141

�� PPaannaacceeuull SSoocciiaall CCRRMM??

�� PPrreeddiiccþþiiii CClloouudd CCoommppuuttiinngg

�� RRoommâânniiaa llaa BBaakkuuTTeell

NNrr.. 114411 // 1155 ddeecc.. 22001111 -- 1155 iiaann.. 22001122wwwwww..mmaarrkkeettwwaattcchh..rroo

Comunicaþii powered by

Continuous evolution

PMSolutions,

consultanþa ca meserie.

Performanþã prin

project management

PMSolutions,


Performanþã prin

project management paginile 8-11

••

SUMARENTERPRISE APPLICATIONS2012: Piaþa IT creºte în EuropaCentralã ºi de Est

Un studiu recent, publicat de Erste Group, crediteazã piaþa IT din regiunea CEE cu un potenþialmajor de creºtere în urmãtorii ani.

CERCETARESistemul de cercetare din România la sfârºitul anului 2011

Anul 2011 a fost un an care a marcat o serie deschimbãri fundamentale în sistemul de cercetare dinRomânia. Voi trece aici în revistã aceste reforme,precum ºi problemele majore ale sistemului, careau rãmas încã nerezolvate.

INDUSTRY WATCHEcosisteme de parteneriat „made in România”

Zona de distribuþie IT a pus în practicã modelede business ºi sisteme de afiliere care au cunos-cut un succes deosebit, pe când zona software aînregistrat perioade de stagnare.

16

28

GABR I E L V AS I L E

Editorial

La final de 2011Nu ºtiu cât de bun sau de rãu a fost 2011, pentru cifrele oficiale mai trebuie sã

aºteptãm, însã cu siguranþã a fost... rapid.În esenþã, piaþa IT a fost calmã, în sensul cã au lipsit anunþurile sau miºcãrile spec-

taculoase, dar activitatea a fost intensã ºi constantã, ceea ce aratã cã majoritatea com-paniilor au ieºit din expectativã ºi încearcã sã revinã la normal. Conform celor maimulte opinii, prognoza în ceea ce priveºte evoluþia pieþei aratã un procent de creºteredublu faþã de creºterea PIB-ului, însã existã ºi pãreri mai optimiste.

Ca tendinþe, 2011 a înregistrat o creºtere considerabilã a numãrului de angajaþi îndomeniul IT. Conform unei analize ANIS, industria a recrutat cu circa 26,7% mai multpersonal decât în 2010, iar tendinþa se va menþine ºi în 2012. Cu siguranþã, o bunãparte din aceastã forþã de muncã a fost atrasã de centrele internaþionale de suport, iarîn prima parte a anului au existat din abundenþã astfel de anunþuri. Totuºi, numeroasecompanii, cu precãdere locale, sunt în cãutarea de personal pentru segmentul middlemanagement, ceea aratã intenþia de dezvoltare a domeniului. Nevoia de programatorise pãstreazã, chiar dacã specializarea acestora diferã într-o oarecare mãsurã, ceea cepãstreazã în continuare un nivel ridicat al costurilor forþei de muncã, în ciuda uneiaparente relaxãri. Cãtre ce sunt canalizate aceste resurse suplimentare putem doar sãbãnuim, însã cred cã existã o legãturã directã între atragerea de noi angajaþi ºi orientarea unor companii cãtre activitãþi complementare liniei principale de business.Vendorii de ERP adaugã în portofoliu document management ºi business analytics, integratorii îºi extind competenþele pe mai multe tehnologii, furnizori tradiþionali desoluþii on premises se orienteazã cãtre on demand etc.

Frenezia Cloud Computing a cuprins întreaga industrie, iar conceptul a generat,probabil, cel mai intens val de comunicare din istorie. 2011 a marcat, însã, migrareade la teoretic la practic, iar piaþa a început sã monetizeze acest model de business.

O altã tendinþã relevantã este ºi rafinarea produselor software locale, prin mutareaaccentului de la funcþionalitãþi la ergonomie, procese, best practices etc., fapt ce aratãatingerea unui nivel de maturitate.

În Administraþia Publicã au fost finalizate primele proiecte coerente destinate sã acopere cea mai mare parte din activitatea unei instituþii: gestiune internã, platã impozite, dispecerat, portal etc. Chiar dacã ne ajung degetele unei mâini pentru a identifica aceste cazuri, este important cã au apãrut exemple de urmat. Banii europeniau avut un rol în acest proces. Din pãcate însã, în spaþiul privat, în 2011, mai mult s-adiscutat despre aceste fonduri...

2011 pare un an de planificãri ºi pregãtiri, în care numeroase companii au înþelescã trebuie sã se reinventeze, sã abordeze alte pieþe sau tehnologii. Prin urmare, ar tre-bui sã avem un 2012 mult mai dinamic din punct de vedere al anunþurilor relevante:parteneriate, achiziþii, ieºiri pe pieþe externe, schimbãri de strategie.

3

42

15 DECEMBRIE 2011 - 15 IANUARIE 2012 | MARKET WATCH

COVER STORY8 PMSolutions, consultanþa

ca meserie. Performanþã prin Project Management

COMPANY FOCUS12 HP Discover 2011, o abordare

uniformã a tehnologiei

MANAGERIAL TOOLS14 Proiecte fãrã arsuri

ENTERPRISE APPLICATIONS16 2012: Piaþa IT creºte în Europa

Centralã ºi de Est

20 Panaceul Social CRM?

22 Dialog despre evoluþia pieþei locale DM

24 Viteza de reacþie, transparenþaafacerii ºi stimularea creativitãþii angajaþilor, atuurile companiilor care implementeazã sisteme de Business Intelligence

26 Cât de important este managementul email-urilor în ecuaþia unui Call Center

CERCETARE28 Sistemul de cercetare din

România la sfârºitul anului 2011

TECHNOLOGY31 Anritsu Solutions, company profile

�� NETWORKING

32 Spitalele din regiunea italianãBolzano – servicii îmbunãtãþite ºicosturi operaþionale mai mici cuechipamentele HP Networking

CLOUD COMPUTING34 Predicþii despre Cloud Computing

LUMEA GEOSPAÞIALÃ36 Dicþionar geospaþial

INDUSTRY WATCH�� ADMINISTRAÞIE PUBLICÃ

38 IT-ul, factor de motivare non-finan-ciarã în Administraþia Publicã

�� RETAIL

39 Conceptul Self Service începe sã câºtige teren în retailul local

�� COMUNICAÞII

40 Proiectul NetCity a rãmas în urmã

41 Liviu Tãnase, COO AdNet Telecom, despre provocãrile pieþei de telecomunicaþii

�� ITC

42 Ecosisteme de parteneriat „made in Romania”

44 Companiile IT româneºti atacã piaþa azerã

�� EDUCAÞIE

50 Tehnologia ºi familia, factori esenþialide reformare a educaþiei

FEMEI ÎN TEHNOLOGIE46 Diversitatea aduce beneficii

organizaþiilor deschise sã o cultive

48 IT-ul oferã femeilor oportunitãþi de carierã variate

SUMAR

Aleea Negru Vodã nr. 6, bl. C3, sc. 3

parter, 030775, sector 3, Bucureºti

Tel.: 021.321.61.23; Fax: 021.321.61.30;

[email protected]

www.marketwatch.ro

P.O. Box 4-124, 030775

� Director General FIN WATCH:Cãlin.Mãrcuº[email protected]

� PUBLISHER MARKET WATCH:[email protected]

� Redacþia:Redactor-ºef: Radu.Ghiþ[email protected]

Redactori: [email protected]

� Consultanþi: Valentina.Neacº[email protected]

[email protected]

� Colaboratori: [email protected]

� Marketing: [email protected]

� Publicitate:Director: [email protected]

� Desktop Publishing:[email protected]

� Foto: Septimiu ªlicaru ([email protected])

� Abonamente: [email protected]

� Distribuþie:Director: Elena Corneanu

Sorin Pârvu� Tipar:

Tipografia REAL

� Data închiderii ediþiei:20 decembrie 2011

� NOTÃ: Reproducerea integralã sau parþialã a articolelor

sau a imaginilor apãrute în revistã este permisã

numai cu acordul scris al editurii. Fin Watch

nu îºi asumã responsabilitatea pentru eventualele

modificãri ulterioare apariþiei revistei.

FFiinn WWaattcchh SSRRLL eessttee mmeemmbbrruu aall

BBiirroouulluuii RRoommâânn ppeennttrruu AAuuddiittaarreeaa

TTiirraajjeelloorr –– BBRRAATT.. MMaarrkkeett WWaattcchh

eessttee oo ppuubblliiccaaþþiiee aauuddiittaattãã BBRRAATT..

FINWATCH

Editor :

wwwwww..rroommssoofftt..iinnffoo CCllaauuddiiaa UUrrssããþþeeaannuu,, DDiirreeccttoorr GGeenneerraall RRoommssoofftt

ªTIRI

MARKET WATCH | 15 DECEMBRIE 2011 - 15 IANUARIE 20126

�� NOKIA ROMÂNIAARE UN NOU GENERAL MANAGER

Marcus Störkel este noul GeneralManager al Nokia România care vacoordona activitãþile echipei locale,precum ºi relaþiile cu partenerii lo-cali pentru România ºi Ungaria, în-cepând cu 1 ianuarie 2012. MarcusStörkel lucreazã de 15 ani în cadrulNokia ºi este licenþiat al UniversitãþiiGiessen din Germania, cu spe-cializarea în management inter-naþional, marketing ºi control. În ul-timii ani, a avut responsabilitãþi re-gionale, la nivelul zonei central esteuropene, pe poziþiile de marketingºi respectiv sales manager, iar din2009 a devenit Country Managerpentru Ungaria. „Am urmãrit în-deaproape evoluþiile pieþei dinRomânia, ca parte a atribuþiilor meleregionale, iar obiectivul meu este sãcontribui la materializarea oportu-nitãþilor pe care le oferã aceastãpiaþã ºi pasiunea pentru tehnologiea românilor. Studiile de piaþã aratãcã utilizatorii români cautã soluþiipentru a fi mai eficienþi în comuni-care ºi de a fi în permanent contactcu familia, prietenii, subiectele careîi intereseazã. Am convingerea cãNokia dezvoltã produse ºi serviciicare rãspund acestor solicitãri“, a spus MMaarrccuuss SSttöörrkkeell.. Rãzvan Petrescu îºi va încheia la sfârºitulacestui an mandatul de CountryManager, poziþie pe care o deþine de 3 ani. Petrescu a avut atribuþii regionale în perioada 2005-2008acoperind activitatea din Bulgaria,Serbia & Muntenegru, Macedonia ºiIsrael. „Nokia a fost pentru mine oºcoalã de management care m-aajutat sã mã dezvolt ºi sã-mi cresccapacitatea de a înþelege ºi coor-dona echipe ºi resurse de o marecomplexitate ºi dinamicã, într-uncontext multi-naþional. Am acumulatîn 12 ani o experienþã unicã, pecare intenþionez sã o valorific în viitor”, a declarat RRããzzvvaann PPeettrreessccuu,,CCoouunnttrryy MMaannaaggeerr,, NNookkiiaa RRoommâânniiaa..

�� IBM ANUNÞÃ CINCI INOVAÞII CARE NE VOR SCHIMBA VIAÞAIBM a anunþat „IBM Next 5 în 5“, o listã deinovaþii ce prezintã potenþialul de a schimbamodalitatea în care oamenii îºi desfãºoarãactivitatea în urmãtorii cinci ani. Lista „IBM Next 5 în 5“ se bazeazã pe tendinþeale pieþei ºi ale societãþii, precum ºi petehnologii emergente din cadrul labora-toarelor de cercetare IBM din toatã lumea.Inovaþiile tehnologice vor schimba vieþile oamenilor în urmãtoarele modalitãþi:OOaammeenniiii vvoorr aavveeaa mmaaii mmuullttãã ppuutteerree –– Orice obiect care produce cãldurã prezintã potenþialul de a crea energie ce poate fi stocatã. Energia creatã estedisponibilã în toate formele de la oriceobiect din jurul nostru.PPaarroolleellee nnuu vvoorr mmaaii ffii ffoolloossiittee – Fiecare per-soanã are o identitate biologicã unicã ºi înspatele acestei identitãþi sunt date. Datebiometrice - definiþii faciale, scanãri aleretinei ºi fiºiere vocale – vor fi îmbinate prinintermediul aplicaþiilor software pentru aconstrui parola online unicã ADN.AAbbiilliittaatteeaa ddee aa cciittii ggâânndduurriillee vvaa ddeevveennii ppoossiibbiillãã – Cercetãtorii din domeniul bio-infor-maticii au creat cãºti cu senzori avansaþi,pentru a înregistra activitatea electricã cepoate recunoaºte expresii faciale, emoþii ºi

niveluri de concentrare ºi gândurile unei persoane, fãrã a fi necesare acþiuni fizice din partea lor. DDiivviizziiuunneeaa ddiiggiittaallãã nnuu vvaa mmaaii eexxiissttãã – În societatea globalã, creºterea ºi abun-denþa economicã sunt decise de nivelurilede acces la informaþie. În urmãtorii cinci ani,distanþa dintre caracteristicile informaþiei seva micºora considerabil datoritã progreselorîn tehnologiile mobile. În prezent, existã 7 miliarde de oameni ce populeazã planeta. În urmãtorii cinci ani, vor exista 5,6 miliardede dispozitive mobile – ceea ce înseamnãcã 80% din populaþia globalã va deþine undispozitiv mobil.MMeessaajjeellee eemmaaiill nneeiimmppoorrttaannttee vvoorr ddeevveennii pprrii--oorriittaarree – În urmãtorii cinci ani, reclamele ne-dorite pot pãrea atât de personalizate ºi re-levante, încât va pãrea cã mesajele spamau dispãrut. În acelaºi timp, filtrele spamvor fi atât de precise, încât nu veþi mai fi der-anjaþi de oferte promoþionale. IBM dezvoltãtehnologia ce foloseºte sisteme de ana-lytics în timp real pentru a înþelege ºi pentrua integra date de la toate aspectele vieþii,precum reþelele sociale ºi preferinþele onlinepentru a prezenta ºi pentru a recomanda in-formaþii ce sunt utile pentru dumneavoastrã.

�� SONDAJ ANIS: COMPANIILE DE SOFTWARE PUN LA DISPOZIÞIE ÎN 2012 CU 13,4% MAI MULTE POSTURI

Companiile de software ºi-au mãrit echipeleîn cursul acestui an cu 26,7% faþã de 2010,planul angajãrilor pentru 2012 arãtând ofoarte clarã tendinþã de creºtere a numãru-lui de joburi pentru specialiºtii IT, potrivitunui sondaj derulat online de cãtre AsociaþiaPatronalã a Industriei de Software ºi Servicii(ANIS), în rândul membrilor, în lunile oc-tombrie-noiembrie 2011. Mai mult, numãrulde posturi nou create în 2012 va fi maimare cu 13,4% faþã de 2011. Majoritateaposturilor ce vor fi deschise în 2012 se voradresa specialiºtilor din Bucureºti, Iaºi ºiCluj, atât din zona entry-level cât ºi middlemanagement. Potrivit sondajului ANIS, Capi-tala atrage peste 50% din intenþiile de anga-jare exprimate de companiile de IT pentru2012, în timp ce oraºe precum Iaºi ºi Cluj-Napoca atrag fiecare câte 24%, respec-tiv 13% din intenþiile de angajare pentruanul viitor. Restul recrutãrilor sunt anunþateîn Timiºoara, Braºov, Craiova, Târgu Mureº,Sibiu ºi Suceava. Peste jumãtate din com-paniile respondente îºi doresc extindereaechipei pe segmentul de middle manage-ment, tendinþã care denotã nevoia compani-ilor IT de a forma o clasã de manageri care

sã asigure creºterea afacerilor din domeniupentru urmãtorii ani. „În anii anteriori, com-paniile multinaþionale au influenþat puternicpiaþa muncii prin deschiderea unor centrede suport, dar ºi de cercetare-dezvoltare.Dupã acest val în care cererea s-a orientatîn principal cãtre programatori ºi specialiºtiîn servicii IT, companiile autohtone de soft-ware trec într-o nouã etapa când au nevoiede o clasã de management în organigramã.Existã o nevoie mare de middle manageri înpiaþã ºi dificultatea cu care sunt identificaþipune probleme creºterii industriei. Companiile vor fi obligate sã investeascã în formarea acestora pentru a-ºi asigura o creºtere susþinutã“, spune AAnnddrreeii PPiittiiºº,, vviicceepprreeººeeddiinnttee AANNIISS. Printre specialiºtiiaflaþi la mare cãutare în rândul companiilorsoftware se aflã programatorii în Java, peste 55% dintre companiile respondentedezvoltând proiecte bazate pe aceastãtehnologie, dar ºi cei specializaþi în .Net ºi PHP. „Din ce în ce mai multe companiiautohtone de software la comandã ºi deservicii încep sã evalueze posibilitatea diversificãrii activitãþii prin crearea unor produse software“, a încheiat AAnnddrreeii PPiittiiºº..


În ultimii ani, PMSolutions a fost o prezenþãconstantã în paginile Market Watch, prin in-termediul rubricii Opinia Consultantului. Înacest numãr, stãm de vorbã cu câþiva dintreconsultanþii PMSolutions pentru a descoperimodul în care se vede piaþa localã de con-sultanþã din perspectiva uneia dintre celemai active firme din domeniu.

Cum vedeþi piaþa de consultanþã IT la sfârºitul anului 2011?

Piaþa româneascã de consultanþã ITeste una extrem de fragmentatã. Firmelemari internaþionale care sunt prezente înRomânia sunt active în special prin activ-itãþi de audit ºi externalizare de procese ºimai puþin prin servicii de analizã de pro-cese, design de sisteme ºi implementare aproiectelor. Privitã din aceastã perspectivã,piaþa de consultanþã este una relativ sãracãîn oferte de servicii cu valoare adãugatãridicatã. Cele mai multe firme de consul-tanþã locale au în jur de 5-10 angajaþi per-manenþi, excepþiile fiind rare ºi, în general,susþinute de oportunitãþi punctuale ºinesustenabile în timp. Criza economicã ºidorinþa clienþilor de diminuare a costurilora dus ºi la iniþiative noi în domeniul con-sultanþei, în general prin plecarea unorconsultanþi cu experienþã din diferite com-panii care s-au confruntat cu probleme înaceastã perioadã, consultanþi care au în-ceput sã îºi ofere direct serviciile clienþilorfoºtilor angajatori, prin angajamente defreelancing. Freelancerii ºi-au îndeplinitastfel aspiraþiile de independenþã, iarclienþii au reuºit sã îºi micºoreze costurile,pãstrând însã echipele cu care aveau o ex-perienþã bunã de colaborare.

Piaþa de consultanþã IT a fost afectatãde criza economicã în acelaºi mod încare a fost afectatã piaþa de IT la modulgeneral. Numãrul de proiecte a scãzutmult ºi, deci, ºi necesarul de servicii ascãzut proporþional. Gura de oxigen credcã a venit din zona proiectelor publice,unde ºi fondurile europene au ajutat la

menþinerea unui nivel al investiþiilorcare sã susþinã industria IT localã. Deaceastã oportunitate au profitat însã maimult firmele de consultanþã care aveauo tradiþie în lucrul cu sectorul public,cele cu portofoliu de clienþi predomi-nant privat înregistrând scãderi masiveale activitãþii.

PMSolutions, PMSolutions, consultanþa ca meserie.consultanþa ca meserie.PPerformanþã prin erformanþã prin project managementproject management

Cãtãlin Tiseac,Director Executiv


COVER STORY

CONSULTANÞA CA MESERIE

Cum s-a adaptat PMSolutions noilor realitãþi ale economiei ultimilor doi ani?

Pentru PMSolutions, criza economicãa reprezentat un moment de relansare,pentru cã am fructificat eforturile depuseîn ultimii 7 ani pentru a ne face cunoscuþiºi pentru a promova serviciile de consul-tanþã IT ºi performanþã prin managementde proiect. În ultimii doi ani, cheia succe-sului pentru noi au constituit-o proiectelecu finanþare europeanã, care au oferit be-neficiarilor posibilitatea finanþãrii servici-ilor de scriere ºi de management a proiec-telor. Sectorul public a constituit o perma-nentã zonã de interes pentru noi ºi am in-vestit mult în ultimii ani pentru a ne facecunoscuþi ºi pentru a construi un portofoliu

relevant de servicii pentru acest sector, iaroportunitatea finanþãrii nerambursabile aserviciilor de consultanþã IT ne-a gãsit foar-te bine plasaþi pentru a beneficia de avan-tajele competitive ºi de imagine pe care leaveam. Pentru PMSolutions, managemen-tul de proiect a fost un pol de competenþãºi un diferenþiator în toþi aceºti ani, iar acestlucru ne-a diferenþiat de restul firmelor deconsultanþã apãrute peste noapte ºi careofereau servicii de management al proiec-telor de investiþii cu fonduri europene.

Puteþi puncta câteva din realizãrileacestei perioade?

În ultimii doi ani, am asigurat serviciide consultanþã pentru 14 proiecte cu fi-nanþare europeanã, servicii care au inclus

proiectare, licitare ºi contractare, super-vizare tehnicã a livrabilelor produse defurnizori, managementul procesului de im-plementare ºi managementul contractelorde finanþare ºi al relaþiei cu Autoritãþile demanagement ºi Organismele intermediare.O parte dintre aceste proiecte s-au finalizatdeja cu succes, altele se vor finaliza înprima parte a anului 2012, iar altele se vorderula pânã în anul 2013.

Urmãrind o strategie complexã de in-formatizare pe care am creionat-o în urmãcu câþiva ani pentru Primãria Alba Iulia,am elaborat în anul 2009 un prim proiect,care a primit finanþare nerambursabilã prinAxa 3 a POS CCE ºi a cãrui implementares-a finalizat cu succes la sfârºitul anului2010. Un al doilea proiect realizat de PMSolutions în cadrul aceleiaºi strategiipentru Primãria Alba Iulia a fost selectatspre finanþare în anul 2011, cu cel maimare punctaj din cadrul apelului de pro-iecte de e-Guvernare ºi, în acest moment,asigurãm serviciile de management pentruimplementarea sa. Acest proiect va aducepentru prima datã conceptele de manage-ment al relaþiei cu clienþii (CRM) la niveluladministraþiei locale ºi suntem convinºi cãva ajuta la schimbarea radicalã atât a mo-dului în care cetãþenii percep administraþia,cât ºi a modului în care administraþia mã-soarã performanþa serviciilor pe care leoferã.

Un alt proiect de referinþã este celderulat împreunã cu Oficiul Naþional alRegistrului Comerþului de la începutulanului 2010. Este proiectul cu cel mai marebuget din cadrul apelului 1 de proiecte e-Guvernare din cadrul Axei 3 a POS CCEºi cel mai complex atât din punct de vedereal dificultãþii tehnice, cât ºi a celei de im-plementare ºi de gestiune a contractului definanþare. Proiectul se aflã în ultimele 2luni de implementare ºi, printr-un efort re-marcabil al echipei reunite (integratorulsistemului, client ºi consultant), va aduce oschimbare majorã atât în modul în careRegistrul Comerþului îºi desfãºoarã acti-vitãþile de back-office, cât ºi în modalitateade interacþiune electronicã cu beneficiariiserviciilor sale, prin intermediul serviciilorelectronice care vor fi disponibile într-unportal web sofisticat.

Cãtãlin Hristea,Director General

COVER STORY

PERFORMANÞÃ PRIN PROJECT MANAGEMENT


Un proiect interesant pentru care amrealizat proiectarea ºi pentru care realizãmmanagementul implementãrii este Sis-temul naþional de Raportare a Incidentelorpentru Poliþia Românã, proiect finanþatprin PODCA ºi care, începând cu trimes-trul al II-lea al anului 2012, va schimbaradical modul în care se înregistreazã ºi seanalizeazã informaþiile privind toate inci-dentele tratate de cãtre Poliþia Românã.

Cum s-au reflectat toate acesteproiecte în performanþa companiei?

Din punct de vedere financiar, anul2010 a însemnat o creºtere cu peste 50% acifrei de afaceri comparativ cu anul 2009,iar pentru anul 2011 avem deja confir-marea unei creºteri de 25% faþã de anul2010. Aceste rezultate ne-au permis mãri-rea echipei de consultanþi prin cooptareaunor specialiºti cu experienþã unicã în ma-nagementul fondurilor ºi al programelorpost-aderare în domeniul IT. Pentru a neputea deservi mai bine clienþii ºi pentru aacomoda o echipã lãrgitã, ne-am mutat lasfârºitul anului 2010 într-un sediu nou,care simþim cã se potriveºte mai bine atâtcu imaginea pe care o promovãm, cât ºi cuaspiraþiile noastre.

Ce credeþi cã lipseºte pieþei de consultanþã IT din România?

Cred cã principala problemã este chiardimensiunea acestei pieþe. Piaþa româ-neascã de consultanþã IT este una foartemicã, iar aceastã problemã a fost accentuatãde criza economicã din ultimii doi ani, carea redus ºi mai mult numãrul de proiecte ITºi, implicit, necesarul de consultanþã. O altã

problemã este lipsa de culturã a pieþei IT înceea ce priveºte necesitatea ºi utilitateaconsultanþei. Aºa cum românul a fost în-vãþat atâta timp sã se descurce cu ce are, sãîºi repare singur Dacia, sã se priceapã la fot-bal ºi la politicã, în acelaºi fel îºi percepe ºiauto-suficienþa în ceea ce priveºte proiec-tarea sistemelor informatice ºi imple-mentarea lor. Din acest punct de vedere,ne aflãm încã, din pãcate, într-o piaþã ITprimitivã, în care achiziþiile sunt încã ma-joritar centrate pe hardware ºi licenþe, iaracestea se cumpãrã de cele mai multe orica un scop în sine, fãrã o proiectare a uneiarhitecturi ºi fãrã o dimensionare care sãþinã cont, în primul rând, de faptul cã hard-ware-ul este doar un suport pentru apli-caþii. De asemenea, serviciile de implemen-tare sunt, deseori, mult subdimensionate.

Dimensiunea redusã a pieþei de consul-tanþã IT afecteazã negativ competitivitateaºi calitatea serviciilor de consultanþã,deoarece multe firme de consultanþã suntnevoite, pentru a putea supravieþui, sã re-alizeze compromisuri etice prin parteneri-ate cu furnizorii, care sunt, însã, interesaþinumai în promovarea propriilor produse.Acest comportament duce, însã, la decre-dibilizarea generalã a consultanþilor ºi la

perpetuarea unei percepþii negative cuprivire la consultanþi ºi la utilitatea realã aserviciilor lor.

Dintr-o altã perspectivã, piaþa proiec-telor IT suferã, din pãcate, de aceeaºi boalãde care suferã întreaga economie româ-neascã – mediocritatea ofertei (cu excepþiicare nu reuºesc, însã, sã modifice percepþiageneralã) ºi resemnarea beneficiarilor. Aºa

cum ne-am resemnat cu gândul cã la noi oautostradã va fi întotdeauna mai scumpã ºimai proastã decât la alþii, cu aceeaºi re-semnare ne-am obiºnuit sã tratãm ºi pro-iectele IT. Clienþii nu ºtiu ce sã cearã ºi cecriterii de calitate sã impunã, iar furnizoriinu sunt capabili sã le respecte, chiar ºi înprezenþa unor bugete mai mult decât gene-roase. Din acest motiv asistãm la un para-dox: multe proiecte gândite sau implemen-tate prost, inutilizabile sau cu o investiþiecare nu se justificã prin prisma beneficiuluifinal obþinut, dar care, în acelaºi timp, seregãsesc ca referinþe de succes în portofo-liul furnizorilor – ceea ce perpetueazãproblema. Am lucrat personal cu astfel declienþi, în proiecte majore, sprijinindu-i înrelaþia cu furnizori locali de top, asistândiniþial la nemulþumirea lor legatã de cali-tatea serviciilor pe care le primeau ºi, ulte-rior, la instalarea resemnãrii venite din ex-perienþe similare cu alþi furnizori. Existã,desigur, ºi o culpã a clientului: multeproiecte sunt demarate oportunist, fãrã aexista o nevoie realã, iar lipsa de interes aclientului se reflectã direct în calitatearezultatului final.

Cum se diferenþiazã PMSolutions în acest context?

Încã de la început, ne-am stabilit uncod etic de conduitã ºi l-am promovat cadiferenþiator major faþã de firmele con-curente. Nu ne implicãm în proiecte lacare sesizãm cã rolul nostru ar fi doar unulde faþadã, util pentru a justifica ºi legi-timiza decizii care au fost deja luate. Dinperspectiva serviciilor pe care le furnizãmîn contextul proiectelor finanþate din fon-duri europene, acestea sunt semnificativmai generoase decât cele oferite de firme-le care au ca obiect de activitate exclusivaccesarea fondurilor europene. Astfel, pelângã componenta de gestiune a contrac-tului de finanþare, PMSolutions asigurã cupropriii sãi consultanþi întreaga gamã deservicii cu specific IT: analiza necesitãþilorºi proiectarea sistemelor informatice,scrierea cererii de finanþare (inclusiv com-ponenta tehnicã), sprijin pentru evaluareaofertelor tehnice ºi selecþia furnizorului,revizuirea tuturor livrabilelor tehnice aleproiectului ºi sprijin pentru procesul de

Diana Popescu,

Expert Fonduri Europene

Lidia Ene,

Expert Senior Fonduri Europene

COVER STORY

CONSULTANÞA CA MESERIE


testare ºi acceptanþã. Întrucât manage-mentul proiectelor IT este una dintre com-petenþele noastre de bazã, nu trebuie sãapelãm la furnizori de tehnologie ºi astfelne putem pãstra independenþa, iar clienþiinoºtri beneficiazã de sfaturi care sunt inte-gral în beneficiul lor.

PMSolutions este ºi un apreciat furnizor de servicii de formare îndomeniul managementului de proiect.Existã noutãþi în aceastã direcþie?

Training-ul în management de proiecta constituit întotdeauna pentru PMSolu-tions o activitate pornitã din dorinþa de atransforma piaþa româneascã de manage-ment de proiect într-o adevãratã societatea profesioniºtilor. Deºi nu ne-am promo-vat niciodatã agresiv ca o firmã de training,aceste servicii nefiind core business-ul nos-

tru ºi, ca atare, nefiind partizanii abordãriide tip „cursuri pe bandã rulantã”, am fostmereu plãcut surprinºi sã constatãm cã toc-

mai sinceritatea ºi seriozitatea cu care abor-dãm acest subiect ne-au oferit câºtig decauzã ºi, astfel, am avut ºansa sã colaborãmºi pe acest segment de servicii cu mari com-panii, atât strãine, cât ºi româneºti. Abor-darea noastrã în aceastã direcþie se bazeazãpe realizarea unor contracte pe termenlung cu companii pentru care construimprograme de instruire personalizate ºi maipuþin pe cursuri de tip „open”, iar motivulprincipal este acela cã trainerii PMSolu-tions nu sunt doar teoreticieni, ci sunt ceimai titraþi consultanþi ai firmei, fiind impli-caþi permanent în proiecte al cãror pro-gram nu permite o flexibilitate prea mare.Pentru cei care apreciazã, însã, cursurilenoastre, oferim bianual ºi douã sesiuniopen.

Principalul atú al cursurilor PMSolu-tions este astfel reprezentat de experienþatrainerilor, care sunt, în primul rând, ma-nageri de proiect cu experienþã, implicaþiconstant în coordonarea proiectelor. Dinacest motiv, cursurile susþinute de ei sunt otranspunere continuã a realitãþii în sfaturipractice ºi exerciþii cu valoare didacticã de-osebitã.

Cel mai apreciat curs pe care îl oferimeste cel la finalul cãruia participanþii potobþine atât o certificare naþionalã, prinDiploma de Absolvire recunoscutã de Mi-nisterele Muncii ºi Educaþiei, cât ºi pregã-tirea practicã ºi teoreticã necesarã în ve-derea certificãrii internaþionale oferite deAsociaþia de Project Management Româ-nia (APMRo), afiliatã International ProjectManagement Association (IPMA).

Care sunt gândurile cu care începeþi anul 2012?

ªtim cã ne aºteaptã o perioadã dificilã.În varianta cea mai optimistã, criza eco-nomicã ºi mãsurile de austeritate ne vorafecta încã cel puþin doi ani. Suntem, însã,pregãtiþi sã facem faþã acestei perioade.Pentru anul 2012, avem deja contractateproiecte care însumeazã peste 80% dincifra de afaceri a acestui an ºi avem, deasemenea, o colecþie de oportunitãþi caresperãm sã se concretizeze. Utilizând expe-rienþa acumulatã în ultimii trei ani îndomeniul gestionãrii proiectelor finanþatedin fonduri europene, expertiza metodo-

logicã generalã în domeniul managemen-tului de proiect ºi experienþa specificã demanagement a proiectelor de construcþii ºide amenajare a clãdirilor de birouri dincadrul departamentului nostru specializatîn lucrãri de construcþii, am abordat o ca-tegorie nouã de proiecte – în domeniul lu-crãrilor publice ºi mediului. Astfel, amcâºtigat în acest an un contract pentrumanagementului unui proiect de reabi-litare a sistemului de termoficare din mu-nicipiul Focºani, o investiþie de peste 150de milioane de lei, care ne va solicita ex-pertiza în urmãtorii trei ani. Ne propunemsã încercãm sã abordãm ºi alte proiectesimilare, dintr-o zonã diferitã de cea de IT,

astfel încât strategia noastrã de dezvoltaresã se bazeze pe mai mulþi piloni de creºtereºi sã fie, astfel, mai puþin expusã contracþi-ilor pieþei. Nu ne vom îndepãrta, însã, devalorile ºi competenþele noastre de bazã îndomeniul managementului de proiect,chiar dacã vom lãrgi aria sa de aplicabili-tate. De asemenea, ne propunem sã lãrgimechipa de consultanþi IT cu competenþetehnice în domeniul proiectãrii sistemelorinformatice, dar ºi al analizei ºi modelãriiproceselor de lucru.

Mulþumim tuturor clienþilor ºi colabo-ratorilor noºtri ºi le urãm un an nou plinde împliniri ºi satisfacþii. La mulþi ani!

Ioana Hristea,

Coordonator Program Training

Liviu Fechete,

Project manager proiecte construcþii

Simona Popovici,

Expert Senior Fonduri Europene


COMPANY FOCUS

EVENIMENT

Schimbãrile de CEO din ultimiidoi ani au afectat dezvoltareastrategicã a HP, iar apariþia luiMeg Whitman la Discover2011 a fost salutatã de întreaga

audienþã. În discursul introductiv, MegWhitman a punctat cã tranziþia cãtreun nou CEO este dificilã pentru com-panie, angajaþi ºi clienþi, însã HPrãmâne cel mai mare provider IT, de lainfrastructurã pânã la software ºi ser-vicii, atât pentru clienþi individuali, câtºi pentru cele mai mari corporaþii.Soluþiile de infrastructurã caregenereazã în mod curent circa 60% dinvenituri vor rãmâne nucleul HP, dar seva pune un accent tot mai important pesoftware. „Asta nu înseamnã cã facemdin HP o companie de software, ci doarcã dorim sã rezolvãm problemeleclienþilor. De asemenea, aº vrea sã scotdrama din titlurile de presã legate deHP ºi sã aduc produsele ºi serviciile”, amai adãugat MMeegg WWhhiittmmaann.. Viziuneanoului CEO prevede urmãtoarea abor-dare:

• HP trebuie sã acþioneze ca oechipã, fãrã ca partenerii sauclienþii sã ºtie care este structurainternã a companiei

• Este nevoie de investiþiiconsiderabile în e-commerce anivel B2B, spentru ca HP sã oferecea mai bunã expereinta onlinedin industrie

• HP trebuie sã atragã cele mai buneºi talentate resurse umane

• Bugetul de investiþii în cercetaredezvoltare trebuie sã creascã ºiasta va fi o certitudine în urmã-torii 2 ani

• Soluþiile pentru reducerea con-sumului de energie sunt o priori-tate.

Focus pe Cloud Hibrid

Subiectul Cloud Computing a fostprezent, inevitabil, pe agenda HP Dis-cover 2011, iar convingerea HP este cã,în urmãtorii 5-6 ani, inclusiv aplicaþiilemission-critical se vor muta pe o infra-structurã tip Cloud. Totuºi, oficialii HPmizeazã cu precãdere pe modelul hi-brid, care va oferi clienþilor o libertatemai mare de alegere a soluþiei potrivite.Modelul hibrid combinã infrastructuraIT rezidentã în medii diverse (tradi-þional, Cloud Privat, Cloud Public) pen-tru a oferi maximum de scalabilitate ºiflexibilitate la un cost optim. Opþiuneaclienþilor nu are legãturã cu unul saualtul dintre modele, ci cu beneficiileoferite. În viziunea HP, modelul CloudHibrid va deveni pânã în 2020 cel maicomun mod de livrare al tehnologiei. Înacest sens, HP a iniþiat un parteneriat cuAlcatel-Lucent pentru combinareatehnologiilor IT cu cele din Comu-nicaþii, într-o soluþie Cloud unificatã, ceconþine: unelte pentru gestiunea lãþimiide bandã, acceleratori ºi aplicaþii selfser-vice care sã permitã subscrierea ºigestiunea unor servicii multiple.

HP D ISCOVER 2011HP D ISCOVER 2011 , o abordare uniformã a tehnologiei

HP Discover 2011 a unificat douã dintre cele mai importante evenimente desfãºurate înregiunea EMEA (HP@work ºi Software Universe) ºi a atras la Viena peste 6.000 de participanþi. Procesul aratã intenþia HP de a avea o abordare uniformã între diversele diviziiºi pune, pentru prima datã, într-un spaþiu comun: infrastructurã, software ºi servicii.

Certificãri pe Cloud

HP s-a conformat predicþiilor Gartner care afirmã cã, pânã în 2014,cunoºtinþele ºi competenþele care au legãturã cu modelul „Cloud Com-puting” vor deveni extrem de relevante ºi, prin urmare, a extins gama decertificãri în consecinþã. La HP Discover 2011 au fost anunþate în pre-mierã trei certificãri la nivel personal: Master Cloud Integrator, CloudIntegrator ºi Cloud Arhitect. Aceste specializãri vor fi introduse în curricula universitarã acolo unde existã parteneriate, precum ºi în sec-torul de documentare HP Press. Complementar, va fi extins portofoliulde cursuri ºi sesiuni demo, atât cu direcþionare cãtre tehnologie, cât ºicãtre servicii.

Implicarea Directorilor Financiari

Deoarece în piaþã se vorbeºte tot mai des despre Cloud ºi despre ali-nierea obiectivelor de business cu cele IT, HP încearcã o schimbare deabordare la nivelul serviciilor financiare. În acest sens, compania va or-ganiza o masã rotundã cu CFO (Chief Executive Officer) din întreagalume în martie 2012, la Singapore. Focusul evenimentului va fi impactulCloud Computing la nivel de finanþare ºi alinierea obiectivelor tehnolog-ice cu cele financiare. În viziunea HP, Cloud înseamnã mai mult decâttransformarea CAPEX în OPEX, implicã reducere riscurilor in-vestiþionale, precum ºi o abordare diferitã a cashflow-ului, context încare HP doreºte uniformizarea relaþiei dintre CIO (Chief InformationOfficer) ºi CFO. Într-o companie modernã, deciziile sunt luate în comunºi, dacã toate pãrþile implicate îºi ridicã nivelul de expertizã pe domeniiconexe, rezultatele vor fi mult mai bune.

Noutãþi tehnologice

Din punct de vedere tehnologic, la HP Discover 2011 au fost anunþatemai multe produse noi. Cele mai relevante lansãri au fost:

- IIDDOOLL 1100,, o platformã de analizã a datelor structurate ºi mai alesnestructurate (documente, email-uri, fiºiere audio/video, imagini etc.)bazatã pe tehnologii de la Autonomy ºi Vertica (ambele cumpãrateanul acesta, Autonomy cu circa 12 miliarde USD, Vertica la un preþnesusþinut oficial însã estimat la circa 300 milioane USD). Conformanalizelor 85% din date sunt în format nestructurat ºi existã în afarabazelor de date relaþionale, prin urmare aplicaþiile tradiþionale care sebazeazã exclusiv pe aceste baze de date nu oferã informaþii relevante100%.

- SSoocciiaall MMeeddiiaa IInntteelllliiggeennccee,, o soluþie pentru monitorizarea, captarea ºianaliza informaþiilor relevante din social media, un instrument foarteeficient pentru noul val din marketing.

- douã noi versiuni ale IITT PPeerrffoorrmmaannccee SSuuiittee dedicate responsabililorcu procesele ºi operaþiunile din cadrul departamentelor IT (în primã-varã a fost lansatã o versiune pentru CIO).

- HHPP BB66220000 SSttoorreeOOnnccee BBaacckkuupp SSyysstteemm, un appliance pentru back-up ºideduplicare date, care lucreazã la o vitezã de 2288 tteerraabbyytteess ppee oorrãã (back-up/restore). Existã ºi o versiune pentru SMB, însã la performanþe sen-sibil mai mici.

� GABRIEL VAS ILE


MANAGERIAL TOOLS

OPINIA CONSULTANTULUI

Extenuare ºi pierderea interesului! Aceastaeste prima definiþie a termenului burnoutla o simplã cãutare pe Google. ªi expli-caþia termenului este încadratã la rubricapsihologie. Nu întâmplãtor am abordatacest termen în aceastã perioadã, în carefiecare a doua persoanã pe care o întâl-nesc îmi spune cã de Sãrbãtori vrea sã seodihneascã. Chiar epuizãm atât de multoamenii prin proiectele pe care lederulãm?

Lucrurile se leagã puþin, chiar dela prima vedere. Una dintrecompetenþele cele mai impor-tante care se cere de la un pro-ject manager este sã reuºeascã sã

îºi motiveze, coordoneze ºi chiar stre-seze echipa de proiect, astfel încâtaceasta sã livreze la timp ceea ce se aº-teaptã de la ea ºi, pe cât posibil, ºi fãrãcheltuieli suplimentare. Prima între-bare, legitimã de altfel, este dacã în-tr-adevãr putem sã închidem proiecte desucces fãrã victime colaterale. Fãrã caoamenii, atunci când sunt eliberaþi dinproiecte, sã aibã nevoie de vacanþã pen-tru a-ºi reveni. Cei care au petrecut maimult timp prin cãrþi de specialitatesusþin tare cã da, se poate. Printr-unplanning realist, printr-o alocare a task-

urilor care þine seama de competenþeleºi disponibilitatea resurselor, printr-opoliticã de resurse umane mai bine gân-ditã, ºi lista de bune practici poate con-tinua. Pe de altã parte, sunt ºi cei care îºiduc viaþa de pe o zi pe alta, pe front,prinºi între cerinþe tot mai multe ºi maiabsurde din partea clientului ºi resursetot mai limitate, ºi care sunt ferm con-vinºi cã nu se poate fãrã câteva rãni, depreferat cât mai superficiale. Logica neîmpinge cãtre un raþionament care nespune cã adevãrul este undeva la mijloc.Pe de altã parte, soluþia este datã chiardin exprimarea de mai sus. Cei care suntexpuºi mai des ºi mai intens la literaturade specialitate, la bune practici sunt ceicare fac lucrurile ca la carte. ªi la cartespune cã trebuie sã avem grijã de oamenipentru cã, nu-i aºa, ei sunt resursa ceamai de preþ a unei companii. Oricât detentant ar fi, nu o sã recomand educaþiaca soluþie, deºi ºtim cu toþii cã este partedin soluþie. Întotdeauna când citim de-spre modele de succes, de fapt citim de-spre mari lideri care au înfãptuit lucrurimãreþe. Problema noastrã este cã noi nusuntem Jack Welch ºi nici DonaldTrump.

Aºadar, soluþia este la noi. Resurselesunt la noi, project plan-urile sunt lanoi, experienþa anterioarã este tot lanoi. Sau nu? Cei mai mulþi oameni nusunt capabili sã producã dovezi ale ex-perienþei întrucât, de cele mai multeori, proiectele ni se întâmplã. Ne iauprin surprindere, ne copleºesc, ne

depãºesc, ºi maximul de ambiþie pe careîl putem avea este sã minimalizãmpierderile sau sã ascundem derapajele.Pentru cã, dacã am avea o experienþãdocumentatã, am avea dovada scrisã cãalocarea unei resurse despre care se ºtiecã este necalificatã sau indisponibilã arfi un act de incompetenþã în manage-mentul proiectului. ªi atunci ne com-placem în lipsa de informaþie, pe care operpetuãm, pentru cã în lipsa infor-maþiei putem mereu sã ne ascundem înspatele scuzei cã am operat în condiþiide incertitudine ºi cã a fost o surprizãcã resursele nu au performat corespun-zãtor. Este inacceptabil pentru un pro-ject manager cu ceva experienþã sãofere drept scuzã faptul cã resursele nuau performat sau, mai rãu, cã nu au fostdisponibile pentru proiect. Aºadar,primul pas este ca, în dimineaþa zileicând începem un proiect nou, sã facemdduuººuull rreeccee aall rreeaalliittããþþiiii. Chiar dacã expe-rienþele anterioare ºi mult blamatulcaracter naþional ne-au fãcut campionimondiali la scuzat, este o competenþãde care trebuie sã scãpãm.

Este un fapt ºtiut ºi recunoscut cãresursele sunt limitate. Adesea ºi neca-lificate. Dar, ca sã parafrazez un cunos-cut cu multe realizãri la activ, cu resursemulte poate oricine. Deci trebuie sã în-cepem proiectul, avem deja niºteresurse, mai puþine decât am cerut, mainepricepute decât speram. Ar fi un mo-ment bun sã începem sã ne lamentãm.Sã construim deja aºteptãrile cã proiec-

Florian Ivan, Director pentru Educaþie ºi

Certif icare, Project Management Institute

[email protected]

Proiecte fãrã arsuri


tul va fi un eºec pentru a nu fi traºi larãspundere ulterior. Dar ar fi pãcat. Pen-tru cã profesia de project manager areaºteptãri ºi pretenþii mai mari de la ceicare o exerseazã. ªi totuºi, ce putemface? Cu riscul de a poza în dascãl ruptde realitate, o sã vã recomand aprofun-darea unei Knowledge Area dinPMBOK ºi anume Project Human Re-source Management ºi, în special, pro-cesul Develop Project Team. Dacã aº fiºeful unui PMO sau un oricare sponsorîntr-un proiect (cu toþii avem vise dinacestea!) ºi un project manager mi-arspune cã proiectul a eºuat pentru cã oa-menii din proiect au fost nepotriviþi,prima întrebare ar fi: „Ce ai fãcut tu pen-tru ca ei sã fie mai buni?”. Întotdeaunaoamenii sunt mai puþin competenþidecât ne-am dori noi ºi întotdeauna ceimai buni sunt deja prinºi în alteproiecte. ªi atunci, pentru a da totuºi oºansã proiectului, trebuie sã planificãm,la modul cel mai onest ºi serios,pprreeggããttiirreeaa eecchhiippeeii ddee pprrooiieecctt. ªi, cândzic pregãtire, mã refer la traininguri princare ei sã dobândeascã acele competenþecare îi separã de ceea ce numim atât depompos „required skills”. Este adevãrat

cã nu poþi transforma oamenii pestenoapte, dar industria de educaþie pro-pune diverse metode ºi formate de a facetransfer de competenþe, care pot daroade spectaculoase. S-ar putea sã fie de-fect profesional, dar eu aº pune în toateproiectele câteva activitãþi de training,mãcar sã mã asigur cã toatã lumea areaceeaºi înþelegere a lucrurilor.

Se spune cã un project manager tre-buie sã aibã trei caracteristici. Sã ºtiecum se fac lucrurile (knowledge), sãpoatã sã le facã (performance) ºi sã secomporte corespunzãtor cu echipa (per-sonal). În project management nu se în-tâmplã miracole. Dacã vreodatã avemsenzaþia cã se întâmplã, trebuie sã în-cepem sã le analizãm ºi sã înþelegemcauzele care au stat la baza efectului ceseamãnã a miracol. Existã însã cunoº-tinþe, disciplinã, experienþe ºi oameni.ªi, combinate cu mãiestrie, trebuie sã îifacã pe toþi cei care lucreazã în proiectsã simtã cã fiecare zi este o dimineaþã deCrãciun!

Sãrbãtori fericite ºi anul nou sã vãaducã îndrãzneala de a visa, tãria de a realiza ºi liniºtea de a vã bucura de viseºi realizãri! �

�� CRESCENDO,PRIMUL PARTENERMICROSOFT GOLDSAM DIN ROMÂNIA

Crescendo este prima companie din România care obþine certificareaMicrosoft Partener Gold SoftwareAsset Management (SAM). Certifi-carea înglobeazã un set de proceseºi proceduri în vederea administrãriiºi optimizãrii resurselor software existente într-o organizaþie, prin careaceasta îºi protejeazã investiþiile fãcute în software. De asemenea, SAM sprijinã companiile într-o multi-tudine de situaþii, precum supra/sublicenþiere, lipsa unei imagini deansamblu asupra activelor softwaredin organizaþie cu implicaþii majoreasupra costurilor ºi eficienþei, lipsastandardizãrii ºi a unor procese ITclar definite. Astfel, faciliteazã efor-turile organizaþiilor în direcþia opti-mizãrii costurilor ºi activitãþii. Conform oficialilor Crescendo, nu puþine au fost cazurile în carecompanii care dispuneau de versiunicomplete ale anumitor software-uri,utilizau în mod real doar 30% dinfuncþionalitãþi, sau manageri IT -recent numiþi în funcþie - nu dis-puneau de o imagine clarã asupasoftware-ului din companie, precumºi asupra nevoilor reale ale organiza-þiei. În astfel de situaþii ºi nu numai,în urma implementãrii SAM a fostobþinutã o reducere a costurilor afe-rente licenþierii - chiar pânã la34,5%. În calitatea de MicrosoftGold SAM, CRESCENDO oferã - pelângã portofoliul de servicii deja exis-tent - servicii de consultanþã la stan-dardele de calitate impuse de Micro-soft, privind modul de gestionare ºioptimizare a licenþelor ºi activelorsoftware pentru organizaþii de toatedimensiunile, de la firme mici la organizaþii de mari dimensiuni.


Chiar dacã rezultatele acestuistudiu sunt oarecum la dis-tanþã de estimãrile unorcompanii de analizã cu acti-vitate ºi networking mai in-

tense pe piaþa localã, nu trebuie discre-ditate din start, mai ales dacã sunt bazatepe informaþii ºi presupoziþii pertinente.În esenþã, studiul (care se bazeazã pedatele European IT Observatory) pre-conizeazã cã în urmãtorii 2-3 ani pieþeleIT din regiune vor avea un ritm decreºtere cel puþin dublu faþã de creºtereaPIB-ului, în principal datoritã fi-nanþãrilor europene pentru proiecte dinspaþiul public. În urma acestui proces,însã nu exclusiv pe baza fondurilorstructurale, cheltuielile cu IT-ul vorcreºte cu 8-15 procente în anul viitor, cuprecãdere în þãri precum Polonia,România, Bulgaria ºi Croaþia. Factoriicare vor genera aceastã creºtere abugetelor alocate IT-ului þin de necesi-tatea reducerii costurilor ºi a creºteriieficienþei operaþionale, dar ºi de necesi-tatea creºterii mobilitãþii forþei demuncã sau a flexibilitãþii sistemelor ITîn general. O altã menþiune a studiului,este cã acest context favorabil va des-chide oportunitatea unui nou val deachiziþii ºi fuziuni, cu precãdere în rân-dul companiilor de IT mici, dar bine ori-entate cãtre noul val tehnologic.

12,7% creºtere în România

În ciuda evoluþiei aproape statice dinpieþele vest-europene, analiºtii Ersteconsiderã cã în Europa Centralã ºi de Estcompaniile sunt mai noi ºi mai dinamiceºi, prin urmare, mai dornice sã inves-teascã în tehnologii informatice. Prinurmare, în 2012, creºterile aºteptate lanivelul pieþei IT se situeazã la 7,8% înPolonia, 12,7% în România, 15% în Bul-garia ºi 10,1% în Croaþia, ceea ce va de-termina o creºtere considerabilã lanivelul întregii regiuni.

„În general, pieþele central ºi est eu-ropene vor înregistra creºtere la nivel deIT cu o valoare dublã faþã de PIB, celpuþin pentru urmãtorii ani, micºorândastfel distanþa faþã de þãrile vestice.Apartenenþa la UE ºi integrarea înspaþiul comunitar va mai dura cu sigu-ranþã câþiva ani ºi va fi un element debazã în creºterea IT-ului. Fondurile decoeziune, care sunt destinate atât spa-þiului privat cât ºi celui public sunt con-siderabile ºi vor avea un impact pe mãsurã”, considerã oficialii Erste Groupimplicaþi în realizarea studiului.

Studiul încearcã ºi o diferenþiere lanivelul factorilor care determinãcreºterea pieþelor IT, punând acces atâtpe factori fundamentali (fonduri struc-

turale, proiecte publice necesare armo-nizãrii legislative ºi aderãrii la EU), câtºi pe factori de naturã tehnologicã, ce þinde trendurile curente prezente în indus-trie: cloud computing ºi orientare pe ser-vicii IT, mobilitate, reþele de comuni-caþii de generaþie nouã etc. La acestea seadaugã nevoia constantã de eficienþã ºide reducere a costurilor, dar ºi respec-tarea unor standarde industriale sau ges-tionarea unor volume mari de date. Deasemenea, pe fondul unei reveniri a pie-þelor, numeroase companii vor fi dor-nice sã acumuleze cote de piaþã rapid ºi,prin urmare, vor investi în instrumen-tele IT necesare pentru atingerea aces-tor obiective.

Factori generatori de creºtere

Din perspectiva studiului Erste, untop al acestor factori aratã astfel:

1. CClloouudd CCoommppuuttiinngg, un domeniu deatracþie cu precãdere pentru SMB ºistart-up-uri. Ideea centralã din spatelecloud computing este accesarea unui sis-tem IT (aplicaþii, platforme, infrastruc-turã) sub forma unui abonament lunar,eliminându-se astfel nevoia unei in-vestiþii iniþiale mari (licenþe, echipa-mente, consultanþã) oarecum prohi-bitivã pentru multe companii din cate-goria SMB. Pe fondul lipsei de capital,

2012:2012: PIAÞA IT CREªTE ÎNEUROPA CENTRALÃ ªI DE EST

Un studiu recent, publicat de Erste Group,crediteazã piaþa IT din regiunea CEE cuun potenþial major de creºtere în urmã-torii ani. Analiºtii grupului austriac punaceste perspective pe seama creºterii interesului pentru tehnologiile mobile ºi cloud computing, dar ºi pe impactul finanþãrilor europene nerambursabile.

�

CANON POWERSHOT SX40 HS

Apropie-te cu uºurinþã de subiect cu ultra-zoom 35x

Furnizând o calitate excepþionalã a imaginii, PowerShot SX40 HS este printre primele modele PowerShot echipate cu noul procesor de imagine Canon DIGIC 5, ce pune în valoare performanþa sistemului HS System ºi oferã opþiuni avansate de fotografiere, precum ºi posibilitatea de înregistrare de filme Full HD (1080p). Uimitorul interval de zoompermite fotografierea oricãrui subiect sã fie fãcutã cu uºurinþã, de la acþiuni derulate în mare vitezã pe pistele de curse la faunã sãlbaticã sau prim-planuri abstracte. Noua tehnologie Intelligent IS asigurã utilizatorul cã imaginile înregistrate au toate elementele bine definite, iar înregistrãrile video sunt clare.

Ultra-puternic, ultra-zoomPowerShot SX40 HS este incredibil de versatil, îregistrând cu o precizie uimitoare subiecþiiaflaþi în apropiere sau la depãrtare, mulþumitã unuia dintre cele mai puternice zoom-uridisponibile pe piaþã, bazat pe aceeaºi expertizã opticã aflatã în spatele succesului obiec-tivelor profesionale Canon. Zoomul 35x, cu Ultrasonic ºi Voice Coil Motors asigurã o focalizare rapidã ºi silenþioasã. Performanþele se extind de la un ultra-wide-angle 24mm pânã la distanþa maximã telefoto de 840mm, permiþând utilizatorilor sã capteze fotografii wide-angle, precum ºi portrete sau acþiuni ce se deruleazã la distanþã.

Noi standarde în calitatea imaginiiPowerShot SX40 HS este cel mai recent model dotat cu HS System, care combinã un senzorCMOS de 12,1 megapixeli de sensibilitate ridicatã, iluminat din spate, cu noua generaþie de procesoare de imagine Canon pentru a captura imagini de calitate, cu nivel redus dezgomot în toate condiþiile de fotografiere. Procesorul de imagine DIGIC 5 oferã tehnologiiavansate de reducere a zgomotului, reducând cu pânã la 75% zgomotul la toate nivelurileISO ºi producând fotografii mai naturale, lipsite de blur, fãrã a fi nevoie de un trepied saubliþ. Noul Multi-area White Balance face ca imaginile sã arate mai natural prin detectarea

situaþiilor în care existã douã surse diferite de luminã ºi apoiaplicând corecþii ale balansului de alb specifice fiecãreisuprafeþe. De exemplu, când fotografiaþi cu bliþ un portretobiºnuit într-o camerã cu iluminare tungsten, aparatul foto se vaaplica balans de alb tungsten fondului imaginii ºi balans de albpentru bliþ pe faþa subiectului, garantând cã atât subiectul cât ºifundalul pãstreazã culorile lor naturale.

Filmare Full HD Butonul dedicat pentru filmare permite fotografilor sã devinã imediat cameramani, trecând de la fotografii de înaltã calitate la înregistrare video Full HD (1080p) la 24 fps cusunet stereo pentru filmãri fantastice. Partajarea ºi editarea pro-priilor filme nu poate fi mai uºoarã. PowerShot SX40 HS oferãsuport pentru formatul Apple iFrame Movie, permiþând importarea ºi editarea imediatã a clipurilor video în programe software uzuale, simplificând ºi accelerând procesul de post-producþie.

ENTERPRISE APPLICATIONS

TENDINÞE


aceste companii vor fi atrase de modelulcloud ºi vor genera creºteri considerabilede venituri la nivel de servicii. Având învedere cã segmentul SMB reprezintã nu-cleul economiilor din Europa Centralã ºide Est, acceptarea conceptului de IT caserviciu ar trebui sã aibã un impact pemãsurã în evoluþia pieþei.

2. MMoobbiilliittaattee ººii rreeþþeelleellee ddee ccoommuunnii--ccaaþþiiii ddee ggeenneerraaþþiiee nnoouuãã.. Operatorii detelecomunicaþii din regiune sunt foartedinamici, iar reþelele dezvoltate sunt cuprecãdere din ultima generaþie. Comple-mentar, costurile serviciilor de teleco-municaþii sunt la un nivel scãzut ºi, prinurmare, accesibile unor largi categorii deutilizatori. De asemenea, vânzãrile desmartphone-uri ºi tablete sunt în creº-tere în majoritatea pieþelor. Cifrele ofi-ciale aratã cã rata de penetrare la nivelultelefoniei mobile este de 82%, iar datelemobile sunt în creºtere exponenþialã.26% din terminalele mobile vândute înQ3 2011 au fost smartphone-uri, însãreprezintã doar 10% din baza instalatã.Aceastã conjuncturã oferã oportunitãþimajore de dezvoltare pentru aplicaþiilemobile, video streaming, comunicaþiimachine2machine, plãþi mobile etc.

3. NNeevvooiiaa ddee eeffiicciieennþþãã ººii rreedduucceerree ddeeccoossttuurrii ooppeerraaþþiioonnaallee.. Multe companiidin regiune s-au dezvoltat organic în pe-rioada pre-crizã ºi acum au nevoie deinstrumentele necesare gestionãrii efi-ciente a unei activitãþi nu foarte bineoptimizate. Prin urmare, se impune im-plementarea unor soluþii de gestiunecare sã ofere atât informaþii relevante întimp real, cât ºi asistenþã decizionalã. Deasemenea, proiectele de consolidare ºiintegrare vor putea permite reduceri alecosturilor operaþionale aferente IT-ului.

4. FFoonndduurrii eeuurrooppeennee ppeennttrruu pprrooiieecctteeppuubblliiccee.. Fondurile de coeziune reprezintãprincipala sursã de bugetare a proiectelorpublice în majoritatea þãrilor din regiune.Valoarea fondurilor obþinute este uriasã,iar impactul în pieþele IT respective estepe mãsurã, chiar dacã acoperirea estemultianualã. Pentru România, studiulErste aminteºte cifra de 252 de milioanede euro, fãrã însã a da mai multe detalii.

5. AAcchhiizziiþþiiii ººii ffuuzziiuunnii.. Conformanaliºtior Erste, în regiune, companiile

din IT au în general o situaþie financiarãfoarte bunã ºi foarte puþine datorii, prinurmare, având în vedere disponibilitãþilede capital ale unor jucãtori cheie, vomasista la o serie de achiziþii ºi fuziuni carevor avea o influenþã pozitivã asuprapieþei. Sunt vizate companii mici ºimedii, cu focus pe scalabilitate ºitehnologii de ultimã generaþie, prin ur-mare cu valori la nivel de proprietate in-telectualã ºi mai puþin ca bazã instalatã.Ca potenþiali cumpãrãtori studiul amin-teºte nume precum: SAP, HP, Oracle,Google, Sofware AG, IBM ºi Asseco,însã, cu excepþia Asseco, singurul jucã-tor din regiune, nu cred cã vom vedeaanunþuri concrete. Mai plauzibile suntplanurile TotalSoft, spre exemplu, de aachiziþiona o companie IT medie dinPolonia ºi despre care Liviu Drãganspunea recent cã sunt într-o etapãavansatã de negociere. Studiul aminteºteºi câteva companii mari din regiune cear putea ridica interesul jucãtorilor glob-ali: ComArch, Sygnity - ambele dinPolonia ºi Ericsson Nikola Tesla (Un-garia), în toate cazurile valorile posibileale unor tranzacþii scãzând considerabilfaþã de evaluãrile precedente.

Concluzii

Valorile de creºtere ale pieþei IT dinregiune menþionate de Erste Group sunt

destul de optimiste ºi puþin probabil cãvor deveni realitate, cel puþin pentruanul 2011, care nu va avea o creºtere de11,3% conform celor mai avizate pãrerilocale. Proiecþiile diferã, însã, în funcþiede segmentul de piaþã ºi, prin urmare,creºterea este mai ponderatã la nivel desoftware, dar poate fi peste aºteptãri înservicii ºi retail IT. Am discutat recentcu Iulian Stanciu, co-fondatorul Asesoft,grup care controleazã eMag, Flanco ºiNetwork One Distribution (NOD ex Asesoft Distribution) ºi care considerãrealist procentul de 12,7% creºtere pen-tru anul 2012 amintit de Erste Group,cel puþin pentru distribuþia ºi retailul deproduse IT. Creºterea s-ar datoraamânãrii achiziþiei de produse IT din ul-timii doi ani de cãtre numeroase com-panii, dar ºi persoane fizice ºi care, pefondul exploziei de dispozitive ºi apli-caþii mobile (tablete, smartphone-uri),vor face aceste investiþii în urmãtoareaperioadã. De altfel, creºterea estimatã deoficialul Asesoft pentru compania NODse situeazã în jurul aceleiaºi valori.

Poate valoarea în sine este mai puþinrelevantã în actualul context economicºi social, mai importantã fiind tendinþa,indiscutabil, ascendentã a pieþei ºi careva declanºa cu siguranþã interesul pen-tru investiþii la nivelul întregii economiiregionale.

� GABRIEL VAS ILE

�


�� LA DRUM… CU UN LAMBORGHINI

La sfârºitul lunii noiembrie am plecat înSpania, într-o delegaþie, cu un Lamborghini…un Asus Lamborghini VX6. Un Eee Pc mic, elegant ºi uºor de manevrat. Pe aeroportuldin Bucureºti netbook-ul meu a atras toate

privirile când l-am deschis ºi s-a auzit su-netul de fundal, care imita turarea unui

motor. Carcasa poartã însemneleproducãtorului auto Lamborghini, oparte din elementele de design întâl-

nite pe automobilele sport fiindregãsite pe netbook. L-am testat ºi întimpul zborului de trei ore, ascultând

muzicã ºi vizionând câteva fil-muleþe. Calitatea imaginii e

foarte bunã, pentru cã ecranulcu diagonala de 12.1 inci

ºi rezoluþia de1366x768 pixelibeneficiazã de ilu-minare cu LED-uri ºi

de un filtru care accentueazãculorile. Ecranul este suficient de lat pen-

tru a deschide douã documente unul lângã

celãlalt ºi destul de lung pentru casetele dedialog din Windows. Tastatura este ergono-micã, de tip „chiclet”, ºi este de departe unadintre cele mai bune pe care le-am testat laun netbook. Tastele sunt dispuse la o dis-tanþã suficientã unele de altele ºi, spre de-osebire de alte tastaturi chiclet testate, suntmai silenþioase. Lucru extrem de util pentrumine, pentru cã am folosit netbook-ul în tim-pul workshop-urilor la care am participat, iarsãlile nu erau foarte mari. Touchpad-ul estemic, dar foarte receptiv ºi nu am simþit delocnevoia unui mouse. Autonomia bateriei estede aproximativ trei ore. Netbook-ul a venit in-stalat cu o versiune de Windows 7. Pe pãrþilelaterale sunt prezente trei porturi USB, dintrecare douã USB 3.0, un port HDMI ºi unul ethernet. Producãtorul a integrat ºi un modulde comunicaþii Wi-Fi – de care am fost extremde mulþumitã, conectarea fãcându-se extremde rapid – dar ºi un modul Bluetooth, pentrua facilita conexiunea cu telefoanele mobile. E adevãrat cã preþul este destul de mare,2.600 de RON, dar eu zic cã meritã. ((LL..SS..))

�� SMS PENTRU MOª CRÃCIUN: CANON EOS 600D!

Dacã vârsta ºi criza economicã nu ar firedus sensibil credinþa mea în MoºCrãciun... i-aº fi scris Moºului oscrisoare foarte-foarte scurtã. Concisã!Minimalistã chiar! De fapt, m-aº fi pututexprima perfect ºi într-un SMS: CanonEOS 600D! Evident, argumentaþia justi-ficativã mi-ar fi luat ceva mai mult spaþiu...Canon EOS 600D m-a vrãjit de când l-amvãzut prima oarã. Adevãrul e cã, la nivelul meu –de fotograf întârziat, dar entuziast! – este ºi greu sãnu te seducã. Cã doar „atracþii“ are destule: senzorde 18 Megapixeli ºi procesor DIGIC 4, care îþi per-mit ISO-uri de vis altãdatã (pânã la 6.400!) ºi vitezãde pânã la 1/4000 sec, carcasã robustã, displaymobil, clar ºi generos (în traducere: „ecran TFTClear View 3:2 de 7,7 cm, cu unghi variabil, cuaproximativ 1.040 mii puncte“), posibilitatea înre-gistrãrii HD, wireless flash control ºi lista ar puteacontinua încã jumãtate de paginã, fãrã mare efort.Dar sunt pline site-urile de specialitatea de review-uri ºi parametri tehnici (dpreview.com îi alocã vreo20 de pagini). ªi, prin varã, juriul de profesioniºti dela European Imaging and Sound Association (EISA)au hotãrât cã este just ca EOS 600D sã se bucurede atâta atenþie, decretând cã aparatul meritã titlulde „Best D-SLR Entry Level“ pe 2011. Sincer,

titlurile nu prea mã impresioneazã.Dar, dupã ce am avut ºansa sã-l pot

„pune la lucru“, sã mã conving pe viu de cât de maniabil este, de cât de docil ºi prompt rãspunde la comenzi, de câte opþiuni ºi funcþionalitãþimai am de explorat, de cum te poþi jucadirect din aparat cu filtrele creative ºi cuBasic+, Canon 600D a devenitunicul ocupant al wishlist-uluimeu pe 2011. ªi pe 2012!Poate cã, pânã la anul,reuºesc sã-mi pun la punctpledoaria pentru Moºul... Cãdoar o fotografie, bunã, facecât 1.000 de cuvinte, iar lacapitolul calitatea imaginii,600D stã excelent!Mai rãmâne de vãzut ce sepoate face cu criza. ((RR..GG..))


Condiþiile economice curente, inovaþiile îndomeniul tehnologic ºi rãspândireareþelelor sociale au oferit cumpãrãtorilornoi instrumente de a descoperi, compara,evalua, alege ºi experimenta. Sunt factoricare, inerent, au afectat vizibil loialitateaclienþilor faþã de brand. În faþa acestorprovocãri, prezenþa activã a companiilor însocial media poate fi soluþia câºtigãtoare,dacã are la bazã o strategie coerentãsusþinutã prin instrumentele adecvate.Cum ar fi cele reprezentate de aplicaþiilede tipul Social CRM.

Proliferarea explozivã a socialmedia este o realitate care numai poate fi ignoratã nici înRomânia. De exemplu, numaipe Facebook, numãrul cona-

þionalilor a crescut de la aproximativ 2,4milioane, cât se înregistra la sfârºitul lui2010, la peste 4,16 milioane (decembrie2011), conform datelor furnizate de ser-viciul de analizã Facebrands.ro.

În atari condiþii, începe sã devinã dince în ce mai evident faptul cã, pentruorice companie localã interesatã real deîmbunãtãþirea interacþiunii cu clienþii sãi,zona social media reprezintã un canal decomunicare extrem de important. Dacãeste valorificat optim.

Dar tocmai aceastã valorificare ridicãdificultãþi majore companiilor, care nureuºesc sã-ºi stabileascã o strategie coe-rentã. A fi prezent, constant ºi activ, peFacebook, de exemplu, nu garanteazã suc-cesul demersului de comunicare între-prins de o companie. Mai ales dacã aceastãprezenþã se rezumã doar la a lansa în so-

cial media mesaje de promovare sau devânzãri (promoþii, oferte, discount-urietc.). Iar astfel de exemple sunt destul denumeroase în cazul companiilor care ac-tiveazã pe plan local.

O astfel de abordare este o reminis-cenþã a strategiei de business axate pe pro-dus/serviciu ºi nu pe client. ªi are la bazão eroare frecvent întâlnitã: aceea a con-fundãrii fanilor cu clienþii. (Este la fel deadevãrat cã, prin mecanismele de prote-jare a identitãþii utilizatorilor, este aproa-pe imposibil sã faci o diferenþiere clarãîntre cele douã categorii.) Principalacauzã a respectivei confuzii este clarã:companiile abordeazã canalele reprezen-tate de reþelele sociale ca o oportunitatede a vinde mai mult. Este un obiectiv ab-solut firesc ºi corect din perspectivã eco-nomicã, mai ales în actualul context eco-nomic. Dar care, dacã nu este abordat co-erent, în cadrul unei strategii mai ample,nu va da rezultatele scontate.

ªi, din pãcate pentru companiile careau aºteptãri mari vizavi de social media,

PANACEUL SOCIAL CRM?



CRM

statisticile demonstreazã cã ºansele de atransforma un contact pe Facebook, pen-tru a pãstra exemplul, într-un client suntundeva sub 1%. Pentru o compa-nie/brand care are zeci de mii de fani înreþelele sociale acest procent nu estedeloc de neglijat. Dar beneficiile oferitede social media nu se reduc doar la atât.

Folosirea pe scarã largã a social mediapermite companiilor sã înþeleagã ºi sãadreseze mai bine clienþii, în demersulde fidelizare a acestora, pe de o parte, iarpe de alta sã creeze primul pas din algo-ritmul de transformare a fanilor înpotenþiali prospecþi ºi, poate, la finalclienþi.

Provocãrile aferente…

Cercetãrile de piaþã demonstreazã cãvalorificarea optimã a prezenþei uneicompanii în social media este un demersdelicat, care trebuie abordat cu atenþie.

Potrivit studiului „IBM Global ChiefMarketing Officer“ (realizat pe un eºan-tion de peste 1.700 de directori ai depar-tamentelor de marketing din 64 de þãri ºi19 sectoare industriale), social mediareprezintã din perspectiva departamen-tului de marketing o provocare majorã.Peste 50% din participanþii la studiuconsiderã cã nu sunt suficient depregãtiþi sã administreze forþe impor-tante ale pieþei – de la Social Media,pânã la o mai bunã colaborare ºi influ-enþã a clienþilor –, indicând faptul cã vortrebui sã schimbe fundamental metodeleºi instrumentele tradiþionale de marke-ting al brandului ºi produselor, precumºi metodologiile ºi metricile de mãsurarea efectului.

Studiul mai relevã cã, deºi constru-irea ºi susþinerea loialitãþii faþã de brandeste cea mai importantã preocupare pen-tru directorii de marketing din sectorulmidmarket, 72% din repondenþi au afir-mat cã nu se simt suficient de pregãtiþiîncã pentru a construi aceastã loialitate.Iar 62% din directorii de marketing in-tervievaþi au declarat cã nu sunt sufi-cient de pregãtiþi pentru a înþelege dis-tribuþia ºi influenþa canalelor sociale ºi adispozitivelor mobile, ai cãror utilizatori

au creat o nouã gamã de consumatori cucompetenþe digitale avansate ºi capabilisã compare ºi sã evalueze rapid pro-dusele ºi serviciile dorite.

Erodarea loialitãþii faþã de brand esteun semnal de alarmã pentru orice tip decompanie, indiferent de competenþeleacesteia în zona social media, ºi care setraduce, în timp, în scãderea vânzãrilor,respectiv a cifrei de afaceri. Rãspunsultehnologic la o astfel de problemã, celpuþin la nivel teoretic, îl reprezintãsoluþiile de management al relaþiilor cuclienþii (Customer Relationship Ma-nagement). Un rãspuns „upgradat“ con-tinuu la noile cerinþe ale companiilor ºicare, în cazul provocãrilor reprezentatede social media, este cunoscut sub nu-mele generic de Social CRM.

… ºi panaceul SCRM

Pentru 2012, cabinetul de analizãGartner estimeazã o creºtere susþinutã apieþei soluþiilor de tipul Social CRM(SCRM), care va atinge anul viitor o va-loare de un miliard de dolari. Conformaceleiaºi surse, investiþiile în SCRM aucrescut în 2010 cu 40%, evoluþie care semenþine la cote ridicate ºi în 2011, dar ºipe viitor.

Existã specialiºti care susþin cã va-loarea pieþei SCRM este subestimatã, ar-gumentându-ºi poziþia prin faptul cãfuncþia socialã a unei soluþii CRM numai poate fi acoperitã, la momentul ac-tual, fãrã a include ºi componenta socialmedia. La fel de adevãrat este, însã, fap-tul cã numeroºi analiºti considerã cãpiaþa SCRM este mult prea fragmentatãºi încã departe de stadiul maturitãþiiatinse de soluþiile CRM.

Dincolo de aceste opinii ºi speculaþii,care se vor confirma sau infirma în timp,este total eronat a crede cã SCRMreprezintã un panaceu în problemaerodãrii loialitãþii faþã de un brand. Saucã este un instrument menit strict depar-tamentelor de marketing.

Din perspectiva vendorilor de soluþiide sisteme de management al relaþiilorcu clienþii (ºi nu numai), Social CRM nureprezintã un înlocuitor al „clasicei“

soluþii CRM, ci o extensie a acesteia. Cuprecizarea cã o soluþie SCRM nu vizeazãdirect vânzarea sau întreþinerea unei re-laþii comerciale cu clienþii, „sarcini“acoperite de funcþionalitãþile CRM-ului„clasic“, ci are ca scop monitorizarea ºicolectarea informaþiilor semnificativefurnizate de social media ºi, pe bazaanalizei acestora, lansarea unor iniþiativede comunicare/interacþiune adecvate.

Este o diferenþã semnificativã, puþinvizibilã încã în strategia social media acompaniilor locale. Care par sã fi „pasat“sarcina interacþiunii în social media ex-clusiv departamentelor de marketing.Care încearcã sã se achite de sarcini prinmodelul clasic al campaniilor de comu-nicare. O metodã inadecvatã, însã, în so-cial media, unde clientul sau potenþialulclient/fan este cel care iniþiazã comuni-carea/interacþiunea ºi o direcþioneazã înmodul în care doreºte. Social CRM-ulpoate fi o soluþie adecvatã în astfel decazuri, tocmai datoritã faptului cã nu areca principal obiectiv vânzarea, respectivtransformarea finalã a interlocutoruluiîn cumpãrãtor/client, ci susþine un de-mers social – cu mult în „amonte“ de re-alizarea efectivã a vânzãrii – al cãruiscop este de a pregãti aceastã etapã finalã, prin crearea unui ataºament faþãde respectivul brand.

Însã, la momentul actual, puþine din-tre companiile locale prezente înreþelele sociale par a avea o strategie uni-tarã, bazatã pe SCRM, pe concepte pre-cum Community Management, care sãasigure o comunicare unitarã ºi reacþiiadecvate, sau pe instrumente de genulSocial Analytics Engine, care sã permitãdecelarea vocilor cu influenþã în socialmedia. Dar poate cã, pânã la a discutaastfel de concepte ºi instrumente, ar fimai interesant de aflat câte dintre com-paniile locale care fac eforturi de a fiprezenþe active în social media deþin ºiutilizeazã eficient o soluþie CRM.

Se spune cã, în „reþeta succesului“unei implementãri CRM, proporþiilesunt: 75% strategie, 25% tehnologie. Încazul SCRM, tehnologia are o cotã ºi maimicã.

� RADU GHIÞULESCU



DOCUMENT MANAGEMENT

Evoluþia pieþei locale de Document Mana-gement reprezintã, încã, o necunoscutã,companiile de analizã prezente în Româ-nia neacordând atenþie acestei niºe tehno-logice. Cu toate acestea, oferta existentãla momentul actual este destul de variatã,pe piaþa româneascã activând atât jucãtoriinternaþionali, de talie mare, cât ºi com-panii locale, care au reuºit sã-ºi alcãtuiascãun portofoliu consistent de clienþi. Pentru aschiþa, totuºi, o perspectivã asupra moduluicum a evoluat cererea, am invitat la dialogdouã companii diferite ca ordin de mãrime,dar activând pe aceeaºi zonã de niºã.

Market Watch: Raportat la anii precedenþi, cum a evoluat cererea de soluþii de Document Managementîn 2011, pe piaþa localã?

Dan Stroescu, Sales ManagerStrategic Account Operations XeroxRomânia ºi Republica Moldova: Com-parativ cu anii precedenþi, în anul 2011,piaþa soluþiilor de Document Manage-ment a avut o creºtere susþinutã, da-toratã focalizãrii companiilor asuprabeneficiilor reale ale achiziþionãrii uneiastfel de soluþii, ºi anume - costuri maimici pentru stocarea electronicã, nevoiade securitate, protecþie ºi back-up pen-tru documentele importante, rãspuns întimp real la cãutarea ºi regãsirea docu-mentelor în format electronic. Dupãanul 2008, companiile au început sã fie

foarte interesate ºi deschise cãtre soluþiide Document Management, trecând dela organizarea documentelor dupã unasau douã categorii, la achiziþionarea sis-temelor complexe de Document Ma-nagement, utilizând fluxuri de docu-mente, colaborare ºi integrare cu altesisteme de business. A fost un procesfiresc, care a însemnat optimizarea cos-turilor ºi proceselor de lucru, pentru omai bunã gestionare a business-ului.

Alin Niþã, General Manager FivePlus Solutions: În perioada 2009-2010am simþit o stagnare a investiþiilor înacest tip de soluþii. Marea parte a com-paniilor s-a concentrat pe zonele deatragere rapidã de venituri, mutând fo-cusul pe reducerea cheltuielilor interneºi minimum de investiþii alocat pe noimetode de vânzare ºi promovare a pro-duselor/serviciilor. La instituþiile publices-a mers mai mult pe ideea de conser-vare a ceea ce au ºi pe un fond al redu-cerii bugetului pentru investiþii, combi-nat cu instabilitatea personalului. Unfapt pozitiv este cã aceastã perioadã a datde gândit cã mãsurile de reducere a chel-tuielilor ºi o mai bunã productivitate peanumite segmente trebuie corelate cuadoptarea unor instrumente pentru îm-bunãtãþirea activitãþii interne, automa-tizarea proceselor, o colaborare maistrânsã în cadrul echipelor. În spateleacestor idei stau ºi soluþiile de DM.Vrem sau nu, volumul de informaþii esteuriaº ºi creºte de la un an la altul, trebuiesã „procesãm“ mult mai multã cantitatefaþã de anii trecuþi, valorificareacunoºtinþelor acumulate de companietrebuie fãcutã cât mai bine. Cine a privitîn ansamblu ºi pe termen mediu-lung acãutat soluþii, moduri de abordare din

perspectiva DM. Acest fapt l-am simþitîn 2011, când cererile pentru soluþianoastrã, DocPlus, au fost din ce în ce maimari, iniþiativa companiilor de a apelamai mult la fondurile europene s-avãzut, cu toate problemele pe care le în-tâmpinã; necesitatea companiilor de a sediferenþia de competiþie prin identifi-carea de soluþii a împins managementulsã se orienteze ºi cãtre DM.

Cum a evoluat cererea de soluþii DM în sectorul public?

Alin Niþã: Sectorul public ar fi, înprimul rând, un mare consumator desoluþii DM. Ministerele ºi administraþiapublicã au, prin excelenþã, un contactdirect cu publicul. O astfel de relaþie tre-buie sã fie transparentã, amiabilã ºinebirocraticã, iar sistemele DM oferãaceastã ºansã, dar, evident, costã. Nu seia, însã, în calcul faptul cã aparatul biro-cratic din astfel de structuri costã multmai mult prin rezultate slabe. Sunt încãmulte instituþii publice care nu au adop-tat un proiect de standardizare a proce-selor de comunicare, de înregistrare, re-zolvare ºi urmãrire a cererilor ºi petiþi-ilor. Este un sector care lucreazã cu can-titãþi uriaºe de documente, atât în relaþiacu cetãþeanul, cât ºi intern, prin comuni-carea interdepartamentalã – fie cã aºascrie în procedurã ºi nimeni nu a avutiniþiativa sã o îmbunãtãþeascã, fie cã s-aperpetuat un anumit stil de lucru saueste mai comod aºa. Dincolo de aspectelelegislative, se pot identifica lejer acti-vitãþi în care documentele se duplicã, nusunt structurate, se gestioneazã pe sta-þiile locale fãrã a fi „partajate“ cu echipa,se consumã timp important cãutând

Dialog despre evoluþia pieþei locale DM



DOCUMENT MANAGEMENT

anumite documente, plimbând hârtiileintern, se fac copii peste copii pentru a fiacoperiþi de hârtii, fãrã a lua în seamãposibilitãþile de raportare realã, trans-parentã pe verticalã ºi orizontalã sprebinele cetãþeanului ºi, de ce nu, aeconomiei naþionale. Concluzionând,cererea de DM este aleatorie, de multeori la latitudinea managerilor instituþi-ilor publice cu mai mult simþ gospo-dãresc ºi care ºi-au dat seama (sau au fostcorect consiliaþi) cã e în folosul lor ºi acomunitãþii sã implementeze astfel desoluþii. Sectorul privat este poate maiconºtient de necesitatea adoptãrii aces-tor soluþii de DM, simþindu-se în conturidecizia luatã, însã în sectorul public seregãseºte un real potenþial al soluþiilorde DM. În 2011, ca ºi în 2012 cum seprognozeazã, sunt extrem de puþine fon-duri direcþionate în aceste instituþii pen-tru zona de informatizare.

Dan Stroescu: În general, companiilecare folosesc în mod intensiv ºi regulatdocumente de orice tip (arhive, dosare,facturi, formulare, contracte etc.) ºi-auîndreptat atenþia cãtre astfel de soluþii.Dacã la început, clienþii din sectorulpublic foloseau exclusiv soluþii propriide gestiune a documentelor în formã fi-zicã, în prezent existã o cerere impor-tantã din partea acestora pentru digiti-zarea ºi includerea lor în sisteme deDocument Management integrate. Piaþadin sectorul public are potenþial pentruastfel de soluþii, existând un real interesîn acest sens, nominalizând aici în spe-cial instituþiile publice cu arhive de doc-umente fizice mai vechi de trei ani.

Dezvoltarea tehnologiilor Web ºi di-versificarea dispozitivelor mobile augenerat un interes în creºtere pentruzona de Web Content Management?

Dan Stroescu: Cloud Computing-ulºi viteza exponenþialã cu care creºte ºieste acceleratã penetrarea tehnologiilorWeb ºi Mobile genereazã, fãrã îndoialã,un puternic interes pentru astfel desoluþii. Portabilitatea este cuvântul de

ordine, iar companiile îºi îndreaptãfoarte mult atenþia asupra acestortehnologii. La momentul actual, WebContent Management-ul este conside-ratã a fi tehnologia cu cel mai marepotenþial de extindere, având în vedereexpansiunea Internetului ºi dorinþa demobilitate a companiilor ºi angajaþiloracestora.

Alin Niþã: Este o tendinþã pe care nuavem cum sã o neglijãm. Dezvoltatoriide soluþii de DM se preocupã de inte-grarea cu astfel de tehnologii. Piaþa ocere. Nu ºtim la alþii cum este, dar FivePlus a demarat un proiect în acest sens.Investim continuu în soluþia DocPluspentru a se adapta necesitãþilor curentepe care le au companiile, dar ºi pentru aveni în întâmpinarea acestora.

Care consideraþi cã sunt principaleleprovocãri cu care se confruntã vendorii de soluþii DM la momentul actual în piaþã?

Alin Niþã: Dezvoltarea tehnologicãatinge ºi soluþiile DM tradiþionale. Nupoþi sã nu þii seama de acest lucru cândvinzi soluþii de îmbunãtãþire a comu-nicãrii. Integrarea naturalã între plat-forme hardware ºi software pune în faþasoluþiilor de DM o provocare continuã.Trebuie sã oferi soluþii din ce în ce maiflexibile, versatile, în care sã poþi încor-pora noile tehnologii fãrã eforturi preamari. De aceea ar trebui sã þinem seamade elemente precum acoperirea tot maimare a Internetului, care oferã ºansa„desprinderii“ de instalãri de clienþi, peposturi fixe de lucru, oferind mobilitateºi scãderea costurilor cu licenþierea, im-plementarea ºi mentenanþa. Pe de altãparte, creºterea performanþelor echipa-mentelor oferã oportunitatea transfor-mãrii informaþiilor ºi documentelor îndocumente electronice structurate, careapoi pot fi mai uºor gestionate de apli-caþiile de DM ºi, în final, arhivate. Nu înultimul rând, diversificarea echipa-mentelor mobile de comunicare ºicreºterea capacitãþii lor de comunicare

permit o mobilitate crescutã manageri-lor sau celor care trebuie sã ia decizii peteren. Integrarea acestor echipamente însoluþiile de DM îmbunãtãþeºte confortulmanagerial în lucrul cu documentele/in-formaþiile ºi va permite efectuarea actu-lui decizional în orice punct geografic.

Dan Stroescu: Dacã ar fi sã ierar-hizãm, cea mai mare provocare este datãde conºtientizarea companiilor asupranevoii de implementare ºi susþinere aunei astfel de soluþii. Conteazã foartemult ºi viziunea managementului asuprabeneficiilor reale aduse de o soluþie deDocument Management ºi, nu în ul-timul rând, alegerea tehnologiilor po-trivite pentru fiecare soluþie în parte.

Cum consideraþi cã va evolua cererea în 2012 pe piaþa localã?

Dan Stroescu: Estimarea compani-ilor care conduc studii independente înacest sens este cã, la nivel global, ten-dinþa va fi una de creºtere în 2012.Având în vedere cã România este o piaþãemergentã, acceptarea ºi implementareasoluþiilor de Document Management petermen mediu va deveni un trend în in-dustriile dependente de documente în2012.

Alin Niþã: Aºa cum în mediul de afa-ceri cuvântul de ordine este „prudenþã“ºi evaluãrile pentru anul 2012 trebuie sãfie prudente. Într-un mediu economicimpredictibil, nevoile de informatizareale companiilor se vor exprima cu maimultã reþinere. În acest context, va tre-bui sã depunem eforturi ºi mai susþinutepentru educarea pieþei, pentru convin-gerea managerilor cã soluþiile de DM potreduce semnificativ stresul economicprintr-o mai bunã organizare, comuni-care ºi delegare de competenþe. Disponi-bilizãrile de personal vor perturba pro-cesele din organizaþie ºi, în atarecondiþii, implementarea aplicaþiilor deDM poate fi o soluþie pe timp de crizã.



Datoritã volumului mare de date disponi-bile ºi a rapiditãþii cu care acestea circulãîn cadrul organizaþiilor, sistemele BI (Busi-ness Intelligence) au devenit indispensa-bile companiilor care doresc sã-ºi pãstrezeun nivel ridicat de competitivitate. Dorinþade informare în timp real ºi necesitatea dea lua deciziile potrivite au transformat sis-temele BI clasice, destinate exclusiv ma-nagerilor, în sisteme BI operaþionale, uºorde folosit de cãtre toþi angajaþii, cu minimde cunoºtinþe tehnice. Sistemele BI deastãzi oferã modalitãþi simplificate deobþinere ºi analizã a datelor, scurtând sem-nificativ timpul necesar generãrii unui ra-port. Cu cât rapoartele oferite de un sis-tem BI sunt mai interactive ºi mai puter-nice din punct de vedere vizual, cu atâtgradul de înþelegere al informaþiilorprezentate este mai mare pentru utiliza-tor, acest lucru datorându-se în principalfaptului cã vãzul este cel mai puternic simþal omului, responsabil pentru 70% din per-cepþia mediului înconjurãtor.

În cadrul oricãrei companii esteimportant ca deciziile luate sã aibãca fundament un volum cât maimare de informaþii, iar pentru caprocesul decizional sã se des-

fãºoare în parametrii optimi este nece-sar ca accesul la acestea sã fie rapid. Înplus, actualitatea informaþiilor pe bazacãrora va fi hotãrâtã soarta companieieste de o importanþã vitalã. Cu cât suntmai recente, cu atât pot conduce cãtrerezultate mai bune. Disponibilitatea înacelaºi sistem a tuturor informaþiilor,dublatã de actualizarea lor în timp real,caracteristici de bazã ale unui sistem BI,oferã companiilor o viziune de ansam-blu asupra activitãþilor desfãºurate ºi ffaa--cciilliitteeaazzãã îînnttrreegguull pprroocceess ddeecciizziioonnaall..

„Cu trei ani înainte, nu am fi fost înstare sã ne dãm seama pe fiecare traseu,canal de activitate, domeniu de produs,unde suntem sau nu eficienþi, sã ana-lizãm blocajele de stocuri – foarte im-portante, de altfel –, sã vedem încasãrilela nivel de indicatori generali, ca sãputem interveni rapid în piaþã pentrurecuperarea creanþelor, în funcþie dedomeniile care au fost cele mai expuse.Acum, având informaþii online, s-aueliminat blocajele care existau înainte”,declarã EEuuggeenn SSaavvuu,, DDiirreeccttoorruull GGeenneerraallaall ccoommppaanniieeii GGeenneerraall PPaarrmmaa FFoooodd..

Angajaþii companiilor pierd în ge-neral mult timp cu colectarea ºi proce-sarea informaþiilor de care au nevoie zide zi, iar nneevvooiiaa ddee ccrreeººtteerree aa pprroodduuccttii--vviittããþþiiii acestora se manifestã la nivelul tu-turor companiilor. Pentru a fi mai pro-ductivi, angajaþii au nevoie de instru-mente de analizã intuitive, care sã lepermitã accesul la informaþiile de care

au nevoie ºi, implicit, sã-ºi poatã des-fãºura activitatea în cele mai bunecondiþii.

Sistemele BI rreedduucc sseemmnniiffiiccaattiivv ccooss--ttuurriillee prin faptul cã nu necesitã personalspecializat, permit acces tuturor anga-jaþilor la informaþiile de care au nevoie ºioferã metode optime de dimensionare aresurselor necesare bunei desfãºurãri aactivitãþii. Folosirea unui sistem BI anuleazã exploatarea necorespunzãtoarea resurselor care provoacã pierderi fi-nanciare consistente. Astfel, nu mai estenevoie de angajarea de personal specia-lizat pentru întreþinerea mai multorbaze de date sau folosirea mijloacelor decomunicaþie costisitoare pentru trans-miterea de informaþii între angajaþiicompaniei. „Soluþia existentã nu satis-fãcea pe deplin nevoile în continuãcreºtere de informare ºi siguranþã adatelor. Senior Software a venit curapoarte cu un înalt grad de fidelitateprin SeniorVisualBI [...] Implementareaaplicaþiilor SeniorERP, SeniorSFA ºi Se-niorVisualBI a creat premisele reorga-nizãrii activitãþii, îndreptând atenþiamanagementului cãtre gestionarea chel-tuielilor pe centre de cost, precum ºi atacarea de noi pieþe“, declarã OOlliivveerrBBootteezz,, AAddmmiinniissttrraattoorr aall ccoommppaanniieeiiGGaammaaccrriiss DDiissttrriibbuuþþiiee SSRRLL..

În relaþiile cu partenerii, manageriise vãd puºi în situaþia de a prezentarapoarte cât mai recente, într-un timpfoarte scurt. Pentru cã întâlnirile sedesfãºoarã deseori în afara biroului sauchiar în afara companiei, aceºtia trebuiesã aibã acces la rapoartele cerute ºi sãpoatã oferi partenerilor rãspunsuri latoate întrebãrile. Posibilitatea de a

Viteza de reacþie, transparenþa afacerii

ºi stimularea creativitãþi i angajaþi lor

sunt atuurile companii lor româneºti care

uti l izeazã sisteme Bus iness In te l l i genceBus iness In te l l i gence


BUSINESS INTELLIGENCE

accesa rapid aceste informaþii de pe dis-pozitive mobile, spre exemplu, permiteun timp de reacþie foarte scurt la diversesolicitari ºi reprezintã un suport de ne-gociere util, rreellaaþþiiaa ccuu ppaarrtteenneerriiii ffiiiinnddîîmmbbuunnããttããþþiittãã.

Companiile analizeazã rezultateleavute pânã în prezent atunci când decidsã îºi extindã afacerea sau chiar sã îºi re-strângã domeniul de activitate. Sis-temele de tip BI oferã vizibilitate deplinãasupra tuturor activitãþilor desfãºurate ºicreeazã argumentele ce stau la baza aces-tor schimbãri. Efectele deciziilor luate întrecut pot fi mãsurate, iar pe baza aces-tora se pot crea scenarii ºi analize de tipwhat-if, pentru a analiza impactul pecare îl poate avea modificarea unui indi-cator asupra afacerii. Astfel de analize,susþinute de informaþii complete ºicorecte, permit persoanelor de decizie sãaibã o aattiittuuddiinnee pprrooaaccttiivvãã îînn ddeezzvvoollttaarreeaaaaffaacceerriiii..

Un astfel de exemplu este oferit deMihai Muntean, Director de Vânzãri încompania PolePosition, care recent aimplementat un sistem BI, integrat cuERP-ul, deoarece “Este soluþia idealã înînþelegerea nevoilor clienþilor pe canalede vânzare (B2B sau B2C) sau a nevoilorpe zone geografice, mai ales cã multedintre produsele aflate în portofoliulfirmei noastre sunt sezoniere.”

Având toate informaþiile necesareprezentate într-un mod intuitiv ºi uºorde înþeles, Carmen Raicu, Director Eco-nomic al companiei Compact RB, a luatdecizia de a extinde afacerea: „UrmãrescCifra de Afaceri Medie la nivel detrimestru, lunã ºi zi. Comparaþia trimes-trelor mã ajutã sã observ pattern-uri. Încazul diviziei de confecþii am observat,de exemplu, o sezonalitate a business-ului. Din acest motiv, am simþit nevoiasã venim cu o altã activitate, cea de pro-ducþie de etichete. În momentele în careactivitatea pe confecþii stagneazã, com-pensãm pe partea de etichete, pentru ane proteja cash-flow-ul.”

BI-ul Operaþional permite aannaalliizzaavvoolluummeelloorr mmaarrii ddee ddaattee îînnttrr--oo vvaarriieettaatteeddee mmooddaalliittããþþii. Utilizatorului nu i se oferãdoar un set de rapoarte predefinite, ci obazã de date actualizatã, pe care o poate

accesa în profunzime ºi de unde poateextrage exact informaþia doritã, în formape care o doreºte, în orice moment. Maimult decât atât, chiar dacã trebuie sãproceseze un volum mare de date, sis-temul este rapid ºi totodatã deosebit deflexibil. Posibilitãþile de vizualizare potfi schimbate doar cu un click, în funcþiede nevoile fiecãrui utilizator.

„Eu dintotdeauna am fãcut BI încompanie, însã cu mijloace incompara-bile, cu o suitã de programatori, dar culimitele vizavi de programare, de vitezã,acurateþe, corectitudine etc. Prin ur-mare, saltul la SeniorVisualBI estemasiv. Sunt unele detalii care ne <<ta-xeazã>> foarte tare, care þin de esenþabusiness-ului ºi pe care le vom avea cuSeniorVisualBI, cum ar fi obþinerea destatistici de vânzãri, ca sã poþi preparacomenzile pentru furnizori“, declarãHHoorraaþþiiuu VVoonniiccaa,, DDiirreeccttoorr RRooccaasstt..

Accesul la informaþie prin BI nu maieste limitat de componenta hardware.RRaappooaarrtteellee ppoott ffii aacccceessaattee ddiinn oorriiccee lloo--ccaaþþiiee,, pprriinn iinntteerrnneett, indiferent cã vorbimde un device de tip desktop sau unulmobil, precum un iPad, iar rapoarteleobþinute pot fi împãrtãºite oricui sau potfi exportate în format static, respectândpoliticile de securitate.

Aceste soluþii sunt accesibile dinpunct de vedere al costurilor, raportat labeneficiile obþinute. În cazul SeniorVi-sualBI, lliicceennþþiieerreeaa ssee ffaaccee llaa nniivveell ddeeccoommppaanniiee, ceea ce înseamnã cã unnumãr nelimitat de angajaþi poate utilizasistemul performant de raportare.

Astãzi, indiferent de dimensiuneaorganizaþiei, este imperativ ca ea sãfuncþioneze la capacitate maximã ºi sãexploateze resursele de care dispune înmod eficient. Între acestea, cea mai im-portantã resursã este informaþia. Ea existã în fiecare companie, însã modul încare este manipulatã ºi folositã facediferenþa între afacerile de succes ºi cele-lalte. Un sistem BI oferã în orice mo-ment perspectiva corectã asupra afaceriiºi a mediului în care activeazã. Acestbeneficiu, împreunã cu tehnologiafolositã, care pune accent pe disponibil-itatea informaþiilor, interactivitate ºiflexibilitate crescutã, sunt elementelecare susþin transformarea sistemelor BIîn soluþii indispensabile pentru oricecompanie.

� LORI HAIDUCESCU,

DIRECTOR DE OPERAÞ IUN I

SEN IOR SOFTWARE

WWW.SEN IORERP.RO


BUSINESS INTELLIGENCE



CALL CENTER

Creºterea ponderii componentei Web încomunicarea dintre companii ºi clienþireprezintã unul dintre principalele motivepentru care clasicele Call Centere sunt obligate sã analizeze cu atenþie soluþiilede email management. Alegerea, dezvol-tarea ºi implementarea unei astfel desoluþii reprezintã o provocare.

În condiþiile creºterii ratei de pe-netrare a Internetului ºi a diversi-ficãrii explozive a ofertei de dis-pozitive mobile, tendinþa clienþilorde a utiliza din ce în ce mai

frecvent cãi de comunicare non-verbaledevine evidentã.

Potrivit unui studiu Frost&Sullivan,în comunicarea (inbound) dintre clienþiºi companii se observã schimbãri impor-tante în utlimii ani. De exemplu, anultrecut, comunicarea telefonicã a înre-gistrat o scãdere de 5% în preferinþeleclienþilor (de la 98% în 2009, la 93%anul trecut), în timp ce comunicareaprin email a crescut cu 3 procente (de la82% în 2009, la 85% în 2010). Evoluþiasemnalatã se menþine ºi anul acesta peun trend crescãtor, când, conform unuistudiu Avaya, 40% din clienþi preferãmetodele non-verbale pentru a inter-acþiona cu o companie. Iar estimãrilesunt cã, în urmãtorii doi ani, volumulclienþilor care vor prefera email-ul cametodã de comunicare va depãºi 55%.

Sunt semnale clare deci cã, pentru aputea funcþiona optim ºi a asigura unnivel superior de satisfacþie al clienþilor,clasicele Call Centere trebuie sã abor-deze cu atenþie aspectul gestionãriiemail-urilor.

Soluþii ºi provocãri

Managementul email-urilor repre-zintã o problemã delicatã nu doar în CallCentere, ci pentru majoritatea compani-ilor.

Conform unui studiu AIIM (Asso-ciation for Information and Image Ma-nagement – autoritate internaþionalãîn domeniul Enterprise Content Ma-nagement), realizat pe un eºantion de1.109 respondenþi din întreaga lume ºidat publicitãþii la sfârºitul lui 2009, unangajat are nevoie, în medie, de 90 deminute pe zi pentru a-ºi „procesa“toate e-mail-urile primite. Este vorbaînsã de aºa-numita „corespondenþã deserviciu“, total diferitã de solicitãrilepe care trebuie sã le soluþioneze unCall Center – nu doar din punct devedere al volumului/numãrului de e-mail-uri primite, ci ºi din perspectivacomplexitãþii acestora, respectiv a efor-tului care trebuie fãcut pentru a fisoluþionate.

Aceste aspecte trebuie corelate ºi cuun alt fapt ºi anume cã volumul de e-mail-uri primite într-un Call-ContactCenter nu este concentrat într-un anu-mit interval orar, ci „soseºte“ la intervalealeatoare, ceea ce genereazã întreruperi,de care trebuie þinut cont atunci când seface un calcul scrupulos de eficienþã alangajaþilor. Ori, într-un Call Center, ac-tivitatea unui agent este bine normatã ºimonitorizatã prin varii metrici ºi indica-tori de performanþã. Iar în atari condiþii,cele X de minute alocate gestionãriiemail-urilor pot însemna un factor per-turbator important.

Dacã se aplicã aceste date pestestructura de funcþionare a unui CallCenter de dimensiuni mici-medii, lu-

�� 10 ANI DE ACTIVITATEPENTRU CALL CENTER-ULVODAFONE DIN BRAªOVVodafone România, primul operator mobilcare a înfiinþat un Centru de Relaþii cuClienþii, în martie 1997, în Bucureºti, aserbat recent 10 ani de la înfiinþarea celuide al doilea Call Center din Braºov, inter-val în care echipa de Relaþii cu Clienþii dinBraºov a preluat mai mult de 27 de mili-oane de apeluri. (În prezent, VodafoneRomânia are douã Centre de Relaþii cuClienþii, în Ploieºti ºi Braºov.) „Call Center-ul nostru din Braºov este unul dintreprimele înfiinþate în România. În cei 10ani de activitate, peste 1.800 de tineri,majoritatea studenþi, ºi-au început carieraaici. Mulþi dintre ei au rãmas alãturi deVodafone, alþii au cãpãtat o experienþãcare le-a permis sã îºi dezvolte cariera încontinuare“, a declarat IIññaakkii BBeerrrrooeettaa,,CCEEOO VVooddaaffoonnee RRoommâânniiaa.. În 2001, echipaVodafone din Braºov avea 50 de angajaþi,iar în prezent numãrã peste 500 de anga-jaþi cu vârsta medie de 24 de ani. Centrulde Relaþii cu Clienþii din Braºov preia 30%din totalul apelurilor la *222, restul de70% fiind preluat de echipa din Ploieºti. Încei cinci ani de activitate, echipa Relaþiicu Clienþii din Ploieºti a preluat mai multde 16 milioane de apeluri. „În cei cinciani de activitate, 1.500 de tineri, majori-tatea studenþi, s-au alãturat echipei noas-tre din Ploieºti. Mulþi dintre ei sunt alãturiºi astãzi de noi, în diferite departamentedin zona comercialã, resurse umane saumarketing. Am investit permanent în perfecþionarea acestor tineri, pentru a-iajuta în dezvoltarea unei cariere în cadrulcompaniei“, a mai precizat IInnaakkii BBeerrrrooeettaa,,CCEEOO VVooddaaffoonnee RRoommâânniiaa.. În 2006, când afost lansat Centrul de Relaþii cu Clienþii,echipa Vodafone din Ploieºti avea 120 de angajaþi, în prezent numãrând peste800 de angajaþi. În cei cinci ani, în Plo-ieºti au fost preluate peste 16 milioanede apeluri, ceea ce înseamnã cã, zilnic,sunt preluate 19.000 de apeluri. Centrelede Relaþii cu Clienþii ale Vodafone Româ-nia îºi desfãºoarã activitatea în fiecare zi de luni pânã vineri, între orele 8:00-22:00, iar sâmbãtã ºi duminicaîntre orele 8:00-18:00. În timpul nopþiisunt preluate apelurile de urgenþã (de exemplu, pentru furtul sau pierderea unui telefon mobil/SIM, pentru blocareSIM sau deblocare cod PUK).

Cât de important este

managementu l ema i l -u r i l o r managementu l ema i l -u r i l o r

în ecuaþia unui Ca l l CenterCa l l Center



crurile se complicã rapid. În primul rândpentru cã, în formula clasicã, comuni-carea cu clientul se desfãºoarã prepon-derent verbal/telefonic. Prin urmare, încazul în care nu este utilizat un CRM cucapabilitãþi extinse, nu existã o infra-structurã software dedicatã pentru ges-tionarea eficientã a email-urilor venitedin partea clienþilor. ªi apoi nici perso-nalul aferent nu deþine abilitãþile nece-sare pe acest canal de comunicare.

În faþa acestei provocãri comune, nu-meroase Call Centere încearcã sã seadapteze din mers ºi apeleazã la soluþiafacilã, respectiv utilizeazã clientul demail uzual. Soluþia devine însã rapid ine-ficientã atunci când volumul pe care tre-buie sã-l gestioneze un agent depãºeºtevaloarea de 50 de email-uri pe zi.

Pregãtirea angajaþilor pentru aceastãnouã activitate, prin intermediul trai-ning-urilor, este o soluþie eficientã. Darnu surmonteazã o serie de problemetehnice specifice, cum ar fi, de exemplu,cea a rutãrii email-urilor cãtre persoa-

nele abilitatea sã dea un rãspuns adecvatsolicitãrii sau plângerii clientului. Toto-datã, training-ul nu reprezintã o garan-þie absolut sigurã cã se asigurã o inte-racþiune uniformã cu clienþii.

Cele douã aspecte menþionate þin deun element pe care specialiºii îl consi-derã ca foarte important în arhitecturaunui Call Center modern – o platformãde Knowledge Management, care sãofere nu doar suportul necesar comu-nicãrii unitare, ci sã permitã ºi o car-tografiere exactã a competenþelor, pen-tru rutarea exactã a email-urilor. Toto-datã, plaforma joacã un rol important înstructurarea zonei de Self Care – contor-izarea celor mai frecvente solicitãri ven-ite din partea clienþilor ºi identificareasoluþiilor optime sunt esenþiale în re-alizarea secþiunilor de tipul FAQ (Fre-quently Asked Questions), care pot re-duce sensibil nivelul de încãrcare alagenþilor din Call Center.

Mai existã numeroase alte problemecare trebuie rezolvate, cum ar fi cele

care þin strict de monitorizarea acti-vitãþii agenþilor pe zona de e-mail – lacâte email-uri rãspunde un angajat pe zi,care este viteza medie de rãspuns, careeste acurateþea rãspunsului, la ce email-uri clientul a revenit cu noi solicitãri, ceemail-uri nu au fost soluþionate, de câttimp etc.

Nu în ultimul rând, un element im-portant, care nu trebuie scãpat dinvedere, este faptul cã interacþiunea cuclientul pe zona de email trebuie sã fievizibilã în istoricul acestuia, astfel încâtorice angajat sã poatã avea abordareaadecvatã.

Dupã cum se poate observa dinaceastã succintã enumerare a proble-melor ce trebui soluþionate, dezvoltareaºi integrarea unui sistem de email mana-gement în structura funcþionalã a unuiCall Center este o provocare dificilã. Darnu insurmontabilã, dacã se fac alegerilecorect ºi se iau deciziile adecvate.



CERCETARE

ANALIZÃ

Într-un sondaj realizat în rândul cercetãto-rilor din România în anul 2006, aceºtia in-dicau ca principale probleme ale sistemu-lui de cercetare urmãtoarele: modalitãþilede finanþare nu recompensau calitatea ºiperformanþa, ducând la o lipsã a încrederiiîn modul în care se acordã fondurile pu-blice pentru cercetare; evaluarea erasubiectivã, lipsind criterii obiective ºi ba-zate exclusiv pe calitate ºi performanþã;birocraþia era excesivã, inflexibilã ºi inutilã,ducând la formalitãþi descurajante; struc-turile sistemului erau prost organizate ºiprost administrate; sistemul era subfi-nanþat; lipsea o viziune pentru viitorulcercetãrii; lipsea competenþa ºtiinþificã afactorilor decizionali din sistem. Ulterioracestui sondaj a urmat perioada 2007-2008, în care finanþarea alocatã cercetãriidin fonduri publice a crescut semnificativ,fãrã ca restul problemelor majore sã fie rezolvate, dupã care în 2009 finanþarea afost redusã.

Anul 2011 a fost un an care amarcat o serie de schimbãrifundamentale în sistemul decercetare din România. Voitrece aici în revistã aceste re-

forme, precum ºi problemele majore alesistemului, care au rãmas încã nerezol-vate.

Progrese în alocarea fondurilor prin competiþiile de proiecte

Anterior, evaluarea proiectelor decercetare depuse în cadrul competiþi-ilor din fonduri publice se fãcea cuevaluatori din România. Pe de o parte,aceastã situaþie ducea la grave conflictede interese, deoarece comunitatea ºti-inþificã relativ micã ducea la o proba-bilitate mare de relaþii personale întreevaluaþi ºi evaluatori. Pe de altã parte,tot din cauza comunitãþii ºtiinþifice re-lativ mici, existau multe cazuri în careera dificilã gãsirea unor specialiºti îndomeniul proiectului evaluat, care sãpoatã face o evaluare în cunoºtinþã decauzã. Aceastã situaþie a dus la o efi-cienþã micã a cheltuirii fondurilor pu-blice pentru cercetare. Evaluarea pro-iectelor de cãtre echipe compuse dinexperþi de nivel internaþional, în ma-joritate strãini, a fost solicitatã de opetiþie semnatã de aproape 4.000 decercetãtori, începând cu 2006. Aceastãmãsurã a fost implementatã abia înacest an, prin HG 133/2011, care im-

pune o pondere de cel puþin 50% a ex-perþilor din strãinãtate, pentru evalu-area fiecãrui program ºi proiect, cu ex-cepþia proiectelor finanþate cu maipuþin de 20.000 de euro, a celor dindomenii cu specific românesc (limba ºiliteratura românã sau drept românesc),ºi a celor care sunt cofinanþate în pro-porþie de cel puþin 50% din fonduriprivate. Aceastã mãsurã a fost aplicatãpentru prima datã în cadrul com-petiþiei din 2011 pentru programeleIdei ºi Resurse umane, la care au fostutilizaþi numai experþi evaluatori dinstrãinãtate, ceea ce a eliminat con-flictele de interese din cadrul eva-luãrilor.

Dacã dintre directorii proiectelorfinanþate prin competiþiile anterioareprocentaje importante, de peste 50%,nu aveau rezultate în cercetare celpuþin la nivelul celor aºteptate de la unproaspãt absolvent de doctorat dintr-oþarã occidentalã, la noile competiþii s-au introdus, prin pachetele de infor-maþii elaborate de noul ConsiliuNaþional al Cercetãrii ªtiinþifice(CNCS) ºi aprobate de AutoritateaNaþionalã pentru Cercetare ªtiinþificã(ANCS), standarde minimale de eligi-bilitate pentru directorii de proiect,care asigurã faptul cã fondurile publicenu vor mai putea fi cheltuite prinproiecte de aºa-zisã cercetare care suntconduse de persoane care nu au fãcut,de fapt, cercetare.

Rãzvan V. Florian, director Institutul

Român de ªtiinþã ºi Tehnologie

Sistemul de cercetare

din România la

sfârºitul anului 2011


CERCETARE

ANALIZÃ

Finanþarea de bazã va urmãri performanþa instituþionalã

Aproximativ 20% din bugetulANCS a fost alocat în anii anterioripentru Programul Nucleu, de care aubeneficiat institutele naþionale de cer-cetare-dezvoltare (INCD). Acest pro-gram avea, de facto, rolul unei fi-nanþãri de bazã, deºi acorda finanþareprin proiecte. Deºi, teoretic, fonduriledin cadrul acestui program erau acor-date prin competiþie, evaluarea era or-ganizatã de cãtre Colegiul consultativ,care era compus în majoritate din di-rectori ai INCD-urilor finanþate, aflaþideci într-un conflict de interese.Rezultatul era o corelare destul deslabã între finanþarea alocatã ºi perfor-manþa institutelor finanþate. În urmaOG 6/2011, Programul Nucleu a fostînlocuit cu douã alte linii de finanþare,finanþarea de bazã ºi finanþarea insti-tuþionalã complementarã de susþinerea performanþei. Finanþarea de bazã seva acorda numai instituþiilor de cerc-etare certificate în urma unei evaluãriinstituþionale realizatã de cãtre echipede experþi evaluatori, din care cel puþin50% vor fi din strãinãtate (vedeþi HG1062/2011). De finanþarea de bazã potbeneficia INCD-urile, institutele aca-demiilor ºi alte instituþii publice sau dedrept public, centrele internaþionale,structurile din cadrul instituþiilor pu-blice (inclusiv din cadrul univer-sitãþilor), cu excepþia celor finanþateparþial sau integral de la bugetul de stat(în sensul unei finanþãri de bazã acor-date direct). De finanþarea instituþio-nalã complementarã pot beneficiatoate instituþiile ºi unitãþile de dreptpublic ºi de drept privat fãrã scop pa-trimonial, evaluate ºi clasificate la ni-velurile A+, A sau A- în urma evaluãriiinstituþionale. În recenta clasificare auniversitãþilor ºi ierarhizare a pro-gramelor de studii universitare, reali-zatã în baza noii legi a educaþiei, cer-cetarea a avut un rol extrem de impor-tant, ceea ce va motiva universitãþile sãacorde o atenþie sporitã cercetãrii ºi

calitãþii acesteia. Aceste mecanisme deevaluare ºi finanþare instituþionalãasigurã direcþionarea fondurilor pu-blice cãtre cele mai performante insti-tuþii de cercetare.

Standarde minimale pentru promovãri

Printr-o serie de ordine ale mi-nistrului educaþiei, cercetãrii, tineretu-lui ºi sportului (OMECTS 4478, 4691,4692/2011) au fost adoptate noi stan-darde minimale, bazate pe rezultateleanterioare în cercetare, pentru cei caredoresc sã candideze la posturi de profe-sor sau conferenþiar universitar, decercetãtor ºtiinþific gradele I ºi II, saupentru a obþine abilitarea ºi deci drep-tul de a conduce doctorate. Astfel seasigurã faptul cã orice persoanã careobþine un astfel de post are o activitateanterioarã în cercetare cu o relevanþãce depãºeºte un prag minimal, mãsuratprin criterii care corespund bunelorpractici internaþionale.

Simplificarea birocraþiei

Birocraþia aferentã derulãrii proiecte-lor de cercetare finanþate din fonduripublice a fost diminuatã prin simplifi-carea devizului cadru al proiectelor, încare cercetãtorii trebuie sã raportezesumele pe diverse categorii de cheltuieli,prin HG 134/2011. Pachetele de infor-maþii ale noilor competiþii organizate deCNCS au eliminat ºi ele o parte dinsarcina birocraticã anterioarã, fiind eli-minatã, de exemplu, procedura de avi-zare internã care era, de obicei, o simplãformalitate care ocupa inutil timpulcercetãtorilor. Existã, însã, posibilitãþi su-plimentare de îmbunãtãþire a pachetelorde informaþii, în special a celui aferentprogramului Parteneriate, în sensul sim-plificãrii anexelor ºi clarificãrii tuturoraspectelor esenþiale ale programului.

Restructurãri instituþionale

Cele trei agenþii de finanþare acercetãrii care existau anterior (UE-

FISCSU, CNMP, AMCSIT) au fuzionatîn cadrul UEFISCDI, ca urmare a mã-surilor de raþionalizare instituþionalãluate la nivelul Guvernului ºi pentruasigurarea unei administrãri unitare a programelor de finanþare (OG 74/2010). Administrarea programului Ca-pacitãþi a trecut de la ANCS la UEFIS-CDI, pentru ca ANCS sã se poatã eliberade sarcini pur contabiliceºti pentru a sefocaliza asupra rolului sãu principal, deelaborare, aplicare, monitorizare ºievaluare a politicilor în domeniulcercetãrii-dezvoltãrii. Din pãcate, cali-tatea activitãþii personalului UEFISCDI,ca de altfel ºi cea a activitãþii func-þionarilor din cadrul ANCS, nu seridicã, încã, la nivelul necesar unui sis-tem de administrare a cercetãrii care atrecut de la stadiul în care sprijinea unmediu care, în mare mãsurã, mimacercetarea la un stadiu în care trebuiesã respecte bunele practici inter-naþionale referitoare la alocarea fon-durilor publice destinate cercetãrii ºi sãcontribuie activ la creºterea perfor-manþei cercetãrii din România.

Responsabilitãþile consiliilor ºtiinþi-fice pentru coordonarea programelorde finanþare a cercetãrii, care se bazauanterior mai mult pe cutume decât pereglementãri clare, sunt acum clar re-glementate (HG 133/2011, OMECTS3794, 3795, 4087, 4088, 5514, 5527/2011). Colegiul Consultativ pentruCercetare, Dezvoltare ºi Inovare, carecoordona anterior programul Partene-riate, se ocupã acum, în principal, deevaluarea instituþionalã ºi asigurarea deconsultanþã pentru ANCS. Deoarececercetarea fundamentalã nu este doarun apanaj al învãþãmântului superior,fostul Consiliu Naþional al Cercetãriiªtiinþifice din Învãþãmântul Superior(CNCSIS) s-a reorganizat, prin nouaLege a educaþiei naþionale, sub denu-mirea de Consiliul Naþional al Cer-cetãrii ªtiinþifice, care coordoneazãprogramele Resurse Umane, Idei ºi Ca-pacitãþi. Programele Parteneriate ºiInovare sunt acum coordonate de nou-înfiinþatul Consiliu Naþional pentruDezvoltare ºi Inovare (CNDI), care a


înlocuit fostul Consiliu al Inovãrii. Co-ordonarea comunã a celor douã pro-grame ar putea asigura o mai bunã ori-entare spre aplicaþii a programuluiParteneriate, care, deºi era destinatcercetãrii aplicative ºi dezvoltãrii, aavut puþine rezultate cu potenþialaplicativ real. Tot din acelaºi motiv,CNDI include acum mai multe per-soane, care provin din firme de înaltãtehnologie ºi din mediul economic –Softwin, Honeywell, Renault, Infi-neon, MB Telecom, FrieslandCampina,Asociaþia de Investiþii Private ºi Capi-tal de Risc din Sud-Estul Europei. Dacãanterior Colegiul Consultativ era do-minat de directori ai INCD-urilor, iarCNCSIS era compus din reprezentanþiai universitãþilor, consiliile care le-auînlocuit includ persoane selectate ex-clusiv pentru competenþa lor îndomeniile pe care le acoperã consiliile,din toate tipurile de instituþii de cer-cetare. Pentru asigurarea coerenþeiîntre activitãþile consiliilor, care erauanterior disparate, preºedinþii ºi vice-preºedinþii CNCS ºi CNDI sunt acummembri ai Colegiului Consultativ.Dacã anterior cercetãtorii se plângeaude lipsa competenþei ºtiinþifice a facto-rilor decizionali din sistem, acum atâtministrul educaþiei ºi cercetãrii ºipreºedintele ANCS, cât ºi membriiconsiliilor consultative de nivel na-þional din cercetare sunt persoane cu ocompetenþã profesionalã probatã peplan internaþional. De exemplu, Ale-xandru Babeº, preºedintele CNCS, esteprintre puþinii cercetãtori din Româniacare a publicat în revista Nature, carealãturi de Science sunt cele mai presti-gioase reviste ºtiinþifice. Florin Talpeº,preºedintele CNDI, este liderul firmeiSoftwin, realizatorul antivirusului Bit-defender, unul dintre puþinele produseromâneºti de înaltã tehnologie care areuºit sã se impunã pe pieþele inter-naþionale.

Alte reglementãri recente relevantepentru cercetare sunt cele referitoarela doctorat, din Legea educaþieinaþionale ºi Codul studiilor univer-sitare de doctorat (HG 681/2011).Acestea prevãd alocarea prin com-

petiþie de nivel naþional a finanþãriipentru doctorat (începând cu 2012) ºirefocalizeazã doctoratul pe activitateade cercetare. De asemenea, a fost reac-tivat Consiliul Naþional de Eticã aCercetãrii, care sub componenþa ante-rioarã nu a reuºit sã penalizeze niciunul din plagiatele academice, ºi is-au acordat pârghii legislative sporitepentru pedepsirea încãlcãrii eticii cer-cetãrii, inclusiv a plagiatului (Legeaeducaþiei naþionale, OG 28/2011,OMECTS 5735/2011).

Probleme rãmase

Blocarea posturilor din instituþiilepublice a avut un efect negativ asuprasistemului de cercetare, care necesitã otriplare a numãrului de cercetãtoripentru a atinge media europeanã aacestuia, raportatã la populaþie. Deasemenea, rãmân încã în vigoareprevederi anacronice ºi contraproduc-tive referitoare la condiþionarea devechime a accesului la posturi de cer-cetare, din Legea nr. 319/2003 – Statu-tul personalului de cercetare-dez-voltare. Tot prevederile din aceastãlege îngreuneazã angajarea pe perioadãdeterminatã a cercetãtorilor finanþaþidin proiecte de cercetare. Modalitãþilede echivalare în þarã a diplomelorobþinute la universitãþile prestigioasedin strãinãtate nu au fost încã simplifi-cate suficient. Angajarea cercetãtorilorstrãini în þarã este îngreunatã de mã-suri birocratice inutile – Directiva2005/71/CE care dorea simplificareaaccesului în UE a cercetãtorilor dinstate terþe a fost implementatã eronatîn legislaþia româneascã în 2007 (OU194/2002), astfel încât în prezent pro-cesul de acordare a vizei unui cercetã-tor este mai dificil decât cel prin carese acordã viza unui simplu muncitor,în condiþiile în care România are unmare deficit de cercetãtori ºi toateþãrile avansate utilizeazã importul decreiere pentru a-ºi asigura superiori-tatea tehnico-ºtiinþificã ºi economicã.De asemenea, Legea bugetului pentruanul 2012 a amânat din nou acordareaa 1% din PIB pentru cercetare, þintã

mereu asumatã de mai multe guverneºi de mediul politic, ultima datã prinLegea educaþiei naþionale din 2011, darcare este amânatã an de an. Deºi fon-durile acordate cercetãrii de la bugetulde stat în 2012 vor creºte cu 12% faþãde cele din anul anterior, creºterea esteinsuficientã având în vedere þinta de1% din PIB stabilitã acum pentru 2013.Rãmâne de vãzut dacã CNDI va reuºisã relanseze legãtura dintre cercetare ºimediul economic, prin organizareaunor competiþii conforme cu bunelepractici internaþionale ºi realitãþileromâneºti, pentru programul Inovare.

Concluzie

Reformele care au avut loc în 2011vor asigura optimizarea eficienþeialocãrii fondurilor publice pentru cer-cetare, faptul cã ele urmeazã perfor-manþa ºtiinþificã, mãsuratã conformbunelor practici internaþionale. ªansasistemului de cercetare este ca, în urmadeblocãrii posturilor din universitãþi ºiinstitute ºi a unei disponibilitãþi sporitea fondurilor pentru cercetãtorii perfor-manþi, sã revinã în þarã un numãr sem-nificativ de cercetãtori bine pregãtiþidin diaspora, care sã ridice medianivelului ºtiinþific din România ºi sãasigure astfel competitivitatea þãrii înanii care vor urma, în care economia vadepinde din ce în ce mai mult decunoaºtere. �

CERCETARE

ANALIZÃ

Autorul este director al InstitutuluiRomân de ªtiinþã ºi Tehnologie,

un institut privat, non-profit, ºi membru fondator al asociaþieiAd Astra a cercetãtorilor români.

Dl. Florian a fost, în perioada decembrie 2009 – mai 2011,

consilier personal al ministruluieducaþiei, cercetãrii, tineretului

ºi sportului.

Anritsu Solutions, company profile

FFiirrmmaa AAnnrriittssuu SSoolluuttiioonnss SSRRLL eessttee ffiilliiaallaa rroommâânneeaassccãã aa ffiirrmmeeiiAAnnrriittssuu CCoorrppoorraattiioonn JJaappoonniiaa.. ÎÎnnffiiiinnþþaattãã îînn 11889955,, AAnnrriittssuu CCoorr--ppoorraattiioonn,, ccuu sseeddiiuull cceennttrraall îînn AAttssuuggii,, JJaappoonniiaa,, eessttee oo ccoommppaanniieeppuubblliiccãã lliissttaattãã llaa bbuurrssaa ddiinn TTookkiioo,, ccaarree rreeaalliizzeeaazzãã oo cciiffrrãã ddeeaaffaacceerrii ddee ppeessttee uunn 11 mmiilliiaarrdd UUSSDD aannuuaall,, ººii aarree ppeessttee 33..660000ddee aannggaajjaaþþii ((ddiinn ccaarree ppeessttee 550000 îînn EEuurrooppaa)).. AAnnrriittssuu CCoorrppoorraa--ttiioonn eessttee lliiddeerr ppee ppiiaaþþaa eecchhiippaammeenntteelloorr ddee mmããssuurrãã ººii ccoonnttrrooll îînn iinndduussttrriiaa ddee tteelleeccoommuunniiccaaþþiiii,, pprriinncciippaalleellee sseeggmmeennttee iinndduussttrriiaallee ppee ccaarree aaccttiivveeaazzãã ffiiiinndd::� automatizãri industriale în siguranþa alimentarã ºi inspecþia

cu raze X� sisteme de mãsurã ºi control pentru echipamente de teleco-

municaþii� monitorizarea calitãþii serviciilor reþelelor de telecomunicaþii

(fixe ºi mobile).

La nivel global, ponderea activitãþilor de cercetare ºi dez-voltare (R&D), în cadrul Anritsu Corporation, este de peste14% din cifra de afaceri.

Anritsu Solutions SRL activeazã în domeniul mãsurãrii ºi asi-gurãrii calitãþii serviciilor (eng. „service assurance”) pentruoperatorii de telecomunicaþii ºi face parte din Anritsu ServiceAssurance (Anritsu SA), entitate cu caracter global. Mãsurareaºi asigurarea calitãþii este efectuatã de o manierã pasivã, nein-truzivã, fãrã afectarea performanþelor reþelei þintã. Obiectulde activitate al Anritsu SA este dezvoltarea produsului MasterClaw ºi oferirea de servicii de implementare ºi consultanþãpentru operatorii de telecomunicaþii fixe ºi mobile. Printre per-formanþele remarcabile ale Anritsu SA amintim:

11999955 - prima monitorizare pasivã a unei reþele GSM la ope-ratorul Odins Eye Noua Zeelandã

11999988 – prima implementare a unei soluþii de monitorizare pa-sivã într-un operator de mari dimensiuni (VodafoneD2, Germania)

22000022 - prima implementare a unei soluþii de monitorizare pa-sivã a unei reþele de date GPRS (Etisalat, EmirateleArabe Unite)

22000033 – prima implementare a unei soluþii de monitorizare pa-sivã a unei reþele UMTS (3 Mobile, Australia)

22001100 – primele douã implementãri de monitorizare pasivã aunei reþele LTE (Telia, Suedia, ºi Telenor, Norvegia)

Anritsu SA, prin produsul MasterClaw, se poziþioneazã în topulprimilor trei furnizori de soluþii de monitorizare pasivã a calitãþiiserviciilor de telecomunicaþii la nivel global, având partene-riate, printre altele, cu HP, Oracle ºi SAP.

Anritsu Service Assurance Division este certificatã ISO 9001 ºiîn curs de certificare ISO 14001.

Peste 60 de operatori de telecomunicaþii, dintre care amintim:• Grupul Vodafone• Grupul Deutche Telekom/T-Mobile/T-System• Grupul Telefonica• Telenor• Grupul Telia Sonera• VimpelCom• Grupul Batelco• Wataniya• XLCom• Grupul Telcel• Grupul TurkCellfolosesc soluþii Anritsu pentru monitorizarea calitãþii serviciiloroferite.

Anritsu SA are 3 centre de cercetare ºi dezvoltare (centre R&D):1. Anritsu Danemarca2. Anristu Solutions Italia3. Anritsu Solutions România.

Anritsu Solutions SRLBucureºti, Sector 1, Str P-ta Montreal, nr 10

Telefon: 037/3550035, Fax: 037/3550035http://www.anritsu.com/en-GB/Products-Solutions/

Service-Assurance/index.aspx

DDOORRUU BBAALLAAºº,, MMAANNAAGGIINNGG DDIIRREECCTTOORR,,

AANNRRIITTSSUU SSOOLLUUTTIIOONNSS RROOMMÂÂNNIIAA

Anritsu Solutions România furnizeazã atât servicii detestare integratã pentru produsul MasterClaw, cât ºi:1. Servicii de testare integrate cãtre terþi2. Servicii de implementare, customizare ºi mentenanþã

pentru soluþiile MasterClaw implementate de opera-torii de telecomunicaþii din EMEA

3. Activitãþi de cercetare ºi dezvoltare software, atât pentru produsul MasterClaw, cât ºi pentru terþi

4. Activitãþi de consultanþã ºi suport pentru clienþii MasterClaw, cât ºi pentru terþi

5. Sisteme software la cheie ºi activitãþi de IT system inte-gration, pentru clienþi din ariile Banking, Governmentºi Telecom.



TECHNOLOGY

NETWORKING

„HP Networking ne-a permis sã optimizãmcalitatea îngrijirii pe care o oferim pa-cienþilor noºtri ºi sã garantãm continui-tatea serviciilor oferite. Pe lângã economi-ile de 20% previzionate a fi realizate dinreducerea convorbirilor telefonice, vomputea economisi ºi din banii pe care-I chel-tuiam cu primele de asigurare, deoarecenoul nostru sistem de prescriere de reþeteeliminã eroarea umanã”.

Giuseppe Montini, ICT Manager Comprensorio Sanitario di Bolzano, Italia

Obiectiv

Comprensorio Sanitario di Bolzanoavea nevoie de o infrastructurã de reþearobustã, sigurã ºi cu grad mare dedisponibilitate. În plus, era nevoie deservicii de comunicaþii wireless ºi mo-bile pentru a îmbunãtãþi calitatea îngri-jirii oferite pacienþilor, dar ºi pentru acreºte eficienþa personalului medical.

Abordare

� Switch-uri HP Networking ºi serviciiwireless au fost instalate în câteva dintredepartamentele spitalului principal, exis-tând planuri de extindere ºi cãtre cele-lalte clãdiri ale complexului.

� Quality of Service (QoS) ºi Power overEthernet (PoE) au permis instalarea detelefonie via Voice over Internet Proto-col (VoIP) ºi Voice over Wireless LocalArea Network (VoWLAN).

� Tehnologia HP Networking cu stan-darde deschise permite integrarea simplãa echipamentelor de telefonie IP de laSiemens.

Îmbunãtãþiri în infrastructura IT

� O structurã de reþea robustã, sigurã ºi cudisponibilitate mare permite pãstrareapermanenþei serviciilor de bazã.

� Anterior, personalul medical putea ficontactat prin intermediul pagerelor.Acum, VoWLAN le permite sã primeas-cã apeluri telefonice oriunde s-ar afla,prin intermediul telefoanelor mobile.

Beneficii de business

� Prin comparaþie cu tehnologia de apelarevocalã, VoIP oferã claritate mai bunã aapelului ºi costuri mai reduse cu 20 lasutã.

� Acces instant la dosarele pacienþilor, ra-diografii, istorice medicale, rezultate aletestelor ºi alte informaþii vitale

� Un nou sistem de identificare a pacien-tului ºi tratament prin intermediul reþeleireduce riscul de administrare greºitã atratamentelor ºi permite autoritãþilor dinsistemul de sãnãtate sã negocieze primelede asigurare.

Bolzano este o provincie în nordul Ita-liei, aproape de graniþa cu Elveþia ºi Aus-tria. În regiune existã ºapte spitale, care de-servesc 450.000 de locuitori – cel principaldeserveºte singur 200.000 de locuitori, învreme ce restul de ºase sunt situate înregiuni cu mai puþini locuitori. Mai mult,spitalul principal oferã peste 35 de serviciispecializate ºi este un punct de referinþãpentru întreaga regiune. Datoritã servici-ilor 24 x 7 pentru pacienþi, este nevoie de oreþea cu grad mare de disponibilitate ºinivel de securitate pentru a asigura desfã-

Spitalele din regiunea italianã Bolzano

- servicii îmbunãtãþite ºi costuri

operaþionale mai mici cu echipamente

de reþelisticã HP Networking

TECHNOLOGY

NETWORKING

Urmãriþi suplimentele

Market WatchTel.: 021.321.61.23

E-mail: [email protected]

www.marketwatch.ro

ºurarea operaþiunilor critice. De asemenea,infrastructura de reþea a fost perceputã ºica un factor determinant în creºterea ca-litãþii acestor servicii.

„Aveam probleme cu timpii de nefunc-þionare, mai ales din cauza echipamentelorînvechite. Mai mult, nu aveam garanþia cãechipamentele pe care le aveam puteau fimodernizate sau înlocuite. Am desfãºuratcâteva studii de piaþã ºi am identificatsoluþiile de reþelisticã HP Networking cafiind cele mai potrivite pentru nevoilenoastre, mai ales datoritã tehnologiei avan-sate ºi a eficienþei. Am fost impresionaþi, deasemenea, de uºurinþa cu care se admi-nistreazã ºi preþurile extrem de competi-tive, mai ales în condiþiile în care produseleHP Networking au garanþie pe viaþã”, aspus GGiiuusseeppppee MMoonnttiinnii..

Reþeaua HP Networking implementatãla spitalul din Bolzano susþine acum acti-vitatea a 5.000 de cadre medicale ºi includeservicii atât prin fir, cât ºi fãrã fir. Este oreþea bazatã pe arhitectura Adaptive Net-

work ºi constã din mai multe switch-uriHP Networking amplasate la spitalul prin-cipal din regiune. Acestea încorporeazãtehnologia HP Networking ProVisionASIC, care oferã PoE ºi QoS. Aceastã teh-nologie asigurã interoperabilitatea cu echi-pamente ale altor vendori, permiþând im-plementarea de tehnologii de convergenþãprecum VoIP ºi VoWLAN. De asemenea,alte switch-uri de diferite tipuri au fost am-plasate în celelalte spitale din regiuneaBolzano, toate centrele medicale fiind co-nectate între ele prin fibrã opticã de 1Gb.Reþeaua wireless se bazeazã pe douã modu-le HP Networking Wireless Edge Services,oferind configurare ºi administrare centra-lizate pentru reþea mobilã multi-serviceprin intermediul a peste 150 de porturiradio HP Networking 210.

Îngrijire mai bunã pentru pacienþi

Datoritã conectãrii tuturor spitalelorla o reþea de vitezã mare, toate cadrele

medicale pot avea acces de oriunde la sis-temul central de administrare a bazei dedate cu pacienþi. De asemenea, datoritãconectivitãþii de 1Gb, fiºiere foarte mari,cum sunt radiografiile sau RMN-urile,rezultatele analizelor ºi alte date pot fiaccesate instant de oriunde: de lângãpatul pacientului, din cabinetele me-dicilor sau din sãlile de operaþie.

„Suntem o instituþie publicã ºi nuavem profit, aºadar în momentul evaluãriiacestei investiþii am þinut seama de cali-tatea serviciilor ºi nivelul de disponibili-tate – aceasta este valoarea adãugatã pecare a adus-o HP Networking spitalelornoastre ºi miilor de pacienþi pe care îi de-servim”, a conchis MMoonnttiinnii.

Mai multe detalii puteþi gãsi pewww.hp.ro.

Cloud Computing este, în mod cert, una din-tre „vedetele tehnologice“ ale pieþei IT în anul2011. „Popularitatea“ de care se bucurãaceastã tehnologie la nivel mondial a începutsã se facã simþitã ºi pe plan local, unde din ceîn ce mai multe companii analizeazã opor-tunitatea adoptãrii. Norul este, însã, înevoluþie continuã, iar transformãrile pe carespecialiºtii estimeazã cã le va suferi acest con-cept în urmãtorii 4-5 ani sunt semnificative.

Cloud Computing nu maireprezintã de câþiva ani buniun simplu „buzz word“, pecare industria îl abordeazã ex-clusiv la un nivel teoretic.

Abordãrile practice ale „conceptului“ auînceput sã devinã din ce în ce mai nu-meroase în ultimul an, iar volumul uti-lizatorilor finali ai serviciilor ºi soluþiilordezvoltate pe tehnologiile de CloudComputing creºte extrem de rapid.

ªi asta nu doar „afarã“, cum susþincriticii, ci ºi în România. Puþini dintrescepticii locali ai „Norului“ ºtiu cã, deexemplu, cele peste 2,5 milioane de

români care auaccesat în iulie 2011 por-talul http://portal.edu.ro au probat,în fapt, fiabilitatea proiectului dezvoltatde SIVECO România pe platforma deCloud Computing a Microsoft, WindowsAzure. ªi la fel de puþini dintre cei careau prospectat piaþa pentru a identifica odestinaþie de vacanþã utilizând aplicaþiaHotelPeeps (respectiv HotelPeepsTrends), dezvoltatã de compania româ-neascã Zitec, ºtiu cã aceasta foloseºte totplatforma Windows Azure. Sunt numaicâteva exemple, dintr-o serie mult maivastã de „materializãri“ locale ale teh-nologiei Cloud Computing, prezentate însuplimentul realizat de Microsoft Româ-nia ºi Market Watch, care poate fi de-scãrcat de pe site-ul revistei.

Interesul pentru Cloud Computing algiganþilor industriei IT, precum IBM,Oracle, Microsoft, SAP sau HP, dar ºi aljucãtorilor locali este incontestabil. Oestimare optimistã vehiculatã în presãfãcea referire la o creºtere anualã a va-loarii pieþei locale de Cloud cu 40%,pânã în 2015.

Dinamica ridicatã a diversificãrii ofer-tei ºi a gradului de aplicabilitate al teh-nologiilor Cloud Computing demon-

streazã în mod clar cã piaþaa depãºit stadiul de expecta-

tivã ºi cã, încurajatã de volu-mul în creºtere al referinþelor,

începe sã analizeze din ce în cemai serios oportunitãþile pe care

„Norul“ le poate oferi. Fapt confirmat deritmul de adoptare extrem de rapid.

De aceea, unii analiºti de piaþã nu sesfiesc sã vorbeascã de „fenomenul“Cloud Computing ºi sã compare efectuldezvoltãrii acestui „concept“ cu cel încare Internetul a revoluþionat modul decomunicare în întreaga lume. ªi chiardacã, unora, comparaþia le poate pãreaforþatã, „Norul“ se numãrã printre prin-cipalii pretendenþi la titlul de „vedetãtehnologicã“ a anului 2011. Motiv pen-tru care predicþiile cabinetelor de ana-lizã ºi ale specialiºtilor asupra moduluicum va evolua Cloud Computing-ul înurmãtorii ani reprezintã un interes pen-tru o audienþã neaºteptat de mare.

Dacã fluiditate nu va fi, atunci nici IT nu va mai fi

Cabinetul de analizã Gartner îºi în-cepe analiza celor 10 predicþii pentru anulce urmeazã cu un avertisment: principalacaracteristicã a IT-ului în 2012 va fi „flu-iditatea“. ªi dacã „fluiditatea“ nu va fi, nici

Predicþi i despre

CLOUD COMPUT INGCLOUD COMPUT ING



departamente IT nu vor mai fi. Adicã,dacã CIO nu se vor adapta noilor condiþiiºi cerinþe, vor fi înlocuiþi de manageri aialtor departamente sau din top manage-ment, care vor valorifica avantajele oferitede Cloud Computing transferând în Noro bunã parte din cerinþele de business pecare companiile le au de la IT.

Un verdict dur, care, poate, îºi vademonstra valoarea de adevãr în anii cevor veni. De altfel, predicþiile Gartner facreferire la un orizont de timp de 4-5 ani,respectiv 2015, 2016.

Sentinþa poate fi, însã, o ipotezã delucru pertinentã, dacã privim lucruriledin perspectiva extrapolãrii ideii „IT as aService“. Cu materializãrile deja cunos-cute: Software as a Service (SaaS), Infra-structure as a Service (IaaS) ºi Platform asa Service (PaaS). Iar dacã adãugãm acesteiperspective ºi câteva dintre mantreleNorului (precum „IT-ul va/a deveni/tcommodity“, „«consumerizarea» IT-uluieste inerentã“ ºi omniprezentul „Pay asyou go“), ipoteza enunþatã capãtã consis-tenþã.

Dincolo de aceste argumente, este evident cã serviciile ºi soluþiile de CloudComputing vor schimba semnificativ „fiºade post“ a departamentului IT. Transfor-mare care va fi acceleratã ºi de exploziadispozitivelor mobile, care ºi-au fãcut in-trarea în forþã în mediul enterprise. Com-binaþia mobilitate - Cloud Computingscoate, în bunã mãsurã, utilizatorul finalde sub tutela IT-ului, dându-i primului omult mai mare putere de decizie.

Fenomen care se va repercuta, ine-vitabil, ºi asupra bugetelor departamen-telor IT. Nu atât sub aspectul diminuãriiacestora, cât sub cel al pierderii controlu-lui total. Gartner estimeazã cã, pânã în2015, odatã cu dezvoltarea ofertei ºi pieþeide Cloud Computing, corelatã cu „venireala putere“ a noii generaþii de manageri cuun know-how tehnologic solid, 35% dinvaloarea bugetului IT va fi gestionatã dealte persoane decât CIO-ul respectiveicompanii.

Este un avertiment dur la adresa de-partamentelor IT, care le obligã la oreevaluare a poziþiei ºi rolului deþinute încadrul organizaþiilor ºi la stabilirea unei

strategii proactive pentru ce se prefi-gureazã a fi noile realitãþi.

Predicþii punctuale

Dincolo de sentinþa radicalã prezen-tatã, Gartner are ºi o serie de estimãripunctuale vizavi de modul în care vaconceptul Cloud Computing:

� Pânã în 2015, serviciile CloudComputing low-cost vor înghiþi15% din veniturile principalilorjucãtori de pe piaþa outsour-cing-ului IT

� Pânã în 2016, securitatea va rã-mâne principala teamã a compani-ilor care vor decide sã adopte ser-vicii ºi soluþii bazate pe tehnologiiCloud Computing. Motiv pentrucare 40% din potenþialii clienþi aifurnizorilor de servicii în Nor vorapela la auditori independenþi

� Oferta Public Cloud va atinge ma-ximul valorii sale în decursul ur-mãtorilor cinci ani (pânã în 2016).Când Gartner estimeazã cã peste50% din primele 1.000 de com-panii la nivel mondial îºi vor stocadatele critice în Nori publici, întimp ce 20% vor opta pentru oarhitecturã hibridã (Private-PublicCloud)

� Dezvoltarea continuã a ofertei ºipieþei de Cloud Computing se vareflecta ºi în „reorientarea“ infrac-torilor cibernetici. Conform Gart-ner, impactul financiar al crimina-litãþii informatice va creºte cu 10%pe an, pânã în 2016, ca urmare adescoperirii de noi breºe de securi-tate

� Pânã în 2015, preþurile pentru 80%din serviciile Cloud vor include otaxã suplimentarã de energie, lanivel mondial.

Alte opinii

Dupã cum se poate observa, în pofidaeforturilor furnizorilor de soluþii ºi ser-vicii în Nor, problema securitãþii rãmâneun subiect delicat ºi în urmãtorii 5 ani.Aceasta în pofida faptului cã furnizorii

de servicii ºi soluþii Cloud Computing auacordat o atenþie deosebitã creãrii unorstandarde universal acceptate de securi-tate, care sã dea credibilitate ofertei pro-movate pe piaþã. Tot la capitolul stan-darde, existã opinii potrivit cãrora în2012 vor fi generate o serie de noinorme, care vor aborda însã alte pro-bleme delicate, precum SLA-urile (Ser-vice Level Agreements), modalitãþile defacturare/platã, partajarea resurselor etc.

Conform specialiºtilor, temerilelegate de securitate vor face ca multecompanii sã analizeze cu atenþie opor-tunitatea mutãrii din Public Cloudcãtre un Private Cloud, cu eforturileinvestiþionale aferente. Aceastã ten-dinþã va fi alimentatã ºi de problemelepe care le vor genera limitãrile lãþimiide bandã în cazul anumitor furnizoride servicii de Public Cloud. Un alt ele-ment în favoarea Private Cloud este,cel puþin la momentul actual, duratanecesarã încãrcãrii datelor în NorulPublic ºi a recuperãrii acestora. Existãvoci care susþin, însã, cã migrarea cãtreNorul Privat nu va însemna renunþareatotalã la Public Cloud ºi cã, de fapt,vom asista la o proliferare a modelelorde business bazate pe arhitecturi detipul Hybrid Cloud.

În fine, o tendinþã previzibilã pentrufenomenul de maturizare al conceptuluieste cea a consolidãrii pieþei de CloudComputing prin achiziþii sau preluãri decompanii, dar ºi de inovaþii tehnologice.Fenomen care a început sã devinã vizibilîncã din 2011, când giganþii IT au fãcutachiziþii importante.

Pe când ºi la noi?

Cum lucrurile în Cloud se petreccvasi-instantaneu, iar în Româniaproiectele în Nor încep sã capete am-ploare din ce în ce mai mare, se poatelansa ipoteza cã latenþa cu care se vormanifesta aceste schimbãri pe plan localva fi relativ scãzutã (comparativ cu altetehnologii ºi soluþii vedetã ale IT-ului,precum BI, CRM etc.).


CLOUD COMPUTING

PREVIZIUNI


DICÞIONAR

LUMEA GEOSPAÞIALÃ

LEXICON

De mulþi ani de zile, de când a fost inaugu-ratã rubrica „Lumea geospaþialã“ în revistaMarket Watch, am utilizat termeni în arti-colele noastre pe care doar specialiºtii îicunoºteau. Mulþi termeni au fost explicaþi,dar, pentru noii intraþi în universul geospaþialºi pentru non-specialiºti, prezentãm câþivadintre cei mai uzuali termeni geospaþiali ºi oserie de exemple relevante din domeniu.

BBazã de date geospaþialeUn set sau mai multe de date geospaþialestructurate, administrate ºi stocate ca un în-treg ºi, în general, asociate cu o aplicaþie soft-ware care le actualizeazã ºi identificã. O bazãde date geospaþiale include date despre lo-caþiile spaþiale ºi formele caracteristicilor ge-ografice înregistrate sub formã de puncte,arii, pixeli, celule tip reþea sau de tip TIN pre-cum ºi atributele acestora.

Banca de Date Urbane (BDU) estecomponenta geospaþialã a unui sisteminformatic integrat la nivelul întregiiinstituþii, implementat de PrimãriaMunicipiului Bucureºti în 2003-2004,numit SIIMAPMB. La finalul imple-mentãrii, BDU a depãºit cu mult, prinarie de acoperire ºi complexitate,cerinþele iniþiale. Începând cu înre-gistrarea proprietãþilor, trecând prinplanificarea urbanã, emiterea de au-torizaþii, coordonarea lucrãrilor lareþelele edilitare, pregãtirea pentrusituaþii de urgenþã, supervizarea uti-litãþilor publice, transporturi ºi ter-minând cu inspecþii de teren sau pro-tecþia mediului, toate informaþiilelegate de desfãºurarea acestor activitãþiau fost integrate prin intermediulBDU. Soluþia geospaþialã adminis-

treazã informaþia geospaþialã din 53 dedepartamente în care funcþioneazãmai mult de 200 de procese cu 389 destraturi de informaþie ºi mai mult de4.000 de caracteristici distincte. Dateleºi funcþiile sistemului au fost integratecu cele ale unor sisteme de tip ERP,CRM, DM ºi altele.

CCaptura datelorOrice operaþie care are ca rezultat conversiadatelor de tip GIS într-o formã care poate ficititã de un computer. Datele geografice pot ficapturate prin descãrcare directã într-o formãGIS, cum este cazul operaþiunilor de detectare ladistanþã sau a datelor GPS sau pot fi scanate, di-gitizate ori introduse manual din hãrþi pe hârtiesau fotografii.

DDate geospaþialeInformaþii care au printre atribute ºi o com-ponentã legatã de locaþie.

GGeoreferenþiereAsocierea datelor geografice cu un sistemcunoscut de coordonate, astfel încât acestea sãpoatã fi vizualizate, identificate ºi analizate înraport cu alte date geografice. Georeferenþiereapoate include deplasarea, rotaþia, deformarea ºi,în unele cazuri, distorsionarea, ºtergerea sau or-torectificarea datelor.

Geospatial ConsortiumEste un grup de comunitãþi locale, ale cãroreforturi sunt îndreptate în direcþia dez-voltãrii de soluþii eficiente pentru sistemegeospaþiale ºi tehnologiile asociate. Cel mai mare ºi mai activ este Open Geospa-tial Consortium (OGC), un consorþiu inter-naþional care include mai mult de 400 de

companii, agenþii guvernamentale, organiza-þii de cercetare ºi universitãþi ce participãîntr-un efort unitar de dezvoltare a unorstandarde geospaþiale disponibile publiculuilarg. În România, instituþii similare au fostfondate la Oradea ºi Constanþa.

CCoonnssoorrþþiiuull GGIISS ddee llaa OOrraaddeeaa În 2002, pentru a administra mai efi-cient teritoriul oraºului ºi împrejuri-mile, municipalitatea din Oradea a în-fiinþat Consorþiul Local de GIS, organi-zaþie ce a cuprins iniþial primãria, ope-ratorii de apã, gaze, energie termicã ºielectricã ºi câteva filiale locale ale unoragenþii naþionale. Iniþiativa a fost osoluþie activã atât la problema ridicatãde administrarea centralizatã a unuioraº în plinã dezvoltare, cât ºi la nece-sitatea de a integra în managementullocalitãþii ºi zonele limitrofe, puternicneglijate anterior.

CCoonnssoorrþþiiuull GGIISS ddee llaa CCoonnssttaannþþaaPornind de la experienþa dobânditã încadrul proiectului transfrontalier deprevenire a riscurilor la inundaþii înjudeþul Constanþa ºi zona gestionatãde Municipalitatea Dobrich din Bul-garia, unde s-a creat un cadru în caremai multe companii comunicã întreele informaþii geospaþiale, a apãrutideea înfiinþãrii unui Consorþiu GIS înregiune. Principalele activitãþi pe careºi le-au propus membrii ConsorþiuluiGIS au inclus ºi crearea unui meca-nism de integrare a datelor geospaþialeîntr-un format standardizat în vedereaconstituirii unui fond de date comun.Instituþiile fondatoare ale acestui con-sorþiu sunt: Consiliul Judeþean Con-stanþa, Inspectoratul Judeþean pentruSituaþii de Urgenþã Constanþa, RegiaAutonomã Judeþeanã Drumuri ºi Po-duri Constanþa, Regia Autonomã Ju-deþeanã de Apã Constanþa, Municipa-litatea Dobrich. Zona geograficã vizatãde Consorþiul GIS este teritoriul Con-stanþa - Dobrich.


GISDin englezã, Geographic Information System– sisteme informatice pentru administrarea in-formaþiei geospaþiale.

IINDSInfrastructura Naþionalã de Date Spaþiale –presupune acorduri între instituþii, standardetehnologice ºi resurse umane dedicate colec-tãrii ºi gestionãrii informaþiei spaþiale.

Directiva INSPIRE prevede obligativi-tatea conturãrii la nivel naþional a unorbaze de date care sã conþinã un numãrminimal de straturi de informaþii geo-spaþiale, date care vor trebui sã fie acce-sibile prin utilizarea unor tehnologiigeospaþiale bazate pe standarde inter-naþionale. Directiva a fost transpusã înlegislaþia româneascã în 2010.

Integrabilitatea soluþieiGradul în care o soluþie nou implementatã sepoate folosi de rezultatele obþinute prin altesoluþii deja implementate, atât în respectivuldepartament, cât ºi în alte departamente cucare colaboreazã.

InteroperabilitateCapacitatea sistemelor sau a componentelor dea face schimb de date cu alte componente sausisteme sau de a funcþiona în mai multe medii.În domeniul geospaþial, interoperabilitatea estenecesarã pentru ca un utilizator care foloseºte oaplicaþie de la un vendor sã poatã studia datecompilate cu o aplicaþie geospaþialã provenitãde la un vendor diferit.

Spre exemplu, restructurarea PoliþieiComunitare prin preluarea a tot maimultor atribuþii de la Poliþia Naþionalãeste una dintre schimbãrile majoreprin care trece administraþia publicãlocalã din România. La nivel practic,acest proces implicã un transfer intern

de know-how între cele trei instituþiiimplicate: Poliþii Comunitare, PoliþiaNaþionalã ºi Primãrii. Existenþa unorsisteme informatice interoperabileîntre cele trei instituþii, care sã permitãtransferul permanent al datelor, im-plicã existenþa unor standarde privindinterconectarea, precum ºi modele co-mune pentru structurarea datelor.

LLicenþã geospaþialãDreptul de utilizare a unei aplicaþii geo-spaþiale acordat de compania dezvoltatoare.Unele licenþe pot fi temporare (de exemplulicenþele Intergraph de evaluare, acordategratuit pentru utilizare timp de 30 de zile)sau definitive (acordate contra cost pe viaþã).

OOrtofotoplanO fotografie aerianã, din care au fost înlãtu-rate distorsiunile generate de înclinareacamerei ºi relieful de la sol. Un ortofotoplanare aceeaºi scalã în orice punct ºi poate fi uti-lizat ca o hartã.

RRasterizareConversia punctelor, a liniilor ºi a poli--goanelor în date numerice.

SSoluþie geospaþialãUn sistem informatic care gestioneazã cantitãþimari de informaþie, care au printre atribute ºicomponenta locaþie.

StandardizareProcesul de formulare, definire ºi implemen-tare de standarde geospaþiale. Standardele

reprezintã specificaþii sau stiluri de lucrucare sunt acceptate la scarã largã de cãtreutilizatori ºi adoptate de mai mulþi furnizori.

Primãria din Sibiu are o preocupareconstantã pentru standardizare, ocondiþie esenþialã pentru a avea unsistem eficient. Astfel, au începutprin a implementa nomenclatoare deartere, de numere poºtale, de loca-litãþi, de persoane etc. Obiectivele ur-mãrite în cadrul acestui proiect auconstat în unificarea într-o bazã dedate comunã a tuturor datelor geo-spaþiale gestionate în Primãria mu-nicipiului Sibiu, care se referã la teri-toriu sau la entitãþi poziþionate peteritoriul municipiului Sibiu.

Open Geospatial Consortium, orga-nismul care propune standarde îndomeniul geospaþial, a anunþat la în-ceputul acestui an cã administraþiilepublice pot colabora la realizareastandardelor geospaþiale interna-þionale, în aºa fel încât acestea sã fiemai aproape de nevoile lor. Prin ur-mare, la OGC pot adera ºi adminis-traþii publice din România, care auacum importanta ºansã de a veni cupropria contribuþie la realizarea stan-dardelor geospaþiale. Pânã la publi-carea acestui anunþ, doar furnizorii detehnologie geospaþialã lucrau la sta-bilirea acestor standarde.

TTrama stradalãCadru de lucru, un mecanism fundamentalutilizat pentru a realiza aplicaþii ºi soluþiigeospaþiale.

VVectorizareConversia datelor de tip raster (o sumã devalori numerice) în date de tip vector (o seriede puncte, linii ºi poligoane).

� LUIZA SANDU

LUMEA GEOSPAÞIALÃ

LEXICON

GEOSPAÞIAL


INDUSTRY WATCH

ADMINISTRAÞIE PUBLICÃ

Managerii din sectorul public asociazã celmai frecvent motivarea angajaþilor cu re-compensele bãneºti ºi materiale. De preapuþine ori se conºtientizeazã faptul cã ad-ministraþia publicã este în competiþie cusectorul privat în identificarea ºi menþi-nerea unui personal calificat, astfel cã ºiimportanþa acordatã motivãrii funcþiona-rilor publici este destul de neînsemnatã,reducându-se, de cele mai multe ori, laabordarea salarizãrii ºi a drepturilor mate-riale în general.

Legislaþia în domeniu abordeazã,în primul rând, drepturile func-þionarilor publici, ca bazã a mo-tivãrii: dreptul la opinie, dreptulde a fi informat cu privire la de-

ciziile care se iau în aplicarea Statutuluifuncþionarului public, dreptul de aso-ciere sindicalã, dreptul la grevã, dreptulla salariu etc.

Dacã în materie de salarizare lucru-rile nu au evoluat, din cauza restricþiilorbugetare impuse de criza economicã, înceea ce priveºte alte forme de motivarelucrurile stau ºi mai prost. Ce îi împie-dicã pe funcþionarii publici sã devinã an-gajaþi motivaþi?

Rãspunsurile cele mai frecventesunt:

- Sarcini repetitive- Instrucþiuni neclare- Incoerenþã decizionalã- Viziune, misiune ºi valori organi-

zaþionale neclare- Reguli inutile- ªedinþe neproductive- Inechitatea- Lipsa de comunicare

- Rãspunsurile descurajatoare- Toleranþa slabei performanþe- Supra-controlul- Nerecunoaºterea realizãrilor.Ce îi motiveazã pe angajaþi? Banii nu

reprezintã soluþia magicã a motivãrii.Printre rãspunsurile cel mai des întâlniteîn rândul funcþionarilor publici se regã-sesc: sarcini competitive, care sã le ofereun sentiment de împlinire, responsabi-litate, dezvoltare, satisfacþie ºi o perspec-tivã promiþãtoare de promovare; efor-turile pe care le depun sã fie recunoscuteºi apreciate atât de conducere, cât ºi decetãþeni; sã beneficieze de încrederea ºiîntregul sprijin al ºefilor; pot sã ducã sin-guri o sarcinã la bun sfârºit; sã lucrezeîntr-un mediu plãcut ºi armonios.

Dotãrile IT – factor de motivare non-financiarã

Conform unei cercetãri efectuateacum câþiva ani în cadrul Direcþiei pen-tru Agriculturã ºi Dezvoltare RuralãVaslui (DADR Vaslui), care a avut cascop identificarea principalilor factorimotivatori în muncã, a sistemelor demotivaþie a personalului, precum ºi im-pactul pe care astfel de sisteme îl auasupra comportamentului organizaþio-nal, a reieºit cã urmãtorul criteriu –dotarea locului de muncã cu mijloace IT

– a obþinut cel mai ridicat grad de satis-facþie în rândul angajaþilor DADR. Pe lo-curile urmãtoare s-au situat: accesibili-tatea ºi disponibilitatea managerilor de aasculta punctele de vedere; sediul compa-niei (cãi de transport, clãdirea, curãþenia);calitatea colaborãrii cu celelalte departa-mente; sistemul de training periodic.

Cu toate acestea, managerii dincadrul DADR Vaslui asociazã cel maifrecvent motivarea cu recompenselebãneºti ºi materiale.

În urma cercetãrii s-a constatat cã oformã idealã de motivare a personaluluieste prin implicarea lui în stabilireaobiectivelor unitãþii în care lucreazã.

În motivarea personalului, pe lângãfactorii motivatori bãneºti, existã ºi anu-mite tipuri de instrumente non-finan-ciare ce au acelaºi efect. Oamenii tind sãfie mai motivaþi dacã sunt interesaþi demunca respectivã, dacã se simt respec-taþi, dacã agreeazã oamenii cu care lu-creazã, dacã au un anumit statut ºi auposibilitatea unor promovãri viitoareprin training, lucruri pe care o firmã lepoate oferi destul de uºor.

Leadershipul, comunicarea ºi pres-tigiul organizaþiei sunt toate parte a creº-terii moralului ºi a nivelului motivaþieiforþei de muncã, indiferent de sectorulîn care activeazã – public sau privat.

� LUIZA SANDU

IT-ul, factor de motivare

non-financiarã în administraþia publicã

�� MOTIVAREA FUNCÞIONARILOR PUBLICIÎÎnn mmaarree DDeessttuull MMooddeerraatt ÎÎnnttrr--oo mmããssuurrãã DDeellooccmmããssuurrãã ddee mmuulltt nneesseemmnniiffiiccaattiivvãã

Salarizarea 31.8 27.3 27.3 4.5 4.5Condiþiile de muncã 22.7 59.1 9.1 0 4.5Perspectiva unei cariere 45.5 22.7 27.3 0 0Recunoaºterea muncii 33.3 47.6 14.3 0 4.8Satisfacþia de a face lucruri utile 45.5 36.4 13.6 4.5 0Existenþa unei competiþii 22.7 31.8 31.8 9.1 4.5Comunicarea în cadrul echipei 45.5 45.5 9.1 0 0Libertatea de a avea iniþiative 40.9 40.9 6.1 9.1 0

Sursa: Institutul European din România, 2006

INDUSTRY WATCH

RETAIL

CONCEPTUL SELF SERV ICE CONCEPTUL SELF SERV ICE începe sã câºtige teren în retail-ul local

Conceptul de Self Service a început, uºor-uºor, sã îºi facã intrarea pe piaþa localã deretail, trecând de la eternul stadiu de „Niceto have“ la materializãri concrete în marilereþele prezente în România.

Lentoarea dezvoltãrii conceptuluide Self Service pe plan local esteexplicabilã. Pe de o parte, investi-þiile necesare dezvoltãrii ºi imple-mentãrii unor astfel de soluþii sunt

destul de consistente, fiind generate nudoar de infrastructura hardware necesarã,ci ºi de efortul de integrare cu sistemul deback office, etapa de analizã etc. Pe de altãparte, chiar dacã vendorii de tehnologii detip Self Service argumenteazã cu doveziconcrete cã adoptarea acestor tehnologiieste foarte rapidã, este nevoie de o „pe-rioadã de adaptare“. Nu doar a clientuluifinal, ci ºi a retailerului.

Însã timpul începe sã conteze din ce înce mai mult în ecuaþia eficienþei unui re-tailer. În condiþiile modificãrii semnifica-tive a comportamentului de achiziþie alclientului ºi a uniformizãrii ofertei, re-tailerii sunt nevoiþi sã descopere ºi sã dez-volte noi factori diferenþiatori, pe care sã-ipoatã transforma în avantaje competitiveconcrete.

Viteza conteazã

Dezvoltarea conceptului de Self Servicepoate reprezenta un astfel de avantaj con-cret. De ce? Pentru cã aduce un plus devitezã. ªi pentru cã unul din 10 clienþi re-nunþã sã mai cumpere orice produs ºipãrãseºte magazinul dacã are de aºteptatprea mult stând la coadã la casa de marcat.Iar dacã, totuºi, clientul se decide sã stea lacoadã ºi timpul petrecut depãºeºte 4 mi-nute, indicele de satisfacþie al respectivuluiclient scade vertiginos cu pânã la 80%.

Poate cã, pentru sceptici, concluziile

studiului realizat de National InStore ºiM/A/R/C Research citate anterior nu au –încã! – aplicabilitate pe plan local. Dar cinenu ºi-ar dori ca, atunci când are doar 4-5produse în coº, sã poatã achita rapid ºi sãevite o coadã unde existã douã cãrucioareîncãrcate la maximum?! O soluþie ar fi ceaa „caselor rapide“, pe care mulþi retaileri aupus-o în practicã, dar aceasta nu dã întot-deauna rezultate, evaluarea gradului deîncãrcare a unui coº fiind, îndeobºte, ochestiune subiectivã...

În astfel de cazuri, o soluþie de tipul SelfService poate fi rãspunsul optim pentruclienþii grãbiþi. Fie cã este vorba de aplicaþiiavansate de Self Checkout sau de mai sim-plele soluþii de Self Scanning, rezultatul fi-nal urmãrit este acelaºi: deservirea rapidã aclientului ºi menþinerea acestuia la un nivelde satisfacþie optim. Sunt câºtiguri impor-tante în efortul de fidelizare a clienþilor ºicare nu pot fi asigurate doar prin „bãtãliapreþurilor“ ºi a sistemului corolar de pro-moþii, discount-uri, bonusuri etc.

Beneficiile nu se rezumã doar la acestecâºtiguri. Mai sunt ºi alte argumente con-crete, precum scãderea nivelului de încãr-care a casierilor, posibilitatea relocãrii aces-tora, reducerea pierderilor generate de fur-turile din magazin, scãderea ratei inciden-telor din zona de încasare etc.

Primele semnale pe plan local

Dezvoltarea conceptului de Self Serviceîncepe sã câºtige teren în retail-ul local. ªinu mã refer aici la cântarele care permitclienþilor sã-ºi eticheteze singuri pro-dusele – deºi ºi acestea þin de aria SelfService –, ci la proiecte mai ample.

Cum ar fi cel de Self Scanning ex-perimentat de Mega Image, pentru operioadã determinatã, într-unul dinmagazinele sale din Bucureºti. Ex-perimentat, pentru cã, aºa cumaminteam, nu numai clienþii tre-buie sã deprindã „modul de

lucru“, ci ºi retailerii trebuie sã înveþe cumsã-ºi optimizeze infrastructura, sã o reor-ganizeze, astfel încât sã nu inhibe adopta-rea acestei noi metode de a face cumpãrã-turi. Este un aspect important, pentru cãstudiile demonstreazã în mod clar cã unclient care întâmpinã dificultãþi repetate înzona de Self Service s-ar putea nu doar sã seresemneze ºi sã revinã la vechiul sistem alcaselor de marcat, ci sã extrapoleze expe-rienþa negativã ºi sã schimbe magazinul sauchiar lanþul/reþeaua.

Revenind, însã, la semnalele pe planlocal, recent, Printec Group România aanunþat cã se aflã în discuþii avansate cudouã mari reþele de retail pentru dez-voltarea de soluþii de tip Self Service înRomânia, fiind posibilã demararea unorproiecte pilot în 2012. Iar compania aredeja douã astfel de proiecte realizate înregiune: unul de Self Checkout în reþeauade magazine Spar din Slovenia (startat în2009 ºi încheiat la finalul lui 2010) ºi unaltul de Self Scanning realizat în Bulgaria(finalizat în 2011).

Sunt, deci, semnale cã lucrurile începsã se miºte. Cât de repede ºi cu ce rezultaterãmâne însã de vãzut.



INDUSTRY WATCH

COMUNICAÞII

Controversat încã de la înfiinþare, proiectulNetcity va finaliza prima etapã în martie2012, când reþeaua de telecomunicaþii vaajunge la o lungime de 846 km ºi se va ex-tinde cu 2.500 km în a doua etapã. Lucrãrileau fost estimate la peste 300 de milioaneeuro ºi ar fi trebuit sã se încheie în 2012.

Proiectul Netcity este realizat înbaza unei concesiuni de lucrãripublice pentru o perioadã de 49de ani. Primãria MunicipiuluiBucureºti pune la dispoziþie

spaþiul public, încaseazã o redevenþã anu-alã în cuantum de 12% din veniturile aso-ciate închirierii de infrastructurã ºi devineproprietarul ºi administratorul Netcity lafinalul perioadei de concesionare.

În anul 2006, Primãria MunicipiuluiBucureºti a demarat realizarea documen-taþiei necesare proiectul Netcity – reþeauametropolitanã de comunicaþii care sã ofereintegrat servicii de telecomunicaþii pentruMunicipalitate ºi pentru terþi. DeputatulVarujan Pambuccian, Vicepreºedinte alComisiei pentru Tehnologia Informaþiei ºiComunicaþiilor din Camera Deputaþilor, afost iniþiatorul proiectului Netcity, proiectpe care administraþia bucureºteanã ºi l-aasumat ulterior ca parte din planul sãu dedezvoltare urbanisticã. UTI Systems acâºtigat licitaþia, având în calitate de sub-contractori companiile Ericsson Româniaºi Alcatel Lucent. Pentru realizarea, oper-

area ºi administrarea reþelei NetCity, com-pania UTI Systems a înfiinþat o companiede proiect dedicatã, Netcity Telecom S.A.

Proiectul a fost criticat în decembrie2007, de cãtre Asociaþia de Comunicaþiiprin Cablu (ACC), care ºi-a exprimat în-doielile cã proiectul va fi viabil financiar ºicare a dat în judecatã autoritãþile munici-pale. De asemenea, ACC este nemulþumitãde concesiunea cãtre UTI, considerând cã

monopolul astfel constituit ar puteaîmpinge firmele de profil spre faliment.

În luna mai 2008, Curtea de Apel Bu-cureºti a anulat, prin decizie irevocabilã,hotãrârea consilierilor municipali careprevede obligativitatea coborârii în sub-teran a cablurilor de telecomunicaþii.

Prima etapã a reþelei Netcity – finalizatã peste patru luni

Prima etapã a proiectului Netcity va fifinalizatã în martie 2012.

„Pânã în prezent a fost finalizat un pro-cent de 65% din prima etapã a acestuiproiect, care prevede racordarea tuturorstrãzilor ºi bulevardelor principale din Bu-cureºti, respectiv 846 de kilometri de reþea.Acum sunt finalizaþi 550 de kilometri, ur-mând ca restul de 294 de kilometri sã fie fi-nalizaþi pânã la sfârºitul lui 2012. Peste3.000 km de cabluri sunt deja instalate înreþeaua Netcity ºi estimãm cã peste 10.000km vor fi instalaþi pânã în ultimul tri-mestru din 2012”, au declarat oficialii UTI.

Extinderea reþelei telecom va continuasã necesite fonduri semnificative, în acest

sens fiind atras un nou partener în struc-tura acþionariatului Netcity Telecom, com-pania israelianã Elbit.

Reþele similare în Europa

În anul 2006, Londra ºi Parisul au de-marat proiecte similare Netcity-ului bu-cureºtean. Primãria Parisului ºi-a propussã asigure accesul a 80% din locuitori lareþeaua metropolitanã pânã la finalul anu-lui 2010. Abordarea londonezã a aplicatetape de proiect asemãnãtoare celor pre-vãzute de dezvoltarea Netcity, începândcu realizarea reþelei de transfer de date încentrul financiar al metropolei ºi apoi ex-tinderea în restul capitalei. Proiectul Fast-Web din Italia este un succes în Milano,atât în termeni economici, cât ºi sociali.Efectul s-a putut mãsura în creºtereanumãrului de sedii de companii, în accesulimediat al tuturor clãdirilor metropolei (înnumãr de 46.000) la servicii de comuni-caþii de înaltã vitezã ºi calitate.

Municipalitatea din Stockholm a dez-voltat Stokab ca infrastructurã de teleco-municaþii în capitala Suediei. Proiectul aavut ca scop reducerea costurilor de accesale operatorilor de servicii de profil ºi, ast-fel, stimularea eficienþei afacerilor. Din290 de comunitãþi în Suedia, aproape 200au acces liber la reþelele locale, ceea ceînseamnã cã oricine poate închiria fibrã ºicapacitãþi de transport, în condiþii egale.Aceste reþele deservesc ºcoli, centre me-dicale, consilii locale etc. Deºi multe pro-iecte de fibrã opticã sunt finanþate din fon-duri publice, existã reguli stricte impuse deUniunea Europeanã în ceea ce priveºteutilizarea acestor reþele. Accesul va fi co-mercializat en-gros cãtre furnizorii de ser-vicii, pe baze nediscriminatorii. S-a creatîn acest fel un model de parteneriat pu-blic-privat pentru dezvoltarea ºi exploa-tarea infrastructurilor broadband, asi-gurându-se totodatã atât accesul necon-diþionat, cât ºi libertatea de alegere a uti-lizatorului final.

� LUIZA SANDU

Proiectul Netcity a rãmas în urmã

INDUSTRY WATCH

COMUNICAÞII


AdNet Telecom este o companie cu o evoluþiespectaculoasã, care, la doar 5 ani de la înfi-inþare, a devenit unul dintre cei mai activi, inovativi ºi profitabili jucãtori din piaþa localãde telecomunicaþii. Liviu Tãnase, Chief Ope-rating Officer AdNet Telecom, ne-a dezvãluitcare sunt cele mai mari provocãri cu care seconfruntã o companie de acest profil ºi caresunt soluþiile ºi planurile de viitor.

Care sunt cele mai mari provocãri cu care se confruntã piaþa de telecomunicaþii în prezent?

Una dintre cele mai presante ºi solici-tante provocãri e reprezentatã în acest mo-ment de Netcity, proiect care aduce atâtprobleme legislative, cât ºi de ordin tehnic.Procesul de transfer al reþelelor de comuni-caþii prin cablu de la infrastructura aerianãla cea subteranã este foarte dificil, iar încondiþiile actuale, într-un oraº ca Bucu-reºti, sunt necesari cel puþin 10 ani pentruca aceastã reþea sã devinã operaþionalãcomplet.

Schimbarea mediului prin care treceinfrastructura de comunicaþii necesitã înprimul rând investiþii majore, determinândo serie de costuri ridicate, ce vor aduce omajorare a preþurilor la serviciile oferite. Înplus, trecerea la subteran se confruntã ºi cuprobleme tehnice: trasele de fibrã nu coin-cid, avarii produse de utilajele care sapã.Toate acestea se revarsã asupra operato-rilor, dar mai ales asupra clienþilor, care, nubeneficiazã de servicii un timp ºi uneori aupierderi materiale din acest motiv.

Din ceea ce spuneþi, totul se transformãîntr-un cerc vicios, clienþii având celmai mult de suferit în final, când trebuiesã-ºi achite facturile.

Într-adevãr, o altã provocare pentrupiaþa de telecomunicaþii e reprezentatã deputerea de cumpãrare a clienþilor, aflatã înscãdere continuã în aceastã perioadã. Deaceea, clienþii cer servicii la preþuri cât maireduse, dar nu poþi furniza calitate la unasemenea preþ. Este, aºa cum aþi spus, uncerc vicios.

Ce ne puteþi spune despre dificultãþile întâmpinate din cauza atacurilor informatice?

Atacurile informatice sunt din ce în cemai multe ºi mai complexe. Sunt bazate,în general, pe supraîncãrcarea aplicaþiilorcu sute de cereri invalide sau, cel maifrecvent, pe transmiterea unui volum marede trafic (de ordinul Gbps) care satureazãbanda de acces a clientului final, ducând laimposibilitatea accesãrii oricãrui serviciu.

În faþa atacurilor de acest tip, majorita-tea furnizorilor de internet aleg ca metodãde protecþie traffic blackholing. Metodaeste simplã, protejeazã restul capacitãþii deacces internet, atât a clientului, cât ºi afurnizorului, însã serviciile de pe servereleatacate rãmân indisponibile pe toatã durataaplicãrii acestor filtre (existã cazuri în careatacurile dureazã zile întregi).

Acest tip de protecþie implicã însã in-vestiþii importante din partea furnizorului.Pentru a putea susþine atacuri de intensitãþimari (de ordinul Gbps), furnizorul de in-ternet trebuie sã îºi supradimensioneze ca-pacitãþile de acces metropolitane ºi inter-naþionale pentru a lãsa loc vârfurilor detrafic care apar în astfel de situaþii. Un altcost important este cel al echipamentelorde protecþie, care, în funcþie de capacitateafiltratã, tipurile de atacuri recunoscute ºiposibilitãþile de upgrade, pot ajunge lapreþuri de zeci sau sute de mii de euro.

Pentru a veni în ajutorul clienþilor,AdNet Telecom a introdus AAddnneett PPrrootteecctt,un serviciu de monitorizare ºi curãþare a

traficului în cazul atacurilor DOS/DDOS(Distributed Denial of Service). Dupã acti-varea acestui serviciu, nivelul de traficcãtre adresele IP ale clientului este moni-torizat în permanenþã, iar în cazul detec-tãrii unui atac traficul este redirecþionatprin echipamentele de curãþare. Mareleavantaj constã în faptul cã traficul estecurãþat, nu filtrat.

În plus, pentru tipuri mai puþin întâl-nite de atacuri, clienþii pot beneficia deasistenþa unui specialist în securitateAdNet Telecom, care va analiza log-urilede trafic ºi va implementa soluþii de pro-tecþie pe platforma proprie sau va reco-manda clientului metode de limitare aefectelor atacului.

Care sunt planurile companiei AdNet Telecom pentru 2012?

Provocãrile pieþei de telecomunicaþiine-au fãcut mai puternici. AdNet Telecomse va contura mai puternic drept un inte-grator de servicii, nu doar un furnizor deInternet, Telefonie, IPTV ºi Data Center.Vom dezvolta aplicaþii ºi servicii noi (ex:AdNet Protect), pentru a uºura cât maimult activitatea clienþilor noºtri. Vom fi lafel de proactivi ºi din ce în ce mai aproapede clienþii noºtri. ((AA..BB..))

Liviu Tãnase, COO AdNet Telecom

Liviu Tãnase, Chief Operating Officer AdNet Telecom:

„Provocãrile pieþei de telecomunicaþii

ne-au fãcut mai puternici“


INDUSTRY WATCH

IT & C / PARTENERIATE

Ecosisteme de parteneriat

„made in România”Dupã ce am trecut în revistã câteva dintreprogramele de parteneriat dezvoltate demarile companii IT&C în România, amîncercat sã aflãm cum au evoluat lucrurilecu ecosistemele de parteneriat ale unoradintre companiile IT autohtone sau maimici din piaþã. Zona de distribuþie IT a pusîn practicã modele de business ºi sistemede afiliere care au cunoscut un succes de-osebit, pe când zona software a înregis-trat perioade de stagnare.

Dupã mai bine de 2 ani de in-vestiþii în sisteme informaticeperformante, în sisteme logis-tice ºi în automatizarea proce-selor, RHS Company a lansat,

începând cu luna noiembrie Like It, unprogram de parteneriat ce integreazã osoluþie de business online cu una of-fline, un concept inovator în România,bazat exclusiv pe o reþea de parteneri cuprezenþã naþionalã.

„Prin Like It, RHS Company îºidoreºte sã creeze un brand de încredere,sigur, unic în piaþa din România ºi sãoferim consumatorului o experienþã caresã îi depãºeascã aºteptãrile. Principiulcare a stat la baza dezvoltãrii RHS Com-pany a fost, este ºi va fi crearea unui sis-tem de parteneriat, respectiv identificareanevoilor pieþei ºi satisfacerea acestora, ex-clusiv prin parteneri”, declarã DDrraaggooººPPooppeessccuu,, ddiirreeccttoorr ggeenneerraall RRHHSS CCoommppaannyy..

Înfiinþatã în 1999, cu capital integralromânesc, RHS Company a dezvoltat oreþea de peste 2.000 de parteneri ce ac-tiveazã în toate segmentele pieþei.

Like It porneºte la drum cu o reþea deaproximativ 40 de parteneri, care, în acestmoment, realizeazã o cifrã de afaceri cu-mulatã de 100 de milioane de euro. PrinLike It, RHS Company îºi propune o creº-tere de 50% a cifrei de afaceri consolidatepentru anul 2012. Planul de dezvoltare vacuprinde 50 de magazine partenere LikeIt ce urmeazã sã fie deschise în Bucureºtiºi în 41 de oraºe reºedinþe de judeþ din þarãîn primele 6 luni de activitate, urmând ca,pânã la finalul lui 2012, sã existe 100 demagazine partenere la nivel naþional

„Am finalizat un sistem unic deWarehouse Management System, ce nepermite sã livrãm în numele partene-rilor noºtri orice produs, oriunde în þarã,în maxim 24 de ore, cãtre clienþii aces-tora”, adaugã DDrraaggooºº PPooppeessccuu..

Prin programul de parteneriat,partenerii RHS beneficiazã de: produsenoi în portofoliu ºi servicii promovate lanivel naþional, soluþie integratã de busi-ness online ºi offline, marketing localºi naþional integrat, informaþii desprestocuri ºi produse în timp real, serviciipost vânzare extensive ºi programe de fi-delizare la nivel local.

Genesys Distribuþie lucreazã cu oreþea de peste 1.000 de parteneri locali(reselleri, integratori de sistem ºi retai-leri IT&C), care acoperã toate regiunileþãrii. O parte dintre aceºti parteneri suntselectaþi ºi recomandaþi de companiepentru livrarea de produse ºi servicii, pebaza unui contract de parteneriat.Partenerii Autorizaþi beneficiazã depreþuri ºi condiþii comerciale speciale,asistenþã tehnicã extinsã, instruire ºi cer-tificare pe linii de produse, precum ºi defacilitãþi de marketing, financiare ºi lo-gistice. Partenerii Autorizaþi au acces lasecþiunea B2B a catalogului electronic deproduse, instrument de lucru care oferãinformaþii detaliate referitoare la pro-duse, promoþii, stocuri ºi preþuri,comenzi ºi facturi, ºi permite trimitereade comenzi electronice pentru produse.

În cei peste 16 ani de activitate,SCOP Computers a devenit una dintrecele mai importante firme de distribuþieIT, reuºind sã impulsioneze dezvoltareapieþei de profil ºi sã creeze o vastã reþeade parteneri, la nivel naþional. Recent,compania a inclus în portofoliu brandulColorovo. „SCOP, în calitate de dis-tribuitor cu valoare adãugatã, trebuie sãofere alternativã pentru toate solicitãrilepartenerilor, devenite din ce în ce maivariate, mai urgente ºi diferite din punctde vedere al bugetului. Din acest punctde vedere, Colorovo înseamnã numaiavantaje pentru noi ºi pentru parteneriinoºtri”, a spus HHoorriiaa CChhiiþþuu,, ddiirreeccttoorr eexx--eeccuuttiivv SSCCOOPP CCoommppuutteerrss..

Software-ul românesc cautã parteneri

SIVECO România a reuºit sã dez-volte pe termen lung ºi sã extindã lanivel internaþional reþeaua de partene-

Dragoº Popescu,

director general RHS Company

43

INDUSTRY WATCH

IT & C / PARTENERIATE

riate. Evoluþia companiei include dez-voltarea modelului sãu de business cuajutorul partenerilor, atât în cadrulproiectelor locale, cât ºi al celor inter-naþionale. Relaþia de parteneriat are învedere trei direcþii strategice: vânzari,implementare, dezvoltare.

„O relaþie de parteneriat aduce be-neficii reciproce. Iatã câteva dintre celemai importante: partenerii sunt impli-caþi, în calitate de subcontractori, înproiectele derulate de SIVECO Româ-nia, în care furnizeazã servicii de imple-mentare; pentru fiecare contract în-cheiat de SIVECO România în urma ac-tivitãþilor de marketing ºi comercialedesfãºurate de partener, acesta primeºteun comision în funcþie de aportul lasemnarea contractului; ºcolarizarea gra-tuitã a personalului partenerului însoluþiile EAS (Enterprise ApplicationSuite) ºi în tehnologia Oracle; «Partners’day» - organizãm anual un eveniment cuparticiparea tuturor partenerilor”, pre-cizeazã AAnnccaa CCrraahhmmaalliiuucc,, MMaarrkkeettiinngg &&CCoommmmuunniiccaattiioonn MMaannaaggeerr SSIIVVEECCOORRoommâânniiaa..

Partenerul SIVECO trebuie sã fielider în furnizarea de soluþii, servicii ºiproduse pe o piaþã bine definitã, sãfurnizeze o gamã largã de servicii cãtreclienþi, incluzând integrare, instalare,instruire ºi suport tehnic, sã aibã unnumãr mare de relaþii de afaceri pe seg-mentele de piaþã acoperite de soluþiileSIVECO România, experienþã în dome-niul IT de cel puþin doi ani, disponibili-tatea a cel puþin douã persoane pentruproiecte de implementare a soluþiilor.

În 2011, împreunã cu furnizorul desoluþii IT în domeniul medical iSOFT,SIVECO România a încheiat un partene-riat de colaborare complexã care s-aconcretizat prin lansarea aplicaþieiiSOFT Laboratory, folositã la SpitalulOrãºenesc din Târgul Bujor, Spitalul dePneumoftiziologie din Botoºani ºi Spi-talul de Obstetricã ºi Ginecologie dinPloieºti. Cel mai recent proiect este dez-voltarea portalului pentru educaþia con-sumatorilor europeni Dolceta, împreunãcu partenerii Adetef, Astec, Euronet.

Entersoft este prezentã de trei ani pe

piaþa din România, fiind în plin procesde dezvoltare a unei reþele de parteneri.

„Încercãm sã mergem pe acelaºiconcept ca ºi firma mamã din Grecia,care, având peste 80 de parteneri activicertificaþi, putem spune cã este un suc-cess story. Am început dezvoltareaacestui concept în România, având înmomentul de faþã peste 10 partenericare sunt în plin proces de certificareîn funcþie de competenþe. Multe com-panii încã sunt reticente la ideea departeneriat, piaþa nevând un know-how în ceea ce priveºte acest proces,dar mai ales în ceea ce reprezintã unparteneriat, în care ideea de bazã estefidelizarea ºi satisfacþia clientului final.De foarte multe ori, companiile înþelegcã acest «proces» este, de fapt, un con-tract semnat ºi sunt surprinse, de celemai multe ori plãcut, când le vorbim decertificãri pe competenþe, training,campanii de marketing, evenimenteetc.”, ssuubblliinniiaazzãã CCrriissttii CCoozziicc,, CCoouunnttrryyMMaannaaggeerr EEnntteerrssoofftt..

Partenerii Entersoft sunt atât com-panii care vin din acelaºi domeniu de ac-tivitate ca al companiei ºi care doresc sã-ºi pãstreze clienþii, care între timp aucrescut ºi au nevoie de platforme multmai avansate tehnologic, cât ºi companiicolaterale activitãþii de business a com-paniei ºi care au nevoie de o soluþie in-tegratã pentru a putea oferi clientuluifinal o soluþie „la pachet” (de exempludezvoltatori de aplicaþii gen WMS, GPS,terminale etc.).

„Încã de la început, viziunea com-paniei a fost de a lucra prin parteneri ºinu de a «încerca» sã facem parteneriatepe parcurs. Succesul obþinut afarã estedatorat tocmai acestei platforme propri-etare .enter, care pune la dispoziþie par-tenerilor/consultanþilor tool-uri avan-sate tehnologic, astfel încât aceºtia sãpoatã rãspunde la toate cerinþele venitedin partea clienþilor finali, nefiindnevoiþi sã vinã cãtre producãtor pentruorice particularizare a sistemului”,adaugã CCrriissttii CCoozziicc..

Procesul de certificare în cazul apli-caþiilor Entersoft înseamnã o serie de 7certificãri, din care fiecare partenerpoate sã-ºi aleagã nivelul de competenþã,astfel încât sã poatã rãspunde la toatecerinþele venite din partea clientului dinacea arie de competenþã.

„Benefiiciile unui partener certificatEntersoft încep prin accesul acestuia lacele mai noi tehnologii în domeniu, lasusþinerea acestuia în procesul de mar-keting, presales, implementare, astfelîncât sã le putem transmite acest know-how, la alinierea la cele mai înalte stan-darde de calitate. Din punct de vederestrict comercial, un partener certificatEntersoft beneficiazã de un discountsemnificativ din preþul de licenþe ºi deversiuni noi ale platformei noastre ºi deposibilitatea de a folosi intern platformaEntersoft”, mai spune CCrriissttii CCoozziicc..

ªi TotalSoft a încercat dezvoltareaunei reþele de parteneri pentru Cha-risma, la care încã lucreazã. Cel mai pro-babil vom afla noutãþi la începutul anu-lui viitor. De asemenea, compania a sta-bilit mai multe parteneriate cu princi-palii jucãtori din sfera managementuluide proiect: Infinity Business Solutions,Integrator Economic Software, Exelosau Arhipelago.

Crearea unor reþele de parteneriat lanivel naþional asigurã fiecãrui potenþialclient acces la cele mai noi tehnologiidin orice colþ de þarã ºi susþinerea localãa unor companii care fac dovada cã auknow how-ul sã lucreze cu platformeavansate tehnologic.

� LUIZA SANDU

Cristi Cozic,

country manager Entersoft



INDUSTRY WATCH

IT & C / TÂRGURI

Un târg IT&C organizat într-o þarã micãprecum Azerbaidjan cu siguranþã nu areacoperirea mediaticã ºi anvergura unor târ-guri mai mari ºi mai celebre organizate înVestul Europei. Cu toate acestea, BakuTela atras la sfârºitul lunii noiembrie 250 decompanii din 29 de þãri, printre care ºicâteva nume importante de pe piaþa IT&Cromâneascã.

Pentru Bitdefender, SIVECORomânia ºi UTI, BakuTel a re-prezentat încã o ocazie de a-ºiextinde prezenþa pe pieþeleemergente. UTI a deschis chiar

un birou local, fiind prima companie ro-mâneascã din domeniul IT&C înregistratãîn Azerbaidjan. BakuTel 2011 a acoperitpatru sectoare cheie: telecomunicaþii, in-ternet, software ºi comunicaþii prin satelit.

„Anvergura Bakutel este o chestiune depunct de vedere. Sigur cã, dacã îl compa-rãm strict cu CeBIT-ul din Germania, vor-bim de un spaþiu expoziþional mai mic,însã, dacã ne raportãm la regiunea caspicã,târgul IT&C din Azerbaijan este cel maiimportant eveniment IT local”, precizeazãOOccttaavviiaann CCeerrnnããuuþþeeaannuu,, CChhaannnneell AAccccoouunnttMMaannaaggeerr RRuussssiiaa && CCIISS BBiittddeeffeennddeerr..

Prezent la BakuTel, ministrul Comuni-caþiilor ºi Societãþii Informaþionale, Valer-ian Vreme, a lansat propuneri de colabo-rare autoritãþilor azere ºi a prezentat com-paniile de IT româneºti de la târg, dar ºiRomInfoLine, o companie azerã din dome-niul telecomunicaþiilor, prezentã pe piaþaromâneascã.

„Relaþiile excelente la nivel politic din-tre cele douã state încep sã se materializezetot mai mult ºi în zona economicã. Azer-baidjan este pentru România puntea cãtrezona caspicã, la fel cum România încearcã

sã fie pentru Azerbaidjan o punte cãtrepiaþa UE”, a declarat Valerian Vreme.

UTI vizeazã poziþionarea ca integrator în zona Munþii Caucaz-Marea Caspicã

La prima participare la acest târg, UTI aprezentat soluþii din domenii diverse: e-Government, securitate informaticã, ma-nagementul documentelor, managemen-tul identitãþii, protecþia infrastructurilorcritice, centre de management al situaþiilorde urgenþã, soluþii inteligente pentru trans-port.

De asemenea, au fost prezentate, prindemonstraþii live, soluþiile proprii de secu-ritate a informaþiilor – shellSAFE pentrudesktop ºi shellSAFE pentru dispozitivemobile, managementul documentelor –Confluence, taxare automatã pentru trans-portul în comun – Skayo, managementulcontravenþiilor rutiere – Ectorian.

„Principalul obiectiv al UTI prin par-ticiparea la acest târg a fost de a se poziþionaca integrator de soluþii IT&C pentru com-panii private ºi instituþii guvernamentaleîn zona Munþii Caucaz-Marea Caspicã.Acest obiectiv este parte integrantã a unuiobiectiv strategic mai larg, referitor la dez-voltarea internaþionalã a UTI. Însã, parti-

ciparea a reprezentat o bunã ocazie de aconsolida colaborarea ºi parteneriatul stra-tegic dintre România ºi Azerbaidjan, do-meniul IT&C fiind unul dintre sectoarelede interes maxim, conform Planului deacþiune dintre cele douã þãri, în timp ceUTI este una dintre companiile româneºticu competenþe diversificate ºi complexe îndomeniul IT&C. Am identificat potenþialîn domeniul securitãþii informatice ºi al co-municaþiilor, al portabilitãþii numerelor detelefon”, spune IIrriinnaa GGrreeccuu,, CCoommmmuunniiccaa--ttiioonn MMaannaaggeerr UUTTII..

Azerbaidjan este una dintre þãrile deinteres pentru UTI, care, în vederea pe-netrãrii pieþei locale, a propus un partene-riat tehnologic ºi industrial cu autoritãþileazere pentru transfer de tehnologie ºi co-laborãri în domeniul securitãþii informaticeºi a protecþiei infrastructurilor critice. Încadrul acestui parteneriat, UTI va oferi unlaborator de Securitate IT pentru Acade-mia de pe lângã Preºedinþia RepubliciiAzerbaidjan.

SIVECO – prezentã din 2009 în Azerbaidjan

SIVECO este prezentã în Azerbaidjanîncã din 2009, când a demarat un programamplu de implementare a soluþiei integrate

Companii le IT&C româneºti

atacã piaþa azerã

Ministrul MCSI,Valerian Vreme,în deschiderea BakuTel 2011


INDUSTRY WATCH

IT & C / TÂRGURI

de eLearning. Proiectul a avut ca scop dez-voltarea unei platforme informatice edu-caþionale integrate, bazatã pe o infrastruc-turã comunã validatã, care sã rãspundã înprincipal obiectivelor strategiei naþionale aAzerbaidjanului de dezvoltare a SocietãþiiInformaþionale. Compania a devenit, în-cepând cu acest proiect, principalul furni-zor de soluþii software pentru MinisterulEducaþiei.

„Pe viitor, dorim sã extindem colabo-rarea noastrã ºi cu alte instituþii. Consi-derãm Azerbaidjanul o piaþã cu un marepotenþial de dezvoltare ºi cu o viziune con-sistentã ºi clarã în privinþa informatizãriiextensive a þãrii. La târg am prezentat, înprincipal, cele mai noi tehnologii în dome-niul software-ului educaþional, dedicatelevilor ºi profesorilor – materiale edu-caþionale pe dispozitive multi touch, petablete PC-uri, soluþii 3D ºi AugmentedReality. Am avut onoarea sã prezint per-sonal preºedintelui Azerbaidjanului ºimembrilor delegaþiei oficiale guvernamen-tale soluþiile inovative SIVECO pentru educaþie, rezultatele programului imple-mentat în Azerbaidjan ºi perspectivele deextindere a acestui model de succes înþãrile din zona Caucazului ºi Asia Cen-tralã”, a declarat FFlloorriiaann CCiioollaaccuu,, VViicceepprreess--iiddeenntt IInntteerrnnaattiioonnaall AAccccoouunnttss aanndd PPaarrttnneerrssSSIIVVEECCOO RRoommâânniiaa.. Azerbaidjanul investeº-te major în dezvoltarea unui sistem eGo-vernment integrat, pentru informatizareafluxurilor de lucru cu cetãþenii, în principalprintr-un program cadru gestionat de Min-isterul Comunicaþiilor. „Este îmbucurãtorpentru noi, ca furnizori de software edu-caþional, cã se acordã o mare importanþãmodernizãrii procesului de predare/în-vãþare din ºcolile publice prin continuareaachiziþionãrii ºi dezvoltãrii de lecþii elec-tronice, interactive. Continuãm, de aseme-nea, proiectul de construcþie al Bazei deDate Naþionale a Educaþiei, pe care com-pania noastrã, alãturi de partenerii azeri dela compania ULTRA, îl implementeazã. Dealtfel, am reînnoit acordul de parteneriatcu ULTRA. ªi în 2012 va continuaconectarea ºcolilor la broadband ºi deci ac-cesul lor la soluþiile centralizate de eLear-ning ºi Student Management System”, aadãugat FFlloorriiaann CCiioollaaccuu..

SIVECO a participat anul acesta lamulte târguri IT&C din toate zonele în careactiveazã, pentru a prezenta soluþiile desoftware pentru educaþie: la târgurile spe-cializate în educaþie din zona Golfului(GESS, BETT Middle East), Malta(EMBED), Londra (BETT), Educa Berlin,precum ºi la manifestari similare, desfãºu-rate recent în Asia Centralã – Turkmenis-tan ºi Kazakhstan.

Bitdefender va avea un partener în Azerbaidjan

Bitdefender a participat la expoziþiaBakuTel cu toatã gama de soluþii de securi-tate pe care le oferã. În segmentul con-sumer, a expus Bitdefender Antivirus 2012,Bitdefender Internet Security 2012, Bitde-fender Total Security 2012. În zona debusiness, vizitatorii BakuTel au beneficiatde prezentãri ale Cloud Security for End-points ºi Security for Virtualised Environ-ments. „Bitdefender este un jucãtor globalºi, prin urmare, cautã sã îºi extindãprezenþa atât în pieþele foarte dezvoltate,cât ºi în regiunile emergente, cu potenþialinteresant pentru viitor. Unul dintre stateledezvoltate ale regiunii caspice, Azerbaid-janul are o poziþie strategicã ca ºi piaþã deconsum, iar economia sa va fi puternicpropulsatã de resursele naturale ale zonei.Ca orice economie în dezvoltare acceleratã,Azerbaidjanul are o gamã variatã de necesi-tãþi ºi nu se poate vorbi încã despre o seg-mentare foarte categoricã a pieþei. Creºte-

rea spectaculoasã a gradului de utilizare atehnicii de calcul are ca ºi consecinþã ime-diatã cererea pentru soluþii de protejare adatelor, atât în zona consumer, cât ºi în seg-mentul enterprise ºi small medium busi-ness”, spune OOccttaavviiaann CCeerrnnããuuþþeeaannuu,, CChhaann--nneell AAccccoouunntt MMaannaaggeerr RRuussssiiaa && CCIISS BBiittddee--ffeennddeerr..

Compania se aflã în faza de a semna uncontract de distribuþie cu o prestigioasãcompanie localã. Negocierile au fost fina-lizate cu succes, însã, pânã la încheiereaformalitãþilor, compania nu doreºte sã dez-vãluie identitatea viitorului partener Bit-defender în Azerbaidjan. „Cei care au in-terese în zonã vor privi acest târg cu toatãseriozitatea, astfel cã Bitdefender este de-terminat sã participe ºi la ediþiile viitoare.Pânã la urmã, participarea unui producã-tor de software global la aceste evenimenteregionale þine de strategia comercialã lo-calã ºi nu are o legãturã directã cu suprafaþaexpoziþionalã sau cu comparaþiile directecu evenimente consacrate de anvergurãmondialã”, crede OOccttaavviiaann CCeerrnnããuuþþeeaannuu..

La a 17-a ediþie a Târgului internaþionalde Telecomunicaþii ºi Tehnologie Infor-maþionalã – BakuTel din Azerbaidjan auparticipat pentru prima datã, cu standurinaþionale, Austria, Belarus, Canada, Coreeade Sud, Croaþia, Emiratele Arabe Unite, Es-tonia, Franþa, Iran, Israel, Letonia, Litua-nia, România, Spania, SUA, Turcia ºi Un-garia. Principalul sponsor al târgului dinacest an a fost Microsoft.

� LUIZA SANDU

Standul SIVECO - demonstraþie, conþinut educaþional pe sisteme multitouch


FEMEI IN TEHNOLOGIE

DIVERSITATE

DIVERS ITATEADIVERS ITATEA

aduce beneficii organizaþi i lor

deschise sã o cultive

Cred cu tãrie cã diversitatea sãnãtoasãaduce un plus de valoare la nivel de indi-vid, de organizaþie ºi societate. De aseme-nea, mai cred cã la aceastã plus valoareajungem doar dacã gestionãm preconcep-þiile ºi respectiv temerile, mecanismele de apãrare pe care confortul aparent alacestora ni-l oferã.

Cred ºi preþuiesc diversitateade gândire, de opinii ºi maicred cã acest aspect este unuldintre cele mai interesantede gestionat la nivel organi-

zaþional, datã fiind tendinþa de aprefera ºi angaja oameni asemãnãtori...o economie relaþionalã ºi managerialãfacilã, în zona de confort, însã care petermen mediu ºi lung sãrãceºte mediulde business, îl priveazã de inovaþie, deabordãri creative, de maniere noi ºieficiente de adresare ºi rezolvare asituaþiilor problematice. Diversitateaaduce o bogãþie organizaþiilor caresunt pregãtite ºi deschise sã o cultive,iar un mediu de lucru incluziv permiteangajatului sã dea ce are mai bun, sã sevalorizeze nu doar ca profesionist, ci ºica om.

Strategia diversitãþii în Microsoft.Programe ºi rezultate în România

Operând la nivel global, succesulcorporaþiei noastre depinde de manieraîn care organizaþia înþelege specificul

divers al pieþelor în care acþionãm ºi pecare vrem sã îl reflectãm în modul încare operãm în fiecare þarã, pãstrând catrãsãturã comunã aceleaºi standarde deprofesionalism.

Asumându-ºi rolul de evanghelist aldiversitãþii, Microsoft se adreseazã de-opotrivã atât audienþelor externe, cât ºiaudienþelor interne de angajaþi. Manage-mentul diversitãþii are inclusã o compo-nentã de schimbare – la nivel de per-cepþie, mentalitate, cu impact asupracomportamentului ºi relaþionãrii interu-mane. De aceea, pe lângã programele ex-terne, un rol aparte îl au programelespecifice de educare ºi promovare a di-versitãþii în rândul managerilor ºi, îngeneral, al angajaþilor noºtri.

Aº dori, în mod special, sã împãr-tãºesc experienþa mea în România, abor-dând ºi o perspectivã istoricã a moduluiîn care noi am resimþit necesitatea încu-rajãrii diversitãþii în companie ºi, în modparticular, în cadrul centrului de suport,un mediu preponderent masculin.

Ar fi trei perspective ale diversitãþiipe care noi le-am luat în calcul în modspecial: diversitatea de vârstã, diversi-tatea de gen ºi diversitatea culturalã.

Diversitatea de vârstã

Primele echipe angajate în 2006erau formate din colegi la început decarierã, o bunã parte dintre aceºtia fiindla prima lor experienþã de muncã. Ge-neraþia Y. Deºi fiecare personalitate eradiferitã, numitorul comun, specificgeneraþiei, a fost pregnant resimþit ºi,ca atare, în recrutãrile urmãtoare am

cãutat sã balansãm pozitiv echipa ºi sãatragem între candidaþi oameni expe-rimentaþi, cu o experienþã de viaþã caresã îmbogãþeascã experienþa profesionalãºi maniera de abordare a situaþiilor dela locul de muncã.

Diversitatea de gen

Iniþial, erau doar câteva aplicante,iar angajate ºi mai puþine decât ceoferea piaþa de IT ºi mediul academicdin România. Analizând anunþurilepostate, am realizat cã acestea accen-tuau foarte mult partea tehnicã a jobu-lui, în detrimentul aspectelor legate desoft, esenþiale pentru un job de succesîn Microsoft: comunicare ºi colaborare.

Ca atare, am regândit maniera deconcepere a anunþurilor de recrutare,mediile de comunicare folosite ºi, maimult, vãzând ºi auzind constant con-cepþia generalã cum cã „IT-ul nu estepentru fete” am început câteva acþiunide prezentare a mediului de lucru ºirolurilor noastre cãtre audienþe femi-nine.

Primul proiect pe care l-am intro-dus în acest scop a fost Open Days: uneveniment de cunoaºtere a culturii Mi-crosoft ºi, respectiv, de prezentare arolurilor noastre, inclusiv a celor teh-nice, cu posibilitatea de a intra directîn legãturã cu angajaþii noºtri, ocu-panþii acelor roluri. De asemenea, amfolosit acest eveniment pentru a orga-niza anumite grupuri de discuþii ºi aafla care sunt percepþiile cele mai în-tâlnite cu privire la IT ºi la accesibili-tatea IT-ului pentru femei. În baza

FEMEI IN TEHNOLOGIE

DIVERSITATE


acestora, am flexibilizat sistemul nos-tru intern de beneficii ºi am introdusanumite programe interne sau ele-mente ale mediului de lucru „friendly”pentru femei.

Un alt program este Digigirlz,foarte cunoscut în Statele Unite aleAmericii ºi în Europa de Vest, pe carel-am introdus ºi în România, pentruprima oarã în Europa de Est. Este vorbade încurajarea tinerelor aflate încã pebãncile ºcolii ºi liceelor de a îmbrãþiºatehnologia ºi, în acelaºi timp, de a lestârni interesul pentru o carierã înmediul IT&C. Pânã acum am coordo-nat douã astfel de evenimente – unulîn Timiºoara ºi unul în Bucureºti.

Nu în ultimul rând, aº aminti Conferinþa de leadership, Leader-ship@feminin, pe care am organizat-oîn luna mai a acestui an ºi pentru caream fost responsabilã, eveniment care aadresat problematica diversitãþii de genîn rândul echipelor de management,unde prezenþa femininã este ºi maiscãzutã. Evenimentul – primul de acestgen organizat în România de o com-panie în parteneriat cu ASEBUSS – aavut un ecou deosebit ºi datoritã invi-taþilor deosebiþi, dintre care aº aminti:ASR Principesa Margareta a României,Excelenta Sa Ambasadorul SUA la Bu-cureºti, Mark Gittenstein, Cameliaªucu, Violeta Ciurel, Director GeneralAxa Asigurãri, Ronald Binkofski, di-rector general Microsoft România etc.

Mai multe detalii despre aceste programe pot fi gãsite pe wwwwww..mmii--ccrroossoofftt..rroo//ddiivveerrssiittyy//wwllcc..

Notã: toate aceste programe au fostiniþiate ºi coordonate de mine direct,eu fiind ºi EMEA CSS DiversityChamp în Microsoft. Mai sunt ºi al-tele, interne, însã deocamdatã mãrezum la acestea cu impact pe piaþaexternã.

Un program care sprijinã iniþiativadiversitãþii în ecosistemul companiilorIT&C din România este cel coordonatde colega mea, Loredana Panait,Women in IT, program care îºi pro-pune formarea ºi creºterea unei comu-

nitãþi sustenabile la nivelul industrieinoastre în România.

Diversitatea culturalã

Lucrând la Microsoft ºi, mai ales, lu-crând într-o organizaþie care deserveºteclienþi din Europa de Vest, prin expe-rienþa de muncã ºi colaborarea pe care oau, angajaþii noºtri sunt într-o cãlãtorieprin lume, în fiecare zi. În biroul din Bu-cureºti avem colegi din Germania,Franþa, Suedia, Maroc, Moldova, Polo-nia, Olanda etc., aºa încât diversitateaculturalã e la ea acasã. Pentru a deservicât mai bine clienþii noºtri le oferim ser-vicii în limba proprie; întrucât pe lângãvocabular conteazã aspectele dife-renþelor culturale ale limbajului ºi re-

laþionãrii, am introdus noi posturi demuncã, prin ceea ce noi numim Lan-guage & Cultural Coach – persoane na-tive sau cu experienþã de viaþã în culturaclienþilor noºtri. Introducerea acestorroluri a fost beneficã nu doar din per-spectiva experienþei de învãþare cultur-alã a angajaþilor, ci a afacerii în sine,contribuind semnificativ la creºtereasatisfacþiei clienþilor noºtri.

Indiferent însã de background-ulnostru cultural, de vârstã, de sex, delimba pe care o vorbim, numitorulcomun pe care îl avem în Microsoft estepasiunea pe care o punem în fiecare zi înceea ce facem ºi, ca recompensã, satis-facþia deosebitã pe care o avem ca pro-fesioniºti ºi ca oameni.

� ADINA BIGAS

AADDIINNAA BBIIGGAASS,, Manager deResurse Umane, s-a ocupatdin 2007 pentru prima oarãîn cadrul Microsoft Româ-nia de iniþiativele care seînscriu pe agenda diver-sitãþii ºi incluziunii (D&I), o agendã extrem de intere-santã ºi, în acelaºi timp,provocatoare. Rezultatele obþinute în organizaþia din România au propulsat-o pe Adinaîntr-o funcþie regionalã, devenind în 2009 EMEACSS Diversity Champ încadrul Microsoft. Implicarea sa în aceastãzonã are ca punct depornire atât necesitãþile de business privitoare la beneficiile pe care diversitatea le poate aduceorganizaþiei, cât ºi punctulde vedere personal legat de diversitate.


FEMEI IN TEHNOLOGIE

OPORTUNITÃÞI

IT-ul oferã femeilor

oportunitãþi de carierã variate

În România mai existã mituri legate decarierele pe care le pot alege tinerele careabsolvã o facultate cu profil tehnic. Prinputerea unor exemple din piaþa IT&Cromâneascã, vrem sã arãtãm cã o absol-ventã de Automaticã sau de Informaticãpoate la un moment dat conduce un busi-ness ºi nu doar scrie cod sau implementasoluþii. Pe scurt, poate avea o carierã desucces într-un domeniu preponderent mas-culin: IT-ul.

Pentru femeile de succes careau dialogat cu noi în acestnumãr, domeniul IT areprezentat o alegere fi-reascã.

Rodica Pãvãloaia a terminat Facul-tatea de Calculatoare din cadrul Univer-sitãþii Tehnice „Gh. Asachi” din Iaºi ºi înprezent este UCS Commercial Directorla Universal Card Systems ºi CEO la In-genio Software, divizia software exter-nalizatã a UCS.

„În ’95, imediat dupã ce m-am anga-jat, am fãcut de toate. Nu cred cã am ex-celat niciodatã în programare, astfel cãnu m-am simþit «îndrãgostitã» de limba-jele prea «tehnice», cum este «C-ul», ºim-am orientat mai mult cãtre „ma-nevrarea» bazelor de date. Lucram într-o companie care vindea pagere ºioferea servicii de informare clienþilorfolosind aceste minidispozitive. Primamea «realizare» a fost consolidarea bazeide date de clienþi ºi a serviciilor asociateoferite acestora, bazã de date care mi-apermis sã fac un program de facturare.

Apoi a început o altã joacã de-a progra-marea într-o altã companie dezvoltândaplicaþii informatice pentru niºte dispoz-itive numite smartphone ºi pentrusmartcarduri. A fost o perioadã de acu-mulare, ce mi-a permis sã învãþ sã ascultclientul, sã înþeleg ce vrea pentru a-ioferi ceea ce trebuie. Am învãþat sã ne-gociez ºi am învãþat sã conving”, spuneRRooddiiccaa PPããvvããllooaaiiaa..

De-a lungul timpului, a observat cã,nu de puþine ori, consultanþii se împartîn douã categorii: cei care fac exactceea ce spune clientul ºi cei care impunceea ce considerã ei. „Mie mi se parecã, de cele mai multe ori, rolul consul-tantului trebuie sã fie undeva la mijloc,sã asculte pentru a reuºi sã sugerezeexact ce are nevoie clientul. În aceastãperioadã am baleat o varietate de in-dustrii, de la aplicaþii pentru în-vãþãmânt ºi servicii medicale, pânã laaplicaþii pentru zona financiarã. A fostperioada în care am conºtientizat cãfacultatea nu mã învãþase sã pro-gramez, nu acesta fusese rolul ei, ci mãînvãþase sã gândesc, sã culeg informaþi-ile ce-mi sunt necesare pentru a letranspune apoi în «story-ul» aplicaþiilorsoftware, poveste pe care, mai apoi,colegii mei, artiºtii programatori, ofãceau sã devinã realitate. Iar apoi au

apãrut câteva idei ale unor tineri visã-tori, aºa cum eram toþi atunci, ºi ampus bazele primei aplicaþii de SMSbanking de pe piaþa româneascã ºi aprimului modul din suita software, ceavea sã devinã principala platformã decreditare implementatã la marile bãncide retail locale. ªi astfel rolul meu a devenit sã coordonez”, povesteºte RRooddiiccaa PPããvvããllooaaiiaa..

„Un sfat pe care îl dau tinerilor,

în general, este sã caute sã-ºi

identifice dorinþele, sã încerce

permanent sã se autodepã-

ºeascã ºi sã nu uite niciodatã

cã cel mai important lucru

este implicarea.”

Rodica Pãvãloaia

„De ce o carierã în domeniul IT? Pentru cã terminasem Facultatea de Calculatoare, iar în ’95 IT-ul era foarte trendy, cum de altfel cred cã esteºi acum; pentru cã mã simþeam construitã sã am o minte organizatã, iaranii de facultate m-au ajutat sã învãþ, sã ascult ºi sã mã organizez, iar IT-ul îmi oferea exact ceea ce cãutam. Talentul nu alege dacã eºti fatãsau bãiat. Dacã te naºti cu un talent, important e doar ca sã þi-l des-copere cineva. Dacã o fatã are talent sã dezvolte cod o va face, ºi nu se va plânge cã face asta la nesfârºit. Dacã are talent în reþelisticã, la fel.Talentul nu alege. Important este sã trecem peste prejudecãþi.”

Rodica Pãvãloaia

FEMEI IN TEHNOLOGIE

OPORTUNITÃÞI


Andreea Mãrãºescu se aflã la cârmaGenesys Systems din 2010, dupã unparcurs care a inclus mai multe com-panii IT din piaþã.

„Am început ca programator, cu opasiune specialã pentru baze de date.Am lucrat timp de 8 ani ca programa-tor la o firmã micuþã, Omnis Group,dar în care am avut ºansa de a lucra cuoameni speciali, pe niºte proiecte fan-tastice, atât pentru clienþi din Româ-nia, cât ºi din afara þãrii. În acea pe-rioadã am înþeles ce înseamnã unproiect ADEVÃRAT, ce înseamnã res-ponsabilitatea unei aplicaþii de anver-gurã, dar ºi ce satisfacþie extraordinarãai atunci când oamenii pe care nu îicunoºti – utilizatorii «lucrului» pe carel-ai creat – îl folosesc cu naturaleþe, culejeritate ºi normalitate. Tot la OmnisGroup am trecut încet-încet dinspreprogramare spre Analizã de Businessºi Project Management – datoritã do-rinþei de a comunica ºi interacþionadirect cu utilizatorii aplicaþiilor pecare le cream -, apoi am devenit Ad-ministrator de Aplicaþii la GenesysSystems – responsabilã cu implemen-tarea unei noi soluþii informatice ERP+ CRM la nivelul companiei. Dupãaproape 4 ani la Genesys – în care amevoluat de la Administrator de Apli-caþii ºi Project Manager la coordo-narea Departamentului de SoluþiiSoftware – am fãcut trecerea cãtremediul multinaþional. Provocarea Mi-crosoft România a fost una de ex-cepþie, de la poziþia de Specialist Pre-sales ajungând în ºase luni sã coor-donez întreaga echipã de Presales. Ceitrei ani de Microsoft consider cã mi-au deschis orizonturile pe plan profe-sional, mi-au oferit posibilitatea de aînþelege business-ul la nivel «mare» ºide a învãþa cum pot fi aplicate prin-cipiile unei companii atât de mari lanivelul unei firme mai mici, dar poatemai flexibilã ºi mai adaptabilã. Aºadaram revenit la Genesys Systems, maiîntâi în calitate de Business Unit Ma-nager Aplicaþii Software ºi apoi Direc-tor Executiv la nivelul întregii com-panii.”

Cariere în IT: avem de unde alege?

Andreea Mãrãºescu spune cã în dome-niul IT oportunitãþile sunt extrem de vari-ate: „Nici una nu trebuie exclusã doarpentru cã discutãm despre o persoanã desex feminin; de la programator, tester,analist de business, consultant de imple-mentare, consultant presales, pânã la teamleader, manager IT, manager de aplicaþiisau executiv în sfera IT&C. Ce mi se pare

important este ca fiecare dintre noi sãalegem acea combinaþie de business ºitehnic care ni se pare cea mai potrivitãprofilului ºi aspiraþiilor pe care le avem.”

Pentru reprezentanta Universal CardSystems, IT-ul înseamnã creaþie: „nuvorbesc de web-design, ci de tot ceea ce elegat de IT. Gândiþi-vã cã pentru a creaarhitectura unui sistem nu e nevoie doarde cunoºtinte tehnice, ci ºi de talent ºipricepere pentru a pune în practicã solu-þiile care sã ofere clientului confort, în-credere ºi maleabilitate. Oricum, eu amsã vã dau un exemplu care, sper eu, cã vadistruge mitul cum cã fetele nu au cecãuta în aceastã zonã – cel mai bun admi-nistrator de sistem pe care l-am întâlnitpânã acum e o fatã. ªi nu e doar pãrereamea. E ºi pãrerea colegilor mei. IT-ul adevenit principalul cadru de suport al bu-siness-ului, astfel cã IT-ul nu e doar pro-gramare. IT-ul reprezintã ºi alte activitãþi,cum ar fi consultanþa de implementare aproceselor de Business, project manage-ment sau testare. Sunt business-uri mari,care oferã numai aceste tipuri de servicii.ªi e absurd sã crezi cã poþi gestiona unproiect software dacã nu cunoºti cum tre-buie implementat un proces într-o apli-caþie software. Iar fetele sunt mai mi-nuþioase, mai curioase ºi mai ordonate.”

Indiferent de facultatea tehnicã ab-solvitã, domeniul IT&C oferã posibilitãþide carierã extrem de diverse ºi motivante,rãmâne doar ca tinerele sã aibã curajul ºiîncrederea sã întindã ambele mâini ºi sãle prindã.

� LUIZA SANDU

Andreea Mãrãºescu

„În perioada liceului, am fost sfãtuitã de pãrinþi, ambii ingineri, sã îm-brãþiºez o carierã tehnicã; în opinia dânºilor era una sigurã ºi de viitor lamomentul anilor ’90. Din toate sferele tehnicului, singura care am consi-derat cã mi se potrivea – din perspectiva creativitãþii ºi a rezultatului finalal muncii – era cea legatã de calculatoare, de programare ca sã fiu mai exactã. Am cãutat sã îmbin ideea de tehnic (care, deºi inoculatã de pãrinþi,am simþit cã mi se potriveºte de la bun început) cu cea de economic/busi-ness ºi aºa am ajuns sã aleg Facultatea de Informaticã Economicã dincadrul ASE. A fost, de departe, cea mai bunã alegere ºi mi-a oferit mix-ulde care aveam nevoie: tehnica aplicatã în realitate, în business, satisfacþiade a face IT nu de dragul «butoanelor», ci de dragul oamenilor.”

Andreea Mãrãºescu

„Sfatul meu pentru tinerele

absolvente: sã nu se gândeascã

nici o clipã cã nu au ce cãuta

într-o lume care aparþine în mod

tradiþional bãrbaþilor! ªi sã ex-

perimenteze cât mai mult înainte

de a lua decizia referitoare la

drumul de urmat sau la pro-

porþia între business ºi tehnic,

care le poate aduce cele mai

multe satisfacþii pe termen lung.”


INDUSTRY WATCH

IT & C / EDUCAÞIE

Compania Intel ºi guvernul regional dinCastilla ºi Leon din Spania au organizat ceade-a opta ediþie a Intel Education Summit lasfârºitul lunii noiembrie, în Salamanca. Intelinvesteºte 100 de milioane de dolari pe an în educaþie. Am stat de vorbã cu BernadetteAndrietti, Director Intel EMEA, despre rolul tehnologiei informaþiei, dar ºi al familieiîn reformarea educaþiei.

În România, în zona ruralã, elevii nunumai cã nu dispun de tehnologii noi,dar, în unele cazuri, nu existã nici profe-sori la sat. Ce recomandãri are Intelpentru astfel de situaþii?

Vã pot da un exemplu din Spania. Gali-cia este, în mare parte, o regiune ruralã.Aici sunt 30.000 de sate din totalul de60.000 din întreaga Spanie, deci jumãtatedin zona ruralã a Spaniei se aflã în Galicia.Autoritãþile de aici au creat un portal ºi auinvestit în sisteme educaþionale, reuºindastfel sã pãstreze oamenii în zona ruralã.Fãrã tehnologie, acest lucru nu ar fi fostposibil. Existã un numãr de þãri unde ºco-lile din zonele rurale au fost închise, pen-tru cã nu au avut infrastructura necesarãpentru funcþionarea acestora. Galicia esteun foarte bun exemplu unde a fost posibilãpãstrarea oamenilor datoritã noilor tehno-logii, iar profesorii au beneficiat de noi in-strumente de educare ºi predare. Eu locui-esc într-un sat, la 40 km de Paris, undeexistã o ºcoalã. Toate satele din împreju-rimi au o ºcoalã. Am ales sã locuiesc într-un sat pentru cã am aceeaºi infrastructurãca în Paris ºi o calitate mai bunã a vieþii. Ceidoi copii ai mei au fost educaþi în acest micsat, dar au beneficiat de acelaºi nivel deeducaþie ca în Paris, poate chiar mai bun,deoarece în zona ruralã nu au fost alte opþi-

uni, decât utilizarea tehnologiei în procesulde educaþie. În acelaºi timp, într-o ºcoalãdin mediul rural înveþi diferit. Aº reco-manda þãrilor ca România sã aibã discuþiicu alte regiuni ºi þãri din Europa, cum eGalicia. România ar putea folosi exemplulGaliciei pentru a gãsi metodele potrivite dea nu închide ºcoli în zona ruralã.

Una dintre temele principale ale summit-ului din acest an a fost impli-carea familiei în procesul de educaþie al elevilor. Ce progrese a fãcut Europa din acest punct de vedere?

În primul rând, trebuie sã acceptãm unfapt: foarte mulþi pãrinþi sunt divorþaþi.Dacã înainte profesorul chema pãrinþiiunui copil la ºcoalã ºi stãtea de vorbã cu ei,acum acest lucru nu mai e posibil. E vorbade doi pãrinþi singuri, iar copilul se aflã lamijloc. Aºadar, trebuie gãsite noi instru-mente de comunicare în acest triunghi –pãrinþi-profesor-elev. E nevoie de noi por-taluri de comunicare, dar acestea nu tre-buie sã conþinã numai informaþii negative,de genul – copilul dumneavoastrã nu în-vaþã bine, trebuie sã-l pedepsiþi, ar trebuisã nu mai meargã la petreceri etc. Nuacesta este scopul acestor portaluri. Evorba despre mãsurarea progresului elevu-lui, de a-l încuraja sã progreseze, de a-lrecompensa. Franþa, Germania ºi Spanialucreazã în aceastã zonã, cu portaluri carefaciliteazã comunicarea de acest tip. Lu-crãm cu parteneri locali pentru a dezvoltaconþinutul acestor portaluri. Ne aflãm încãla început, dar meritã efortul pentru cãvedem cât de mulþi elevi au rezultatefoarte slabe, iar una din cauze e legatã defaptul cã pãrinþii nu îi supravegheazã zil-nic. Copiii trebuie sã vadã cã pãrinþii suntinteresaþi de munca lor. Din cauzã cãpãrinþii lucreazã pânã târziu sau nu mailocuiesc împreunã cu copiii, le acordãacestora din ce în ce mai puþin timp, iaracest lucru are efecte grave asupra copilu-lui, care nu mai e motivat sã înveþe. Tre-

buie aºadar folosite noi tehnologii pentrua implica pãrinþii – e-mail, portaluri, reþelesociale. ªi acest lucru e valabil ºi în relaþiaprofesor-elev. De asemenea, în viitor pro-fesorii trebuie sã îºi ajusteze modul în carele predau fetelor ºi bãieþilor, mai ales cânde vorba de ºtiinþele exacte ºi de domeniiºtiinþifice. Marea diferenþã între fete ºibãieþi stã în legãtura emoþionalã. Bãrbatulpriveºte tehnologia altfel, pentru a-ºi creao plãcere, femeile se vor întreba de ce aunevoie de acea tehnologie. Deseori, fetelenu merg în ºcolile tehnice, pentru cã nuregãsesc acea legãturã emoþionalã de careau nevoie.

Cât de multã tehnologie ºi cât de multediscuþii libere la clasã?

În ºcoalã, în prezent, informaþiile suntdescãrcate de pe internet ºi sunt mult maipuþine discuþii libere în clasã. Copiii trebuiepregãtiþi pentru lumea realã, pentru ca maitârziu, când vor fi angajaþi, sã nu aibã pro-bleme. Trebuie sã fim mult mai respon-sabili, aceste instrumente nu educã doarstudenþii, ci ºi pãrinþii. Dacã facem o com-paraþie cu þãrile nordice, unde sistemul educaþional este avansat, nivelul de respon-sabilitate este ceea ce diferenþiazã þãrile la-tine de þãrile nordice.

� LUIZA SANDU

Tehnologia ºi familia,

factori esenþiali de reformare a educaþiei

Bernadette Andrietti

�� PPaannaacceeuull SSoocciiaall CCRRMM??

�� PPrreeddiiccþþiiii CClloouudd CCoommppuuttiinngg

�� RRoommâânniiaa llaa BBaakkuuTTeell

NNrr.. 114411 // 1155 ddeecc.. 22001111 -- 1155 iiaann.. 22001122wwwwww..mmaarrkkeettwwaattcchh..rroo

Comunicaþii powered by

Continuous evolution

PMSolutions,


Performanþã prin

project management

PMSolutions,


Performanþã prin

project management paginile 8-11

••

141

Documents

expectativ i ncearc

orienteaz ctre on demand

piaa a nceput s monetizeze

piaa it a fost calm

siguran a fost rapid

precum i problemele

ns exist i preri

careau rmas nc nerezolvate