile oferind, deliberat sau nu, indiciiprivind răspunsurile dorite.


Educația

Matricea aptitudinală (fişa versatilităţii)


80/179


analiza deficitului de aptitudini la nivel degrup;

,,oferă dintr -o singură privire, pe o singurăfoaie A4, o cantitate mare de informaţii,,;


Educația



81/179


Avantaje instrument

ajută la reorganizarea grupului în cazul unorabsenţe planificate; ajută la luarea deciziilor privind repartizareasarcinilor în cazul unor absenţe neplanificate; ajută la alcătuirea unui program adecvat multi-calificare a membrilor echipei;

îi face pe membrii echipei să-şi asumeresponsabilitatea pentru propria dezvoltare şi pentrudezvoltarea organizaţiei;


Educația



82/179


Membriechipă

Competenţa 1

Competenţa 2

Competenţa 3

Competenţa 4

Competenţa 5

Maria C C

Ioana C I C

Costel

C D D

Adriana

C D

Elena C I I

C – competenţă deplină D – poate prelua lanevoie sarcini alecolegilorI - identificat ca avândnevoie de instruire încadrul evaluăriiperformanţei


Educația

Diagrama cauză-efect


83/179


autor japonezulIshikawa;

Denumiri diverse

diagrama Ishikawa;

,,schelet de peşte,, ,,os de peşte,, ,,spinare de peşte,,


Educația

Diagrama cauză efect


84/179


Caracteristici

este un instrument deanaliză;

are două părţi: o parte careevidenţiază cauzele şi o altăparte care evidenţiazăefectele;

exprimă relaţia cauză-problemă-efect;

se realizează în grup, prinprocesul de brainstorming;

problema care trebuierezolvată este notată în,,capul peştelui, apoi suntidentificate /înşirate)cauzele de-a lungul,,oaselor,, şi împărţite pecategorii;

cauzele suplimentare pot fiadăugate pe noi ramificaţii;


Educația

Diagrama cauză –efect


85/179

Diagrama cauză – efectStructură


Educația



86/179


Finalitate

ilustrarea grafică a legăturii dintre un rezultat şifactorii care au condus la apariţia acestuia;

determinarea cauzelor de bază ale unei probleme;

îndreptarea atenţiei către o problemă anume, într -omanieră discretă;

identificarea zonelor cu informaţii insuficiente;


Educația



87/179


Aplicabilitate

pentru înţelegerea situaţiei/problemei actuale;

sprijin în identificarea cauzelor;

sprijin în gestionarea factorilor care stau la bazaproblemei (cauze), deoarece pentru a găsi cauza seinvestighează şi se analizează toţi factorii care aulegătură cu problema respectivă;


Educația



88/179


Aplicabilitate

îndreptăm atenţia echipei asupra cauzelor şi nu a simptomelor;

ilustrăm grafic diferitele ,,teorii,, despre cauzele care ar putea stala baza unei probleme;

identificăm legătura dintre factorii diverşi care pot sta la bazaunei probleme;

descoperim legăturile importante dintre diferite variabile şiposibile cauze;

înţelegem mai bine cum funcţionează procesul respectiv;


Educația

Elaborarea unei diagrame cauză –efect


89/179

Elaborarea unei diagrame cauză efect

1. Identificarea problemei (efectului)- trebuie formulată în termeni clari - trebuie agreată de toţi membrii grupului

2. Problema devine “capul peştelui” - se desenează coloana vertebrală.

3. Stabilirea cauzelor principale ale problemei - prin brainstorming

4. Conectarea cauzelor principale la coloana vertebrală a peştelui prin săgeţi.5. Tot prin brainstorm ing se stabilesc cauzele secundare ale fiecărei cauze

principale6. Conectarea cauzelor secundare la cauzele principale prin săgeţi.7. Se repetă paşii 5 & 6 în funcţie de nivelul de aprofundare urmărit

- de obicei pe 4 sau 5 niveluri.8. Analizarea şi evaluarea cauzelor şi sub -cauzelor

- poate face apel la instrumente statistice, analitice şi grafice.9. Adoptarea de decizii


Educația


90/179

Exemplu

Paşii 1 & 2:

Abandon şcolarcrescu t în rândul

copiilor romi(“coloana ”)

(“capul peştelui”)


Educația


91/179

Paşii 3 & 4:Cauze materiale

Cauze pedagocice

Specificitateaculturală

Cauze psihologice


copiilor romi


Educația


92/179

Paşii 5, 6, & 7:

Munca de la

vârste fragede

Discriminare

Domiciliuinstabil

Căsătorii

timpurii

Deficit de personalcalificat sau personalslab pregătit

Lipsa de programedestinatecopiilor cu riscde abandon


copiilor romi

Cauze materialeSpecificitateaculturală

Cauze psihologiceCauze pedagocice


Educația



93/179


Avantaje

ajută la identificarea cauzelor de bază;

stimulează participarea grupului;

este ordonată şi uşor de descifrat, scoate în evidenţă relaţiiledintre cauză şi efect;

arată ce poate fi schimbat;

participanţii obţin informaţii noi, legate de procesul respectiv – deoarece află mai multe detalii despre factorii ce influenţeazăacest proces şi relaţiile din cadrul acestuia;


Educația

Analiza Pareto


94/179

Analiza Pareto

Denumiri diverseprincipiul Pareto;diagrama Pareto;

iniţiată de un economist deorigine italiană VilfredoPareto;acesta a elaborat următorulprincipiu: ,,urmărindperformanţa unui grup depersoane se constatăadesea că un număr micdintre aceştia prezintă o

importanţă mare, în timp cerestul au o importanţă mairedusă,,


Educația

Analiza Pareto


95/179

Analiza Pareto

Valoarea principiului în activitatea curentă

sprijin în organizarea timpului; sprijin în studiul problemelor de calitate;


Educația

Analiza Pareto


96/179

Analiza Pareto

Caracteristici

reprezentare grafic ă a unor date (cauzele problemei);

delimitează deficienţele cu ponderea cea mai mare;

sprijin ă echipa de lucru s ă îşi ierarhizeze obiectivele;

cauzele sunt ordonate în mod descrescător, în funcţie de

importanţă, cea mai importantă fiind plasată la extremitateasuperioară a axei;


Educația

Analiza Pareto


97/179

Analiza Pareto

graficul prezintă pentrufiecare cauză totalulefectelor;

cauzele sunt aranjate înordinea descrescătoare anumărului efectelor fiecăruia;

0

20

40

60

80

100

efecte


Educația

Ancheta pe baz ă de chestionar


98/179

p ă

Avantaje

usurinţă şi rapiditate în administrare;

evitarea pierderilor de timp de muncă (acestaputând fi completat în afara programului de lucru); posibilitatea cuantificării rezultatelor şi procesării lorcu ajutorul calculatorului;

diminuarea costurilor analizei (financiare şi de timp),atunci când numărul celor investigaţi este mare;


Educația



99/179

p

Dezavantaje

dificultatea si costul ridicat al întocmirii unui bunchestionar;

absenţa contactului analist (cel care a conceputchestionarul) - profesionist poate avea efecte negativeasupra cooperării si motivării acestuia din urmă;


Educația



100/179

p

Dezavantaje

subiectivitate în interpretarea rezultatelor dinpartea analistului;

întrebările de un interes deosebit sunt celecare ne permit să constatăm dacă există

similitudini/ diferenţe între ceea ce esterecomandat şi activitatea efectivă;


Educația

Interviul


101/179

Interviul

una dintre cele maiutilizate forme deculegere ainformaţiilor;

tehnică de culegere ainformaţiilor care sebazează pecomunicarea verbală;

Tipuri de interviu

structurat

nestructuratsemistructurat


Educația

Interviul nestructurat


102/179

Interviul nestructurat

este cunoscut şi sub numele de interviu informal sau conversaţie;

nu are un set de întrebări predeterminate, cei doi discutând liber;

tehnica se utilizează în combinaţie cu observaţia participativă;

este dificil de utilizat, deoarece persoanele fără experienţătrebuie să se adapteze în permanenţă la conţinutul discuţiei şisă genereze întrebări în funcţie de răspunsurile oferite deintervievat;


Educația

Interviul semistructurat


103/179

Interviul semistructurat

numit şi interviu ghidat, se află la graniţa dintre celelalte2 tipuri;

se utilizează un ghid de interviu, care constă dintr -un setde întrebări;

ghidul permite conducătorului interviului să generezepropriile întrebări în funcţie de aspectele interesante careapar pe parcurs şi pot fi aprofundate;


Educația

Interviul structurat


104/179

este numit şi interviu standardizat;

întrebările sunt identice pentru toţi respondenţii;

întrebările sunt aranjate în aceiaşi ordine;

este recomandat atunci cînd dorim să comparămpunctele de vedere ale persoanelor intervievate;


Educația

Analiza proprie – Matricea SWOT


105/179

1 . Strengths (puncte forte)

2. Weaknesses (puncte

vulnerabile)

3. Opportunities(oportunităţi)

4. Threats (ameninţări)


Educația



106/179

p p

Strengths (puncte forte)

P unctul de vedere exprimat trebuie să reflecte :- atât părerea echipei de analiză ;- cât şi a factorilor interesaţi;


Educația


107/179



108/179

p p

Opportunities (oportunităţi)

Oportunităţile pot avea diferitesurse:- evoluţia tehnologică;- dinamica pieţelor ;- politicile guvernamentale;

- modificarea stilului de viaţă al populaţiei etc.


Educația



109/179

Threats (ameninţări)

cu identificarea surselor posibile ale

ameninţărilor ;


Educația


110/179

Analiza PEST (E)


111/179

( )

Aspectul politic

politicile educaţionale existente la nivel naţional,

regional şi local;politicile şi programele de reformă şi modul în careacestea pot influenţa activitatea şi dezvoltarea şcolii.


Educația

Analiza PEST (E)


112/179

( )

Aspectul economic

resursele disponibile la nivelul supus analizei (fie

naţional, fie regional sau local): în cazul unei crize sau alunei creşteri economice, care sunt activităţile prioritare şi resursele pe care le pot furniza educaţiei şi formării,salariu mediu etc.


Educația

Analiza PEST (E)


113/179

( )

Aspectul social

are în vedere existenţa unor probleme sociale (cum ar fi

şomajul, sărăcia, rata criminalităţii etc.) şi modul în caresunt acestea abordate la nivel naţional, regional saulocal, ca şi poziţia diferiţilor factori interesaţi de

învăţământ (de exemplu, dacă învăţământul este văzutca modalitate de asigurare a succesului social).


Educația

Analiza PEST (E)


114/179

( )

Aspectul tehnologicnivelul tehnologic al învăţământului sau al formării.

De exemplu:

- dacă există în zonă posturi cu programe educaţionale;- dacă există resurse pentru învăţământul şi formarea la distanţă;- dacă există suficiente facilităţi de formare cu echipament

corespunzător, numărul de familii din zonă care au televizor,

numărul de posturi TV, numărul de familii cu calculator şi câtedintre acestea au acces la internet etc


Educația

Analiza PEST (E)


115/179

( )

Aspectul privind mediul

analiza mediului în care operează organizaţiasau comunitatea


Educația

Integrarea informaţiilor. Evaluarea


116/179

nevoilor

Rezultatul analizei nevoilor constă: - într -un set de enunţuri privind nevoile grupului

ţintă, fiecare propoziţie fiind susţinută dediversele informaţii adunate în procesul deanaliză al nevoilor;

- acest rezultat nu se rezumă la o listă deprobleme sau de nevoi.


Educația



117/179

nevoilor

Rezultatul analizei nevoilor constă: - nevoile trebuie să fie evaluate după câteva

dimensiuni;- obiectivul acestei analize este acela de a face

simplă identificarea nevoilor care au nevoie deabordare urgentă şi, dacă este posibil, numărulde membri ai grupului ţintă care vor avea nevoiede noul serviciu.


Educația



118/179

nevoilor

atunci când datele provin dintr -o singurăsursă – cum ar fi o anchetă sau un interviu de

grup – transformarea lor într -un raport cuprivire la nevoi, incidenţa acestora, serviciilepropuse este simplă.

acest efort devine tot mai complicat cu câtsursele de informaţii se diversifică.


Educația

Recomandări. Raport analiză nevoi


119/179

Textul raportuluisă nu depăşească o lungime rezonabilă pentru uncititor presupus ocupat;toate conţinuturile de detaliu, care nu suntesenţiale pentru desfăşurarea argumentaţiei pot fiintroduse într -o anexă;

De exemplu un raport de max 10 pagini trebuie să fiesuficient, chiar şi pentru problemele cele maicomplicate, în condiţiile în care textul este redactatla 1,5 rânduri în format A4.


Educația


120/179

Structură raport recomandată


121/179

Prezentarea obiectivelorDescrierea grupului ţintă Prezentarea metodelor

Identificarea nevoilorEvaluarea nevoilorRecomandări pentru soluţii Concluzii

AnexeSuport curs- Designer instruc țional, Info

Educația

Sugestii ...


122/179

nimeni nu solicită evaluatorului concluziicategorice, cu valoare de adevărurifundamentale;

diverse limitări pot face rezultatele mai puţinrelevante în raport cu obiectivul planificăriiserviciilor;corect din partea celui care realizeazăanaliza este să le recunoască şi să lemenţioneze în raport.


Sugestii ...


123/179

raportul are valoare mai mult ca rezultat material alefortului de investigare a nevoilor;dacă este înmânat pur şi simplu beneficiarilor el nuva produce nici un impact la nivelul politicilor;

beneficiarii nu au timp să-l citească, nu îl înţeleg, nuau motivaţia necesară pentru a transformarezultatele în politici, în acţiune; rezultatele trebuie să fie prezentate într -un cadrupublic, care angajează participanţii la acţiune.


Prezentarea raportului


124/179

O astfel de reuniune are trei puncte cheie:

elaborarea prezentării raportului de evaluare

şi prezentarea lui; stabilirea participanţilor; discuţiile şi stabilirea concluziilor care să

includă şi angajamente practice;



125/179

Scop program de formare

Obiective program formare


Activitate practică Gândireorientat


126/179

vă rog să vă gândiţi fiecare dintre dv. la unvis – ceva ce aţi dori să se întâmple;

discut aţi cu partener ul de lângă dv.;

prezentaţi visul celorlalţi membri ai grupului;

orientată sprescop


Activitate practică. Reflecţii ....


127/179

Ce a ţ i f ăcut până acum pentru a v ă îndeplinivisul?

Ce ve ţi face până la sfârşitul acestui an?

Ce este nevoie s ă face ţ i pentru a v ă atingeţ inta pe acest an?



128/179

Scopul unui program

este o afirmaţie generală cu privire la

rezultatele instruirii pe care o realizăm;

formularea lui este cuprinzătoare şi legată de

o nevoie sau mai multe ale comunităţii, aleunei instituţii, ale unui grup;


Elementele de enunţ ale unui scop


129/179

un infinitiv care indică oschimbare a stării – acreşte, a descreşte, apreveni, a elimina etc.;

identificarea problemei saua situaţiei ce urmează a fischimbată;

identificarea beneficiarilor(facultativ);


Idei de redactare a unui scop


130/179

limitaţi-vă la o singură propoziţie; nu folosiţi ,,şi,,- această conjuncţie implică existenţamai multor idei;

nu folosiţi ,,prin,, sau ,,a oferi,,- acestea implicămijloace;

enunţul să fie căt mai scurt;

puteţi folosi termeni generali;


Obiective program formare


131/179

Stabilirea obiectivelor unui program de formare seaflă în relaţie directă cu identificarea rezultatelor

programului.

Se concentrează în primul rând pe ceea ce se aşteaptăde la participanţi să înveţe ca rezultat al participării

într -un program de instruire sau educaţional specific.


Obiectivul unui program de formare


132/179

este rezultatul anticipatcare urmează să fieatins;

este obligatoriu cafiecare program să aibăcel puţin un obiectiv – un rezultat concret lacare se doreşte să seajungă;

este o afirmaţieprivitoare lacunoştinţele, abilităţileşi atitudinile pe care

participanţii trebuie săle demonstreze lasfârşitul cursului;

acestea îl conduc larealizarea scopului;


Tipuri de obiective ale programului def


133/179

formare

În funcţie de conţinut:

globale;specifice;intermediare;

În funcţie de scopulprocesului de formarepot fi:

de training;pedagogice;




134/179

formareObiectivele globale

1. exprimă sinteticcomportamentulprofesional global aşteptatdin partea cursantului;

2. comportamentul trebuie săfie: realizabil la finalulperioadei de formare;aplicabil într -o situaţie dată;

Obiectivele specifice

detaliază ansamblulcapacităţilor, cunoştinţelorcare sunt necesarecursantului pentru a realizaobiectivul global;




135/179

formareObiectivele de training

identifică scopul unei perioadede training, într -o perspectivăglobală;

se utilizează pentru finalizareaplanurilor şi a programelor detraining;

nu sunt formulate precispentru a putea orienta

strategiile pedagogice aleformatorilor;

Obiectivele pedagogicepermit formatorilor să-şiconstruiască, conducă,evalueze stagiile de formare;

se carecterizează prinexigenţă în formularea lordeorece detaliază obiectiveleglobale de formare;

exprimă ceea ce cursanţiitrebuie să înveţe şi nu ceea cetrebuie să aplice la finalizareaperiadei de formare;




136/179

formareDe asemenea, când definim un obiectiv trebuie săstabilim dacă aceasta este:

S = specific şi simplu M = măsurabil;

A = adecvat;R = realist şi relevant, să poată fi integrat în situaţii

reale din viaţa profesională; T =încadrat în timp;



137/179

Proiectarea programelor deeducaţie/formare

Implementarea programelor deeducaţie/formare şi a curriculum-uluiElaborare conţinuturi


Proiectare


138/179

Analizăcadru curricular

Analizăcadru nevoi

Analiză

instituţională

Identificarecompetenţe/dezvoltate

Caracterisitici

beneficiari

Identificare reursedisponibile


Niveluri ale proiectării curriculare


139/179

comun / obligatoriu;la decizia şcolii;opţional;


Implementare


140/179

Obiectiveoperaţionale

Analizămediu instruire

Stabilire resurseAsistenţă oferită

implementareformatorilor

Monitorizaremod de implementare

program


Elaborare conţinuturi


141/179

Proiectarescenarii didactice

Proiectareconţinuturi

Proiectaremateriale de instruireTestare conţinuturi

Testare materialede instruire


Materiale utilizate


142/179

documente-text;aplicaţii interactive;

scheme, diagrame, grafice;softuri educaţionale;exerciţii specifice;fişe de lucru;mijloace multimedia etc.


Principii de design al conţinuturilor şi amaterialelor suport


143/179

materialelor suport

coerenţă;claritate;

regularitate;simplitate;ergonomie;organizare;standardizare.



144/179

Elaborare plan de acţiune – program deformare


145/179

formare

Etape de elaborare a unui plan de acţiune

Elaborare programa analitică a unui stagiupractic şi a unui curs teoretic


Elaborare plan de acţiune – program deformare


146/179

formare

Determinarea scopului şi a cerinţelor formării Elaborarea programei analitice

Alegerea metodei/metodologiei de formareStabilirea orarului şi desfăşurarea propriu-zisă a procesului de formare

Evaluarea procesului de formare


Determinarea scopului şi a cerinţelorformării


147/179

formării

stabilirea nivelului cunoştinţelor sau acomportamentelor pe care cursanţii le vor

avea şi le vor putea aplica la finalulprogramului de formare;realizarea acestei etape are învedereeliminarea neconcordanţelor dintre conţinutulactivităţii profesionale şi caracteristicileactivităţii profesionale;




148/179

formării

Se realizează direct în cadrulorganizaţiei/instituţiei din cadrul căreia facparte cursanţii

Faze:1. Analiza posturilor ocupate de cursanţi 2. Determinarea factorului,,X,,al formării 3. Determinarea cunoştinţelor, abilităţilor,

calităţilor pe care cursanţii le vor avea lafinalul procesului de formare




149/179

formării

Analiza posturilor cursanţilor Analiza posturilor ocupate de cursanţi: imagine deansamblu asupra caracteristicilor activităţilortitularilor posturilor.

Analiza posturilor ocupate de absolvenţii cursuriloranterioare de formare în acelaşi domeniu: imagineaprocesului de formare (dacă este posibil....).

Analiza ,,posturilor-pilot ,,: evoluţia profesiilor, analizăproiectată în viitor, identificare de posturi viitoarecare corespund posturilor cursanţilor actuali.




150/179

formării

Factorul ,,X,, al formării

identificare cerinţe necesare pentru

activitatea desfăşurată pe un anumit post, darcare fac parte din procesul de dezvoltarepersonală, de creativitate, capacitatea deauto- perfecţionare.




151/179

formării

Nivelul cunoştinţelor, abilităţilor, calităţilor sinteză a celor 2 faze anterioar;

definire exactă a ceea ce ar trebui să ştie ,să facă cursantul la final ;


Elaborarea programei analitice


152/179

Răspunde la întrebarea: cum se parcurge

procesul de formare a cursanţilor.


Principiile redactării programei analitice


153/179

1. Evidenţierea ideilor principale aleprogramului şi determinarea obiectivelorformării

2. Determinarea modalităţilor de realizare aobiectivelor propuse sau a sarcinilor delucru ale cursanţilor

3. Identificarea domeniului de învăţare specific fiecărei sarcini de lucru


Principiile redactării programei analitice


154/179

4. Selecţionarea metodei deformare/obiectivele formării 5. Identificarea resurselor materiale şi

stabilirea timpului destinat îndepliniriifiecărei sarcini de lucru 6. Determinarea modalităţilor de evaluare a

activităţii cursanţilor



155/179


156/179

Capacitatea specialistului

de a:revizui şi asiguracalitatea programelor şistagiilor deeducaţie/formareprofesională;

Evaluarea se referă la:

întregul program de educaţie/formare;

prestaţia celui care îlimplementează;



157/179

Evaluarea programelor


158/179

Se referă la: condiţiile materiale şi logistica - săli, echipamente,materiale etc.;

resursa umană – formatorii implicaţi, alte persoaneresursă;

programul de formare şi procesele de formare ;

rezultatele formării aşa cum acestea reies din aplicareaprocedurilor legale de evaluare şi certificare.


Ce este evaluarea?


159/179

INTRĂRI

PROCES

IEŞIRI

CONSECINŢE/IMPACT


Intrări


160/179

Resurse utilizate pentru aatinge scopul/obiectivele:

echipament;

spaţiu; oameni;politica urmată; decizii etc.

formatori;

participanţi;

materiale;

fonduri;

locaţie;


Proces


161/179

Activităţi – atingerescop/obiective;

Utilizarea concretă aintrărilor;

Metode de formare;

Abilităţi de facilitare;

Participare;


Ieşiri


162/179

Rezultatul direct Participanţi formaţi;

Obiective atinse;

Produse de atelier;


Consecinţe/impact


163/179

Ce se întîmplă sau sepoate întîmpla ca oconsecinţă a ieşirilor

Comportamentschimbat;

Livrare de servicii;


Evaluarea cursantului adult cuprindecâteva aspecte:


164/179

câteva aspecte:

evaluarea nevoilor de învăţare alecursantului;

evaluarea/ identificarea stilului sau stilurilorpreferate/ predominante de învăţare;evaluarea rezultatelor învăţării.


Nivele /paliere de evaluare program deeducaţie/formare


165/179

educaţ e/ o a e

Kirkpatrick, L.D., 1994 citat în Sava, S.,Ungureanu, D.,2005):evaluarea reacţiei cursanţilor (dacă le-a plăcut cursul); evaluarea învăţării cursului (dacă au interiorizatachiziţiile scontate); evaluarea conduitei post- învăţare (dacă demonstrează/manifestă în mod curent comportamentul profesionalvizat);evaluarea rezultatelor stagiului în termeni de

rentabilitate (dacă şi-a conştientizat costurile, generândtotodată valoare adăugată).


Evaluare rezultate învăţare


166/179

Două nivele:1. evaluarea capacităţii de transfer a cursanţilor :- măsur a în care folosesc eficient cunoştinţele,

abilităţile şi atitudinile pentru rezolvarea problemelor concrete cu care se confruntă însituaţia de muncă;

2. evaluarea competenţelor asimilate de cursant înurma absolvirii cursului validate prin rezultatelemuncii absolventului (evaluarea de impact aprogramului de formare).


Evaluare rezultate învăţare


167/179

Competenţele asimilate de cursant în urma absolvirii stagiului de formare trebuie să seregăsească în munca pe care o desfăşoară în organizaţie, ca valoare adăugată.

Este dificil a evalua acest impact asupradezvoltării educaţionale, efectele putândapărea pe termen lung, de obicei îngreunândatribuirea exclusivă la un segment de intervenţie clar delimitat.


Principiile de bază ale evaluăriicompetenţelor


168/179

competenţelor

1. Validitatea;2. Credibilitatea,

3. Flexibilitate;4. Corectitudinea. (McDonald, R., Boud, D.,

Francis, J., Gonczi, A.,1995, p. 20)


Corectitudinea


169/179

oferă şanse egale tuturor candidaţilor, îiplasează pe toţi în condiţii egale, fără a

defavoriza sau avantaja pe unii sau pe alţii;

criteriile pe baza cărora se ia decizia suntclare şi cunoscute de toţi candidaţii.


Credibilitatea


170/179

evaluarea foloseşte metode care conduc cu consecvenţă la aceeaşi decizie privindcompetenţele evaluate;

evaluatorii vor demonstra că au experienţă în competenţele pe care le evaluează.


Flexibilitatea


171/179

capacitatea de adaptare a procesului deevaluare la varietatea contextelor în care se

desfăşoară.



172/179


173/179

Eficacitate proces/program deeducaţie/formare


174/179

ţ

participanţii sesizează existenţa unor relaţii între folosirea unor elemente asimilate şirealizarea obiectivelor individuale şi alecompartimentului din care fac parte;

personalul participant la programele de

formare şi perfecţionare obţine satisfacţii înmunca curentă, ceea ce constituie un imboldpentru aplicarea noilor cunoştinţe şi metode.



175/179

Indicatori de evaluare a rezultatelorformării continue


176/179

variaţia productivităţii participantului la stagiide formare continuă;

îmbunătăţirea abilităţilor manageriale;creşterea abilităţilor specifice locului demuncă;

creşterea abilităţilor sociale, etc.




177/179

fiecare organizaţie poate folosi indicatorispecifici domeniului de activitate pentru aevalua eficienţa şi calitatea procesului deformare continuă, adaptaţi domeniului deactivitate şi specifici domeniului în care serealizează formarea.




178/179

Utilizarea rezultatelor evaluărilor este un processocial complex care implică mai multecategorii de activităţi:planificare;management;consultare;

analiza şi prezentarea datelor ;proiectarea şi pregătirea materialelor.



179/179

156235661 suport curs designer instructional(2)

Documents