ww

w.p

oliti

adef

ront

iera

.ro

Revistã editatã de Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

• N

R.

11

-12

/20

13

• 6

8 P

aG

INI

L a M u l å i A n i , R o m â n i a !

Nr6-7.2013.indd 1 11.12.2013 13:37:38

Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920 Serie nouã - nr. 742-743

www.politiadefrontiera.ro

REDaCÅIa(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro)

Redactor-æef:comisar Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Redactori:subcomisar Ætefan aNDREESCU

subcomisar Iulian PUICÃinspector principal Elena URSaCHI

inspector Petre BUCUR

Fotoreporter & layout:agent æef-adjunct Mihai BEJENaRU

abonamente, difuzare:Elena URSaCHI

aDRESa: Bd. Geniului nr. 42 C, sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FaX: 021-408.74.34;021- 316.25.98 -

int. 19364, 19334, 19335

Banii pentru abonamentele la revista „FRONTIERa” vor fi viraåi ca venit la bugetul de stat pe plan local, în contul de venituri al fiecãrei instituåii în parte, deschis la trezorerie (Legea 500/2002). Fiecare inspectorat teritorial, æcoalã sau altã structurã PFR are deschis la trezoreria localã un numãr de cont, care poate fi consultat personal în momentul în care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în cazul în care acesta nu este cunoscut.

Responsabil de numãr:Petre BUCUR

TiparaRT GROUP INT - Bucureæti

Tel. 021-3209280; FaX 021-3209277

Ediåia s-a încheiat la 06 decembrie 2013

Reproducerea materialelor din cuprins este permisã numai cu menåionarea

sursei (Copyright cf. Legii nr. 8/1996).Materialele primite spre publicare

nu se înapoiazã.Responsabilitatea juridicã pentru

conåinutul articolului æi informaåiile cuprinse aparåine, potrivit Codului penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711X

Imprimat în România

Preå: 4 lei

Nr. 11-12/2013F R O N T I E R A 2

Ministrul de Interne din Republica Finlanda, în vizitã la IGPF

Ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, a avut luni, 2 decembrie, o întrevedere oficialã cu ministrul de interne din Republica Finlanda, doamna Päivi Räsänen.

Cu aceasta ocazie, oficialii finlandezi au efectuat æi o vizitã la sediul IGPF, unde li s-a prezentat Centrul de Comandã æi Control al Poliåiei de Frontierã Române. Acesta are ca principalã utilitate colectarea æi procesarea informaåiilor de la sistemele de supraveghere æi control instalate pe frontierã, în scopul optimizãrii timpului de rãspuns æi al gestionãrii resurselor la un nivel unitar.

De asemenea, li s-a prezentat structura, competenåele æi atribuåiile Poliåiei de Frontierã Române, activitãåile desfãæurate æi rezultatele înregistrate pe linia combaterii i n f r a c å i o n a l i t ã å i i tranfrontaliere æi tendinåele fenomenului infracåional.

În cadrul întâlnirii ce s-a desfãæurat la sediul MAI au fost discutate atât elemente ale cooperãrii

româno-finlandeze în domeniul afacerilor interne, cât æi aspecte privind procesul de aderare a României la Spaåiul Schengen. Totodatã, discuåiile purtate de oficiali au vizat æi problematica gestionãrii de cãtre autoritãåile române a frontierelor externe.

Un alt subiect important aflat pe agenda discuåiilor l-a reprezentat gestionarea de cãtre autoritãåile române a frontierelor externe, prin consolidarea capacitãåii structurilor cu atribuåii în domeniul migraåiei æi azilului, precum æi prin continuarea implementãrii Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei.

Totodatã, a fost reiteratã aprecierea pãråii finlandeze cu privire la sistemul de supraveghere de la Marea Neagrã (SCOMAR), în contextul vizitelor de documentare pe care experåii finlandezi le-au efectuat la Constanåa.

Cele douã delegaåii au abordat æi tema implementãrii Sistemului European de Supraveghere a Frontierelor (EUROSUR), context în care partea românã æi-a exprimat intenåia de a atrage în acest proiect, în scopul dezvoltãrii sale, state din vecinãtatea Uniunii Europene, inclusiv state riverane la Marea Neagrã.

Petre BUCUR

În urma invitaåiei primite din partea Iniåiativei Regionale Privind Migraåia, Azilul æi Refugiaåii (MARRI), în perioada 2-3 decembrie, în capitala Republicii Macedonia-Skopje, chestor de poliåie Dumitru Haralambie, adjunct al inspectorului general al PFR æi comisar-æef de poliåie Nicolae Cristian Ene - directorul CSCTFABO, au participat la festivitãåile prilejuite de aniversarea a zece ani de activitate a MARRI, respectiv lansarea oficialã a website-ului BORDAIRPOL, site-ul oficial al MARRI.

La activitate au participat ministrul de interne al Republicii Macedonia, adjunctul ministrului de interne din Bosnia Heråegovina, æefi æi adjuncåi ai poliåiilor de frontierã din România, Bulgaria, Moldova, Serbia, Bosnia Heråegovina, Muntenegru, Croaåia, Albania, Macedonia, reprezentanåi ai ambasadelor strãine acreditate la Skopje, stafful de conducere al organizaåiei MARRI (conducerea este compusã din reprezentanåii celor 6 state membre), precum æi ai partenerilor organizaåiei, respectiv Confederaåia Elveåianã, Royal Marechaussee æi FRONTEX.

Site-ul inaugurat cu aceastã ocazie va contribui la o æi mai mare apropiere între statele membre æi asociate æi mai ales prin aeroporturile racordate pânã în prezent la site.

În cadrul proiectului activitãåile vor fi centrate în trei pãråi æi anume:- crearea unui website securizat destinat reåelei de cooperare între aeroporturile din

statele implicate;- organizarea activitãåilor comune de pregãtire;- întâlniri anuale ale Reåelei de Cooperare.Site-ul constituie un mare pas înainte în calea cooperãrii regionale æi nu numai,

aæteptându-se de la toåi membrii ei soluåii viitoare æi propuneri de îmbunãtãåire a acestuia.

Cristian ENE

Zece ani de activitate - Iniåiativa Regionalã privind Migraåia, azilul æi Refugiaåii

Nr6-7.2013.indd 2 11.12.2013 13:37:39

3F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Mesaj

Spiritul Sãrbãtorilor æi apropierea sfâræitului de an ne îndeamnã, pe fiecare dintre noi, la o retrospectivã a evenimentelor trãite pe parcursul celor 365 de zile, precum æi

la stabilirea unor obiective pentru noul an ce se apropie. Pentru Poliåia de Frontierã Românã, anul 2013 poate fi definit prin cuvântul „continuitate”.

Am continuat sã ne îndeplinim, cu rigurozitate, atribuåiile conferite de lege æi, astfel, sã asigurãm un climat de siguranåã la frontierele României. Am continuat bãtãlia cu

persoanele certate cu legea æi am reuæit sã obåinem rezultate semnificative, în special, pe linia prevenirii æi combaterii migraåiei ilegale æi a traficului ilicit cu åigãri. Am

continuat æi am dezvoltat relaåiile de colaborare cu partenerii strãini, fiind apreciaåi ca partener egal æi capabil sã implementeze un înalt nivel de securitate a frontierelor, conform standardelor comunitare. Am continuat sã dãm dovadã de profesionalism æi perseverenåã în realizarea misiunilor, conætientizând rolul pe care îl avem în cadrul

sistemului naåional de apãrare a åãrii.Fiecare dintre dumneavoastrã a avut aportul sãu la menåinerea acestei continuitãåi,

motiv pentru care vã mulåumesc æi vã asigur de întreaga mea consideraåie. Vã mulåumesc, de asemenea, pentru devotamentul manifestat faåã de instituåie, precum æi pentru respectul acordat fiecãrui cetãåean cu care aåi interacåionat, participând astfel

la oferirea unui climat de liniæte, siguranåã, liberã circulaåie æi justiåie.Îmi exprim convingerea cã æi în viitor veåi da dovadã de aceeaæi dãruire în îndeplinirea

responsabilitãåilor pe care ni le-am asumat æi veåi participa activ la atingerea obiectivelor instituåionale æi naåionale.

Vã doresc multã sãnãtate, putere de muncã, bucurii æi împliniri alãturi de cei dragi.

Inspector General al Poliåiei de Frontierã RomâneChestor-general de poliåie

IOAN BUDA

Mesajul Inspectorului General al Poliåiei de Frontierã Române,

cu ocazia Sãrbãtorilor de Iarnã æi a Anului Nou

Nr6-7.2013.indd 3 11.12.2013 13:37:41

Istorie

F R O N T I E R A 4 Nr. 11-12/2013

Ziua de 1 Decembrie 1918 încununeazã lupta românilor pentru Unitate Naåionalã æi marcheazã momentul creãrii României Mari. Aspiraåia naåiei române de a trãi într-un stat naåional s-a constituit într-o necesitate istoricã ce avea sã se înfãptuiascã prin unirea Transilvaniei cu România. Valorificând conjunctura internaåionalã favorabilã, creatã în urma Primului Rãzboi Mondial æi a destrãmãrii imperiilor Åarist æi Austro - Ungar, poporul român a hotãrât asupra soråii sale.

La 1 decembrie 1918, militanåii români convoacã, în numele Marelui Sfat al naåiunii române, Marea Adunare Naåionalã de la Alba Iulia, cetate istoricã a neamului nostru, unde, pentru prima datã, s-au unit, sub Mihai Viteazu, toate provinciile româneæti. La aceastã adunare avea sã se hotãrascã asupra soråii neamului românesc æi sã exprime voinåa nestrãmutatã a naåiunii române, care pretindea, cu îndreptãåire istoricã, unirea naåionalã. Ea a constituit momentul de apogeu al luptei naåionale a românilor, a fost un eveniment revoluåionar în cursul cãruia s-au ridicat marile probleme care stãteau în faåa poporului român: desãvâræirea statului naåional unitar român, înfãptuirea reformei agrare democratice, asigurarea egalitãåii în drepturi pentru naåionalitãåile conlocuitoare, lupta pentru cucerirea unui regim politic democratic.

La aceastã istoricã adunare s-a adoptat „Rezoluåia Naåionalã de la Alba Iulia”, documentul fundamental menit a consfinåi voinåa românilor de a se uni într-un singur stat, prin care s-au proclamat principiile fundamentale menite a propãæi statul naåional unitar român:

„I. Adunarea Naåionalã a tuturor Românilor din Transilvania, Banat æi Åara Ungureascã, adunaåi prin reprezentanåii lor îndreptãåiåi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decreteazã unirea acelor români æi a tuturor teritoriilor locuite de dânæii cu România. Adunarea Naåionalã proclamã, îndeosebi, dreptul inalienabil al naåiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureæ, Tisa æi Dunãre.

II. Adunarea Naåionalã rezervã teritoriilor sus indicate autonomie provizorie pânã la întrunirea Constituantei aleasã pe baza votului universal.

III. În legãturã cu aceasta, ca principii fundamentale la alcãtuirea noului Stat Român, Adunarea Naåionalã proclamã

urmãtoarele:1. Deplinã libertate naåionalã pentru

toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra æi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul sãu æi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare æi la guvernarea åãrii în proporåie cu numãrul indivizilor ce-l alcãtuiesc.

2. Egalã îndreptãåire æi deplinã libertate autonomã confesionalã pentru toate confesiunile din Stat.

3. Înfãptuirea desãvâræitã a unui regim curat democratic pe toate tãrâmurile vieåii publice. Votul obætesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporåional, pentru ambele sexe, în vârstã de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeåe ori parlament.

4. Desãvâræitã libertate de presã, asociere æi întrunire, libera propagandã a tuturor gândurilor omeneæti.

5. Reforma agrarã radicalã. Se va face conscrierea tuturor proprietãåilor, în special a proprietãåilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinåând fidei-comisele æi în temeiul dreptului de a micæora dupã trebuinåã latifundiile, i se va face posibil åãranului sã-æi creeze o proprietate (arãtor, pãæune, pãdure) cel puåin atât cât o sã poatã munci el æi familia lui. Principiul conducãtor al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelãrii sociale, pe de altã parte, potenåarea producåiunii.

6. Muncitorimii industriale i se asigurã aceleaæi drepturi æi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

IV. Adunarea Naåionalã dã expresie dorinåei sale, ca congresul de pace sã înfãptuiascã comuniunea naåiunilor libere în aæa chip, ca dreptatea æi libertatea sã fie asigurate pentru toate

naåiunile mari æi mici, deopotrivã, iar în viitor sã se elimine rãzboiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaåionale.

V. Românii adunaåi în aceastã Adunare Naåionalã salutã pe fraåii lor din Bucovina, scãpaåi din jugul Monarhiei austro-ungare æi uniåi cu åara mamã România.

VI. Adunarea Naåionalã salutã cu iubire æi entuziasm liberarea naåiunilor subjugate pânã aici în Monarhia austro-ungarã, anume naåiunile: cehoslovacã, austro-germanã, iugoslavã, polonã æi ruteanã æi hotãrãæte ca acest salut al sãu sã se aducã la cunoætinåa tuturor acelor naåiuni.

VII. Adunarea Naåionalã cu smerenie se închinã înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest rãzboi æi-au vãrsat sângele pentru înfãptuirea idealului nostru murind pentru libertatea æi unitatea naåiunii române.

VIII. Adunarea Naåionalã dã expresiune mulåumirei æi admiraåiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strãlucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duæman pregãtit de multe decenii pentru rãzboi au scãpat civilizaåiunea de ghiarele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naåiunei române din Transilvania, Banat æi Åara Ungureascã, Adunarea Naåionalã hotãrãæte instituirea unui Mare Sfat Naåional Român, care va avea toatã îndreptãåirea sã reprezinte naåiunea românã oricând æi pretutindeni faåã de toate naåiunile lumii æi sã ia toate dispoziåiunile pe care le va afla necesare în interesul naåiunii.”

LA MULÅI ANI ROMÂNIA!

E.U.

1 DECEMBRIE – UNITATE NAÅIONALÃ

Nr6-7.2013.indd 4 11.12.2013 13:37:42

Istorie

5F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Peste douã mii de angajaåi de la Ministerul Apãrãrii Naåionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaåii æi Serviciul de Protecåie æi Pazã au defilat, duminicã 1 decembrie, pe sub Arcul de Triumf cu tot ce au mai bun. A fost una dintre cele mai fastuoase defilãri din ultimii 23 de ani æi un eveniment cu foarte multe premiere.

Pentru prima datã a participat æi un alt æef de stat decât cel român, preæedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti æi tot pentru prima datã a fost invitat oficial Majestatea Sa Regele Mihai, fiind reprezentat de nepotul sãu, Principele Nicolae.

În premierã, anul acesta, alãturi de trupele române au trecut pe sub Arcul de Triumf æi 140 de militari strãini din state membre NATO, precum Franåa, Polonia, Turcia æi Statele Unite ale Americii. De asemenea, în cadrul defilãrii a fost prezentat noul autovehicul Dacia Duster militar.

Din partea Ministerului Afacerilor Interne au participat peste 400 de poliåiæti de frontierã, poliåiæti, jandarmi, pompieri æi studenåi ai Academiei de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”, cu 75 de mijloace tehnice din dotare.

Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã a defilat pe sub Arcul de Triumf cu trei ATV-uri, douã autospeciale pentru misiuni operative în oraæ „Volkswagen Passat Variant”, douã autospeciale pentru misiuni operative în oraæ „Dacia Duster”, patru autospeciale de patrulare „Iveco Massif” destinate intervenåiei în locurile greu accesibile, douã autospeciale de supraveghere pe principiul termoviziunii „Land Rover Discovery 4”, douã ambarcaåiuni de patrulare æi intervenåie, douã autospeciale pentru transport câini æi douã autospeciale pentru

transport efective 8+1 locuri „Volkswagen Transporter Kombi”.Premiera în cadrul defilãrii Poliåiei de Frontierã a constat

în autospecialele „Dacia Duster” intrate anul acesta în dotare. Acestea sunt destinate misiunilor operative æi de patrulare desfãæurate de cãtre poliåiætii de frontierã în zonele de competenåã.

Defilarea s-a încheiat cu o demonstraåie de mânuire a armei realizatã de „Drill Team” æi cu evoluåia muzicilor militare reunite ale Orchestrei Reprezentative a Ministerului Apãrãrii Naåionale æi Muzicii Militare a Regimentului 30 Gardã „Mihai Viteazul”.

La mulåi ani, România!

Petre BUCUR

de ani de la Marea Unire95

Nr6-7.2013.indd 5 11.12.2013 13:37:44

Eveniment

Nr. 11-12/2013F R O N T I E R A 6

Nr6-7.2013.indd 6 11.12.2013 13:37:48

F R O N T I E R A 7Nr. 11-12/2013

Nr6-7.2013.indd 7 11.12.2013 13:37:54

8 F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Eveniment

Reuniunea æefilor autoritãåilor de frontierã / gãrzilor de coastã ale statelor riverane Mãrii Negre

în perioada 11-14 noiembrie 2013, la Constanåa, s-a desfãæurat cea de-a XIV-a Întâlnire anualã a Æefilor Poliåiilor de Frontierã/Gãrzilor de Coastã din åãrile riverane Mãrii Negre.

Acordul de cooperare între guvernele statelor participante la Cooperarea Economicã a Mãrii Negre, în domeniul combaterii criminalitãåii, în special a formelor ei organizate, are ca principal obiectiv dezvoltarea securitãåii æi stabilitãåii în cadrul cooperãrii dintre statele riverane Mãrii Negre.

La aceastã activitate au participat reprezentanåi ai Direcåiei Generale Poliåie de Frontierã din cadrul Ministerului de Interne

al Republicii Bulgaria, Poliåiei de Frontierã din Georgia, Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã, Serviciului de Frontierã din cadrul Serviciului Federal de Securitate al Federaåiei Ruse, Comandamentului Gãrzii de Coastã din Republica Turcia, Administraåiei Serviciului Frontierei de Stat a Ucrainei.

În cadrul întâlnirii din anul acesta a avut loc ceremonia de predare/primire a preæedinåiei. Æeful delegaåiei bulgare comisar æef Penov Zaharin a predat æefului delegaåiei române, chestor-æef Ioan Buda, preæedinåia Reuniunii Æefilor Autoritãåilor de Frontierã/Gãrzilor de Coastã a statelor riverane Mãrii Negre.

Nr6-7.2013.indd 8 11.12.2013 13:37:59

F R O N T I E R A 9

Eveniment

Nr. 11-12/2013

Reuniunea æefilor autoritãåilor de frontierã / gãrzilor de coastã ale statelor riverane Mãrii NegreDelegaåia bulgarã a prezentat

raportul de activitate pe timpul deåinerii Preæedinåiei FCMN æi apoi fiecare parte participantã a prezentat rezultatele Grupurilor de lucru pe care le-au organizat în cursul anului 2013.

Delegaåia din Republica Turcia a dezvoltat problema „Securitãåii Maritime æi Siguranåei Navigaåiei în Marea Neagrã”.

Evidenåiind faptul cã schimbul de informaåii, privind orice fel de ambarcaåiune în domeniul maritim, contribuie la siguranåa æi securitatea navigaåiei maritime în Marea Neagrã.

Atunci când vor fi desfãæurate activitãåi sportive æi alte evenimente internaåionale majore, pentru sporirea securitãåii æi siguranåei navigaåiei în Marea Neagrã, autoritãåile competente

române vor lua mãsuri pentru sprijinirea activitãåilor de supraveghere în Marea Neagrã cu mijloace maritime sau aeriene. Se va folosi sistemul AIES æi Planul de Acåiune privind interacåiunea statelor membre FCMN ca rãspuns la o situaåie de urgenåã æi se va realiza schimbul de experåi (ofiåeri de legãturã) între statele membre.

Delegaåia din Bulgaria a prezentat tema „Dezvoltarea Schimbului de Informaåii æi Analiza Situaåiei Operaåionale”, fiind propusã transmiterea, cãtre urmãtorul port de destinaåie la Marea Neagrã, a informaåiilor cu privire la persoanele care se prezintã la controlul de frontierã, pe timpul escalelor în porturile de la Marea Neagrã. Schimbul de informaåii sã se desfãæoare în timp util æi în legãturã cu toate cazurile de activitãåi ilegale raportate de cãtre Centrele Naåionale de Coordonare. De asemenea, se doreæte folosirea, la capacitate maximã, a tuturor facilitãåilor aplicaåiei AIES, în scopul îmbunãtãåirii schimbului de date æi informaåii æi actualizarea bazei de date cu navele din AIES.

Reprezentanåii României au prezentat posibilitatea dezvoltãrii

unui sistem comun de detecåie pentru prevenirea timpurie

a activitãåilor ilegale în bazinul Mãrii Negre æi a fãcut o prezentare practicã, în linii mari, a acestei

platforme viitoare informând statele membre FCMN cu

privire la faptul cã acestora, în curând, li se va acorda accesul la

platforma software, în vederea evaluãrii preliminare.

Delegaåia românã a prezentat posibilitãåile teoretice de utilizare a platformelor software de monitorizare AIS din surse deschise (via INTERNET) æi a datelor existente prin harta virtualã de monitorizare a traficului naval suspect din bazinul Mãrii Negre via AIES. A fost prezentatã æi arhitectura surselor care vor

concura la dezvoltarea platformei software a sistemului comun de monitorizare precum æi modalitatea de introducere etapizatã a acestora.

Federaåia Rusã a deschis subiectul „Schimbului de Informaåii via AIES æi Dezvoltarea Sistemelor de Informaåii”, iar partea românã a apreciat pozitiv rezultatele utilizãrii AIES æi a fost de acord cu propunerile privind îmbunãtãåirea, pe viitor, a sistemului. De asemenea, va transmite, cãtre Federaåia Rusã, legislaåia naåionalã relevantã în domeniul maritim, în scopul de a completa legislaåia din AIES, precum æi minutele grupurilor de lucru desfãæurate în România pentru a completa arhiva sistemului.

În cadrul întâlnirii s-a discutat æi despre exerciåiul „Black Sea Hawk”. Acest exerciåiu, incluzând atât partea virtualã, cât æi practicã, s-a dovedit a fi o soluåie foarte bunã pentru schimbul de bune practici în domeniul maritim.

S-a stabilit cã, în anul 2014, Exerciåiul Black Sea Hawk va fi

coordonat de România æi se va desfãæura în apele teritoriale ale României, în a doua jumãtate a lunii iunie sau prima jumãtate a lunii iulie 2014.

La finalul reuniunii æefii delegaåiilor participante au aprobat activitãåile care se vor desfãæura în anul 2014 æi au semnat Memorandumul Întâlnirii, prin care se aprobã Planul de Acåiune privind interacåiunea statelor membre FCMN ca rãspuns la o situaåie de urgenåã, æi au actualizat Regulile administrative pentru statul gazdã privind organizarea exerciåiului Black Sea Hawk.

Cea de-a XV-a întâlnire a æefilor Autoritãåilor de Frontierã/Gãrzilor de coastã din statele riverane Mãrii Negre va avea loc în Ucraina, în a doua parte a anului 2014, aceasta fiind precedatã de întâlnirea pregãtitoare a experåilor care va avea loc în România.

alin LUNGUPetre BUCUR

Nr6-7.2013.indd 9 11.12.2013 13:38:02

Conferinåã Internaåionalã a Poliåiilor de Frontierã

avansãri, de 1 Decembrie

În perioada 25 - 26 noiembrie la Varæovia a avut loc cea de-a XXI-a „Conferinåã Internaåionalã a Poliåiilor de Frontierã”, urmatã de „Cea de-a 46-a Reuniune a Consiliului Director FRONTEX”, cãreia i-au fost dedicate alte douã zile.

Din partea Poliåiei de Frontierã Române a participat chestorul de poliåie Liviu Galoæ, adjunct al inspectorului general al Poliåiei de Frontierã Române, membru alternant în Consiliul Director al Agenåiei FRONTEX æi subcomisar de poliåie Adrian Lãzãroaia din cadrul Punctului Naåional de Contact FRONTEX, membru delegat în Consiliul Director al Agenåiei FRONTEX.

Este pentru prima datã când Conferinåa Internaåionalã a Poliåiilor de Frontierã este organizatã de cãtre FRONTEX. Agenåia FRONTEX a preluat organizarea evenimentului de la poliåia maghiarã, instituåie care a organizat aceastã activitate începând cu anul 1993. Scopul general al întâlnirii este de a dezvolta o comunitate internaåionalã a poliåiilor de frontierã æi a putea facilita cooperarea internaåionalã în acest domeniu.

În acest an, conferinåa a reunit un numãr foarte mare de reprezentanåi, atât din state membre ale Uniunii Europene, cât æi åãri care se învecineazã cu UE sau state teråe, considerate de origine sau tranzit pentru migraåia ilegalã, urmãrind ca scop generic sã aducã sub aceeaæi umbrelã reprezentanåi ai autoritãåilor responsabile pentru controlul de frontierã din întreaga lume.

În cadrul celei de-a 46-a REUNIUNE a CONSILIULUI DIRECTOR FRONTEX, desfãæuratã în zilele de 27 æi 28 noiembrie 2013, a fost prezentatã situaåia operativã de ultimã orã la frontierele externe ale Uniunii Europene, inclusiv rãspunsul operaåional al FRONTEX.

În perioada septembrie-octombrie 2013, la nivelul Frontex a fost raportat cel mai mare volum de migranåi, detectaåi din 2008, pânã în prezent. În aceste douã luni, aproximativ 31.200 detecåii au fost raportate la frontierele externe ale UE prin aplicaåia JORA.

În aceastã perioadã, rutele de migraåie au afectat frontiera externã a Uniunii Europene, în Italia (migranåi venind dispre Siria) æi în Bulgaria (din Turcia).

Aproximativ 17.800 de detecåii au fost raportate de Italia în septembrie æi octombrie, totalizând 52% din totalul detecåiilor raportate la nivelul tuturor frontierelor externe ale UE.

În cadrul reuniunii s-a discutat despre alegerea preæedintelui Consiliului Director æi al adjunctului acestuia.

În prezent, preæedintele Consiliului Director este Ralph Gobel, reprezentantul Germaniei în Consiliul Director. Mandatul sãu a început din 25 aprilie 2012 (a fost ales în cadrul întâlnirii Consiliului Director numãrul 36 din 30 Noiembrie 2011) æi va expira pe 25 aprilie 2014.

Adjunctul preæedintelui Consiliului Director, Marko Gasperlin, reprezentantul Sloveniei în Consiliul Director, æi-a început mandatul pe 14 februarie 2012, acest mandat urmând sã expire pe 14 Februarie 2014.

Consiliul Director al Frontex a primit ca nominalizãri pentru aceste funcåii numele actualului preæedinte al Consiliului Director æi cel al adjunctului sãu.

Pe baza votului exprimat, mandatul preæedintelui Consilului Director al FRONTEX æi al adjunctului sãu au fost preungite, pentru încã doi ani, cu unanimitate de voturi exprimate (28 de voturi din 28 posibile).

Eveniment

La 1 decembrie, cu prilejul Zilei Naåionale a României, pentru merite excepåionale în activitatea profesionalã, au fost avansaåi în gradul profesional urmãtor, înaintea îndeplinirii stagiului minim, peste 300 de poliåiæti din structurile centrale æi teritoriale ale Poliåiei de Frontierã, dintre aceætia peste 200 fiind agenåi de poliåie.

Tot cu aceastã ocazie, prin Decret Prezidenåial, inspectorul general al Poliåiei de Frontierã Române Ioan Buda, a fost avansat de la gradul de chestor-æef de poliåie, la gradul de chestor-general de poliåie. De asemenea, au mai fost avansaåi în grad æi adjuncåii inspectorului general, Liviu Galoæ æi Dumitru Haralambie, de la gradul de comisar-æef de poliåie, la chestor de poliåie.

Nr. 11-12/2013F R O N T I E R A 10

Nr6-7.2013.indd 10 11.12.2013 13:38:06

În perioada 20-22 noiembrie un reprezentant al PFR, din cadrul IGPF/DSCTF/SSCN a participat la primul grup de lucru organizat de Centrul Internaåional pentru Dezvoltarea Politicilor în domeniul Migraåiei (International Center for Migration Policy Development - ICMPD), la Odessa. Aceasta face parte din proiectul în care România, prin Poliåia de Frontierã Românã, este stat membru participant, cu specialiæti, ca urmare a deciziilor luate la nivelul MAI/Direcåia Schengen, de implicare a åãrii noastre în cadrul proiectului „Parteneriatul Estic de cooperare în cadrul luptei împotriva migraåiei ilegale” - Instrument suport de punere în aplicare a Planului de Acåiune al Procesului de la Praga. La acest grup de lucru au fost invitaåi reprezentanåi ai Poliåiilor de Frontierã/Serviciilor de Frontierã/Gãrzilor de Coastã din Azerbaidjan, Georgia, Moldova, EUBAM æi Ucraina. Totodatã, agenåia FRONTEX a avut un invitat, în calitate de observator, din cadrul Sectorului Frontierelor Maritime (Sea Border Sector).

Obiectivele acestui grup de lucru au fost: schimbul de experienåã între reprezentanåii autoritãåilor Poliåiilor de Frontierã/Gãrzilor de Coastã ale statelor specificate mai

sus, referitor la diferitele practici æi proceduri utilizate în cadrul fiecãrei autoritãåi; prezentarea structurii instituåiilor de învãåãmânt specifice; analiza æi discuåii referitoare la dezvoltarea inter-instituåionalã între diferitele structuri implicate în procesul de stabilire a curricullei, educare, formare æi implementare în practicã a noåiunilor teoretice.

Reprezentantul PFR, comisar-æef de poliåie Ionel PAVEL, a informat participanåii asupra aspectelor generale referitoare la organizarea PFR, cooperarea inter-instituåionalã, modul de implementare a acestei cooperãri inter-instituåionale în activitatea zilnicã. Au fost detaliate autoritãåile/structurile implicate în cadrul acestei cooperãri, pornind de la nivelul cel mai înalt æi ajungând la nivelul cooperãrii cu structurile locale ale PFR, evidenåiindu-se baza legalã, instrumentele de cooperare, transpunerea acestora în practica de zi cu zi.

Seminarul s-a încheiat prin cuvântul managerului de programe din cadrul ICMPD, Borut Erzen, care a apreciat implicarea reprezentanåilor statelor participante, a experåilor din statele partenere, precum æi a autoritãåilor statului gazdã. A fost subliniatã necesitatea ca, dupã acest grup de lucru, participanåii din cadrul structurilor serviciilor de frontierã ale statelor implicate sã vinã cu propuneri de îmbunãtãåire a managementului serviciilor care au atribuåii în controlul æi supravegherea frontierei æi de gãsire a unor noi metodologii æi proceduri de lucru, toate acestea urmând a fi analizate la urmãtoarea întâlnire.

Ionel PaVEL

Cooperare europeanã împotriva migraåiei ilegale

La sediul Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã a avut loc, în sala de æedinåe „General Dumitru Popescu”, pe data de 29 noiembrie, seminarul de prezentare a activitãåilor desfãæurate de cãtre experåii români în cadrul „Proiectului de Cooperare în executarea diferitelor funcåionalitãåi maritime la nivel sub-regional/bazin maritim, în domeniul integrãrii supravegherii maritime”, cu participarea a 30 de participanåi din cadrul instituåiilor implicate în cadrul supravegherii maritime, precum æi a ministerelor implicate la nivel naåional.

La începerea activitãåilor, cuvântul de „Bun Venit!” a fost susåinut de directorul Direcåiei de Supraveghere æi Controlul Trecerii Frontierei, comisar-æef de poliåie Marcel Ardelean, iar, ulterior, întâlnirea a fost moderatã de cãtre responsabilul de proiect, comisar-æef de poliåie Tomiåã Dogaru.

Programul a fost susåinut de membrii echipei de proiect, precum æi de cãtre alåi ofiåeri specialiæti din cadrul Inspectoratului General, æi a vizat: Prezentarea generalã a proiectului; Cazuri de utilizare æi identificarea serviciilor informative; Analiza cost beneficii; Definirea drepturilor de acces; Specificaåiile æi semantica formatelor de date comune; Detalii despre alte activitãåi desfãæurate; Detalii despre activitãåi planificate a se desfãæura în continuarea proiectului CooPp (de exemplu, proiectul EUCISE) æi detalii despre activitãåi desfãæurate sau planificate a se desfãæura în cadrul Forumului European al Gãrzilor de Coastã (de exemplu proiectul European Coast Guard Network Academy).

Pe parcursul întâlnirii au fost prezentate, în mod suplimentar, detalii despre oportunitãåile de participare ale României la proiectele de pre-validare operaåionalã a CISE.

Organizatorii au subliniat faptul cã Poliåia de Frontierã Românã a fost singurul participant activ din România în „Proiectul de Cooperare în executarea diferitelor funcåionalitãåi maritime la nivel sub-regional/bazin maritim, în domeniul integrãrii supravegherii maritime”(COOPp), având reprezentanåi în grupurile de lucru æi cã este necesar ca pe viitor activitãåile din acest domeniu sã fie organizate în grup de lucru inter-ministerial, echipã sau altã formã de organizare agreatã.

Reprezentanåii instituåiilor partenere au apreciat munca depusã de experåii români, din Poliåia de Frontierã Românã, în cadrul proiectului æi au fost de acord cu necesitatea participãrii la proiectele viitoare, în cadru extins (participare inter-instituåionalã) sau în cadrul unui consoråiu format din instituåii partenere.

În concluzie, activitãåile desfãæurate de cãtre experåii români, în cadrul activitãåilor de integrare a supravegherii maritime vor continua, sperãm, æi cu sprijinul celorlalte instituåii implicate, iar continuarea proiectului de referinåã cu cel de Pre-Validare Operaåionalã - EU CISE (programat sã înceapã în a doua jumãtate a anului 2014) va fi susåinutã de instituåiile partenere, asigurându-se participarea/continuitatea României în proiecte prin intermediul Grupului de Lucru Inter-ministerial pentru integrarea supravegherii maritime, cu aprobarea æefului Comitetului Inter-ministerial pentru Politica Maritimã Integratã.

adrian SBaRCEa

Proiect de cooperare maritimã

11F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Eveniment

Nr6-7.2013.indd 11 11.12.2013 13:38:08

Nr. 11-12/2013F R O N T I E R A 12

Stimaåi colegi,Sfintele Sãrbãtori ale Crãciunului æi Anului

Nou îmi oferã posibilitatea de a vã mulåumi pentru efortul depus în îndeplinirea misiunilor, de a vã adresa cele mai alese gânduri de sãnãtate, putere de muncã æi împliniri personale.

Apreciez contribuåia fiecãruia dintre dumneavoastrã la buna funcåionare a instituåiei æi pentru desfãæurarea în condiåii bune æi foarte bune a atribuåiilor de serviciu.

Pe umerii noætri apasã responsabilitatea de a asigura supravegherea frontierei de stat a României, dar, totodatã, æi a frontierelor externe ale Uniunii Europene, viitoare frontiere Schengen.

Inspectoratul nostru se prezintã astãzi ca o autoritate deosebit de importantã, capabilã sã îndeplineascã cu succes noile misiuni impuse de statul român ca membru al Uniunii Europene æi viitor membru Schengen.

Cu aceastã ocazie, doresc sã subliniez, încã o datã, importanåa misiunilor pe care le avem, Poliåia de Frontierã fiind o instituåie modernã, capabilã sã facã faåã noilor responsabilitãåi æi provocãri, prin aplicarea fermã a legii.

Vã felicit pentru implicarea în îndeplinirea acestor angajamente, pentru eforturile depuse æi profesionalismul de care aåi dat dovadã æi vã asigur de tot sprijinul meu în asigurarea unor

ITPF Sighetu Marmaåiei

servicii de bunã calitate tuturor cetãåenilor, în beneficiul cãrora ne desfãæurãm activitatea.

Inspectoratul Teritorial al Poliåiei de Frontierã Sighetu Marmaåiei este situat în nordul åãrii æi se întinde pe raza a trei judeåe: Maramureæ, Satu Mare æi Suceava. Astfel, se înregistreazã o cazuisticã vastã æi complexã, începând de la migraåie ilegalã, trafic de migranåi, trafic de droguri, trafic internaåional cu autoturisme æi utilaje furate din strãinãtate æi, nu în ultimul rând, contrabanda cu åigãri - fenomen predominant la frontiera de nord a României, cu Ucraina.

Rezultatele obåinute de inspectorat reflectã eforturile depuse de poliåiætii de frontierã, atât pe linia supravegherii æi controlului trecerii frontierei de stat, cât æi pe cea privind combaterea criminalitãåii transfrontaliere.

Fenomenul contrabandei cu åigãri s-a menåinut la cote ridicate, observându-se faptul cã tot mai multe persoane recurg la aceastã activitate infracåionalã.

Persoanele implicate în contrabandã æi trafic ilicit cu åigãri ucrainene, încearcã sã acopere cererea existentã pe piaåa neagrã. Situaåia operativã înregistreazã o dinamicã fãrã precedent, pe mãsura potenåialelor câætiguri care se pot realiza datoritã diferenåei de preå a åigaretelor din Ucraina, faåã de România.

Åigãrile sunt transportate de cãtre cetãåenii ucraineni peste frontierã pânã la locurile de depozitare, indicate de beneficiari. Activitãåile infracåionale sunt precedate de recunoaæteri ale terenului. Pe timpul acestora sunt identificate, cu ajutorul aparaturii de vedere pe timp de noapte, cele mai rapide trasee de deplasare.

De asemenea, sunt identificate trasee alternative de retragere pe teritoriul ucrainean, în cazul în care transportul ilicit este interceptat de cãtre poliåiæti. Acolo unde vegetaåia este prea densã, aceasta este rãritã sau culcatã la pãmânt pentru a facilita deplasarea rapidã æi fãrã zgomot a cãrãuæilor.

Condiåiile specifice sezonului rece sau dificultãåile zonei alpine nu constituie un impediment în desfãæurarea activitãåilor de contrabandã. Pentru transportul åigãrilor pe astfel de distanåe, contrabandiætii utilizeazã cai echipaåi cu samare. Aceætia prezintã avantaje tactice evidente în teren muntos împãdurit. Cãrãuæii se deplaseazã în grupuri mici, pe trasee diferite, pentru a nu atrage atenåia sãtenilor, sub pretextul desfãæurãrii de activitãåi forestiere æi se reunesc în puncte situate în afara zonelor locuite. La întoarcere folosesc alte trasee, situate la distanåã de cãrãrile utilizate de sãteni æi, de multe ori, nu cunosc identitatea beneficiarului.

Grupãrile infracåionale, care acåioneazã la frontiera verde æi pe cãile de comunicaåie, îæi bazeazã acåiunile pe observarea itinerariilor æi a intervalelor orare acoperite de patrulele Poliåiei de Frontierã, încercând sã speculeze orice breæã apãrutã în dispozitivul de supraveghere a frontierei. Aceætia beneficiazã de aparaturã de vedere pe timp de noapte, staåii emisie-recepåie performante æi folosesc reåelele de telefonie mobilã ucrainene. Pentru transportul åigãrilor de contrabandã se folosesc, în continuare, autovehicule cu numere de înmatriculare strãine sau închiriate.

Amploarea fenomenului infracåional este ilustratã de numãrul mare al persoanelor implicate, dar æi de cantitatea impresionantã de åigãri reåinutã. Se observã diversificarea, fãrã precedent, a modurilor de acåiune ale contrabandiætilor care au ajuns sã foloseascã, inclusiv, aparate de zbor pentru a transporta åigãri. Riscurile, identificate în perioadele anterioare, rãmân în atenåie.

Îmi exprim speranåa æi încrederea cã anul urmãtor va fi un an mai bun, de aceea trebuie sã continuãm în acelaæi spirit æi sã nu uitãm de obligaåiile pe care le avem în lupta împotriva criminalitãåii transfrontaliere.

Pentru noi, anul 2013 rãmâne un an în care provocãrile, menite sã ne testeze limitele, s-au împletit cu succesele æi reuæitele noastre, astfel am traversat împreunã, în acest an, æi momentele dificile, dar ele nu ne-au demoralizat, dimpotrivã, ne-au întãrit în dorinåa comunã de a merge înainte. Ne-au fãcut mai puternici în faåa provocãrilor æi ne-au dat speranåa cã oricare ar fi dificultãåile la frontierele åãrii, noi le vom putea depãæi cu brio.

Acum însã, în preajma sãrbãtorilor de iarnã, se cuvine sã ne aducem aminte de lucrurile bune care ni s-au întâmplat æi sã le ducem cu noi mai departe. Iar cele rele sã rãmânã în trecut æi sã ne fie prilej de învãåãturã pentru viitor.

Dragi colegi, vã urez succes deplin în activitãåile desfãæurate æi vã adresez cele mai calde urãri de sãnãtate, bunãstare, prosperitate æi clipe de fericire, alãturi de familie æi cei dragi!

Sãrbãtori Fericite æi LA MULÅI ANI!

Æeful Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Sighetu Marmaåiei,

comisar-æef de poliåie Liviu BUTE

Nr6-7.2013.indd 12 11.12.2013 13:38:10

13F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Stimaåi colegi,Sfintele Sãrbãtori ale Crãciunului æi Anului

Nou îmi oferã posibilitatea de a vã mulåumi pentru efortul depus în îndeplinirea misiunilor, de a vã adresa cele mai alese gânduri de sãnãtate, putere de muncã æi împliniri personale.

Apreciez contribuåia fiecãruia dintre dumneavoastrã la buna funcåionare a instituåiei æi pentru desfãæurarea în condiåii bune æi foarte bune a atribuåiilor de serviciu.

Pe umerii noætri apasã responsabilitatea de a asigura supravegherea frontierei de stat a României, dar, totodatã, æi a frontierelor externe ale Uniunii Europene, viitoare frontiere Schengen.

Inspectoratul nostru se prezintã astãzi ca o autoritate deosebit de importantã, capabilã sã îndeplineascã cu succes noile misiuni impuse de statul român ca membru al Uniunii Europene æi viitor membru Schengen.

Cu aceastã ocazie, doresc sã subliniez, încã o datã, importanåa misiunilor pe care le avem, Poliåia de Frontierã fiind o instituåie modernã, capabilã sã facã faåã noilor responsabilitãåi æi provocãri, prin aplicarea fermã a legii.

Vã felicit pentru implicarea în îndeplinirea acestor angajamente, pentru eforturile depuse æi profesionalismul de care aåi dat dovadã æi vã asigur de tot sprijinul meu în asigurarea unor

ITPF Sighetu Marmaåiei

servicii de bunã calitate tuturor cetãåenilor, în beneficiul cãrora ne desfãæurãm activitatea.

Inspectoratul Teritorial al Poliåiei de Frontierã Sighetu Marmaåiei este situat în nordul åãrii æi se întinde pe raza a trei judeåe: Maramureæ, Satu Mare æi Suceava. Astfel, se înregistreazã o cazuisticã vastã æi complexã, începând de la migraåie ilegalã, trafic de migranåi, trafic de droguri, trafic internaåional cu autoturisme æi utilaje furate din strãinãtate æi, nu în ultimul rând, contrabanda cu åigãri - fenomen predominant la frontiera de nord a României, cu Ucraina.

Rezultatele obåinute de inspectorat reflectã eforturile depuse de poliåiætii de frontierã, atât pe linia supravegherii æi controlului trecerii frontierei de stat, cât æi pe cea privind combaterea criminalitãåii transfrontaliere.

Fenomenul contrabandei cu åigãri s-a menåinut la cote ridicate, observându-se faptul cã tot mai multe persoane recurg la aceastã activitate infracåionalã.

Persoanele implicate în contrabandã æi trafic ilicit cu åigãri ucrainene, încearcã sã acopere cererea existentã pe piaåa neagrã. Situaåia operativã înregistreazã o dinamicã fãrã precedent, pe mãsura potenåialelor câætiguri care se pot realiza datoritã diferenåei de preå a åigaretelor din Ucraina, faåã de România.

Åigãrile sunt transportate de cãtre cetãåenii ucraineni peste frontierã pânã la locurile de depozitare, indicate de beneficiari. Activitãåile infracåionale sunt precedate de recunoaæteri ale terenului. Pe timpul acestora sunt identificate, cu ajutorul aparaturii de vedere pe timp de noapte, cele mai rapide trasee de deplasare.

De asemenea, sunt identificate trasee alternative de retragere pe teritoriul ucrainean, în cazul în care transportul ilicit este interceptat de cãtre poliåiæti. Acolo unde vegetaåia este prea densã, aceasta este rãritã sau culcatã la pãmânt pentru a facilita deplasarea rapidã æi fãrã zgomot a cãrãuæilor.

Condiåiile specifice sezonului rece sau dificultãåile zonei alpine nu constituie un impediment în desfãæurarea activitãåilor de contrabandã. Pentru transportul åigãrilor pe astfel de distanåe, contrabandiætii utilizeazã cai echipaåi cu samare. Aceætia prezintã avantaje tactice evidente în teren muntos împãdurit. Cãrãuæii se deplaseazã în grupuri mici, pe trasee diferite, pentru a nu atrage atenåia sãtenilor, sub pretextul desfãæurãrii de activitãåi forestiere æi se reunesc în puncte situate în afara zonelor locuite. La întoarcere folosesc alte trasee, situate la distanåã de cãrãrile utilizate de sãteni æi, de multe ori, nu cunosc identitatea beneficiarului.

Grupãrile infracåionale, care acåioneazã la frontiera verde æi pe cãile de comunicaåie, îæi bazeazã acåiunile pe observarea itinerariilor æi a intervalelor orare acoperite de patrulele Poliåiei de Frontierã, încercând sã speculeze orice breæã apãrutã în dispozitivul de supraveghere a frontierei. Aceætia beneficiazã de aparaturã de vedere pe timp de noapte, staåii emisie-recepåie performante æi folosesc reåelele de telefonie mobilã ucrainene. Pentru transportul åigãrilor de contrabandã se folosesc, în continuare, autovehicule cu numere de înmatriculare strãine sau închiriate.

Amploarea fenomenului infracåional este ilustratã de numãrul mare al persoanelor implicate, dar æi de cantitatea impresionantã de åigãri reåinutã. Se observã diversificarea, fãrã precedent, a modurilor de acåiune ale contrabandiætilor care au ajuns sã foloseascã, inclusiv, aparate de zbor pentru a transporta åigãri. Riscurile, identificate în perioadele anterioare, rãmân în atenåie.

Îmi exprim speranåa æi încrederea cã anul urmãtor va fi un an mai bun, de aceea trebuie sã continuãm în acelaæi spirit æi sã nu uitãm de obligaåiile pe care le avem în lupta împotriva criminalitãåii transfrontaliere.

Pentru noi, anul 2013 rãmâne un an în care provocãrile, menite sã ne testeze limitele, s-au împletit cu succesele æi reuæitele noastre, astfel am traversat împreunã, în acest an, æi momentele dificile, dar ele nu ne-au demoralizat, dimpotrivã, ne-au întãrit în dorinåa comunã de a merge înainte. Ne-au fãcut mai puternici în faåa provocãrilor æi ne-au dat speranåa cã oricare ar fi dificultãåile la frontierele åãrii, noi le vom putea depãæi cu brio.

Acum însã, în preajma sãrbãtorilor de iarnã, se cuvine sã ne aducem aminte de lucrurile bune care ni s-au întâmplat æi sã le ducem cu noi mai departe. Iar cele rele sã rãmânã în trecut æi sã ne fie prilej de învãåãturã pentru viitor.

Dragi colegi, vã urez succes deplin în activitãåile desfãæurate æi vã adresez cele mai calde urãri de sãnãtate, bunãstare, prosperitate æi clipe de fericire, alãturi de familie æi cei dragi!

Sãrbãtori Fericite æi LA MULÅI ANI!

Æeful Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Sighetu Marmaåiei,

comisar-æef de poliåie Liviu BUTE

Nr6-7.2013.indd 13 11.12.2013 13:38:13

Nr. 11-12/2013F R O N T I E R A 14

Inspectoratul Teritorial al Poliåiei de Frontierã Iaæi asigurã, în prezent, supravegherea frontierei æi controlul trecerii acesteia cu Republica Moldova æi paråial cu Republica Ucraina, cât æi supravegherea Dunãrii interioare deschise navigaåiei internaåionale, având în competenåã o lungime totalã a frontierei de 955.298 Km.

Anul 2013 a reprezentat, atât pentru management, cât æi pentru execuåie, consolidarea progreselor înregistrate dupã primul an de la intrarea în vigoarea a modificãrilor organizatorice la nivelul structurilor teritoriale ale Poliåiei de Frontierã Române, în ceea ce priveæte îmbunãtãåirea nivelului de pregãtire a personalului, dinamizarea æi eficientizarea activitãåilor operative, fãrã suplimentarea costurilor, relaåiile de cooperare, dar æi concentrarea atenåiei pe latura comportamentalã a lucrãtorilor, în vederea eliminãrii unor riscuri în legãturã cu faptele de corupåie.

Îndeplinirea obiectivelor generale, în condiåii de eficienåã æi eficacitate, nu ar fi fost posibilã fãrã un efort deosebit depus de marea majoritate a poliåiætilor de frontierã din ITPF Iaæi, pentru care le adresez binemeritate mulåumiri. Mulåumesc, de asemenea, managerilor de la structurile centrale pentru sprijinul competent, pe care ni l-au acordat permanent.

Prin activitãåile desfãæurate pentru îndeplinirea atribuåiilor, poliåiætii de frontierã ieæeni au obåinut urmãtoarele rezultate:

Pe linia combaterii migraåiei ilegale au fost înregistrate 169 de evenimente, cu 187 de infracåiuni constatate, în care au fost 234 de persoane implicate, predominând cetãåenii din Republica Moldova. Din analiza situaåiei operative putem afirma faptul cã aceste evenimente au fost înregistrate, preponderent, în partea de nord a zonei de competenåã a ITPF Iaæi.

Modul de operare utilizat la trecerea frontierei de est a României rãmâne trecerea înot peste râul Prut sau utilizarea mijloacelor plutitoare improvizate sau ambarcaåiuni de mici dimensiuni.

De asemenea, din datele deåinute la nivelul ITPF Iaæi rezultã

faptul cã prin punctele de trecere ale Poliåiei de Frontierã din competenåa ITPF Iaæi, cetãåeni ai R. Moldova se folosesc pentru a ajunge în Occident vize Schengen tip „D” emise de Ambasada Poloniei, din Chiæinãu, având ca scop declarat deplasarea în Polonia în vederea desfãæurãrii de activitãåi cu caracter lucrativ. În urma intervievãrii persoanelor în cauzã a reieæit faptul cã pentru obåinerea vizelor acestea luau legãtura cu diveræi cetãåeni moldoveni, care aveau postate pe diferite pagini de internet din Republica Moldova anunåuri prin care promiteau obåinerea de vize Schengen. În toate cazurile deåinãtorii acestor vize, nu cunosc date complete despre persoanele care le-au procurat vizele, aceste date rezumându-se doar la diminutive de nume.

Ca mod de operare, persoanele se întâlnesc cu deåinãtorii anunåurilor æi le sunt înmânate copii xerox dupã cãråile de identitate æi paæapoarte, aæteptând apoi sã le fie date contractele de muncã în vederea depunerii actelor necesare eliberãrii vizelor. Astfel, în schimbul unor sume de bani, cuprinse între 500 æi 1000 de euro, aceætia le facilitau obåinerea vizelor, la Ambasada Poloniei din Chiæinãu, prin procurarea de contracte de muncã la diferite firme din Polonia. În unele cazuri, deåinãtorii anunåurilor obåineau chiar ei înæiæi vizele, fãrã a mai fi nevoie de prezenåa posesorilor documentelor.

Se constatã o activare a reåelelor de trafic de migranåi, fiind documentate calificat patru reåele de trafic de migranåi, faåã de douã, în perioada similarã a anului trecut. Acest fapt, corelat cu rapoartele de eveniment, indicã faptul cã traficanåii racoleazã cetãåenii afroasiatici (solicitanåi de azil) din centrele de cazare pentru strãini æi îi transportã, în mod ilegal, în occident sau, în cazul cetãåenilor R. Moldova, dupã ce aceætia au intrat legal pe teritoriul României, le faciliteazã obåinerea de cãråi de identitate sau paæapoarte româneæti falsificate pentru continuarea cãlãtoriei în Uniunea Europeanã.

Pe linia combaterii contrabandei cu åigãri, au fost înregistrate 197 de evenimente, cu 258 de infracåiuni constatate æi 341 de persoane implicate, fiind confiscate 1.175.154 pachete de åigãri,

ITPF Iaæi

Nr6-7.2013.indd 14 11.12.2013 13:38:14

15F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

valoarea totalã a åigãrilor confiscate însumând 10.287.450,02 lei. În activitãåile organizate æi desfãæurate pe acest domeniu, poliåiætii de frontierã au avut mereu în atenåie analizele de risc întocmite la nivelul structurilor, dar æi datele furnizate de firma NOVEL RESEARCH, cu atât mai mult, cu cât studiile efectuate de aceasta au relevat faptul cã procentul prezenåei pe zona Moldova a åigãrilor de contrabandã a scãzut de la 25,9% la 23,9%. De remarcat este faptul cã åigãrile cu timbru de R. Moldova a scãzut de la 25,2% la 23,5%. Preponderent infracåiunile au fost sãvâræite de cetãåeni români, din Republica Moldova sau cu dublã cetãåenie, românã æi moldoveneascã. Fenomenul este mai frecvent în zona judeåului Botoæani.

Pe linia combaterii traficului internaåional cu autoturisme furate, la nivelul ITPF Iaæi, în urma activitãåilor specifice desfãæurate, au fost constatate 66 de infracåiuni. Urmare a mãsurilor întreprinse, au fost descoperite 62 de autovehicule care figurau ca fiind declarate furate, în valoare de 4.898.676 lei.

Ca „modus operandi”, traficanåii au folosit documente false sau falsificate, au modificat seriile de æasiu, ca acestea sã corespundã cu documentele unor autovehicule înmatriculate legal sau s-a încercat scoaterea din åarã folosind documentele originale pentru autovehicule aflate în leasing.

Pe linia infracåiunilor de nerespectare a regimului armelor æi muniåiilor, au fost constatate 15 infracåiuni, 8 fiind la PTF Albiåa; evenimentele înregistrate au scos în evidenåã cã aceste fapte au fost comise, fãrã a exista trafic de armament în mod organizat, majoritatea fiind comise din neglijenåa celor care efectuau transportul, aceætia nesolicitând autorizaåii necesare introducerii armelor în România.

Pe linia infracåiunilor de fals æi uz de fals, au fost înregistrate 203 infracåiuni sãvâræite de participanåii la trafic care au prezentat la control fie pentru ei, fie pentru mijloacele de transport cu care se deplasau, documente care nu îndeplineau condiåiile de formã æi de fond ale celor autentice necesare trecerii frontierei.

Încheierea fiecãrui an semnificã intrarea într-o altã etapã, cu provocãri æi exigenåe sporite, cãrora va trebui sã le facem faåã prin profesionalism, corectitudine æi perseverenåã, asigurând, astfel, un înalt nivel de control al frontierei aflatã în responsabilitate.

Sãrbãtori Fericite æi LA MULÅI ANI!

Æeful Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Iaæi,

comisar-æef de poliåie Ætefan aLEXa

Nr6-7.2013.indd 15 11.12.2013 13:38:19

16 F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Anul 2013 a fost unul în care poliåiætii de frontierã din cadrul Gãrzii de Coastã au dovedit cã îæi îndeplinesc cu profesionalism atribuåiile. Nu a fost un an uæor, dat fiind faptul cã fenomenul migraåionist a luat amploare la frontiera României, atât pe Marea Neagrã, cât æi la graniåa de uscat cu Bulgaria. Poliåiætii de frontierã constãnåeni s-au confruntat, în vara acestui an, cu trei cazuri de migraåie ilegalã pe Marea Neagrã, o premierã pentru România, numãrul total al migranåilor sosiåi din Orientul Mijlociu fiind de 89. De asemenea, cinci cetãåeni turci au fost identificaåi æi reåinuåi ca fiind facilitatori ai respectivelor grupuri de migranåi sirieni æi afgani. Doi dintre ei au fost iniåial încarceraåi pentru o perioadã de 29 de zile, iar ulterior, condamnaåi la închisoare cu executare.

Frontiera româno-bulgarã, din zona de competenåã a Gãrzii de Coastã, a fost deosebit de activã, în acest an, în ceea ce priveæte parametrii migraåiei ilegale, fapt datorat tendinåei cetãåenilor extracomunitari, în special din Siria, unde starea conflictului armat se prelungeæte, de a migra spre åãri ale Uniunii Europene, respectiv de a pãtrunde, ulterior, în Spaåiul SCHENGEN. În privinåa trecerilor/tentativelor de trecere ilegalã a frontierei de stat, au fost înregistrate 44 de cazuri cu 203 persoane, majoritatea fiind originare din åãri ale Orientului Mijlociu æi Apropiat, care au ales sã intre pe teritoriul României fie pe jos, prin trecerea ilegalã a „frontierei verzi”, dar æi pe Marea Neagrã, cu ambarcaåiuni de mici dimensiuni, destinaåia finalã fiind åãri din spaåiul Schengen. Trebuie sã demonstrãm, în continuare, cã instituåia noastrã este capabilã sã securizeze, la cel mai înalt nivel, întreaga frontierã din zona de responsabilitate.

Garda de Coastã ConstanåaUn cuvânt aparte de felicitare îl am pentru echipajul

navei amiral a Poliåiei de Frontierã Române - MAI 1105 „Ætefan cel Mare” care a participat timp de douã luni de zile, în perioada 1 august - 30 septembrie, la o misiune FRONTEX care s-a desfãæurat în Marea Mediteranã. Pe durata desfãæurãrii operaåiunii, „EPN Aeneas 2013”, nava „Ætefan cel Mare” a reuæit reåinerea unui numãr record de 966 de migranåi, precum æi 34 de facilitatori. De asemenea, nava noastrã a depistat æi reåinut o ambarcaåiune suspectã care, în urma anchetei desfãæurate de autoritãåile italiene, s-a dovedit a fi o „navã mamã”, implicatã în transportul a sute de imigranåi ilegali în Italia.

Poliåiætii de frontierã din cadrul Gãrzii de Coastã au continuat acåiunile pe linia prevenirii æi combaterii braconajului piscicol în zona de competenåã, identificând, în luna octombrie, pe Marea Neagrã, un pescador sub pavilion Turcia, cu æapte marinari la bord, care desfãæurau activitãåi de pescuit, fãrã a îndeplini condiåiile impuse de lege, prin intermediul unor plase, în lungime de peste 14 kilometri. Pentru reåinerea acestui pescador a fost nevoie ca poliåiætii de frontierã sã facã uz de armã în condiåiile legii.

De asemenea, de la începutul anului, poliåiætii de frontierã tulceni au desfãæurat 296 acåiuni pe linia prevenirii

braconajului. În urma acestor acåiuni au fost ridicate, în vederea confiscãrii 15.472 kilograme de peæte, din care 196 kilograme de sturion, 36,3 kilograme icre, din care 27 kilograme icre negre, 41 de ambarcaåiuni, 595 unelte de pescuit æi 1.265 plase din care 847 de plase monofilament cu o lungime de 56.790 metri. În acest an, au fost constatate 221 de infracåiuni æi au fost aplicate 328 de contravenåii, în valoare de 57.445 lei.

Dupã cum, probabil, foarte multã lume cunoaæte, în Portul Constanåa Sud Agigea sosesc mii de containere încãrcate cu marfã diversã. Protejarea drepturilor de proprietate intelectualã ca formã de acåiune a instituåiilor statului cu atribuåii în acest sens, aflatã permanent în atenåia organismelor internaåionale, este o linie de muncã prioritarã pentru poliåiætii de frontierã din cadrul Gãrzii de Coastã, care alãturi de lucrãtorii vamali, au descoperit, pe parcursul anului, bunuri contrafãcute, cu o valoare de 89.451.940 lei. Bunurile ce aduc atingere dreptului de proprietate intelectualã sunt reprezentate, în proporåie foarte mare, de articolele de îmbrãcãminte æi încãlåãminte, dar æi jucãrii pentru copii, care ajung, în special, din direcåia China.

Echipa managerialã a Gãrzii de Coastã doreæte sã punã un accent mai mare pe dezvoltarea iniåiativei æi a responsabilizãrii personalului propriu. În acest sens vom urmãri însuæirea, de cãtre întregul personal, a legislaåiei în domeniul Schengen, dar æi formarea abilitãåilor necesare aplicãrii în practicã a acestei legislaåii.

Mulåumesc colectivului revistei Frontiera pentru sprijinul constant acordat Gãrzii de Coastã æi îi doresc un nou an cât mai bogat în împliniri profesionale. Urez tuturor colegilor ca æi în anul ce se apropie sã aibã parte de sãnãtate æi rezultate semnificative în activitatea profesionalã.

Sãrbãtori fericite æi LA MULÅI ANI!

Director al Gãrzii de Coastã Constanåa,comisar-æef de poliåie Laurenåiu COSTaCHE

Nr6-7.2013.indd 16 11.12.2013 13:38:21

17F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Anul 2013 a fost unul în care poliåiætii de frontierã din cadrul Gãrzii de Coastã au dovedit cã îæi îndeplinesc cu profesionalism atribuåiile. Nu a fost un an uæor, dat fiind faptul cã fenomenul migraåionist a luat amploare la frontiera României, atât pe Marea Neagrã, cât æi la graniåa de uscat cu Bulgaria. Poliåiætii de frontierã constãnåeni s-au confruntat, în vara acestui an, cu trei cazuri de migraåie ilegalã pe Marea Neagrã, o premierã pentru România, numãrul total al migranåilor sosiåi din Orientul Mijlociu fiind de 89. De asemenea, cinci cetãåeni turci au fost identificaåi æi reåinuåi ca fiind facilitatori ai respectivelor grupuri de migranåi sirieni æi afgani. Doi dintre ei au fost iniåial încarceraåi pentru o perioadã de 29 de zile, iar ulterior, condamnaåi la închisoare cu executare.

Frontiera româno-bulgarã, din zona de competenåã a Gãrzii de Coastã, a fost deosebit de activã, în acest an, în ceea ce priveæte parametrii migraåiei ilegale, fapt datorat tendinåei cetãåenilor extracomunitari, în special din Siria, unde starea conflictului armat se prelungeæte, de a migra spre åãri ale Uniunii Europene, respectiv de a pãtrunde, ulterior, în Spaåiul SCHENGEN. În privinåa trecerilor/tentativelor de trecere ilegalã a frontierei de stat, au fost înregistrate 44 de cazuri cu 203 persoane, majoritatea fiind originare din åãri ale Orientului Mijlociu æi Apropiat, care au ales sã intre pe teritoriul României fie pe jos, prin trecerea ilegalã a „frontierei verzi”, dar æi pe Marea Neagrã, cu ambarcaåiuni de mici dimensiuni, destinaåia finalã fiind åãri din spaåiul Schengen. Trebuie sã demonstrãm, în continuare, cã instituåia noastrã este capabilã sã securizeze, la cel mai înalt nivel, întreaga frontierã din zona de responsabilitate.

Garda de Coastã ConstanåaUn cuvânt aparte de felicitare îl am pentru echipajul

navei amiral a Poliåiei de Frontierã Române - MAI 1105 „Ætefan cel Mare” care a participat timp de douã luni de zile, în perioada 1 august - 30 septembrie, la o misiune FRONTEX care s-a desfãæurat în Marea Mediteranã. Pe durata desfãæurãrii operaåiunii, „EPN Aeneas 2013”, nava „Ætefan cel Mare” a reuæit reåinerea unui numãr record de 966 de migranåi, precum æi 34 de facilitatori. De asemenea, nava noastrã a depistat æi reåinut o ambarcaåiune suspectã care, în urma anchetei desfãæurate de autoritãåile italiene, s-a dovedit a fi o „navã mamã”, implicatã în transportul a sute de imigranåi ilegali în Italia.

Poliåiætii de frontierã din cadrul Gãrzii de Coastã au continuat acåiunile pe linia prevenirii æi combaterii braconajului piscicol în zona de competenåã, identificând, în luna octombrie, pe Marea Neagrã, un pescador sub pavilion Turcia, cu æapte marinari la bord, care desfãæurau activitãåi de pescuit, fãrã a îndeplini condiåiile impuse de lege, prin intermediul unor plase, în lungime de peste 14 kilometri. Pentru reåinerea acestui pescador a fost nevoie ca poliåiætii de frontierã sã facã uz de armã în condiåiile legii.

De asemenea, de la începutul anului, poliåiætii de frontierã tulceni au desfãæurat 296 acåiuni pe linia prevenirii

braconajului. În urma acestor acåiuni au fost ridicate, în vederea confiscãrii 15.472 kilograme de peæte, din care 196 kilograme de sturion, 36,3 kilograme icre, din care 27 kilograme icre negre, 41 de ambarcaåiuni, 595 unelte de pescuit æi 1.265 plase din care 847 de plase monofilament cu o lungime de 56.790 metri. În acest an, au fost constatate 221 de infracåiuni æi au fost aplicate 328 de contravenåii, în valoare de 57.445 lei.

Dupã cum, probabil, foarte multã lume cunoaæte, în Portul Constanåa Sud Agigea sosesc mii de containere încãrcate cu marfã diversã. Protejarea drepturilor de proprietate intelectualã ca formã de acåiune a instituåiilor statului cu atribuåii în acest sens, aflatã permanent în atenåia organismelor internaåionale, este o linie de muncã prioritarã pentru poliåiætii de frontierã din cadrul Gãrzii de Coastã, care alãturi de lucrãtorii vamali, au descoperit, pe parcursul anului, bunuri contrafãcute, cu o valoare de 89.451.940 lei. Bunurile ce aduc atingere dreptului de proprietate intelectualã sunt reprezentate, în proporåie foarte mare, de articolele de îmbrãcãminte æi încãlåãminte, dar æi jucãrii pentru copii, care ajung, în special, din direcåia China.

Echipa managerialã a Gãrzii de Coastã doreæte sã punã un accent mai mare pe dezvoltarea iniåiativei æi a responsabilizãrii personalului propriu. În acest sens vom urmãri însuæirea, de cãtre întregul personal, a legislaåiei în domeniul Schengen, dar æi formarea abilitãåilor necesare aplicãrii în practicã a acestei legislaåii.

Mulåumesc colectivului revistei Frontiera pentru sprijinul constant acordat Gãrzii de Coastã æi îi doresc un nou an cât mai bogat în împliniri profesionale. Urez tuturor colegilor ca æi în anul ce se apropie sã aibã parte de sãnãtate æi rezultate semnificative în activitatea profesionalã.

Sãrbãtori fericite æi LA MULÅI ANI!

Director al Gãrzii de Coastã Constanåa,comisar-æef de poliåie Laurenåiu COSTaCHE

Nr6-7.2013.indd 17 11.12.2013 13:38:24

18 F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Ne apropiem de încheierea unui nou an, un an în care echipa managerialã a Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Giurgiu s-a ghidat dupã câteva principii fundamentale, cum ar fi performanåã, profesionalism, respectarea drepturilor æi libertãåilor umane æi, bineînåeles, respectarea legii.

Din luna februarie a acestui an, când am preluat conducerea ITPF Giurgiu, m-am angajat, atât eu, cât æi întregul colectiv, sã atingem câteva obiective esenåiale pentru asigurarea unui climat de ordine æi siguranåã publicã în zona noastrã de competenåã æi pentru buna funcåionare a instituåiei. Aceste obiective se referã la aplicarea acquis-ului Schengen în activitatea de supraveghere æi control a trecerii frontierei, menåinerea la standarde înalte a calitãåii resurselor umane æi în stare de aplicabilitate a tehnicii, mijloacelor de mobilitate terestrã æi navalã, echipamentelor specifice æi bunurilor materiale necesare pentru îndeplinirea misiunilor specifice de cãtre toate structurile proprii æi asigurarea unui climat de transparenåã æi deschidere cãtre cetãåeni, cu respectarea legislaåiei în vigoare.

Aæa cum era de aæteptat, rezultatele nu au întârziat sã aparã, colegii mei confruntându-se, încã din primele luni ale anului, cu cele mai variate æi complexe cazuri, pornind de la infracåiuni specifice muncii de poliåist de frontierã (migraåie ilegalã, documente false æi falsificate, bunuri contrafãcute) æi pânã la infracåiuni ce vizeazã traficul sau deåinerea de substanåe interzise de lege sau deåinerea fãrã documente legale de arme æi muniåie. De cele mai multe ori, când a fost vorba de acåiuni complexe, acestea au fost coordonate ori s-au desfãæurat în colaborare cu alte structuri ale statului. Aæ dori sã mulåumesc colegilor care au participat æi au fãcut posibilã realizarea acestor acåiuni, dar æi partenerilor æi colaboratorilor noætri români æi strãini.

Un partener de nãdejde, cu care colaborãm zi de zi, este partea bulgarã cu care realizãm acåiuni la frontiera fluvialã româno - bulgarã, controlul desfãæurându-se în comun, în echipe mixte, pe fluviul Dunãrea æi terestre în zonele de frontierã ale celor douã pãråi. Aceste misiuni comune au ca scop optimizarea æi sincronizarea supravegherii æi controlului la frontiera comunã,

folosirea efectivã a resurselor tehnice æi umane a structurilor de frontierã dintre cele douã pãråi, îmbunãtãåirea colaborãrii între cele douã Poliåii de Frontierã æi implementarea mãsurilor de compensaåie pe frontiera comunã æi internã a Uniunii Europene. Toate aceste aspecte sunt cuprinse într-un Plan Comun de Acåiune încheiat între Inspectoratul Teritorial al Poliåiei de Frontierã Giurgiu æi Direcåia Poliåiei de Frontierã Ruse.

Un eveniment important, care a dus la fluidizarea traficului pe frontiera de sud a României, a fost inaugurarea celui de-al doilea pod peste Dunãre, podul de la Calafat - Vidin, în data de

ITPF Giurgiu

14 iunie 2013. Cu o lungime de 2 km, 2 benzi rutiere pe sens, o linie de cale feratã, douã trotuare æi o pistã pentru bicicliæti, podul a scurtat considerabil distanåa pe ruta Sofia - Budapesta - Viena, æi în acelaæi timp, a preluat o mare parte din traficul care se efectua cu ferryboat - urile de la Calafat æi Bechet. Darea în funcåiune a podului a dus æi la sporirea vitezei de deplasare, crescând, atât cantitatea de marfã transportatã, cât æi numãrul de persoane care tranziteazã frontiera de sud a României. Pentru buna desfãæurare a traficului æi a relaåiilor româno - bulgare a fost încheiat æi un nou Protocol privind Controlul Comun de Frontierã conform cãruia controlul se realizeazã în comun pentru traficul internaåional de persoane, mijloace de transport, mãrfuri æi alte bunuri.

Fenomenul migraåiei s-a intensificat considerabil în acest an. Dacã pânã la sfâræitul anului 2012 am avut doar câteva cazuri izolate pe linie de migraåie, toate înregistrate în punctele de frontierã, în acest an ne-am confruntat periodic cu grupuri de migranåi, atât la frontiera verde, cât æi în punctele de trecere, înregistrându-se 97 de cazuri, în care au fost implicate 143 de persoane.

Formate, în mare parte, din cetãåeni ce provin din Siria, Irak, Iran sau Afganistan, aceste grupuri de migranåi pleacã din åãrile de origine în cãutarea unui trai mai bun, având ca destinaåie un

stat din vestul Europei. Grupurile cu care ne-am confruntat, în acest an, au fost, în mare parte, formate din tineri ce nu depãæesc vârsta de 30 de ani, dar æi din familii cu copii minori. Am avut douã cazuri de familii de migranåi, una cu 6 copii minori, cealaltã cu 2 copii minori, vârstele acestora începând de la 3 ani. Pentru a ajunge într-un stat european, aceætia plãtesc sume mari de bani, de ordinul miilor de euro sau de dolari, unor cãlãuze de origine turcã sau bulgarã, care, de cele mai multe ori, îi abandoneazã înainte sã ajungã în åara de destinaåie.

Ne-am confruntat æi cu migranåi ascunæi în mijloacele de transport, care au cãlãtorit mii de km printre lãzi de fructe, articole de îmbrãcãminte sau ascunæi chiar în cabinele æoferilor de tiruri. Predaåi Oficiului Român de Imigrãri sau returnaåi autoritãåilor bulgare în baza Protocolului de Readmisie, aceætia sporesc, zi de zi, numãrul migranåilor din centrele române sau bulgare de azil.

Un alt fenomen care se menåine la cote ridicate este cel al bunurilor contrafãcute. Articole de îmbrãcãminte, încãlåãminte, cosmeticã æi parfumerie, detergenåi æi balsam de haine sau vase, toate acestea apar la frontiera româno - bulgarã purtând numele unor firme cunoscute, niæte copii fidele ale produselor originale. Cumpãrate din bazarele din Turcia sau Bulgaria, pe niæte sume derizorii, deåinãtorii sperã sã le vândã în pieåele din marile oraæe din România, pe niæte sume mari de bani. Pentru combaterea acestui fenomen, colegii mei care lucreazã în punctele de trecere a frontierei au intensificat controalele asupra mijloacelor de transport care circulã pe ruta Turcia - Bulgaria - România, iar ofiåerii din cadrul Birourilor de Combatere a Infracåionalitãåii Transfrontaliere colaboreazã cu titularii mãrcilor æi cu reprezentanåii acestora în åara noastrã, în vederea stabilirii calitãåii produselor æi a modalitãåii de punere în circulaåie a acestora.

Toate aceste realizãri se datoreazã muncii depuse, cu simå de rãspundere, a celor mai mulåi dintre lucrãtorii noætri, iar ITPF Giurgiu, cu cele 5 servicii teritoriale, 15 sectoare æi 9 puncte de trecere a frontierei æi-a propus sã continue lupta cu infracåionalitatea transfrontalierã æi sã vegheze în continuare la respectarea ordinii æi liniætii publice de pe frontiera de sud a României.

Profit de aceastã ocazie pentru a le ura, încã de pe acum colegilor mei, familiilor acestora, cititorilor revistei Frontiera æi, nu în ultimul rând, întregului colectiv al revistei, sãrbãtori fericite æi un cãlduros LA MULÅI ANI!

Æeful Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Giurgiu,

comisar-æef de poliåie Daniel IOaN

Nr6-7.2013.indd 18 11.12.2013 13:38:27

19F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Ne apropiem de încheierea unui nou an, un an în care echipa managerialã a Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Giurgiu s-a ghidat dupã câteva principii fundamentale, cum ar fi performanåã, profesionalism, respectarea drepturilor æi libertãåilor umane æi, bineînåeles, respectarea legii.

Din luna februarie a acestui an, când am preluat conducerea ITPF Giurgiu, m-am angajat, atât eu, cât æi întregul colectiv, sã atingem câteva obiective esenåiale pentru asigurarea unui climat de ordine æi siguranåã publicã în zona noastrã de competenåã æi pentru buna funcåionare a instituåiei. Aceste obiective se referã la aplicarea acquis-ului Schengen în activitatea de supraveghere æi control a trecerii frontierei, menåinerea la standarde înalte a calitãåii resurselor umane æi în stare de aplicabilitate a tehnicii, mijloacelor de mobilitate terestrã æi navalã, echipamentelor specifice æi bunurilor materiale necesare pentru îndeplinirea misiunilor specifice de cãtre toate structurile proprii æi asigurarea unui climat de transparenåã æi deschidere cãtre cetãåeni, cu respectarea legislaåiei în vigoare.

Aæa cum era de aæteptat, rezultatele nu au întârziat sã aparã, colegii mei confruntându-se, încã din primele luni ale anului, cu cele mai variate æi complexe cazuri, pornind de la infracåiuni specifice muncii de poliåist de frontierã (migraåie ilegalã, documente false æi falsificate, bunuri contrafãcute) æi pânã la infracåiuni ce vizeazã traficul sau deåinerea de substanåe interzise de lege sau deåinerea fãrã documente legale de arme æi muniåie. De cele mai multe ori, când a fost vorba de acåiuni complexe, acestea au fost coordonate ori s-au desfãæurat în colaborare cu alte structuri ale statului. Aæ dori sã mulåumesc colegilor care au participat æi au fãcut posibilã realizarea acestor acåiuni, dar æi partenerilor æi colaboratorilor noætri români æi strãini.

Un partener de nãdejde, cu care colaborãm zi de zi, este partea bulgarã cu care realizãm acåiuni la frontiera fluvialã româno - bulgarã, controlul desfãæurându-se în comun, în echipe mixte, pe fluviul Dunãrea æi terestre în zonele de frontierã ale celor douã pãråi. Aceste misiuni comune au ca scop optimizarea æi sincronizarea supravegherii æi controlului la frontiera comunã,

folosirea efectivã a resurselor tehnice æi umane a structurilor de frontierã dintre cele douã pãråi, îmbunãtãåirea colaborãrii între cele douã Poliåii de Frontierã æi implementarea mãsurilor de compensaåie pe frontiera comunã æi internã a Uniunii Europene. Toate aceste aspecte sunt cuprinse într-un Plan Comun de Acåiune încheiat între Inspectoratul Teritorial al Poliåiei de Frontierã Giurgiu æi Direcåia Poliåiei de Frontierã Ruse.

Un eveniment important, care a dus la fluidizarea traficului pe frontiera de sud a României, a fost inaugurarea celui de-al doilea pod peste Dunãre, podul de la Calafat - Vidin, în data de

ITPF Giurgiu

14 iunie 2013. Cu o lungime de 2 km, 2 benzi rutiere pe sens, o linie de cale feratã, douã trotuare æi o pistã pentru bicicliæti, podul a scurtat considerabil distanåa pe ruta Sofia - Budapesta - Viena, æi în acelaæi timp, a preluat o mare parte din traficul care se efectua cu ferryboat - urile de la Calafat æi Bechet. Darea în funcåiune a podului a dus æi la sporirea vitezei de deplasare, crescând, atât cantitatea de marfã transportatã, cât æi numãrul de persoane care tranziteazã frontiera de sud a României. Pentru buna desfãæurare a traficului æi a relaåiilor româno - bulgare a fost încheiat æi un nou Protocol privind Controlul Comun de Frontierã conform cãruia controlul se realizeazã în comun pentru traficul internaåional de persoane, mijloace de transport, mãrfuri æi alte bunuri.

Fenomenul migraåiei s-a intensificat considerabil în acest an. Dacã pânã la sfâræitul anului 2012 am avut doar câteva cazuri izolate pe linie de migraåie, toate înregistrate în punctele de frontierã, în acest an ne-am confruntat periodic cu grupuri de migranåi, atât la frontiera verde, cât æi în punctele de trecere, înregistrându-se 97 de cazuri, în care au fost implicate 143 de persoane.

Formate, în mare parte, din cetãåeni ce provin din Siria, Irak, Iran sau Afganistan, aceste grupuri de migranåi pleacã din åãrile de origine în cãutarea unui trai mai bun, având ca destinaåie un

stat din vestul Europei. Grupurile cu care ne-am confruntat, în acest an, au fost, în mare parte, formate din tineri ce nu depãæesc vârsta de 30 de ani, dar æi din familii cu copii minori. Am avut douã cazuri de familii de migranåi, una cu 6 copii minori, cealaltã cu 2 copii minori, vârstele acestora începând de la 3 ani. Pentru a ajunge într-un stat european, aceætia plãtesc sume mari de bani, de ordinul miilor de euro sau de dolari, unor cãlãuze de origine turcã sau bulgarã, care, de cele mai multe ori, îi abandoneazã înainte sã ajungã în åara de destinaåie.

Ne-am confruntat æi cu migranåi ascunæi în mijloacele de transport, care au cãlãtorit mii de km printre lãzi de fructe, articole de îmbrãcãminte sau ascunæi chiar în cabinele æoferilor de tiruri. Predaåi Oficiului Român de Imigrãri sau returnaåi autoritãåilor bulgare în baza Protocolului de Readmisie, aceætia sporesc, zi de zi, numãrul migranåilor din centrele române sau bulgare de azil.

Un alt fenomen care se menåine la cote ridicate este cel al bunurilor contrafãcute. Articole de îmbrãcãminte, încãlåãminte, cosmeticã æi parfumerie, detergenåi æi balsam de haine sau vase, toate acestea apar la frontiera româno - bulgarã purtând numele unor firme cunoscute, niæte copii fidele ale produselor originale. Cumpãrate din bazarele din Turcia sau Bulgaria, pe niæte sume derizorii, deåinãtorii sperã sã le vândã în pieåele din marile oraæe din România, pe niæte sume mari de bani. Pentru combaterea acestui fenomen, colegii mei care lucreazã în punctele de trecere a frontierei au intensificat controalele asupra mijloacelor de transport care circulã pe ruta Turcia - Bulgaria - România, iar ofiåerii din cadrul Birourilor de Combatere a Infracåionalitãåii Transfrontaliere colaboreazã cu titularii mãrcilor æi cu reprezentanåii acestora în åara noastrã, în vederea stabilirii calitãåii produselor æi a modalitãåii de punere în circulaåie a acestora.

Toate aceste realizãri se datoreazã muncii depuse, cu simå de rãspundere, a celor mai mulåi dintre lucrãtorii noætri, iar ITPF Giurgiu, cu cele 5 servicii teritoriale, 15 sectoare æi 9 puncte de trecere a frontierei æi-a propus sã continue lupta cu infracåionalitatea transfrontalierã æi sã vegheze în continuare la respectarea ordinii æi liniætii publice de pe frontiera de sud a României.

Profit de aceastã ocazie pentru a le ura, încã de pe acum colegilor mei, familiilor acestora, cititorilor revistei Frontiera æi, nu în ultimul rând, întregului colectiv al revistei, sãrbãtori fericite æi un cãlduros LA MULÅI ANI!

Æeful Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Giurgiu,

comisar-æef de poliåie Daniel IOaN

Nr6-7.2013.indd 19 11.12.2013 13:38:28

20 F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Documente false, zeci de bunuri care fac obiectul infracåiunii de contrabandã, autoturisme furate, urmãriåi general, aflux de turiæti... sunt, doar, parte din lucrurile care apar pe parcursul unei zile de muncã la frontiera sud-vesticã a åãrii din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Timiæoara.

Reuæitele care s-au contabilizat, în acest an, au fost posibile datoritã muncii în echipã, fapt care mã determinã sã îmi exprim toatã mulåumirea întregului colectiv managerial. Apreciez munca colegilor care s-au implicat æi au obåinut rezultate profesionale bune æi vreau sã profit de aceastã ocazie pentru a le mulåumi. Totodatã, transmit aceleaæi mulåumiri partenerilor æi colaboratorilor noætri în activitatea de zi cu zi.

Cuvinte aæternute pe hârtie ascund, în spatele lor, multe ore de muncã, efort neobosit depus de colegii noætri din operativ, pentru a se ajunge la rezultatele actuale. Astfel, aruncând o privire peste anul care tocmai s-a încheiat, frontiera româno-sârbã din zona de competenåã a ITPF Timiæoara a fost activã în ceea ce priveæte parametrii contrabandei cu produse accizabile.

Poliåiætii de frontierã din cadrul ITPF Timæoara au acåionat cu consecvenåã pentru respectarea regimului juridic al frontierei de stat precum æi descoperirea æi

ITPF Timiæoara

Nr6-7.2013.indd 20 11.12.2013 13:38:32

21F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

sancåionarea tututor faptelor ilegale în zona de competenåã. Pot afirma cã finalitatea muncii de poliåist de frontierã este o maturizare profesionalã a fiecãrui lucrãtor în parte, iar aceasta înseamnã conætientizarea scopului comun, dorinåa de pregãtire æi autodepãæire, dorinåa de echilibru, de a dezvolta relaåii armonioase cu cei din jur, seriozitate æi, mai ales, foarte multã implicare. Tocmai de aceea, în toatã aceastã perioadã, prioritarã pentru echipa managerialã a fost æi va rãmâne pregãtirea profesionalã a personalului propriu, dezvoltarea æi consolidarea relaåiei cu societatea civilã. În acest sens au fost realizate æi transmise, tuturor structurilor subordonate, strategii æi programe de acåiune ce vizeazã îmbunãtãåirea calitãåii serviciilor faåã de toåi cetãåenii, atât faåã de cei de la frontiera verde, cât æi faåã de cei care tranziteazã punctele de trecere a frontierei. Personal, vreau sã apreciez faptul cã la nivelul inspectoratului nu a fost înregistrat nici un caz de corupåie, în anul 2013.

Consider cã activitatea structurilor subordonate

Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Timiæoara s-a desfãæurat în parametri normali, situaåia operativã rãmânând una activã æi complexã în întreaga zonã de responsabilitate.

Combaterea contrabandei cu åigãri netimbrate este æi va rãmâne unul din obiectivele de bazã ale echipei manageriale. Sãptãmânal sunt confiscate cantitãåi însemnate de åigãri, de la începutul anului æi pânã acum au fost confiscate peste 687.000 pachete de åigãri în valoare de 7.418.035 lei. Cu toate acestea, piaåa neagrã a åigãrilor continuã sã funcåioneze, fiind întreåinutã de cetãåenii fumãtori, care preferã åigãrile mai ieftine, fãrã sã conætientizeze riscurile ce decurg, atât din subminarea bugetului de stat, cât mai ales din perturbarea traficului prin punctele de frontierã.

În domeniul migraåiei ilegale, ca urmare a mãsurilor întreprinse la nivelul ITPF Timiæoara, dar æi datoritã bunei colaborãri între reprezentanåii IGI, autoritãåile sârbe æi maghiare, precum æi în urma acåiunilor ample organizate, s-a reuæit prevenirea fenomenului migraåionist la frontiera timiæeanã. Astfel, în cursul anului 2013 au fost înregistrate 54 evenimente de treceri æi tentative de trecere ilegalã a frontierei, cu 106 persoane implicate, în scãdere faåã de aceeaæi perioadã a anului 2012.

Mulåumesc pentru modul profesionist în care au acåionat colegii noætri din operativ æi pentru reuæitele înregistrate în destructurarea unor grupuri infracåionale organizate, atât pe linia contrabandei cu åigãri, dar æi specializate în trafic de migranåi. De cele mai multe ori, aceste acåiuni complexe au fost coordonate, ori s-au desfãæurat în colaborare cu alte structuri ale statului, motiv pentru care vreau sã mulåumesc, pe aceastã cale, partenerilor æi colaboratorilor noætri. Totodatã, vreau sã transmit recunoætinåa mea pentru sprijinul oferit de echipa managerialã din cadrul IGPF, dar æi colegilor din IGPF, care au coordonat direct acåiuni complexe întreprinse la nivelul inspectoratului.

Personal mã declar mulåumit pentru partenerii noætri strãini æi pentru modul în care Inspectoratul Teritorial al Poliåiei de Frontierã Timiæoara coopereazã cu autoritãåile de frontierã din Ungaria, Republica Serbia æi Republica Bulgaria. În acest sens, pe parcursul anului 2013, la frontiera româno-ungarã æi româno-

bulgarã, pe lângã întrevederile de frontierã, care pun bazele cooperãrii, s-a continuat cu activitãåile de supraveghere a frontierei în comun cu patrule mixte, având în vedere cã acestea sunt frontiere interne ale UE. La frontiera româno-sârbã, cooperarea cu autoritãåile de frontierã este, deasemenea, foartã bunã, aceasta realizându-se prin Aparatul Împuternicitului de Frontierã, colaborarea menåionatã a contribuit la apropierea acestor douã instituåii, respectiv, la colaborarea lor directã, în prezent.

Poate fi luatã în calcul, la sfâræit de an, æi buna oglindire în mass-media a rezulatelor obåinute în anul 2013 æi mulåumesc, pe aceastã cale, acestor parteneri ai instituåiei noastre.

Cu dorinåa de a face faåã la noile cerinåe sociale, interne æi internaåionale, de a fi recunoscutã æi apreciatã ca o instituåie viabilã æi competitivã, dar æi capabilã sã realizeze protecåia frontierelor externe ale Uniunii Europene, în zona de responsabilitate, echipa managerialã a ITPF Timiæoara îæi propune, æi pentru anul urmãtor, sã fie mereu în ascensiune.

În aceste momente de sãrbãtoare vreau sã mã adresez tuturor poliåiætilor de frontierã, familiilor acestora, dar æi partenerilor æi colaboratorilor noætri cu un mesaj de încredere, speranåã æi mulåumire, dar æi tradiåionalul „LA MULÅI ANI”, sãnãtate æi împliniri în noul an.

Æeful Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Timiæoara,comisar-æef Ion MIRESCU

Nr6-7.2013.indd 21 11.12.2013 13:38:33

22 F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Rezultatele obåinute, în anul pe care, nu peste mult timp, îl încheiem, se datoreazã, în mare parte, colectivului æi echipei manageriale al ITPF Oradea. Mulåumesc pe aceastã cale tuturor colegilor care s-au implicat æi au obåinut rezultate meritorii, au dat dovadã de seriozitate æi profesionalism în desfãæurarea tuturor activitãåilor.

Toate aceste realizãri obåinute au fãcut ca ITPF Oradea sã ocupe un loc fruntaæ în ceea ce priveæte combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere æi migraåiei ilegale, combaterea contrabandei cu bunuri accizabile æi a traficului cu autovehicule furate.

Rezultatele au avut la bazã pregãtirea profesionalã a personalului propriu, dezvoltarea æi consolidarea relaåiei cu societatea civilã. Au fost întocmite æi transmise, tuturor structurilor subordonate, strategii æi programe de acåiune ce vizeazã îmbunãtãåirea calitãåii serviciilor faåã de cetãåenii aflaåi în zona de frontierã sau cei care tranziteazã punctele de trecere a frontierei.

Prioritar, în acest an, a fost dezvoltarea iniåiativei æi a responsabilizãrii personalului propriu, sens în care s-au întocmit planuri de pregãtire axate pe însuæirea legislaåiei Schengen, dar æi pe pefecåionarea abilitãåilor personalului pentru aplicarea în practicã a acestei legislaåii.

Inspectoratul Teritorial al Poliåiei de Frontierã Oradea este structura regionalã, subordonatã IGPFR, cu sediul în municipiul Oradea æi zona de competenåã pe teritoriul judeåelor Bihor æi Arad, cu misiunea de a asigura supravegherea æi controlul trecerii frontierei de stat cu Ungaria, pe o lungime de 301,905 km.

În anul 2013, zona de competenåã a inspectoratului a fost activã, în ceea ce priveæte migraåia ilegalã, fapt datorat tendinåei cetãåenilor extracomunitari, în special cei din åãrile afro-asiatice, de a migra spre åãri ale UE, æi traficul cu autovehicule furate.

De la începutul anului æi pânã în prezent, au fost depistaåi peste 600 de migranåi, în tentativã de trecere ilegalã a frontierei, fie pe la „frontiera verde”, fie prin PTF-urile subordonate inspectoratului.

În ultima perioadã de timp s-a constatat o activare a reåelelor de trafic de migranåi, fiind destructurate, în acest an, douã reåele de acest fel.

ITPF Oradea

Acest fapt, corelat cu rapoartele de evenimente, indicã faptul cã traficanåii racoleazã cetãåeni afroasiatici (solicitanåi de azil) din centrele de cazare pentru strãini æi îi transportã, în mod ilegal, în occident, contra unor importante sume de bani. Majoritatea migranåilor depistaåi la frontierã provin din åãri ca Algeria, Maroc, Tunisia, Pakistan, Afganistan, etc. sau din zone aflate în conflict armat.

În ceea ce priveæte costurile deplasãrii pânã la destinaåia finalã, migranåii înæiæi plãtesc sume importante de bani unor cãlãuze, iar alåii, sunt susåinuåi direct de familie lor, aceætia plãtind sume mari de bani, în funcåie de zona unde doresc sã ajungã.

Existã, totodatã, æi cazuri când migranåii nu dispun de bani æi, odatã ajunæi la destinaåia finalã, sunt obligaåi sã munceascã ilegal, fiind exploataåi prin muncã timp de mai mulåi ani de cãtre persoanele care le-au facilitat transportul.

O altã categorie de migranåi ajung pânã în România, se predau autoritãåilor de frontierã pentru a fi returnaåi în åara de origine, de unde, nu peste mult timp, revin cu un alt grup, dar, de data aceasta, în postura de cãlãuzã.

Pe linia combaterii traficului internaåional cu autoturisme furate, la nivelul ITPF Oradea, în urma unor activitãåi specifice, au fost constatate 35 de infracåiuni. Urmare a mãsurilor luate, au fost descoperite 35 de autovehicule care figureazã ca fiind furate. Autovehiculele furate provin din spaåiul Schengen, unele sunt destinate fostelor åãri din Federaåia Rusã, România fiind o åarã de tranzit pentru acestea.

Activitatea desfãæuratã de structurile subordonate ITPF Oradea s-a înscris în parametri normali ai inspectoratului orãdean, situaåia operativã din zona de competenåã fiind una activã æi complexã.

Rezultatele meritorii obåinute se datoreazã seriozitãåii æi conætientizãrii de cãtre întreg personalul a obligaåiilor ce le revin conform statutului profesional, precum æi implicãrii tuturor factorilor de conducere.

Încheierea unui an semnificã intrarea într-o altã etapã, cu noi provocãri æi exigenåe sporite, cãrora va trebui sã le facem faåã prin profesionalism, corectitudine æi perseverenåã, asigurând, astfel, un înalt nivel de control al frontierei aflatã în responsabilitate.

Pe aceastã cale, mulåumesc colectivului instituåiei pentru dãruirea æi abnegaåia de care a dat dovadã în anul care se încheie.

LA MULÅI ANI!

adjunct al æefului Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Oradea,

comisar-æef de poliåie Marin BONDaR

Nr6-7.2013.indd 22 11.12.2013 13:38:34

23F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Rezultatele obåinute, în anul pe care, nu peste mult timp, îl încheiem, se datoreazã, în mare parte, colectivului æi echipei manageriale al ITPF Oradea. Mulåumesc pe aceastã cale tuturor colegilor care s-au implicat æi au obåinut rezultate meritorii, au dat dovadã de seriozitate æi profesionalism în desfãæurarea tuturor activitãåilor.

Toate aceste realizãri obåinute au fãcut ca ITPF Oradea sã ocupe un loc fruntaæ în ceea ce priveæte combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere æi migraåiei ilegale, combaterea contrabandei cu bunuri accizabile æi a traficului cu autovehicule furate.

Rezultatele au avut la bazã pregãtirea profesionalã a personalului propriu, dezvoltarea æi consolidarea relaåiei cu societatea civilã. Au fost întocmite æi transmise, tuturor structurilor subordonate, strategii æi programe de acåiune ce vizeazã îmbunãtãåirea calitãåii serviciilor faåã de cetãåenii aflaåi în zona de frontierã sau cei care tranziteazã punctele de trecere a frontierei.

Prioritar, în acest an, a fost dezvoltarea iniåiativei æi a responsabilizãrii personalului propriu, sens în care s-au întocmit planuri de pregãtire axate pe însuæirea legislaåiei Schengen, dar æi pe pefecåionarea abilitãåilor personalului pentru aplicarea în practicã a acestei legislaåii.

Inspectoratul Teritorial al Poliåiei de Frontierã Oradea este structura regionalã, subordonatã IGPFR, cu sediul în municipiul Oradea æi zona de competenåã pe teritoriul judeåelor Bihor æi Arad, cu misiunea de a asigura supravegherea æi controlul trecerii frontierei de stat cu Ungaria, pe o lungime de 301,905 km.

În anul 2013, zona de competenåã a inspectoratului a fost activã, în ceea ce priveæte migraåia ilegalã, fapt datorat tendinåei cetãåenilor extracomunitari, în special cei din åãrile afro-asiatice, de a migra spre åãri ale UE, æi traficul cu autovehicule furate.

De la începutul anului æi pânã în prezent, au fost depistaåi peste 600 de migranåi, în tentativã de trecere ilegalã a frontierei, fie pe la „frontiera verde”, fie prin PTF-urile subordonate inspectoratului.

În ultima perioadã de timp s-a constatat o activare a reåelelor de trafic de migranåi, fiind destructurate, în acest an, douã reåele de acest fel.

ITPF Oradea

Acest fapt, corelat cu rapoartele de evenimente, indicã faptul cã traficanåii racoleazã cetãåeni afroasiatici (solicitanåi de azil) din centrele de cazare pentru strãini æi îi transportã, în mod ilegal, în occident, contra unor importante sume de bani. Majoritatea migranåilor depistaåi la frontierã provin din åãri ca Algeria, Maroc, Tunisia, Pakistan, Afganistan, etc. sau din zone aflate în conflict armat.

În ceea ce priveæte costurile deplasãrii pânã la destinaåia finalã, migranåii înæiæi plãtesc sume importante de bani unor cãlãuze, iar alåii, sunt susåinuåi direct de familie lor, aceætia plãtind sume mari de bani, în funcåie de zona unde doresc sã ajungã.

Existã, totodatã, æi cazuri când migranåii nu dispun de bani æi, odatã ajunæi la destinaåia finalã, sunt obligaåi sã munceascã ilegal, fiind exploataåi prin muncã timp de mai mulåi ani de cãtre persoanele care le-au facilitat transportul.

O altã categorie de migranåi ajung pânã în România, se predau autoritãåilor de frontierã pentru a fi returnaåi în åara de origine, de unde, nu peste mult timp, revin cu un alt grup, dar, de data aceasta, în postura de cãlãuzã.

Pe linia combaterii traficului internaåional cu autoturisme furate, la nivelul ITPF Oradea, în urma unor activitãåi specifice, au fost constatate 35 de infracåiuni. Urmare a mãsurilor luate, au fost descoperite 35 de autovehicule care figureazã ca fiind furate. Autovehiculele furate provin din spaåiul Schengen, unele sunt destinate fostelor åãri din Federaåia Rusã, România fiind o åarã de tranzit pentru acestea.

Activitatea desfãæuratã de structurile subordonate ITPF Oradea s-a înscris în parametri normali ai inspectoratului orãdean, situaåia operativã din zona de competenåã fiind una activã æi complexã.

Rezultatele meritorii obåinute se datoreazã seriozitãåii æi conætientizãrii de cãtre întreg personalul a obligaåiilor ce le revin conform statutului profesional, precum æi implicãrii tuturor factorilor de conducere.

Încheierea unui an semnificã intrarea într-o altã etapã, cu noi provocãri æi exigenåe sporite, cãrora va trebui sã le facem faåã prin profesionalism, corectitudine æi perseverenåã, asigurând, astfel, un înalt nivel de control al frontierei aflatã în responsabilitate.

Pe aceastã cale, mulåumesc colectivului instituåiei pentru dãruirea æi abnegaåia de care a dat dovadã în anul care se încheie.

LA MULÅI ANI!

adjunct al æefului Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Oradea,

comisar-æef de poliåie Marin BONDaR

Nr6-7.2013.indd 23 11.12.2013 13:38:37

Nr. 11-12/2013F R O N T I E R A 24

ÆtiriLa PTF Giurgiu s-a prezentat pentru a efectua formalitãåile

de frontierã, în data de 4 noiembrie, ora 7.55, apatridul de origine sirianã Akram A., în vârstã de 43 de ani, care conducea un autoturism marca Peugeot 306, cu numere de înmatriculare bulgãreæti.

Procedând la verificarea autoturismului în bazele de date specifice, poliåiætii de frontierã au constatat cã autoturismul figureazã ca fiind furat din Bulgaria, din data de 18 septembrie 2013. Persoana în cauzã a declarat cã a cumpãrat autoturismul de la un cetãåean bulgar contra sumei de 1.350 euro æi cã nu avea cunoætinåã despre faptul cã acesta figureazã ca fiind furat.

În ziua urmãtoare, tot la PTF Giurgiu, s-a prezentat pentru a intra în åarã, la ora 20.00, un cetãåean român, în vârstã de 49 de ani, la volanul unui camion marca Scania, încãrcat cu marmurã din Grecia, pentru o firmã din România.

Procedând la verificarea camionului în bazele de date specifice, s-a constatat, referitor la capul tractor din componenåa camionului, cã figureazã ca fiind furat din Italia, din anul 2003. Persoana respectivã a declarat cã este angajat al firmei de transport æi cã nu deåine informaåii cu privire la provenienåa capului tractor.

Poliåiætii de frontierã le-au întocmit, celor douã persoane, acte premergãtoare de cercetare penalã pentru sãvâræirea infracåiunii de tãinuire la furt, iar mijloacele de transport, în valoare de 6.000, respectiv 90.000 lei, au fost indisponibilizate la sediul ITPF Giurgiu pânã la finalizarea cercetãrilor.

alexandra POPESCU

O grupare infracåionalã, formatã din 11 persoane, care avea ca scop înæelarea unor companii de leasing româneæti æi a altor instituåii ale statului, a fost destructuratã de poliåiætii de frontierã ieæeni. Prejudiciul cauzat firmelor de leasing este de peste 1 milion de euro.

Cele 11 persoane care locuiau, atât în România, cât æi în Republica Moldova, achiziåionau de la firme de leasing româneæti, în nume propriu sau a unor firme pe care le administrau, autovehicule pe care apoi le duceau în Republica Moldova, unde le vindeau unor persoane folosind acte false. Ulterior, autovehiculele, fie erau declarate în România ca fiind furate, fie persoanele nu-æi achitau obligaåiile de platã faåã de firmele de leasing.

În momentul în care maæinile erau trecute prin punctele de trecere a frontierei dintre România æi R. Moldova, acestea aveau toate documentele legale. Astfel, au fost traficate peste 40 de autovehicule, producând un prejudiciu de 1.057.838 de euro unui numãr de 11 firme de leasing.

Liderul grupãrii era un bãrbat cu dublã cetãåenie românã æi moldoveneascã, care, în prezent, se aflã în Penitenciarul de Maximã Siguranåã pentru executarea unei sentinåe.

Grupul era foarte bine organizat æi structurat pe patru nivele: æase persoane se ocupau de procurarea actelor necesare achiziåionãrii maæinilor de la firmele de leasing, alåi doi le transportau în R. Moldova, iar doi facilitau înmatricularea autovehiculelor în åara vecinã. Toåi erau coordonaåi de liderul grupului.

Pe parcursul anului 2013, lucrãtori ai Inspectoratului Teritorial al Poliåie de Frontierã Iaæi sub coordonarea procurorilor DIICOT –ST Iaæi æi lucrãtori din cadrul Departamentului Poliåiei de Frontierã al Republicii Moldova sub coordonarea reprezentanåilor Secåiei Control æi Investigare a Infracåiunilor de Criminalitate Organizatã a Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu sprijinul Centrului de Cooperare Poliåieneascã Internaåional, au desfãæurat activitãåi specifice pentru documentarea activitãåii infracåionale ale acestui grup.

În baza datelor obåinute, în ziua de 2 octombrie, în ambele state au avut loc, concomitent, 15 percheziåii domiciliare, în România fiind vizate judeåele Prahova, Cluj, Maramureæ, Neamå

æi municipiul Bucureæti, iar în Republica Moldova, municipiul Chiæinãu æi raioanele Bubuieæti æi Soroca.

În urma percheziåiilor æi a activitãåilor de documentare, au fost indisponibilizate 4 autoturisme æi au fost ridicate, în vederea confiscãrii æi continuãrii cercetãrilor, 330 înscrisuri (contracte vânzare-cumpãrare auto, certificate de înmatriculare auto, cãråi tehnice auto, poliåe de asigurare auto, facturi transferuri bancare,

extrase de cont, bilete la ordin), 10 agende cu diferite însemnãri æi numere de telefoane, 5 ætampile rotunde, 12 telefoane mobile, 5 cartele SIM, 3 laptop-uri, 1 hard disk æi 4 unitãåi centrale PC.

Împotriva celor 11 persoane s-a dispus începerea urmãririi penale pentru sãvâræirea infracåiunilor de iniåiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formã a unui grup infracåional, în vederea sãvâræirii de infracåiuni, înæelãciune, delapidare æi tãinuire.

Nr6-7.2013.indd 24 11.12.2013 13:38:39

25F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

ÆtiriÎn data de 21 noiembrie, în jurul orei 18.30, la PTF Urziceni,

judeåul Satu Mare, s-a prezentat pentru a intra în åarã un cetãåean italian, în vârstã de 57 de ani, care conducea un automobil marca Audi Q7.

Cu ocazia formalitãåilor pentru intrarea în România, la controlul de frontierã, poliåiætii de frontierã au constatat cã autovehiculul respectiv figureazã ca fiind furat din Moscova, din luna octombrie 2007.

Cu ocazia cercetãrilor, conducãtorul autoturismului a declarat cã a cumpãrat maæina din Germania, în anul 2007, în schimbul sumei de 50.000 euro æi nu ætia cã aceasta este semnalatã ca fiind furatã, de cãtre autoritãåile din Federaåia Rusã.

Autovehiculul, în valoare estimatã de aproximativ 89.400 lei, a fost indisponibilizat la sediul PTF Urziceni pânã la finalizarea verificãrilor, iar cetãåeanul italian este cercetat acum pentru sãvâræirea infracåiunii de tãinuire la furt.

Tot în aceeaæi zi, la PTF Valea lui Mihai, judeåul Bihor, s-a prezentat, pentru a intra în åarã, un cetãåean român, în vârstã de 30 de ani, ce conducea un autoturism marca „Audi A4”, înmatriculat în Spania.

Cu ocazia controlului, poliåiætii de frontierã bihoreni, având suspiciuni asupra autoturismului, au efectuat verificãri în bazele de date, constatând cã autoturismul figureazã semnalat ca „bun cãutat pentru confiscare”, alertã emisã de autoritãåile spaniole, la data de 23 noiembrie 2011.

Æoferul a declarat cã a cumpãrat maæina din Spania, achitând suma de 11.000 euro, fãrã sã ætie cã autoturismul respectiv se aflã în litigiu.

Având în vedere cele constatate, autoturismul a fost indisponibilizat la sediul SPF Valea lui Mihai, pânã la finalizarea cercetãrilor.

Cetãåeanului român i s-au întocmit actele premergãtoare începerii urmãririi penale pentru infracåiunea de tãinuire la furt, urmând ca, la finalizarea cercetãrilor, sã fie dispuse mãsurile legale care se impun.

Biroul de Informare æi Relaåii Publice din cadrul Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã

Doi cetãåeni români, care cãlãtoreau cu un ansamblu format dintr-un autoturism marca Mitsubishi, la care era ataæatã o platformã pe care era transportat un automobil marca BMW Z3, s-au prezentat pentru efectuarea formalitãåilor de frontierã, în data de 19 noiembrie, în jurul orei 8.15, la PTF Negru Vodã.

Pasagerul din dreapta, în vârstã de 54 de ani, domiciliat în municipiul Mangalia, a declarat faptul cã autoturismul, transportat pe platformã, îi aparåine æi a prezentat, pentru control, certificatul de înmatriculare æi cel de inspecåie tehnicã periodicã.

În urma verificãrilor efectuate, s-a stabilit cã cele douã documente, care aveau imprimate însemnele statului spaniol, prezintã suspiciuni de falsificare. Cercetãrile au mai stabilit cã respectivul autoturism figureazã în baza de date ca fiind furat din Slovacia.

Pasagerul a declarat cã a achiziåionat autoturismul de la un cetãåean român, fãrã a cunoaæte faptul cã figureazã ca fiind furat. Autoturismul, în valoare de aproximativ 7.500 de euro, a fost indisponibilizat la sediul SPF Negru Vodã pentru continuarea cercetãrilor.

Poliåiætii de frontierã i-au întocmit cetãåeanului român dosar penal pentru sãvâræirea infracåiunilor de „complicitate la furt” æi „uz de fals”.

Marius Ovidiu NICULESCU

La PTF Nãdlac, s-a prezentat pentru a intra în åarã, la data de 9 noiembrie, în jurul orei 11.40, un cetãåean bulgar, în vârstã de 34 de ani, ce conducea un tir marca „Volvo”, înmatriculat în România, care transporta douã tractoare, douã motociclete æi un utilaj de deszãpezire pentru mai mulåi beneficiari din Bulgaria.

În urma verificãrilor efectuate în bazele de date, poliåiætii de frontierã au constatat cã una dintre motocicletele aflate în semiremorca tirului figureazã în evidenåa „Interpol” ca furatã din Marea Britanie, la data de 28 octombrie 2013.

Motocicleta a fost indisponibilizatã la sediul SPF Nãdlac, pânã la finalizarea cercetãrilor. Æoferului i s-au întocmit actele premergãtoare începerii urmãririi penale pentru infracåiunea de tãinuire la furt, urmând ca, la

finalizarea cercetãrilor, sã fie dispuse mãsurile legale care se impun.

Dan LaZÃR

Nr6-7.2013.indd 25 11.12.2013 13:38:41

26 F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

La o distanåã de aproximativ16 km de Bucureæti, cum mergi cãtre Ploieæti, pe Drumul Naåional 1, se aflã cel mai mare æi important aeroport din România, Aeroportul Internaåional „Henri Coandã”.

Istoria acestuia se scrie încã din anul 1940, când a început sã funcåioneze o bazã militarã a celui de-al III-lea Reich, din 1944 a fost utilizat de aviaåia militarã românã, iar începând cu anul 1965 s-a construit un nou aeroport, cu scopuri comerciale. Pista modernizatã avea o lungime de 3.500 m, fiind mai lungã decât cea a Aeroportului Orly din Paris. În programul de modernizãri a fost inclus æi un nou terminal de pasageri, atât pentru zboruri interne, cât æi pentru zboruri externe. Modernizãrile au continuat prin crearea unui foaier pentru celebritãåi, odatã cu vizita în România a preæedintelui SUA, Richard Nixon, în august 1969. La 13 aprilie 1970 a fost inauguratã aerogara pentru pasageri, cu o capacitate de prelucrare de 1,2 milioane de pasageri pe an. În anul 1986 a fost inauguratã a doua pistã, cu o lungime de 3.500 m æi a fost implementat un nou sistem de balizaj. Capacitatea de prelucrare a ajuns la 35-40 de aeronave pe orã. Din 1992, Aeroportul Otopeni a devenit un membru cu drepturi depline al Consiliului Aeroportuar Internaåional.

În decembrie 1997, Terminalul „Plecãri Internaåionale”, cu o capacitate de prelucrare de 1.200 pasageri pe orã de vârf, îæi deschide poråile; sala de îmbarcare este prevãzutã cu 5 avio-punåi pentru accesul pasagerilor direct la aeronavã. În anul 2000 este inaugurat fluxul de pasageri „Sosiri Internaåionale”, ca rezultat al unui proces de reamenajare æi reorganizare a vechii aerogãri. În luna august 2001 se dã în folosinåã Centrul Internaåional Bucureæti Cargo, menit sã rãspundã noilor solicitãri din domeniul transportului aerian de mãrfuri.

La 16 iulie 2003, se inaugureazã Terminalul Curse Interne, având o capacitate de 200 de pasageri/orã în timpul orei de vârf pentru fiecare dintre cele douã fluxuri (Plecãri/Sosiri), iar în septembrie 2004, la împlinirea a 35 de ani de activitate aeronauticã civilã, aeroportul ia numele marelui pionier al aviaåiei române æi mondiale, academician æi inginer român, HENRI COANDÃ, care este considerat pionierul aviaåiei, inventatorul motorului cu reacåie, dar æi al efectului de deviere a unui curent de fluid ce pãtrunde într-un alt fluid.

Pe 29 martie 2010 a fost inaugurat un nou terminal al Aeroportului, numãrul poråilor de îmbarcare a crescut de la 9 la 24, iar numãrul aviopunåilor (burdufuri) de la 5, la 14. Noul terminal este prevãzut cu spaåii moderne, la standarde Schengen, pentru desfãæurarea activitãåii de control a Poliåiei de Frontierã, precum æi cu spaåii optime pentru procesarea solicitanåilor de azil sau pentru luarea altor mãsuri administrative, necesare în procesul de control al frontierei (camere de interviu, de examinare suplimentarã a documentelor de cãlãtorie, de reåinere administrativã, de verificare a drogurilor înghiåite etc.).

În prezent, aeroportul dispune de 45 posturi de staåionare pentru aeronave, un terminal cu douã corpuri principale de clãdiri, unul pentru plecãri æi altul pentru sosiri, salon prezidenåial, un terminal Cargo æi unul particular. De asemenea, existã un post de lucru temporar situat la Baza Militarã 90 - Transport Aerian. Ca zboruri internaåionale, se proceseazã 1.200 pasageri/orã de vârf/flux, iar capacitatea operaåionalã este de 35 miæcãri aeronave/orã.

activitatea Poliåiei de Frontierã, în cadrul aeroportului

Din 2009 s-a înfiinåat Centrul de Supraveghere æi Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi Bucureæti Otopeni. Acesta este condus de un director, în persoana comisarului-æef Nicolae Cristian Ene, æi adjunctul sãu, comisar-æef Alexe Lazãr.

Aeroportul Internaåional „Henri Coandã”

Nr6-7.2013.indd 26 11.12.2013 13:38:44

27F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Ca organizare, centrul are în subordine douã puncte ale Poliåiei de Frontierã, respectiv „Henri Coandã” æi „Aurel Vlaicu”. În afarã de acestea mai are în subordine douã birouri: Combaterea Infracåionalitãåii Transfrontaliere æi Combaterea Migraåiei Ilegale, precum æi compartimentele: Expertiza Documentelor de Cãlãtorie æi Criminalisticã, Evidenåã Operativã, Compartiment Administrativ, Cooperare Internaåionalã, Analizã de Risc, Secretariat, Pregãtire æi Comunicaåii æi Informaticã, Relaåii cu Publicul.

Întregul aeroport este sub jurisdicåia Poliåiei de Frontierã, iar ca principale atribuåii enumerãm supravegherea respectãrii prevederilor legale privind regimul frontierei de stat; coordonarea activitãåilor de control al frontierei la Aeroporturile Internaåionale „Henri Coandã” æi „Aurel Vlaicu”; combaterea migraåiei ilegale æi a infracåionalitãåii transfrontaliere; desfãæurarea cercetãrilor în aria de competenåã; menåinerea ordinii æi siguranåei publice în aria de competenåã; efectuarea de expertize asupra documentelor; elaborarea analizelor de risc; primirea æi transmiterea datelor

din sistemul eAPIS pentru aeroporturile din Timiæoara æi Constanåa æi din toamnã aeroportul din Cluj.

Personalul este de 359 de poliåiæti de frontierã în ætatul de organizare, din care 67 ofiåeri, 289 agenåi æi 3 personal contractual.

Dintre aceætia, 44 sunt detaæati, iar practic, aici îæi desfãæoarã activitatea 315 lucrãtori. Serviciul se desfãæoarã în ture de 12/24, 12/48, atât la controlul documentelor, cât æi la birourile operative, iar în cadrul unei ture îæi desfãæoarã activitatea, în medie, 40 de lucrãtori, dintre care sunt 4-6 ofiåeri. Lucrãtorii sunt repartizaåi în filtre, la acces, la control aeronave, pe pistã, în zona de tranzit la controlul vamal, controlul echipajelor de zbor, la poråile de îmbarcare, la români returnaåi, înapoiaåi, escorte, la Cargo æi la terminalul particular æi, în funcåie de situaåia operativã, la Baza 90, Salonul Prezidenåial æi în zona publicã.

Media de vârstã a personalului este de 33 de ani, iar poliåiætii de frontierã sunt îndrumaåi, în permanenåã, sã se pregãteascã, sã se specializeze, sã înveåe limbi strãine sau sã participe la cursuri.

Din punct de vedere al mãrimii, Aeroportul Internaåional „Henri Coandã” este considerat unul mediu, cu posibilitãåi de extindere. Momentan, poate suporta un trafic de pânã la 12 milioane de pasageri anual, dar existã un proiect de extindere al aeroportului pentru a se depãæi acest numãr. Traficul este în continuã creætere, cu 10-12%, faåã de anul 2012. În cursul acestui an s-au deschis curse noi sau au fost redeschise altele mai vechi, iar, în momentul de faåã, pe aeroport, opereazã 26 de companii aeriene.

Pasagerii care folosesc aeroportul fac parte din toate categoriile de oameni: de la preæedinåi de state, diplomaåi, oameni de afaceri, turiæti æi terminând cu cei certaåi cu legea. Toåi participanåii la reuniunile de la nivel înalt, toate miæcãrile internaåionale la care România ia parte, trec prin aceastã poartã a României numitã „Henri Coandã”.

Nr6-7.2013.indd 27 11.12.2013 13:38:49

Nr. 11-12/2013F R O N T I E R A 28

Tot pe aici se fac æi extrãdãrile æi cooperãrile cu ataæaåii de afaceri sau ofiåerii de legãturã. Zilnic se desfãæoarã activitãåi cu alte autoritãåi, cum ar fi Poliåia Transporturi, Jandarmeria Românã, cu Biroul Trident sau cu Vama, SRI æi Crima Organizatã. Cu aceasta din urmã se executã controlul æi se face analiza de risc în comun.

Suprafaåa aeroportului este foarte mare, astfel cã Poliåia de Frontierã implementeazã un sistem de supraveghere cu 160 de camere fixe æi mobile. Un alt proiect în derulare este Second Line of Defense, care presupune instalarea unor aparate pentru depistarea materialelor radioactive.

Anul trecut au intrat, ieæit sau tranzitat prin Aeroport 6.537.197 pasageri, iar anul acesta, pânã la 31 octombrie, încã 6.078.056. De asemenea, au fost 378 de cetãåeni cãrora nu li s-a permis intrarea în åarã, majoritatea din Turcia (81), urmatã de Egipt (45) æi China (32), iar alte 166 de persoane au fost descoperite cu termenul legal de æedere depãæit, cele mai multe din SUA, 27 de persoane, China 19 si Turcia 14.

Au fost descoperite 336 de infracåiuni, æi s-au întocmit 206 lucrãri penale, în care sunt implicate 263 de persoane, cele mai multe fiind încadrate la trecerea ilegalã a frontierei României (89), fals æi uz de fals (73) æi trecerea ilegalã a frontierei altor state (56) sau contrabanda æi fraude vamale în punct (30). De asemenea, au fost sancåionate 253 de persoane, totalizând nu mai puåin de 586.100 lei, iar valoarea bunurilor confiscate de la începutul anului, este de 66.353 lei, .

În cursul anului prezent, în punct au fost acordate 624 de vize. Cele mai multe vize au fost acordate cetãåenilor din Filipine-330, Siria-64 æi India-57. De asemenea, 17 persoane au cerut azil, dintre care 5, din Siria. Amintim, de asemenea, de cele 94 de persoane care au fost returnate în România în baza Legii 122 din 2006, privind azilul æi a Directivei Europene nr. 343 din 2003 (Dublin II). Dintre acestea, cele mai multe persoane, au fost din Afganistan, Pakistan æi Siria, fiecare cu câte 13 persoane.

Cazuri importante

Pe Aeroportul Internaåional „Henri Coandã” au fost descoperite åigãri, bunuri DPI, urmãriåi general, droguri, armament æi bunuri de patrimoniu. Existã o activitate foarte laborioasã pe bunurile descoperite în zona de competenåã care au fost pierdute sau pãrãsite. Aceastã acåiune a început în august 2011 iar, pânã în prezent, au fost descoperite peste 3.000 de bunuri, dintre care, un procentaj de 30% au fost returnate proprietarilor. Dacã nu se gãseæte proprietarul, dupã un an de zile se face o comisie formatã din lucrãtori MAI, ai Ministerului de Finanåe, Protecåia Consumatorului æi Ministerul Mediului, iar bunul respectiv poate fi trecut în proprietatea statului sau distrus. Printre bunurile gãsite se numãrã æi bani, bijuterii sau alte accesorii de lux, care trebuie duse

Reportaj

Nr6-7.2013.indd 28 11.12.2013 13:38:51

29F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Reportajla expertizã, în maximum 48 de ore.

La Zona Cargo au fost descoperite dispozitive pentru fraudarea jocurilor de noroc, cãråi de joc æi zaruri care aveau integrate în ele niæte circuite. Acestea urmau sã fie trimise în China, pentru a fi programate, iar electronistul-æef era o persoanã din Republica Moldova. Tot din categoria acestor dispozitive au mai fost descoperite æi cititoare de carduri pentru bancomate.

Tot la aeroport, a avut loc cea mai mare descoperire de tablouri ce urmau sã fie scoase ilegal din åarã. De asemenea, au fost cazuri când pasagerii au încãlcat regimul armelor æi muniåiilor, fiind depistate de cãtre poliåiætii de frontierã, în buzunarele sau genåile participanåilor la trafic, cartuæe æi chiar o grenadã.

Un alt caz este cel în care s-a primit o informaåie despre un spaniol care face angajãri contra cost, în numele unei companii de transport din Spania. Modul de operare era urmãtorul: cetãåeanul spaniol se legitima ca fiind angajat al unei companii din cadrul aeroportului, acesta având chiar ecuson æi legitimaåie trasã la un copiator performant æi chema persoanele, care doreau sã plece la muncã în afarã, în aeroport, pentru semnarea contractului. Se întâlnea cu ei la un ghiæeu de check-in, care era închis, semnau contractul, iar persoana respectivã plãtea o sumã de bani, reprezentând o primã tranæã. Apoi spaniolul organiza chiar un curs de pregãtire, la o pensiune, în judeåul Cluj. Poliåiætii de frontierã l-au prins în flagrant, exact în timp ce semna un contract cu una dintre victime. La percheziåie a fost descoperit asupra „vânzãtorului de poveæti” un carneåel în care erau trecuåi toåi cei pe care îi pãcãlise, inclusiv sumele de bani. Cel în cauzã figura ca urmãrit general, având mandat european de arestare.

Alte probleme, cu care se confruntã poliåiætii de frontierã din aeroport, sunt furturile din bagaje sau din genåi. Au fost cazuri când victimele au adormit în avion æi le-au fost furate importante sume de bani, cea mai mare fiind de 21.000 de euro. Aceætia au fost recuperaåi, în totalitate æi înmânaåi pãgubitului.

Un alt caz este cel în care un cetãåean român a furat dintr-un aeroport din Italia, din zona de tranzit, 25 de tricouri de la o firmã foarte renumitã, valoarea totalã a acestora fiind de 5.000 de euro. Acesta a fost depistat de poliåiætii de frontierã români la intrarea în åarã, înainte ca firma respectivã sã reclame furtul, iar prejudiciul, æi de aceastã datã, a fost recuperat.

Un mod inedit de operare este cel în care o persoanã îæi comandã un bilet de avion de pe internet, iar când sã efectueze plata, cardul nu are acoperire. Biletul fãrã acoperire este printat, iar persoana care l-a cumpãrat se prezintã în aeroport unde trece de SRI æi Poliåia de Frontierã, iar odatã ajunsã în zona magazinelor din zona de tranzit, furã de pe rafturi, produse æi le ascunde în geanta de mânã. La îmbarcarea în avion se constatã cã biletul nu a fost plãtit, iar

Nr6-7.2013.indd 29 11.12.2013 13:38:52

30 F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Reportajpersoana, cu bunurile furate, ascunse în geanta de mânã, este escortatã afarã din aeroport, fãrã sã mai treacã prin punctele de control. Urmare a mãsurilor luate, grupãrile s-au mutat pe aeroportul din Amsterdam, cu acest prilej ofiåerii operativi informând autoritãåile olandeze cu privire la modul de operare.

Se constatã cã, în ultima perioadã de timp, s-a schimbat profilul traficantului de droguri în ceea ce priveæte vârsta. Dacã în urmã cu doi ani, profilul cãrãuæului de droguri era de 25 – 30 de ani, acum aceasta a crescut cu 30 de ani, iar asupra persoanelor în vârstã, de cele mai multe ori îmbrãcate simplu, ca la åarã, este dificil sã gândeæti cã ar putea transporta droguri. Este æi cazul unei bãtrâne din America Latinã în stomacul cãreia au fost descoperite 900 grame de cocainã, cu ajutorul aparatului de detectare a drogurilor înghiåite aflat în dotarea Laboratorului Centrului.

PersonalulDin cadrul Centrului sunt ofiåeri implicaåi în dosare foarte

importante, în care au fost destructurate reåele de mare amploare pe linia migraåiei ilegale, a traficului de persoane, precum æi a furturilor din bancomate.

Se lucreazã foarte bine cu DCMIT din cadrul IGPF, SRI æi DIPI, ajutându-se reciproc în soluåionarea problemelor. Extrãdãrile se fac prin intermediul INTERPOL-ului, cu care a fost încheiat un nou protocol, numãrul acåiunilor crescând la 5 pe zi. De asemenea, existã o cooperare foarte bunã æi cu lucrãtorii de la Inspectoratul General pentru Imigrãri.

În cadrul aeroportului se desfãæoarã acåiuni FRONTEX, de la începutul anului au fost 5 poliåiæti de frontierã din statele membre UE æi unul din Republica Moldova care au lucrat cot la cot cu colegii români. În cadrul acestor misiuni, poliåistul de frontierã strãin æi-a desfãæurat activitatea în filtru, alãturi de poliåistul de frontierã român, participând efectiv la controlul documentelor. Totodatã, 23 de lucrãtori din cadrul Centrului fac parte din rezerva FRONTEX. De fiecare datã, dupã participarea la acest gen de misiune, organizatã de Agenåie, au primit felicitãri æi au fost apreciaåi de autoritãåile FRONTEX.

Centrul a fost æi este un iniåiator de programe, fiind primul aeroport care a gãzduit cei mai mulåi ofiåeri, în acelaæi timp, fiind detaæaåi 18 ofiåeri din cadrul FRONTEX.

Pregãtirea în cadrul Centrului se face, conform ordinului ministrului, în cadrul testãrilor lunare, pentru care se acordã note. Chiar dacã gradul de dificultate al testelor este unul ridicat, pentru poliåiætii de frontierã din cadrul Centrului nu este dificil sã obåinã rezultate foarte bune, pentru cã, în munca de zi cu zi, întâlnesc, în practicã, o cazuisticã pe cât de complexã, pe atât de diversificatã.

„Aeroportul este mai mult decât pregãtit sã facã faåã intrãrii în Schengen. În cadrul verificãrilor, aeroportul a fost apreciat ca fiind unul dintre cele mai bune din Uniunea Europeanã. În ceea ce priveæte pregãtirea personalului, aceasta nu este cu nimic diferitã de cea a colegilor æi partenerilor europeni. Poliåiætii de frontierã din cadrul Centrului îæi pot desfãæura activitatea, æi asta fãrã exagerãri, peste tot în Europa æi chiar în orice aeroport internaåional din lume. Avem colegi care lucreazã la FRONTEX, la sediul central sau ca traineri. De asemenea, ofiåeri sau agenåi din cadrul centrului participã la elaborarea de documente oficiale, manuale emise sub autoritatea Agenåiei FRONTEX, cu aplicabilitate la nivelul tuturor poliåiilor de frontierã din Europa, cum ar fi: manualele de limbi strãine, criminalisticã sau cele

care vizeazã traficul de persoane.Pregãtirea, suprapusã peste situaåia operativã complexã

existentã la nivelul Centrului, trebuie sã fie cartea noastrã de vizitã. Pregãtirea este mijlocul prin care putem demonstra cã nivelul de performanåã al PFR este unul real, care cu siguranåã trebuie menåinut în permanenåã. Consider cã respectul æi aprecierile pozitive de care se bucurã Centrul æi structurile sale subordonate nemijlocit sunt rodul muncii æi strãdaniei multor generaåii de poliåiæti de frontierã, care s-au dedicat acestei munci frumoase æi onorante.

Rolul nostru este de a pãstra, îmbunãtãåi æi întãri prestigiul PFR, într-una dintre cele mai importante poråi de intrare în România.” - director Cristian Ene

Ætefan aNDREESCUGabriel CRÃCIUN

Nr6-7.2013.indd 30 11.12.2013 13:38:53

Nr. 11-12/2013

Studiu de caz

În luna octombrie 2013, pe Aeroportul Internaåional „Henri Coandã”, Direcåia de Supraveghere æi Controlul Trecerii Frontierei din cadrul IGPF, în calitate de Punct Naåional de Contact AIRPOL - a organizat æi coordonat acåiunea transfrontalierã „Goodeye II”, în cooperare cu DGV – Biroul Vamal Otopeni, respectiv IGPR - Direcåia Poliåiei Transporturi, având ca scop principal prevenirea æi combaterea traficului ilicit de bunuri.

Pe timpul desfãæurãrii acåiunii, în baza unor analize de risc efectuate împreunã cu lucrãtorii vamali din cadrul Biroului Vamal Otopeni, au fost selectaåi pasageri pentru efectuarea unor controale amãnunåite asupra bagajelor transportate, respectiv au fost efectuate controale amãnunåite asupra unor colete transmise prin firmele de curierat.

Astfel, în cadrul acestei operaåiuni, în data de 1 octombrie, la PPF „Henri Coandã”, poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii vamali au gãsit 1.988 pachete de åigãri, în bagajele de calã ale unei cetãåene române, în vârstã de 21 de ani, care cãlãtorea din direcåia Amsterdam. Åigãrile au fost reåinute de organul vamal, iar tinerei i s-a întocmit dosar penal pentru comiterea infracåiunii de complicitate la contrabandã.

De asemenea, în data de 24 octombrie, au fost efectuate controale asupra bagajelor de calã ale pasagerilor unor curse cu destinaåia Londra, în urma cãrora au fost descoperite 1.640 pachete, mãrcile Marlboro Lights æi Viceroy, ce aveau aplicat timbru de Ucraina, ce urmau a fi scoase ilegal din åarã.

În data de 28 octombrie, poliåiætii de frontierã din cadrul PPF Aeroport „Henri Coandã” au desfãæurat o acåiune în cooperare cu Biroul Vamal Otopeni æi Biroul Poliåie Transporturi Aeriene, în urma cãreia au depistat trei cetãåeni români, domiciliaåi pe raza judeåului Dolj, cu vârste cuprinse între 20 æi 25 de ani, care au încercat sã introducã ilegal în åarã o cantitate de åigãri.

Aceætia sosiserã din direcåia Atena, iar dupã ce au intrat în posesia bagajelor de calã, au fost monitorizaåi pânã în parcarea

aeroportului, unde au fost opriåi æi legitimaåi. Fiind conduæi la Biroul Vamal Otopeni, în urma controlului bagajelor de calã, au fost descoperite 2.840 pachete de åigãri, netimbrate, de provenienåã China.

Persoanelor în cauzã li s-au întocmit dosare penale de cãtre Poliåia de Frontierã æi Poliåia Transporturi Aeriene, fiind învinuiåi de sãvâræirea infracåiunilor de „deåinere în afara antrepozitului fiscal sau comercializare pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcãrii, fãrã a fi marcate sau marcate

necorespunzãtor, ori cu marcaje false, peste limita a 10.000 de åigarete” æi „contrabandã”.

Valoarea totalã a åigãrilor confiscate în cadrul operaåiunii se ridicã la aproximativ 84.000 lei.

Tot în cadrul acåiunii „Goodeye II”, la Compartimentul Cargo al Aeroportului „Henri Coandã”, poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii vamali au efectuat controale amãnunåite asupra unor colete transmise prin companiile de curierat.

Astfel, au fost douã situaåii în care, în douã colete, au fost gãsite diferite dispozitive æi pachete de cãråi de joc din material plastic, obiecte ce prezintã suspiciuni cu privire la scopul pentru care au fost concepute, putând fi folosite pentru a contraface rezultatul jocurilor de noroc, fapt pentru care s-a procedat la ridicarea acestora în vederea continuãrii cercetãrilor, urmând ca dupã expertizare sã se ia mãsurile legale.

Totodatã, expeditorul unuia dintre colete este cerectat pentru sãvâræirea infracåiunii de folosire sau deåinere în vederea folosirii într-o salã de jocuri a unui dispozitiv prin a cãrui utilizare sunt alterate elementele de æansã æi metodele de selecåie prin care se modificã rezultatul jocului, suma sau frecvenåa plãåii într-un joc de noroc (art.25, lit.c din O.U.G.77/2009) æi înæelãciune (art.215 C.P.).

Aceastã operaåiune s-a derulat sub coordonarea Biroului Permanent al AIRPOL - Bruxelles, la nivelul aeroporturilor statelor membre æi a avut ca obiectiv principal efectuarea de controale amãnunåite asupra pasagerilor, în vederea prevenirii æi combaterii traficului ilicit de bunuri.

Informaåii de background

AIRPOL este o reåea de cooperare permanentã æi multidisciplinarã a poliåiei, servicii private de securitate, poliåie de frontierã æi alte servicii relevante de aplicare a legii, care sunt active în interiorul æi în jurul aeroporturilor, cu misiunea de a contribui substanåial la sporirea securitãåii în aeroporturile din statele membre ale Uniunii Europene æi a statelor Schengen asociate, la combaterea activitãåilor infracåionale în interiorul æi în jurul aeroporturilor æi la alte aspecte legate de aviaåia civilã de securitate.

Mihai DRaGOÆ

„GOODEYE II” – acåiune privind combaterea traficului ilicit de bunuri

31F R O N T I E R A

Nr6-7.2013.indd 31 11.12.2013 13:38:54

Pregãtire

Æcoala de Pregãtire a agenåilor Poliåiei de Frontierã „aVRaM IaNCU” Oradea a reuæit, de-a lungul timpului, sã aducã în faåa elevilor sãi, personalitãåi importante ale vieåii ætiinåifice æi culturale, prezenåa acestora dând o valoare deosebitã cursurilor.

La sfâræitul acestui au avut loc douã evenimente deosebite, care au avut un subiect comun. „Portretul robot”.

Inspectoratul Judeåean de Poliåie Bihor se poate mândri cã îl are, în cadrul biroului criminalistic, pe inspectorul de poliåie Florin Lãzãu - cel mai cunoscut æi abil portretist criminalist din România, dar æi singurul atestat din Europa. Acesta æi-a desãvâræit studiile absolvind un curs de masterat la Chicago, la care a avut-o ca mentor pe celebra Lois Gibson - criminalist specializat în portrete robot din SUA, ajunsã în Cartea recordurilor cu peste 1.200 de infractori prinæi pe baza portretelor robot realizate.

În data de 29 octombrie, inspectorul de poliåie Florin Lãzãu a rãspuns invitaåiei æefului Catedrei de limbi strãine æi ætiinåe socio-umane, din cadrul Æcolii „Avram Iancu” - Oradea comisar-æef de poliåie dr. Ioana Bordeianu, de a participa la æedinåa de limba englezã, a elevilor de anul al II-lea, cu tema „Identification according to description”.

Exerciåiul a avut ca scop depistarea æi recunoaæterea infractorului (un elev) pe baza portretului robot realizat conform descrierii fãcute de martori (elevi). Rezultatul exerciåiului fost extrem de interesant, iar acurateåea portretului robot a fost uluitoare. Inspectorul Florin Lãzãu a reuæit sã identifice persoana cãutatã, pe baza desenului realizat în doar 30 de minute.

Pe lângã profesionalismul domniei sale, acesta a dat dovadã de reale aptitudini pedagogice, reuæind sã capteze atenåia æi interesul elevilor. Au fost prezentate cazuri importante, cu autori periculoæi, la soluåionarea cãrora a contribuit æi care au avut rãsunet în presa localã æi internaåionalã.

Inspectorul Florin Lãzãu, un om æi un profesionist deosebit, i-a îndemnat pe elevii anului al II-lea, care au înclinaåii în acest domeniu, sã nu ocoleascã posibilitatea de a profesa, într-o zi, în aceastã direcåie.

În data de 12 noiembrie, elevii clasei 104, au participat, la sediul IPJ Bihor, la Conferinåa „Însemnãtatea portretului în activitatea judiciarã”. Proiectul a fost iniåiat de Serviciul

Criminalistic, cu sprijinul Sindicatului Naåional al Poliåiætilor æi Personalului Contractual, æi la avut ca invitat special pe reputatul artist Ætefan Popa Popa's - „Regele caricaturii”.

„Un portret este un schimb energetic. În portret, ochiul reprezintã oglinda sufletului, iar harul Domnului 99%”, afirmã marele artist. Într-adevãr, portretistul este un om cu har…un portretist bun surprinde în figura, în trãsãturile æi în ochii celui desenat, fapta infracåionalã. Pentru portretul robot, o bunã descriere reprezintã, cu siguranåã, cheia. Elevii au fost încântaåi de prezentãrile fãcute precum æi de întregul program al Conferinåei, considerând aceastã întâlnire cu marele portretist, ca fiind o ocazie unicã. Ætefan Popa Popa's este deåinãtor al recordului Guiness pentru viteza æi rezistenåa cu care a realizat, în anul 1995, 2.772 de caricaturi, în doar 10 zile æi 10 nopåi. Este singurul om care a fost cu 4 secunde mai rapid decât calculatorul.

În speranåa cã Æcoala Orãdeanã va mai reuæi sã invite astfel de personalitãåi ale criminalisticii, dar æi cã vom auzi de criminaliæti specializaåi în portrete robot, care provin din rândurile actualilor elevi, lansãm o invitaåie celor talentaåi sã publice, pentru început, în revista æcolii æi, de ce nu, în paginile Revistei Frontiera, câteva dintre lucrãrile lor.

Iulian PUICÃ

„În portret, ochiul reprezintã oglinda sufletului, iar harul Domnului 99%”

Sâmbãtã, 30 noiembrie, s-a desfãæurat la Sala Polivalentã din Parcul Sportiv Dinamo ceremonia de înaintare în grad æi depunere a jurãmântului de credinåã de cãtre absolvenåii Academiei de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”, promoåia 2013. La eveniment au participat ministrul afacerilor interne, Radu Stroe, æi secretarul de stat al MAI, Constantin Cãtãlin Chiper.

În acest an, 620 de studenåi au absolvit Academia de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”, în cadrul formei de învãåãmânt la zi. Acestora li se adaugã 59 de absolvenåi pregãtiåi pentru nevoile Ministerului Justiåiei, Serviciului de Protecåie æi Pazã æi pentru cele ale instituåiilor de aplicare a legii din Republica Moldova, precum æi alåi 18 absolvenåi ai Facultãåii de Arhivisticã. La eveniment au participat æi cei 46 de absolvenåi, pregãtiåi în cadrul Facultãåii de Poliåie, la forma de învãåãmânt „frecvenåã redusã”.

Ministrul afacerilor interne i-a felicitat pe æefii de promoåie - subinspector de poliåie Dorina Manea (Facultatea de Poliåie) æi sublocotenent Bogdan Mureæan (Facultatea de Pompieri), Nicoleta Manea (Facultatea de Arhivisticã).

Dupã momentul festiv, cei mai tineri ofiåeri ai MAI au fost repartizaåi la noile locuri de muncã din cadrul structurilor teritoriale, pe baza opåiunilor acestora æi în ordinea descrescãtoare a mediilor generale de absolvire.

Depunerea jurãmântului de credinåã a absolvenåilor academiei de Poliåie

Nr. 11-12/2013F R O N T I E R A 32

Nr6-7.2013.indd 32 11.12.2013 13:38:56

37F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Pregãtire

În perioada 30 septembrie - 8 noiembrie, la Æcoala de Perfecåionare a Cadrelor Poliåiei de Frontierã Oræova, s-a desfãæurat „Cursul de iniåiere a cadrelor Poliåiei de Frontierã în cunoaæterea limbilor moderne, modulul: Comunicarea în limba englezã”.

Cursul s-a adresat ofiåerilor Poliåiei de Frontierã care îæi desfãæoarã activitatea în conducerea structurilor Poliåiei de Frontierã (æefi de sectoare, adjuncåii æefilor de sectoare æi æefi de puncte).

Parcurgerea cursului i-a ajutat sã-æi însuæeascã elementele specifice gramaticii limbii engleze, precum æi noåiunile de vocabular necesare unei conversaåii obiænuite.

La final, cursanåii au dovedit cã deåin cunoætinåele necesare în ceea ce priveæte: înåelegerea sensului global æi a detaliilor din formulele æi expresiile folosite într-o comunicare oralã; recunoaæterea formulelor æi expresiilor exprimate într-un mesaj clar articulat; utilizarea informaåiilor desprinse dintr-o comunicare oralã; reacåionarea în scris conform unor informaåii receptate; folosirea limbajului adecvat pentru a descrie diferite lucruri, persoane, activitãåi etc.; participarea la interacåiuni verbale de interes general; obåinerea æi comunicarea de informaåii simple; exprimarea opiniilor personale asupra aspectelor profesionale, legate de activitãåile specifice de la frontierã.

Procesul de predare-învãåare a avut un caracter activ æi centrat pe cursant, în acest sens s-a pus accent pe uniformizarea sarcinilor æi timpului alocat, prin fixarea unor sarcini concrete, pe

care cursanåii sã le abordeze în aceleaæi ritmuri, dat fiind nivelul de cunoaætere a limbii engleze, s-au abordat tipurile de învãåare (auditiv, vizual, practic) æi s-au format perechi de cursanåi cu stiluri de învãåare diferite care se pot ajuta reciproc.

Cursanåii participanåi au avut aprecieri pozitive privind modul de organizare æi desfãæurare a cursului, iar pe viitor îæi doresc participarea la cât mai multe asemenea activitãåi organizate la Æcoala de Perfecåionare a Cadrelor Poliåiei de Frontierã Oræova.

Grigore PÃCALÃ

Do you speak english?

Acum ceva timp nici nu-mi puteam imagina cã activitatea profesionalã, natura serviciului îmi va rezerva o surprizã, dealtfel plãcutã - o surprizã æcolarã. Nu credeam cã voi mai retrãi emoåiile care te încearcã atunci când eæti elev, cã voi sta în bancã alãturi de colegi, aæteptând cu teamã sã vãd dacã voi fi ascultat, sau dacã ora de curs va debuta cu o lucrare scrisã, speåã sau disertaåie. Dar iatã cã acest lucru a devenit realitate. În intervalul septembrie-decembrie 2013 am devenit, alãturi de alåi colegi din cadrul Poliåiei Locale Craiova, Drobeta Turnu Severin, Motru, Moåãåei, Segarcea æi Strehaia, cursant al Æcolii de Perfecåionare a Cadrelor Poliåiei de Frontierã Oræova, pentru un program de formare iniåialã a poliåiætilor locali. Aflasem, de la colegii care efectuaserã acest curs, cã va fi o experienåã nouã,

plãcutã, dar, totodatã, nu foarte uæoarã. Prima sãptãmânã, în care am fost împãråiåi pe clase, ni s-a

stabilit orarul æcolar, ne-a fost desemnat, din rândul cadrelor instituåiei de învãåãmânt, un domn diriginte care ne-a convins pe deplin cã trebuie sã luãm în serios acest curs. Insã, profesorii pe care i-am avut în decursul acestor luni au ætiut sã scoatã tot ce este mai bun din fiecare æi, în acelaæi timp, sã completeze lacunele existente. Pentru cei mai mulåi dintre noi a fost o adevãratã provocare sã ne reapucãm de învãåat, dar compensaåia a venit ca urmare a faptului cã, astfel, am avut ocazia sã conlucrãm cu alåi colegi, sã ne implicãm efectiv în diverse proiecte æcolare organizate de cãtre profesorii îndrumãtori.

Fiecare modul, fiecare temã a avut dificultatea æi farmecul ei. A fost cu adevãrat surprinzãtor sã descoperi aptitudinile æi afinitãåile fiecãruia dintre colegi pentru o anumitã materie sau competenåã profesionalã. Binomul dascãl - elev s-a îmbinat armonios, diploma de absolvire venind ca o certitudine a muncii depuse de cursanåi æi profesori, laolaltã. Când se apropia finalul acestui curs, simåeam cu toåii cã încrederea în noi, în cunoætinåele noastre a crescut æi pentru toate acestea „vina” o are acest colectiv minunat de profesori din cadrul æcolii, pe care îi considerãm prieteni de nãdejde ai noætri, ai Poliåiei Locale Craiova. Încã o etapã din viaåa de elev, de astã datã tomnatic, încã un intermezzo æcolar din viaåa noastrã.

Puiu ÆTEFÃNESCUPoliåia Localã Craiova

INTERMEZZO ÆCOLAR LA ÆPCPF ORÆOVA„Atâta timp cât nu încetezi sã urci, treptele nu se vor termina; sub paæii tãi care

urcã, ele se vor înmulåi la nesfâræit”. Franz Kafka

Nr6-7.2013.indd 37 11.12.2013 13:42:11

38 F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Evaluarea æi certificarea competenåei de dresor FRONTEX-Austria 2013

Inauguratã la Centrul Chinologic de la Sibiu, în luna martie a acestui an, Prima ediåie a Programului European de Pregãtire a Instructorilor Canini, specializarea „uz general”, a ajuns la finalul primei pãråi.

Gazdele acestei sesiuni au fost Centrul de Dresaj al Poliåiei din Austria, situat în localitatea Bad Kreuzen, centru, aflat în subordinea Ministerului Federal de Interne æi Academia de Securitate din Austria-SIAK.

Aceastã etapã a constat în evaluarea æi certificarea competenåei de dresor a participanåilor.

Pentru a ajunge în aceastã etapã, cei 16 poliåiæti înscriæi în acest program au trebuit sã dovedeascã cã pot trece alãturi de câinii lor toate testele destinate echipelor chinologice EUBG, în domeniul „uz general” (obedienåã, detecåie de miros uman, incluzând, în aceasta, æi urmã, precum æi folosirea foråei).

Iulia

n PU

ICÃ

Mih

ai B

EJEN

AR

U

Nr6-7.2013.indd 38 11.12.2013 13:42:16

39F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Examenul

Sistemul de evaluare, folosit în aceastã etapã, a constat în 3 probe.

Prima probã a fost una teoreticã (knowledge test), cursanåii au avut de rezolvat 50 de întrebãri cu rãspunsuri multiple, fiecare rãspuns corect fiind marcat cu un punct.

Pentru 40 de puncte calificativul obåinut este „excepåional”, pentru 25 de puncte se obåine calificativul „admis”.

Testul teoretic s-a susåinut online, simultan de cãtre toåi cursanåii, sub directa supraveghere a evaluatorilor, iar rezultatele obåinute au fost afiæate automat la terminarea testului. Nu a existat posibilitatea repetãrii testului, rezultatele fiind definitive.

A doua probã a fost testul de competenåe analitice (analytical skill test).

Testul a debutat cu prezentarea unui studiu de caz, un scurt film cu o secvenåã de dresaj. Cursantul, dupã ce urmãreæte filmul, trebuie sã descrie, folosind terminologia specificã, secvenåa de dresaj, practic trebuie sã arate scopul urmãrit de dresor, metodele æi instrumentele folosite, eventualele greæeli constatate, totodatã, putând arãta o metodã alternativã de dresaj care sã conducã la acelaæi rezultat. Analiza pe care o realizeazã cursanåii este punctatã de cãtre evaluatori, åinându-se cont de mai multe criterii. Diferenåa dintre punctele date de fiecare evaluator în parte nu trebuie sã depãæeascã un punct, în caz contrar se recurge la o procedurã de negociere, de argumentare, care sã ducã la o concluzie comunã. În cazul în care nu se ajunge la o decizie comunã se ia în considerare media punctelor date de

cãtre toåi evaluatorii.La aceastã probã se picã dacã la unul dintre criterii nu este

obåinut punctajul minim pentru admis. Astfel se dau pentru 16 sau mai multe puncte calificativul „excepåional”, între 12 æi 15 puncte „admis”, iar sub 12 puncte se picã proba.

Pe cei care au reuæit sã treacã de cele douã teste, îi aæteaptã proba de foc... Master Test, a treia probã.

Acest test se desfãæoarã în echipã completã - poliåist æi câine, æi are ca scop testarea creativitãåii dresorului. Pentru aceasta, fiecare cursant a tras un bileåel, conåinând o situaåie de dresaj, acesta primind, dupã 10 minute de gândire, alte 10 minute, în care sã explice cum va rezolva problema æi apoi încã 10 minute de activitate practicã, în care trebuie ca metoda explicatã anterior sã dea rezultate vizibile, punctajul realizându-se similar ca æi la testul analitic.

Din situaåiile de dresaj, primite de cursanåi, amintim câteva: câinele trebuia sã fie dresat, sã stea la comandã pe douã scaune, cu labele din faåã pe un scaun æi cu cele din spate pe alt scaun; câinele trebuia sã stea cu o bucatã de mâncare pe bot fãrã sã o dea jos æi fãrã sã încerce sã o mãnânce; câinele trebuia sã meargã cu spatele în linie dreaptã; câinele trebuia sã se urce la comandã în spatele poliåistului æi sã fie cãrat în aceastã poziåie.

Pentru realizarea probei, cursantul apeleazã la cunoætinåele dobândite pe durata cursului dar, la fel de important, trebuie sã improvizeze, folosind în ajutor orice element din mediu (au fost folosite cu succes chiar æi elemente de mobilier).

Pentru a putea înåelege nivelul la care se lucreazã în aceste proiecte FRONTEX, am dori sã prezentãm echipa de evaluatori

Nr6-7.2013.indd 39 11.12.2013 13:42:17

40 F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

ai echipelor canine FRONTEX.Glenn Andersson, implicat de 3 ani în dezvoltarea

proiectului FRONTEX, evaluator al echipelor canine suedeze propuse pentru deplasãri în operaåiuni FRONTEX æi liderul unitãåii de pregãtire æi certificare a instructorilor în Suedia. Cu 25 de ani de experienåã în dresajul câinilor pentru uz general, a trecut prin toate stagiile profesionale, de la conductor câine, instructor canin, evaluator echipe canine, la evaluator instructori dresaj.

Joakim Berlin, este de 3 ani în proiectul FRONTEX, instructor canin în Suedia æi evaluator al echipelor canine suedeze propuse pentru deplasãri în operaåiuni FRONTEX. A luat parte la multiple acåiuni operative în Nigeria, Libia, Sudan, Serbia în cadrul ONU. A participat la misiuni de asistenåã a pregãtirii în Italia, Croaåia æi alte state UE. Este manager de priect pentru dezvoltarea æi implementarea sistemelor de certificare a calitãåii echipelor canine (explozivi) în cadrul ONU. Are 20 de ani de experienåã în dresajul câinilor pentru cãutare (explozivi, droguri, etc). A debutat ca æi conductor câine, apoi instructor dresaj, æi a urcat pânã la evaluator echipe canine.

Paal Henrik Insteboe, implicat de 4 ani în dezvoltarea proiectului FRONTEX, liderul unitãåii de selecåie a câinilor pentru uzul foråelor de ordine publicã æi evaluator pentru instructorii de dresaj în cadrul Academiei de Poliåie din Norvegia. Are 20 de ani de experienåã în dresajul câinilor pentru uz general, plecând de la conductor câine, instructor dresaj, evaluator echipe canine, evaluator instructori.

Berthold Gasser, de 4 ani în dezvoltarea proiectului FRONTEX. Este directorul centrului de dresaj din Viena, Austria. Evaluator al echipelor canine æi instructorilor canini din Austria are 30 de ani experienåã în dresajul câinilor pentru uz general, a trecut, de asemenea, prin toate stadiile profesionale pânã la cea de director al centrului de dresaj.

Josef Schützenhofer, æeful centrului din Bad Kreuzen, permanent în sprijinul proiectului

Berthold Gasser, directorul centrului de dresaj din Viena, oferind indicaåii în calitate de evaluator

Nr6-7.2013.indd 40 11.12.2013 13:42:20

41F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Josef Schützenhofer, æeful centrului din Bad Kreuzen, permanent în sprijinul proiectului

Aspecte din timpul probelor de urmã æi cãutare de persoane

Nr6-7.2013.indd 41 11.12.2013 13:42:24

F R O N T I E R A 42 Nr. 11-12/2013

Rezultate

La finalul testelor, doar 6, din cei 16 participanåi, au trecut testele, marea majoritate dintre cei picaåi nu au putut trece de „Master Test”, nivelul de dificultate fiind unul foarte ridicat.

Cu deosebitã mândrie am asistat la evoluåiile celor doi poliåiæti români prezenåi în acest proiect, Leonard Darie æi Silviu Stan, care au reuæit, sã fie între cei 6 „câætigãtori”.

Cel mai mare punctaj a fost obåinut de poliåistul din Malta, sergent Matthew Attard, care a obåinut la toate probele calificativul „outstanding” adicã excepåional.Cei care vor reuæi sã termine cu succes acest program vor fi certificaåi de cãtre FRONTEX.Existã douã tipuri de certificare în funcåie de calificativele obåinute la examene:

Instructor european pentru echipe canine (uz general) categoria I (în cazul celor care au obåinut calificativul „exceptional”);

Instructor european pentru echipe canine (uz general) categoria a-II a (calificativ „satisfacator”/„bun”).

Ce presupun certificãrile?

- posibilitatea de a activa în poziåia de co-instructor în statele ce recunosc certificarea;

- certificat pentru a pregãti æi evalua echipe canine ale structurilor de poliåie de frontierã;

- posibilitatea de a fi trimis, de cãtre FRONTEX în misiuni de asistenåã (efectuarea de sesiuni de pregãtire în alte state);

- dreptul de a purta însemnele instructorilor canini europeni, elaborate de FRONTEX;

- posibilitatea de a urma cursuri suplimentare finanåate prin proiectul FRONTEX;

- obligaåia de a livra exclusiv metode/tehnici certificate de grupul de proiect FRONTEX. Certificarea se pierde în caz contrar;

- obligaåia de a avea un câine cu un nivel de performanåã de top. Instructorii care nu au câine sau care activeazã ca instructori în state membre fãrã a avea un câine nu sunt acceptaåi în curs.

Assessors - evaluatorii alãturi de observatorul FRONTEX, Michael Friisholm

Prezentarea dotãrilor centrului din Bad Kreuzen, fãcutã de Manfred Paireder - director adjunct

Nr6-7.2013.indd 42 11.12.2013 13:42:31

43F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Am dorit sã luãm câteva impresii lui Radu Anton, æeful acestui proiect, fost poliåist de frontierã.

„Prima sesiune de certificare, în urma cãreia 6 din 16 studenåi au trecut, spune suficient despre determinarea evaluatorilor FRONTEX de a fi focalizaåi, exclusiv, pe calitate æi de a fi foarte stricåi în certificarea acelor care - în statele de provenienåã - trebuie sã livreze propriul exemplu de performanåã ca model, înainte de a solicita altora sã opereze la un nivel ridicat. În sesiunile de evaluare nu conteazã de unde vii æi ce vechime ai în dresaj, ci, exclusiv, capacitatea de a oferi soluåii eficiente æi realiste problemelor de dresaj canin, indiferent de natura acestora.

Cea de a 8-a sãptãmânã a cursului (sesiunea de re-examinare æi certificare) se va desfãæura în martie 2014.

Anul viitor, în luna aprilie, se lanseazã Cursul european pentru instructori dresaj (detectare produse). Au depus aplicaåiile cãtre Unitatea de Pregãtire FRONTEX 60 de instructori din 26 de state, însã numai 28 vor fi admiæi din considerente operaåionale æi logistice. Prima sesiune a cursului se va desfãæura în luna mai, în cadrul Centrului de Dresaj Sibiu. Sesiunile ulterioare (mai - octombrie 2014) sunt planificate a se desfãæura în Lituania, Estonia æi Norvegia”

De asemenea, am cerut câteva impresii æi celui care a obåinut cel mai bun punctaj la cele trei probe în cadrul sesiunii de la Bad Kreuzen:

„Mã numesc Matthew Attard æi sunt sergent de poliåie în foråele de poliåie din Malta, fiind unul dintre poliåiætii din cadrul unitãåii canine. Poliåia din Malta are o singurã secåiune caninã cu 30 de câini, un numãr suficient pentru a acoperi problematica în mica noastrã insulã.

Am vrut mereu sã mã alãtur foråelor de poliåie æi, dintotdeauna, mi-a plãcut sã lucrez cu câini, unitatea chinologicã este cel mai bun loc de muncã pentru mine.

Timp de 10 ani am lucrat ca voluntar într-un centru de protecåie pentru câini æi am avut, de asemenea, o anumitã experienåã ca asistent veterinar. Aceastã pasiune æi dragoste pentru a lucra cu câinii am adus-o cu mine æi o aplic æi în activitatea mea de poliåist æi de instructor.

Din momentul aderãrii Maltei la Uniuniea Europeanã am fost implicaåi, încã de la început, în proiecte FRONTEX. Eu am fost ales sã reprezint Malta pentru a deveni instructor.

Pentru mine, acest curs de instructor FRONTEX este o experienåã deosebitã æi sunt foarte mulåumit sã fiu parte din acest

proiect. Aici am avut posibilitatea sã întâlnesc oameni deosebit de valoroæi, foarte buni profesioniæti , cu o mare experienåã, veniåi din toate pãråile Europei.

Cheia succesului, în acest proiect, este voinåa de a învãåa, sã vii cu o minte deschisã æi sã înveåi cât mai multe, pentru cã, în afarã de programul de pregãtire, experienåa celorlalåi colegi este o sursã de informaåie nepreåuitã.

Mahatma Gandhi a spus: „Trãieæte ca æi când ar fi ultima zi. Invaåã ca æi cum ai trãi veænic”, iar acesta este unul dintre citatele mele preferate, în care eu cred. Succesul meu, în acest proiect, s-a datorat, în principal, angajamentului meu deplin æi dorinåei de a obåine cât mai multe cunoætinåe æi pentru cã vreau ca aceste cunoætinåe sã fie transferate æi puse în aplicare în åara mea.

Aæ dori sã profit de ocazie sã mulåumesc FRONTEX pentru acest proiect, managerului de proiect Anton Radu, pentru adevãrata dãruire, evaluatorilor, pentru profesionalismul lor, tuturor colegilor, pentru prietenia lor æi tuturor åãrilor-gazdã, inclusiv parteneriatului Academiei Române, pentru excelenta ospitalitate” .

Leonard Darie, colegul nostru de la Centrul Chinologic Sibiu a åinut sã transmitã, de asemenea, câteva gânduri:

„Pentru noi a fost o onoare sã fim nominalizaåi din partea României pentru a participa la acest curs, dar æi o mare responsabilitate. Rezultatele obåinute în urma încheierii modulului unu nu fac decât sã dovedeascã cã instructorii de la Centrul Chinologic sunt la nivelul de performanåã din alte state europene. De asemenea, acest curs mi-a oferit oportunitatea de a-mi îmbunãtãåii cunoætinåele în domeniului dresajului câinelui utilitar, cunoætinåe care, pe viitor, le vom putea transpune æi aplica în cadrul cursurilor organizate în åara noastrã æi acest lucru este cel mai important”.

Nr6-7.2013.indd 43 11.12.2013 13:42:32

Ætiri

Nr. 11-12/2013F R O N T I E R A 44

În data de 17 noiembrie, în jurul orei 17.30, s-a prezentat în PPF Galaåi-Rutier, pentru efectuarea formalitãåilor necesare trecerii frontierei, un cetãåean român, în vârstã de 56 de ani, pasager într-un autocar. Acåionând în baza unor informaåii, poliåiætii de frontierã au solicitat inspectorilor vamali efectuarea unui control amãnunåit asupra mijlocului de transport æi bagajelor pasagerilor.

În urma efectuãrii controlului, echipa comunã, formatã din poliåiæti de frontierã æi inspectori vamali, a descoperit, ascunse æi nedeclarate, în interiorul unui covor rulat, aflat în cala autocarului æi care aparåinea cetãåeanului român, 328 pachete de åigarete marca „Plugarul”, cu timbru de accizã R. Moldova.

Conform prevederilor legale, a fost dispusã mãsura ridicãrii întregii cantitãåi de åigãri, în vederea confiscãrii æi sancåionarea contravenåionalã, a bãrbatului, cu amendã, în valoare de 5.000 lei.

Denis LAZÃR

În seara de 4 noiembrie, la nivelul SPF Rãdãuåi, din cadrul ITPF Sighetu Marmaåiei, s-a declanæat o acåiune specificã pe linia combaterii contrabandei cu åigãri în zona de responsabilitate. Astfel, în jurul orei 18.15, lucrãtorii noætri au observat cu ajutorul aparaturii din dotare, douã persoane care transportau, dinspre frontierã spre interiorul åãrii, în zona localitãåii Vicov, mai multe colete voluminoase.

Imediat, la faåa locului s-a deplasat o echipã operativã care a acåionat pentru reåinerea persoanelor în cauzã, moment în care acestea au abandonat coletele æi au încercat sã fugã, reuæindu-se reåinerea unui tânãr, în vârstã de 23 de ani, domiciliat pe raza judeåului Suceava.

La cercetarea terenului, au fost descoperite trei colete care conåineau 1.430 pachete cu åigãri de provenienåã ucraineanã, care au fost transportate de la linia de frontierã cu ajutorul unei roabe.

Imediat au fost informaåi æi grãnicerii ucraineni care ne-au comunicat faptul cã, pe direcåia respectivã, au descoperit mai multe colete cu åigãri din acelaæi lot.

Tânãrul sucevean este cercetat de cãtre poliåiætii de frontierã pentru sãvâræirea infracåiunii de contrabandã în formã agravantã, iar întreaga cantitate de åigãri, în valoare de peste 11.440 lei, a fost ridicatã în vederea confiscãrii.

Ilie POROCH-SERIÅAN

În noaptea de 16/17 noiembrie, poliåiætii de frontierã, din cadrul SPF Româneæti, au observat, în apropierea râului Prut, cu ajutorul aparaturii ce funcåioneazã pe principiul termoviziunii, patru persoane care se deplasau cãtre localitatea de frontierã Bãdiuåi, transportând mai multe colete voluminoase.

Existând indicii cã persoanele respective sunt implicate în activitatea de contrabandã, s-a procedat la interceptarea lor, folosindu-se somaåiile legale. Deoarece persoanele în cauzã nu s-au supus somaåiilor prin voce, lucrãtorii noætri au fost nevoiåi sã foloseascã armamentul din dotare fiind trase æase focuri de armã în plan vertical, fãrã a rezulta victime sau pagube materiale.

În urma acåiunii, au fost reåinuåi patru cetãåeni români cu vârste cuprinse între 25 æi 46 de ani, domiciliaåi pe raza judeåului Botoæani.

În urma cercetãrilor, s-a stabilit cã åigãrile au fost trecute peste râul Prut, din R. Moldova, pe direcåia localitãåii Bãdiuåi, de cei patru bãrbaåi, cu ajutorul unei lansete æi a unei frânghii din nailon.

În urma inventarierii conåinutului celor patru colete, s-a constatat cã acestea conåin 4.950 pachete de åigãri marca „Ritm” cu timbru de accizã R. Moldova, în valoare totalã de 44.696 lei.

În cauzã, a fost întocmitã lucrare penalã sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de contrabandã, iar cercetãrile continuã împreunã cu autoritãåile de frontierã ale statului vecin, în vederea stabilirii întregii arii infracåionale.

Minodora RÃCNEA

În data de 16 noiembrie a.c., la nivelul SPF Negreæti Oaæ s-a desfãæurat o acåiune pe linia combaterii contrabandei cu åigãri în zona de competenåã.

Astfel, o patrulã a poliåiei de frontierã a observat mai multe persoane care transportau, de la frontiera de stat cãtre interior, mai multe colete voluminoase.

Poliåiætii de frontierã au procedat la interceptarea æi somarea

prin voce a celor în cauzã æi, deoarece nu s-au supus, poliåiætii de frontierã au folosit, conform legii, armamentul din dotare fiind trase trei focuri de avertisment în plan vertical.

Astfel, au fost reåinute patru persoane, trei cetãåeni români æi un cetãåean ucrainean.

La faåa locului au fost descoperite 21 de colete ce conåineau 10.428 pachete cu åigãri de provenienåã ucraineanã, în valoare de aproximativ 94.000 lei. Totodatã, autoritãåile de frontierã ucrainene ne-au informat cã pe teritoriul statului vecin a fost reåinut un cetãåean ucrainean æi au fost gãsite alte cinci colete cu åigãri din acelaæi lot.

Cei patru bãrbaåi sunt cercetaåi pentru sãvâræirea infracåiunilor de contrabandã æi trecere ilegalã a frontierei de stat, iar întreaga cantitate de åigãri a fost ridicatã în vederea confiscãrii. Persoanele implicate au fost prezentate instanåei de judecatã care a emis, pe numele lor, mandate de arestare preventivã pentru 29 de zile.

A doua zi, în jurul orei 3.30, o patrulã a poliåiei de frontierã, din cadrul SPF Sarasãu, a observat mai multe persoane care încãrcau colete voluminoase într-un microbuz staåionat pe DN 19, în apropierea frontierei de stat.

La faåa locului s-a deplasat o echipã de intervenåie, însoåitã de câinele de serviciu, care a procedat la interceptarea æi somarea prin voce a celor în cauzã. Având în vedere cã aceætia nu s-au supus somaåiilor, poliåiætii de frontierã au tras, conform legii,

douã focuri de avertisment în plan vertical.În acel moment, bãrbaåii au sãrit în apa râului Tisa æi

s-au retras pe teritoriul ucrainean. Imediat au fost anunåate æi autoritãåile de frontierã ale statului vecin, în vederea cercetãrii în comun a evenimentului.

La cercetarea terenului au fost descoperite 16 colete cu åigãri, iar în microbuz încã 28 din acelaæi lot. Cele 44 de coletele au fost transportate la sediul SPF Sarasãu unde, în urma inventarierii, a rezultat cantitatea de 22.000 pachete de åigãri de provenienåã ucraineanã, în valoare de aproximativ 197.000 lei, care a fost ridicatã în vederea confiscãrii.

La scurt timp a fost identificat æi conducãtorul auto, un cetãåean ucrainean, supus cercetãrii pentru sãvâræirea infracåiunilor de contrabandã æi trecere ilegalã a frontierei de stat.

Totodatã, poliåiætii de frontierã au constatat cã numãrul de înmatriculare al autoturismului aparåine unei alte maæini, fapt pentru care æoferul mai este cercetat æi pentru sãvâræirea infracåiunii de punere în circulaåie pe drumurile publice a unui autovehicul cu numãr fals de înmatriculare.

În cauzã se efectueazã cercetãri, în vederea identificãrii tuturor persoanelor implicate æi a documentãrii întregii activitãåi

infracåionale. Totodatã, autoturismul folosit la activitatea infracåionalã a fost indisponibilizat pentru continuarea cercetãrilor.

Radu LUNGU

În dimineaåa de 20 noiembrie, la nivelul SPF Sighetu Marmaåiei, judeåul Maramureæ, s-a declanæat o acåiune pe linia combaterii contrabandei cu åigãri, în zona de competenåã.

Astfel, în jurul orei 8.00, lucrãtori din cadrul sectorului au observat mai multe persoane în zona de frontierã, pe direcåia localitãåii Rona de Sus, care transportau, în spate, colete voluminoase.

Imediat, la faåa locului a sosit o echipã de intervenåie æi un echipaj cu un câine de urmã care au acåionat pentru reåinerea persoanelor respective. Poliåiætii de frontierã au efectuat somaåiile legale prin voce, moment în care cei în cauzã au abandonat coletele æi au fugit în pãdurea din apropiere, dispersându-se pe mai multe direcåii.

La faåa locului au fost descoperite 8 colete învelite în folie, de culoare neagrã, care conåineau åigãri de provenienåã ucraineanã. În continuare, s-a trecut la monitorizarea zonei, concomitent cu dispunerea unor mãsuri în vederea depistãrii persoanelor implicate în activitatea infracåionalã.

Drept urmare, la aproximativ 3 km distanåã faåã de cele 8 colete abandonate, cu ajutorul câinelui de urmã Noza, poliåiætii de frontierã au depistat æi reåinut, lângã o anexã, de

pe raza localitãåii Valea Viæeului, un bãrbat, cetãåean român, iar în podul anexei încã 10 colete cu åigãri de aceeaæi provenienåã æi din acelaæi lot.

Cel în cauzã, un tânãr, în vârstã de 18 ani, domiciliat pe raza judeåului Maramureæ, a fost dus la sediul sectorului, în vederea continuãrii cercetãrilor.

Pe timpul acåiunii, s-a stabilit cã în activitatea infracåionalã mai este implicat un alt tânãr, în vârstã de 29 de ani, domiciliat tot pe raza judeåului Maramureæ.

În urma inventarierii celor 18 colete, s-a constatat cã acestea conåin 8.980 pachete de åigãri, de provenienåã ucraineanã, mãrcile Viceroy æi Jin Ling, în valoare de peste 80.000 de lei.

Cei doi maramureæeni sunt cercetaåi de cãtre poliåiætii de frontierã pentru sãvâræirea infracåiunii de complicitate la contrabandã, la final urmând a fi luate mãsurile legale ce se impun.

Totodatã, întreaga cantitate de åigãri a fost reåinutã, în vederea confiscãrii, iar în continuare se fac cercetãri pentru identificarea tuturor persoanelor implicate æi documentãrii întregii activitãåi infracåionale.

Iulia STAN

Nr6-7.2013.indd 44 11.12.2013 13:42:34

Ætiri

45F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

În data de 17 noiembrie, în jurul orei 17.30, s-a prezentat în PPF Galaåi-Rutier, pentru efectuarea formalitãåilor necesare trecerii frontierei, un cetãåean român, în vârstã de 56 de ani, pasager într-un autocar. Acåionând în baza unor informaåii, poliåiætii de frontierã au solicitat inspectorilor vamali efectuarea unui control amãnunåit asupra mijlocului de transport æi bagajelor pasagerilor.

În urma efectuãrii controlului, echipa comunã, formatã din poliåiæti de frontierã æi inspectori vamali, a descoperit, ascunse æi nedeclarate, în interiorul unui covor rulat, aflat în cala autocarului æi care aparåinea cetãåeanului român, 328 pachete de åigarete marca „Plugarul”, cu timbru de accizã R. Moldova.

Conform prevederilor legale, a fost dispusã mãsura ridicãrii întregii cantitãåi de åigãri, în vederea confiscãrii æi sancåionarea contravenåionalã, a bãrbatului, cu amendã, în valoare de 5.000 lei.

Denis LAZÃR

În seara de 4 noiembrie, la nivelul SPF Rãdãuåi, din cadrul ITPF Sighetu Marmaåiei, s-a declanæat o acåiune specificã pe linia combaterii contrabandei cu åigãri în zona de responsabilitate. Astfel, în jurul orei 18.15, lucrãtorii noætri au observat cu ajutorul aparaturii din dotare, douã persoane care transportau, dinspre frontierã spre interiorul åãrii, în zona localitãåii Vicov, mai multe colete voluminoase.

Imediat, la faåa locului s-a deplasat o echipã operativã care a acåionat pentru reåinerea persoanelor în cauzã, moment în care acestea au abandonat coletele æi au încercat sã fugã, reuæindu-se reåinerea unui tânãr, în vârstã de 23 de ani, domiciliat pe raza judeåului Suceava.

La cercetarea terenului, au fost descoperite trei colete care conåineau 1.430 pachete cu åigãri de provenienåã ucraineanã, care au fost transportate de la linia de frontierã cu ajutorul unei roabe.

Imediat au fost informaåi æi grãnicerii ucraineni care ne-au comunicat faptul cã, pe direcåia respectivã, au descoperit mai multe colete cu åigãri din acelaæi lot.

Tânãrul sucevean este cercetat de cãtre poliåiætii de frontierã pentru sãvâræirea infracåiunii de contrabandã în formã agravantã, iar întreaga cantitate de åigãri, în valoare de peste 11.440 lei, a fost ridicatã în vederea confiscãrii.

Ilie POROCH-SERIÅAN

În noaptea de 16/17 noiembrie, poliåiætii de frontierã, din cadrul SPF Româneæti, au observat, în apropierea râului Prut, cu ajutorul aparaturii ce funcåioneazã pe principiul termoviziunii, patru persoane care se deplasau cãtre localitatea de frontierã Bãdiuåi, transportând mai multe colete voluminoase.

Existând indicii cã persoanele respective sunt implicate în activitatea de contrabandã, s-a procedat la interceptarea lor, folosindu-se somaåiile legale. Deoarece persoanele în cauzã nu s-au supus somaåiilor prin voce, lucrãtorii noætri au fost nevoiåi sã foloseascã armamentul din dotare fiind trase æase focuri de armã în plan vertical, fãrã a rezulta victime sau pagube materiale.

În urma acåiunii, au fost reåinuåi patru cetãåeni români cu vârste cuprinse între 25 æi 46 de ani, domiciliaåi pe raza judeåului Botoæani.

În urma cercetãrilor, s-a stabilit cã åigãrile au fost trecute peste râul Prut, din R. Moldova, pe direcåia localitãåii Bãdiuåi, de cei patru bãrbaåi, cu ajutorul unei lansete æi a unei frânghii din nailon.

În urma inventarierii conåinutului celor patru colete, s-a constatat cã acestea conåin 4.950 pachete de åigãri marca „Ritm” cu timbru de accizã R. Moldova, în valoare totalã de 44.696 lei.

În cauzã, a fost întocmitã lucrare penalã sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de contrabandã, iar cercetãrile continuã împreunã cu autoritãåile de frontierã ale statului vecin, în vederea stabilirii întregii arii infracåionale.

Minodora RÃCNEA

În data de 16 noiembrie a.c., la nivelul SPF Negreæti Oaæ s-a desfãæurat o acåiune pe linia combaterii contrabandei cu åigãri în zona de competenåã.

Astfel, o patrulã a poliåiei de frontierã a observat mai multe persoane care transportau, de la frontiera de stat cãtre interior, mai multe colete voluminoase.

Poliåiætii de frontierã au procedat la interceptarea æi somarea

prin voce a celor în cauzã æi, deoarece nu s-au supus, poliåiætii de frontierã au folosit, conform legii, armamentul din dotare fiind trase trei focuri de avertisment în plan vertical.

Astfel, au fost reåinute patru persoane, trei cetãåeni români æi un cetãåean ucrainean.

La faåa locului au fost descoperite 21 de colete ce conåineau 10.428 pachete cu åigãri de provenienåã ucraineanã, în valoare de aproximativ 94.000 lei. Totodatã, autoritãåile de frontierã ucrainene ne-au informat cã pe teritoriul statului vecin a fost reåinut un cetãåean ucrainean æi au fost gãsite alte cinci colete cu åigãri din acelaæi lot.

Cei patru bãrbaåi sunt cercetaåi pentru sãvâræirea infracåiunilor de contrabandã æi trecere ilegalã a frontierei de stat, iar întreaga cantitate de åigãri a fost ridicatã în vederea confiscãrii. Persoanele implicate au fost prezentate instanåei de judecatã care a emis, pe numele lor, mandate de arestare preventivã pentru 29 de zile.

A doua zi, în jurul orei 3.30, o patrulã a poliåiei de frontierã, din cadrul SPF Sarasãu, a observat mai multe persoane care încãrcau colete voluminoase într-un microbuz staåionat pe DN 19, în apropierea frontierei de stat.

La faåa locului s-a deplasat o echipã de intervenåie, însoåitã de câinele de serviciu, care a procedat la interceptarea æi somarea prin voce a celor în cauzã. Având în vedere cã aceætia nu s-au supus somaåiilor, poliåiætii de frontierã au tras, conform legii,

douã focuri de avertisment în plan vertical.În acel moment, bãrbaåii au sãrit în apa râului Tisa æi

s-au retras pe teritoriul ucrainean. Imediat au fost anunåate æi autoritãåile de frontierã ale statului vecin, în vederea cercetãrii în comun a evenimentului.

La cercetarea terenului au fost descoperite 16 colete cu åigãri, iar în microbuz încã 28 din acelaæi lot. Cele 44 de coletele au fost transportate la sediul SPF Sarasãu unde, în urma inventarierii, a rezultat cantitatea de 22.000 pachete de åigãri de provenienåã ucraineanã, în valoare de aproximativ 197.000 lei, care a fost ridicatã în vederea confiscãrii.

La scurt timp a fost identificat æi conducãtorul auto, un cetãåean ucrainean, supus cercetãrii pentru sãvâræirea infracåiunilor de contrabandã æi trecere ilegalã a frontierei de stat.

Totodatã, poliåiætii de frontierã au constatat cã numãrul de înmatriculare al autoturismului aparåine unei alte maæini, fapt pentru care æoferul mai este cercetat æi pentru sãvâræirea infracåiunii de punere în circulaåie pe drumurile publice a unui autovehicul cu numãr fals de înmatriculare.

În cauzã se efectueazã cercetãri, în vederea identificãrii tuturor persoanelor implicate æi a documentãrii întregii activitãåi

infracåionale. Totodatã, autoturismul folosit la activitatea infracåionalã a fost indisponibilizat pentru continuarea cercetãrilor.

Radu LUNGU

În dimineaåa de 20 noiembrie, la nivelul SPF Sighetu Marmaåiei, judeåul Maramureæ, s-a declanæat o acåiune pe linia combaterii contrabandei cu åigãri, în zona de competenåã.

Astfel, în jurul orei 8.00, lucrãtori din cadrul sectorului au observat mai multe persoane în zona de frontierã, pe direcåia localitãåii Rona de Sus, care transportau, în spate, colete voluminoase.

Imediat, la faåa locului a sosit o echipã de intervenåie æi un echipaj cu un câine de urmã care au acåionat pentru reåinerea persoanelor respective. Poliåiætii de frontierã au efectuat somaåiile legale prin voce, moment în care cei în cauzã au abandonat coletele æi au fugit în pãdurea din apropiere, dispersându-se pe mai multe direcåii.

La faåa locului au fost descoperite 8 colete învelite în folie, de culoare neagrã, care conåineau åigãri de provenienåã ucraineanã. În continuare, s-a trecut la monitorizarea zonei, concomitent cu dispunerea unor mãsuri în vederea depistãrii persoanelor implicate în activitatea infracåionalã.

Drept urmare, la aproximativ 3 km distanåã faåã de cele 8 colete abandonate, cu ajutorul câinelui de urmã Noza, poliåiætii de frontierã au depistat æi reåinut, lângã o anexã, de

pe raza localitãåii Valea Viæeului, un bãrbat, cetãåean român, iar în podul anexei încã 10 colete cu åigãri de aceeaæi provenienåã æi din acelaæi lot.

Cel în cauzã, un tânãr, în vârstã de 18 ani, domiciliat pe raza judeåului Maramureæ, a fost dus la sediul sectorului, în vederea continuãrii cercetãrilor.

Pe timpul acåiunii, s-a stabilit cã în activitatea infracåionalã mai este implicat un alt tânãr, în vârstã de 29 de ani, domiciliat tot pe raza judeåului Maramureæ.

În urma inventarierii celor 18 colete, s-a constatat cã acestea conåin 8.980 pachete de åigãri, de provenienåã ucraineanã, mãrcile Viceroy æi Jin Ling, în valoare de peste 80.000 de lei.

Cei doi maramureæeni sunt cercetaåi de cãtre poliåiætii de frontierã pentru sãvâræirea infracåiunii de complicitate la contrabandã, la final urmând a fi luate mãsurile legale ce se impun.

Totodatã, întreaga cantitate de åigãri a fost reåinutã, în vederea confiscãrii, iar în continuare se fac cercetãri pentru identificarea tuturor persoanelor implicate æi documentãrii întregii activitãåi infracåionale.

Iulia STAN

Nr6-7.2013.indd 45 11.12.2013 13:42:35

Nr. 11-12/2013F R O N T I E R A 46

Ætiri

Poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Bechet, judeåul Dolj, au depistat, în data de 18 noiembrie, aproape de digul de protecåie al fluviului Dunãrea, doi bãrbaåi, care nu îæi justificau prezenåa în zonã. Acestea au fost legitimate æi s-a stabilit cã sunt cetãåeni sirieni, în vârstã de 41, respectiv 18 ani.

Aceætia au traversat fluviul Dunãrea, din Bulgaria, cu ajutorul unei ambarcaåiuni de mici dimensiuni, condusã de un cetãåean bulgar, care i-a lãsat pe malul românesc al fluviului Dunãrea, unde au fost depistaåi de patrula Poliåiei de Frontierã.

Persoanele respective au declarat cã au plecat din Liban, în urmã cu aproximativ o lunã, pe ruta Turcia-Bulgaria-România æi au plãtit suma de 2.000 dolari, fiecare, mai multor cãlãuze, cetãåeni turci æi bulgari, cu intenåia de a ajunge într-un stat din vestul Europei.

Poliåiætii de frontierã au întrerupt cãlãtoria persoanelor respective, conform protocolului româno-bulgar, au fost predate autoritãåilor de frontierã bulgare pentru continuarea cercetãrilor æi dispunerii mãsurilor legale ce se impun.

Romicã IVÃNOIU

Poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Giurgiu, în cooperare cu lucrãtori din cadrul Poliåiei Municipale, au depistat, în apropierea autogãrii Giurgiu, în data de 10 noiembrie, un grup format din patru persoane care nu îæi justificau prezenåa în zonã.

S-a procedat la identificarea acestora, ocazie cu care s-a stabilit cã bãrbaåii sunt trei cetãåeni iranieni æi un afgan cu vârste cuprinse între 18 æi 28 de ani.

La cercetãri, cei în cauzã au declarat cã au trecut frontiera de stat a României, ajutaåi fiind de un bãrbat a cãrui identitate nu o cunosc, cãruia i-au plãtit suma de 4.000 dolari, de persoanã, pentru a ajunge în Austria.

Æi poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Bistreå, judeåul Dolj, au depistat, în data de 11 noiembrie, în apropierea unui canton hidrografic, aflat în zona de competenåã, opt persoane, care nu îæi justificau prezenåa în zonã. În urma legitimãrii, poliåiætii de frontierã au stabilit cã aceætia sunt cetãåeni sirieni, o familie cu doi copii minori æi alåi patru bãrbaåi, având vârste cuprinse între 3 æi 39 de ani. De asemenea, s-a stabilit faptul cã au traversat fluviul Dunãrea, din Bulgaria, cu ajutorul unei ambarcaåiuni.

Persoanele în cauzã au declarat cã au plãtit suma de 1.500 euro, de persoanã, unei cãlãuze, cetãåean turc, cu intenåia de a ajunge într-un stat din vestul Europei.

În aceeaæi zi, poliåiætii de frontierã din cadrul PTF Giurgiu au descoperit, în zona adiacentã punctului, un bãrbat care se deplasa pe jos æi nu îæi justifica prezenåa în zonã.

Pentru continuarea cercetãrilor, persoana a fost condusã la sediul SPF Giurgiu, unde s-a stabilit cã este cetãåean sirian, în vârstã de 19 ani, care a declarat

cã dorea sã ajungã în Germania. Un ultim caz, a avut loc în data de 2 decembrie, când

poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Giurgiu au observat, în apropierea PPF-ului, lângã podul peste Dunãre, douã persoane, coborând dintr-un autoturism, care s-au îndreptat, printre camioane, cãtre sensul de intrare în åarã, unde s-au întâlnit cu alte douã persoane. Poliåiætii de frontierã au legitimat cei patru bãrbaåi, ocazie cu care s-a stabilit cã aceætia sunt cetãåeni sirieni, iar æoferul autoturismului, care i-a adus pânã la intrarea în punctul de frontierã, este un cetãåean turc. Cele patru persoane au fost luate de pe teritoriul Bulgariei din zona PPF Ruse, iar æoferul a declarat cã nu ætia faptul cã sirienii nu posedã documente de cãlãtorie sau vize valabile æi nici despre intenåia acestora de a intra fraudulos în România.

Cei patru au declarat ca sunt rude æi au trecut fraudulos din Siria în Turcia, în urmã cu aproximativ 20 de zile, iar, ulterior, au ajuns în Bulgaria. Dupã ce au ajuns în apropierea frontierei bulgaro-romane, au fãcut autostopul, fiind luaåi de cetãåeanul turc pânã la intrarea în România, intenåionând apoi sã treacã fraudulos pe jos, frontiera.

În toate cazurile, poliåiætii de frontierã au procedat la întreruperea cãlãtoriei persoanelor respective æi, conform protocolului româno-bulgar, acestea au fost predate autoritãåilor de frontierã bulgare în vederea continuãrii cercetãrilor æi dispunerii mãsurilor legale ce se impun.

Alexandra POPESCU

La PTF Boræ, în data de 11noiembrie, s-au prezentat pentru a ieæi din åarã, doi bãrbaåi, pasageri într-un autoturism marca „Ford Galaxy” înmatriculat în România, condus de un cetãåean român. La controlul de frontierã, cele douã persoane au prezentat douã cãråi de identitate belgiene, care s-au dovedit a fi false. Din declaraåiile celor doi bãrbaåi, s-a stabilit cã sunt cetãåeni sirieni æi

cã au primit cãråile de identitate de la un conaåional, a cãrui identitate nu o cunosc, contra sumei de 500 euro, fiecare.

Poliåiætii de frontierã au luat mãsura întreruperii c ã l ã t o r i e i persoanelor în cauzã æi cercetarea acestora pentru s ã v â r æ i r e a

infracåiunilor de fals privind identitatea æi uz de fals.

În data de 26 noiembrie, la PPF Nãdlac, s-a prezentat pentru efectuarea formalitãåilor de frontierã cetãåeanul grec Kzrpakos E.N., în vârstã de 47 de ani, care conducea un tir marca Scania. Acesta transporta, conform documentelor de însoåire a mãrfii, plãci de aluminiu din Bulgaria pentru o firmã din Germania.

La controlul efectuat, cu ajutorul aparaturii din dotare, poliåiætii de frontierã au descoperit, ascunse în cele douã compartimente destinate europaleåilor, în locaæuri special amenajate, în lateralele remorcii, patru bãrbaåi. Din primele cercetãri, a rezultat faptul cã persoanele descoperite sunt cetãåeni sirieni, cu vârste cuprinse între 20 æi 29 de ani.

Poliåiætii de frontierã au întocmit celor patru cetãåeni sirieni lucrãri penale pentru sãvâræirea infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat, iar æoferului grec i-au întocmit actele premergãtoare începerii urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de complicitate la trecere ilegalã a frontierei de stat.

Dan LAZÃR

Nr6-7.2013.indd 46 11.12.2013 13:42:37

47F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

ÆtiriPoliåiætii de frontierã din cadrul SPF Ostrov, în cooperare

cu autoritãåile din R. Bulgaria au desfãæurat, în data de 15 noiembrie, o acåiune de combatere a migraåiei ilegale în zona de competenåã.

Astfel, în jurul orei 8.40, poliåiætii de frontierã au identificat, pe teritoriul României, un grup format din trei persoane, doi adulåi æi un copil, care se deplasa pe jos. Aceætia au declarat cã sunt cetãåeni sirieni æi doreau sã ajungã în Germania. Asupra celor douã persoane adulte s-au gãsit douã paæapoarte valabile, iar asupra minorului un document de identitate în limba arabã, toate fiind emise de statul sirian.

În data de 28 noiembrie, poliåiætii de frontierã din cadrul aceluiaæi sector au depistat un alt grup, format din nouã persoane, cinci adulåi æi patru copii, care se deplasau pe jos. Persoanele adulte, doi cetãåeni sirieni æi trei iranieni, cu vârste cuprinse între 22 æi 44 de ani, au declarat cã doreau sã ajungã într-o åarã din Spaåiul Schengen. Cei doi cetãåeni sirieni, soå æi soåie erau însoåi æi de copiii lor, patru minori, cu vârste cuprinse între 1 æi 12 ani.

Un alt caz s-a întâmplat, în data de 30 noiembrie, când poliåiætii de frontierã din cadrul aceluiaæi sector au desfãæurat o altã acåiune, descoperind, în jurul orei 8.00, pe teritoriul României, în apropierea liniei de frontierã, doi bãrbaåi, care se deplasau pe jos. Cei doi bãrbaåi, cu vârste de 27 æi 29 de ani, au declarat cã sunt cetãåeni pakistanezi æi doreau sã ajungã într-o åarã din Spaåiul Schengen.

Cu toåii au trecut frontiera de stat dinspre R. Bulgaria, pe jos, prin zona verde, dupã care intenåionau sã-æi continue cãlãtoria pe teritoriul României, cu diverse mijloace de transport. Poliåiætii de frontierã le-au întocmit, tuturor persoanelor depistate, actele premergãtoare pentru sãvâræirea infracåiunii de „intrare în åarã prin trecerea ilegalã a frontierei de stat”.

Marius Ovidiu NICULESCU

La PTF Petea au avut loc douã cazuri în care au fost implicaåi minori, pe sensul de ieæire din åarã. Astfel, în data de 14 noiembrie, cu ocazia formalitãåilor de frontierã, poliåiætii de frontierã au descoperit, pe bancheta din spate a unui microbuz, ascunsã în braåele unei femei, sub o pãturã, o minorã. Poliåiætii de frontierã au efectuat verificãri æi au constatat cã este vorba de o mamã æi copilul ei, de 9 luni. Femeia, în vârstã de 36 de ani, a declarat ca s-a întors în åarã în urmã cu câteva zile, iar în seara precedentã intenåiona sã plece înapoi în Franåa. Cum nu avea un document de cãlãtorie valabil pentru minorã (doar certificat de naætere), a åinut fetiåa în braåe æi a acoperit-o cu o pãturã, sperând cã astfel va trece frontiera, fãrã a trezi suspiciuni autoritãåilor.

Celãlalt caz, a avut loc la 1 decembrie a.c., când poliåiætii de frontierã au descoperit o persoanã ascunsã sub bancheta din spate a unui alt microbuz. Dupã verificãrile efectuate, aceætia au stabilit cã este vorba despre un minor de 16 ani, din judeåul Botoæani, care a declarat poliåiætilor de frontierã cã intenåiona sã ajungã în Germania. Pentru a ieæi din åarã, tatãl lui, aflat în Germania, a împuternicit-o pe mama copilului sã cãlãtoreascã în strãinãtate cu minorul, însã, din cauza condiåiilor financiare precare, mama minorului nu a putut sã plece în aceastã cãlãtorie. Hotãrât sã ajungã în Germania, minorul a încercat sã iasã ilegal din åarã, cu complicitatea æoferului, dar a fost depistat la controlul de frontierã.

Femeia æi æoferul sunt cercetaåi pentru complicitate la tentativa de ieæire din åarã prin trecere ilegalã a frontierei de stat, iar minorul, de 16 ani, pentru tentativã la sãvâræirea infracåiunii de trecere ilegalã a frontierei de stat.

Radu LUNGU

Nr6-7.2013.indd 47 11.12.2013 13:42:39

48 F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Proiect

Provocãrile, pentru a le creæte æi menåine eficienåa, sunt aceleaæi pentru liderii æi managerii din organizaåiile de poliåie din întreaga lume (Mitchell & Casey, 2007).

În încercarea de a rãspunde provocãrilor, organizaåiile de poliåie cautã æi investesc numeroase resurse în gândirea æi implementarea proiectelor de schimbare organizaåionalã. Unele dintre aceste proiecte nu doar cã eæueazã în a îmbunãtãåi activitatea poliåiei, dar genereazã frustrãri æi, uneori, cinism, angajament scãzut æi loialitate redusã în rândul membrilor acestor organizaåii. Astfel, în loc sã îmbunãtãåeascã performanåele organizaåiilor de poliåie, unele schimbãri organizaåionale eæuate le pot chiar înrãutãåi. Declinul performanåei organizaåionale perceput de public æi de instituåiile cu care foråele de poliåie interacåioneazã duce, de cele mai multe ori, la scãderea legitimitãåii organizaåiilor de poliåie æi creeazã presiunea de a se schimba, de a se reinventa din punct de vedere organizaåional.

În acest context, în demersul de îmbunãtãåire a eficienåei organizaåionale pentru a îndeplini æi a depãæi standardele internaåionale în munca de poliåie, precum æi din necesitatea unei (re)cunoaæteri ætiinåifice a implicaåiilor generate de schimbãrile sale asupra beneficiarilor („stakeholders”), Poliåia de Frontierã Românã a acceptat sã îæi aducã contribuåia în cadrul proiectului Seventh Framework Programme „Comparative Police Studies in the EU” (COMPOSITE). Acest proiect este finanåat din Programul Cadru FP 7 al Uniunii Europene, pe o perioadã de patru ani (1 august 2010 - 31 iulie 2014). Foråele de poliåie participante sunt din urmãtoarele 10 åãri europene: Belgia, Republica Cehã, Franåa, Germania, Italia, Republica Macedonia, Olanda, România, Spania æi Marea Britanie.

Beneficiind de cercetãtori æi practicieni cu diverse pregãtiri profesionale, precum æi de o metodologie mixtã de cercetare, proiectul COMPOSITE cerceteazã practicile de management al schimbãrii în foråele de poliåie. Studiile derulate permit analiza aspectelor comune ale muncii de poliåie din cele 10 åãri europene, precum æi înåelegerea impactului contextelor culturale æi sociale specifice asupra acestui tip de muncã. Complexitatea crescutã a acestui proiect este relevatã de toate cele 11 pachete de lucru care abordeazã subiecte diferite relaåionate schimbãrii organizaåionale.

COMPOSITE nu este doar un proiect academic de cercetare, ci oferã æi o serie de rezultate practice, de mare impact, care permit realizarea unor îmbunãtãåiri concrete în conceperea, planificarea, organizarea æi implementarea proceselor de

schimbare în foråele de poliåie europene. Pânã în prezent au fost încheiate studiile din pachetele de lucru 1-4 æi au fost obåinute urmãtoarele rezultate:

Identificarea oportunitãåilor æi ameninåãrilor din mediul extern foråelor de poliåie:

Analiza mediului politic, economic, social, tehnologic æi legal a evidenåiat faptul cã foråele de poliåie au fost influenåate puternic negativ de criza economicã prin tãieri bugetare æi salariale.

Dezvoltãrile tehnologiei sunt percepute ca fiind un sprijin în munca de poliåie.

Schimbãrile sociale au un impact negativ pe termen lung asupra activitãåii poliåiei, însã în Italia æi România aceste schimbãri sunt considerate de poliåiæti ca fiind pozitive.

Factorul politic este considerat important în determinarea activitãåii foråelor de poliåie. Însã, aceastã influenåã nu este una directã ci indirectã prin producerea schimbãrilor economice, sociale æi tehnologice.

Factorul legal este menåionat, mai ales în cazul Poliåiei de Frontierã æi a foråelor de poliåie din åãrile non - EU incluse în proiect, în contextul alinierii legislaåiei naåionale la cea europeanã.

Identificarea capacitãåilor, punctelor tari æi a bunelor practici ale foråelor de poliåie æi tipologia foråelor de poliåie:

Sistemul SCOMAR a fost selectat pentru a servi drept un model de bunã practicã în munca de poliåie, pe baza gradului de recunoaætere primit din partea organizaåiilor cu care Poliåia de Frontierã Românã a interacåionat æi a beneficiilor aduse cetãåenilor.

Contribuåii aduse de Poliåia de Frontierã Românã în „Proiectul COMPOSITE”

Nr6-7.2013.indd 48 11.12.2013 13:42:40

49F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Proiect

Analiza acestui sistem a evidenåiat rolul important al resurselor umane în valorificarea sistemelor tehnologice din organizaåiile de poliåie.

Capacitãåi de împãrtãæire a cunoætinåelor:Foråele de poliåie considerã cã, în general, împãrtãæesc

cunoætinåe eficient, însã nu la un nivel excelent.Intern, împãrtãæirea de cunoætinåe între membrii unei echipe/

grup de lucru este consideratã de poliåiæti ca fiind mai eficientã în comparaåie cu împãrtãæirea cunoætinåelor între diferite grade profesionale æi nivele ierarhice din organizaåie.

Foråele de poliåie împãrtãæesc mai eficient cunoætinåe cu foråe æi agenåii de poliåie din alte åãri în comparaåie cu împãrtãæirea cunoætinåelor cu publicul, alte foråe de poliåie din aceeaæi åarã æi intern, în propria lor organizaåie.

Cele mai împãrtãæite cunoætinåe vizeazã: informaåii despre cazurile investigate de poliåie æi informaåie operaåionalã; informaåii despre activitatea poliåiei; informaåii despre performanåa poliåiei; informaåii privind prevenåia infracåionalitãåii; legislaåia æi politicile care reglementeazã activitatea poliåiei; informaåii despre comunitatea localã; învãåare æi zvonuri.

Metodele de împãrtãæire a cunoætinåelor sunt: interacåiunile

personale, metode scriptice (scrisori, buletine, anunåuri, informãri), utilizarea telefonului, e-mail, metode web (intranet, internet æi social media), videoconferinåe, staåii radio, baze de date æi sisteme online, activitãåi de învãåare în grup, activitãåi comune ale foråelor de poliåie diferite, schimburi de experienåe æi vizite de lucru, agenåii intermediare (de ex. CEPOL, FRONTEX) æi media clasicã (TV, presã scrisã æi radio).

Identificarea profilului organizaåiei care împãrtãæeæte cunoætinåe eficient;

Foråele de poliåie în care are loc împãrtãæirea de cunoætinåe raporteazã æi o performanåã organizaåionalã bunã;

Identificarea precisã a factorilor care faciliteazã æi împiedicã împãrtãæirea de cunoætinåe;

Elaborarea, prin implicarea a 10 unitãåi ale Poliåiei de Frontierã, a instrumentului EKSPO-DI de evaluare a împãrtãæirii cunoætinåelor de cãtre foråele de poliåie æi a manualului aferent.

Tehnologia în foråele de poliåie (tendinåe, tehnologie de referinåã în munca de poliåie, adoptarea tehnologiei):

Preocupãrile Poliåiei de Frontierã se înscriu în tendinåele europene reprezentate de:

1. sistemele integrate;2. creæterea mobilitãåii (tehnologice);3. tehnologia de supraveghere;4. biometriile digitale;5. crearea sistemelor tehnologice pentru a fi acceptate de

utilizatori;6. media socialã.Media socialã este o temã nouã pentru foråele de poliåie, iar

practicile æi strategiile ei de utilizare în muncã de poliåie sunt în curs de dezvoltare. Au fost identificate, în cadrul workshopurilor cu personal de poliåie, 9 utilizãri diferite ale mediei sociale de cãtre organizaåiile de poliåie.

Aceste rezultate vor fi completate cu datele dedicate investigãrii schimbãrii structurale æi culturale, identitãåii æi legitimitãåii (imaginii) foråelor de poliåiei æi, nu în ultimul rând, conducerii acestor organizaåii. Astfel, organizaåiile de poliåie vor gãsi rãspuns la urmãtoarele întrebãri:

De ce unele schimbãri sunt de succes, implementate eficient æi obåin sprijinul angajaåilor æi a instituåiilor cu care interacåioneazã foråele de poliåie?

De ce existã schimbãri care eæueazã?Cum poate fi gestionatã o schimbare organizaåionalã astfel

încât sã devinã un succes?Cine sunt organizaåiile de poliåie? Cum se definesc? Cum

sunt considerate de cãtre cetãåeni æi alte organizaåii?Cum se construieæte ataæamentul poliåiætilor faåã de foråa de

poliåie din care fac parte?Ce ar trebui sã facã cei care sunt responsabili de elaborarea

æi implementarea cu succes a unei schimbãri organizaåionale în foråele de poliåie?

Din partea IGPF, o implicare importantã în proiectul COMPOSITE, au avut-o: Ionel Tîrsînoaga membru Composite Advisory Board, Laura Negoiåã - psiholog æi Lucian Filipoaia,

membri Composite End User Board.

Mai multe detalii puteåi gãsi pe www.composite-project.eu.

Claudia Lenuåa Rus - Univ. Babeæ-Bolyai,

Cluj Napoca

Nr6-7.2013.indd 49 11.12.2013 13:42:41

50 F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Eveniment

„Arta este, în esenåã, cea mai profundã expresie a creativitaåii umane. Arta este visul cu ochii deschiæi.”„La început au fost Povestiri istorice de Dumitru Almaæ. Pe coperta mare, voievodul Ætefan pleacã la luptã. Am 5 ani, iar la bunica, de Crãciunul lui 1981, mama îmi dãruieæte cartea. Simt mirosul sobei. Nu ætiu încã sã citesc, aæa cã mã las vrãjit de ilustraåiile poveætilor. Bucurie. Ha, ha. Aæa mã întâlnesc cu desenele lui Valentin Tãnase.

La æcoalã, primesc Cutezãtorii. Pe ultima paginã, benzi desenate.Din nou, Valentin Tãnase. Primesc æi Luminiåa æi Æoimii patriei. Întâlnesc alåi eroi, înfãåiæând mitologia mea de personaje.Învãå sã desenez æi eu. Fac benzi desenate. Copiez pe geam chipurile dragi din casetele colorate. Desenele lui Valentin Tãnase. Apoi le colorez, în caiete æi planæe. Am albumele mele. Pastiæez.

Cumpãr cãråi. Banii de buzunar se duc pe copertele familiare. Recunosc stilul lui Valentin Tãnase. Cãråi pentru copii æi tineret. Unele au æi ilustraåii. Uraa! Desenate tot de el. Pãrinåii ætiu deja cum sã-mi aleagã din librãrie darurile de Moæ Gerilã. În vacanåe, la chioæcurile de ziare, încep sã caut almanahurile anuale în care apar desenele lui.Particip æi eu, în sfâræit, la un concurs de benzi desenate. Am 13 ani. Iau menåiune. Un joc de æah æi o geantã de

A R T A P E Î N Å E L E S U L T U T U R O R V Â R S T E L O Rl a M u z e u l P o l i å i e i d e F r o n t i e r ã G i u r g i u

Nr6-7.2013.indd 50 11.12.2013 13:42:43

51F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Eveniment

voiaj, cu care plec, în 1989, în excursie la Bucureæti. Împrenunã cu tata. Vreau sã vãd fresca de la Muzeul Militar. Pictatã tot de Valentin Tãnase.Dupã 1990. Cumpãr tot mai multe cãråi cu copertele lui. Gãsesc chiar æi Cei trei muæchetari, aæa cã arunc ediåia în care-am citit romanul prima oarã. Apar revistele BD. O groazã de comori grafice. Între timp, în cei 20 de ani, aflu cã are expoziåii, picteazã fresce. Chiar æi biserici. Ridicã statui, proiecteazã monumente. Tot Valentin Tãnase.Sîmbãtã dimineaåã. 17 septembrie. Sunt acasã la Valentin Tãnase. Admir. Atelierul. Un tablou neterminat. Schiåele. Pensulele. Æevaletul. Æi, mai ales, mâinile. Care au nãscut decorurile minunate ale copilãriei mele”

Aæa îl descria pe blogul sãu, Dragos C. Butuzea , pe maestrul Valentin Tanase.

E timpul sã vã prezint un artist plastic român, Valentin Tãnase.

Nãscut la 6 septembrie 1954 în Iaæi, a absolvit „N. Grigorescu”, Institutul de Arte Plastice, Bucureæti, în anul 1978 . Este Membru al Uniunii Artiætilor Plastici din România din 1981 æi director al Studioului de Arte Plastice al Armatei din 1997.Este anul care a marcat debutul participãrii la majoritatea manifestãrilor expoziåionale de artã, cu caracter municipal sau naåional, organizate de Uniunea Artiætilor Plastici din România.Între 1981-2008 a deschis 36 de expoziåii personale de picturã æi graficã

în Bucureæti, Braæov, Sibiu, Constanåa, Paris, La Croix Valmer, Angouleme, Lille (Franåa), Roma (Italia), Bruxelles (Belgia), Viena (Austria), Praga, Kromeriz (Cehia), Bratislava (Slovacia), Hurth-Köln (Germania), Veria (Grecia) æi Beijing (China).A realizat lucrãri de picturã muralã monumentalã æi mozaic la sediul Ministerului Apãrãrii, Muzeul Militar Naåional, Palatul CEC æi Biserica Eroilor Revoluåiei din Decembrie 1989, din Bucureæti.Joi, 21 noiembrie 2013, la Muzeul Poliåiei de Frontierã din Giurgiu, publicul giurgiuvean a putut admira lucrãri ale valorosului pictor Valentin Tãnase, reunite în expoziåia intitulatã ,,EFIGII ISTORICE”.Artistul plastic Valentin Tanase redã în creaåiile sale, cu multã mãiestrie, rafinament æi expresivitate, portrete ale personalitãåilor marcante din istoria României, din rândul cãrora nu au lipsit cele ale lui Mihai Viteazu, Vlad Tepeæ, Alexandru Ioan Cuza, Regele Carol, Regele Ferdinand, figuri ce au generat efigii, puternic legate de trecutul acestor aæezãri, precum æi scene din lupta pentru apãrarea integritãåii æi a independenåei neamului românesc.De-al lungul carierei sale artistice, Valentin Tãnase a câætigat numeroase premii, încercând, rând pe rând, æi alte modalitãåi artistice de exprimare, cum ar fi scluptura , arta graficã sau ilustraåia de carte. Dupã cum ne mãrturisea , pictura æi chiar sculptura l-au atras însã în mod constant, simåindu-se extrem de inspirat, æi la fel de mult , de amândouã , istoria

æi studiul istoriei devenind un al doilea hobby al artistului, exerciåiu ce i-au oferit ocazia de a le contopii în ceea ce domnia sa numea ”Efigii istorice”.Artistul Valentin Tãnase ne mai mãrturisea cã încã din anii copilãriei sale, eroii lui preferaåi au fost voievozii, æi, în special, Mihai Viteazu æi Ætefan cel Mare, personaje ce l-au urmãrit obsesiv în exerciåiul sãu artistic, încã din anii adolescenåei æi pânã astãzi , în tot acest timp simåindu-se mereu mãcinat de dorinåa de a-i schiåa, de a-i întruchipa într-o nouã ipostazã artisticã. Întrebat unde i-au fost primite cel mai bine lucrãrile, artistul ne-a spus cã cele mai multe expoziåii le-a avut în Franåa, unde întrega sa operã a fost bine primitã, æi nu doar cea de inspiraåie istoricã.Maestrul Valentin Tãnase ne-a declarat cã a fost onorat de a fi oaspetele Muzeului Poliåiei de Frontierã într-un oraæ de frontierã, în care se regãsesc imaginile a numeroase figuri istorice, având, totodatã, æansa de a cunoaæte, aici, oameni avizaåi într-ale artei, care i-au putut aprecia lucrãrile expuse pe simezele muzeului, parcã în completarea impresionantei expoziåii permanente de uniforme militare a muzeului.Mulåumim, pe aceastã cale, doamnei artist plastic Petruåa Æerbanescu Tãnase, colegã de facultate cu maestrul Valentin Tãnase, cea care ne-a intermediat contactul cu renumitul artist.

Æeful Muzeului Poliåiei de Frontierã

Cristian FIERA

Nr6-7.2013.indd 51 11.12.2013 13:42:44

52 F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Odatã cu începerea anului æcolar, la 1 octombrie, elevii seriei 2013-2015 ai Æcolii „Avram Iancu” Oradea au început prima etapã de instruire militarã. La finalul acestei etape, în ziua de 8 noiembrie 2013 aceætia au depus Jurãmântul militar faåã de åarã, într-o atmosferã festivã. La ceremonialul militar specific a participat întregul efectiv de elevi, personalul permanent al æcolii, invitaåi, dar æi pãrinåi, rude æi prieteni ai tinerilor elevi.Ceremonialul de depunere a Jurãmântului militar a fost deschis de cãtre directorul Æcolii, comisar-æef de poliåie Ovidiu Stanciu. În calitate de invitaåi, la festivitate au participat: chestor de poliåie Vasile Guæatu – Director al Direcåiei Resurse Umane din Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã, comisar-æef de poliåie Marin Bondar - Împuternicit æef al Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Oradea precum æi domnul Claudiu Pop - Prefectul judeåului Bihor.La ceremonial, au fost prezenåi æi reprezentanåi ai altor instituåii publice din municipiul Oradea, comandanåi æi æefi ai structurilor MAI, MApN æi SRI din garnizoanã, pensionari, veterani de rãzboi, preotul militar, æefi æi directori ai instituåiilor cu care æcoala coopereazã.În cuvântul adresat elevilor, personalului

æcolii æi asistenåei, chestor de poliåie Vasile Guæatu a transmis mesajul Inspectorului General al Poliåiei de Frontierã Române, chestor-æef de poliåie Ioan Buda, felicitând elevii de anul I, cu ocazia depunerii jurãmântului æi exprimându-æi încrederea în instituåie cu privire la formarea, în continuare, de absolvenåi bine pregãtiåi profesional.Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea efectivului æcolii, într-o atmosferã plinã de emoåie, sub privirile tuturor celor prezenåi. Momentul mult aæteptat al întâlnirii elevilor de anul I cu cei dragi a continuat cu vizitarea spaåiilor de învãåãmânt æi de cazare din cadrul æcolii, iar, ulterior, cu o binemeritatã învoire.

În conformitate cu Regulamentul-cadru de organizare æi funcåionare a unitãåilor de învãåãmânt postliceal din Ministerul Afacerilor Interne, aprobat prin Ordinul MAI nr. 199 din 15.09.2011, „Curriculumul fiecãrei serii de elevi va conåine activitãåi specifice de pregãtire în vederea echivalãrii îndeplinirii serviciului militar, potrivit legii.”Ca urmare, în Curriculumul æcolar a fost prevãzut, æi în acest an de învãåãmânt, pentru elevii de anul I, Modulul Instruire Militarã, cu trei competenåe.Modulul asigurã echivalarea serviciului militar æi se parcurge în prima parte a anului de studiu, responsabilitatea

aparåinând Catedrei de Ordine Publicã æi Sectorului Formare Elevi.Demersul didactic din aceastã arie curricularã a fost coordonat de æeful catedrei, comisar-æef de poliåie Bogdan Creåu, conåinuturile tematice urmãrind formarea competenåelor cu privire la: cunoaæterea prevederilor legislaåiei naåionale în domeniul militar æi a regulamentelor militare, însuæirea normelor de drept internaåional umanitar, cunoaæterea tradiåiilor de luptã æi a simbolurilor naåionale, aplicarea normelor privind conduita regulamentarã în diferite situaåii, formarea deprinderilor în executarea poziåiilor æi miæcãrilor specifice activitãåilor æi acåiunilor militare, însuæirea noåiunilor generale de topografie militarã în vederea folosirii acestora în îndeplinirea misiunilor, cunoaæterea modului de acåiune pe timpul producerii situaåiilor de protecåie civilã, precum æi la formarea deprinderilor de utilizare a armamentului individual.Acest demers didactic este realizat în scopul formãrii unei atitudini pozitive privind apartenenåa la cultura organizaåionalã din sistemul de apãrare æi securitate naåionalã.

Bogdan CREÅU

JURÃMÂNT MILITAR LA ÆCOALA DE PREGÃTIRE A AGENÅILOR

POLIÅIEI DE FRONTIERÃ „AVRAM IANCU” ORADEA

Eveniment

Nr6-7.2013.indd 52 11.12.2013 13:42:45

53F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Larisa DANCI

Înainte de a fi admisã în aceastã æcoalã m-am aæteptat la condiåii foarte bune cu privire la cazare, iar în ceea ce priveæte structura de învãåãmânt m-am aæteptat sã fie una bine organizatã. Asta am æi gãsit. Sunt foarte încântatã de toate condiåiile existente în aceastã unitate.

Am ales carierea de poliåist de frontierã deoarece consider cã este un loc de muncã sigur, cu un salariu decent æi care oferã un statut respectat în societate.

În viitor doresc sã devin un poliåist de frontierã foarte bun æi sã avansez în grad.

Dan FILIP

Am gãsit la Æcoala de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã personal competent, calificat, bine pregãtit æi, în acelaæi timp, gata sã ne împãrtãæeascã secretele unei cariere de succes.

Încã de mic, mi-am dorit sã devin poliåist, iar familia æi prietenii m-au încurajat sã urmez aceastã carierã. Sper sã obåin locul de muncã dorit, sã reuæesc sã mã integrez în sistem æi sã combat infracåionalitatea æi criminalitatea transfrontalierã.

Nu conteazã cã nu sunt din zona de frontierã atunci când faci ce doreæti æi ce iåi place cu adevãrat. Sunt o persoanã sociabilã æi o sã mã adaptez oriunde.

Adrian PINTILIE

Ætiam de la prieteni, care au absolvit, totul despre ce oferã aceastã æcoalã. Calitatea pregãtirii, a profesorilor, cazãrii æi mâncãrii este cea la care m-am aæteptat.

Am ales aceastã carierã din considerente bãneæti, a siguranåei locului de muncã æi a statutului pe care îl are un poliåist de frontierã în societate.

Doresc sã fiu îndrumat pe drumul cel mai bun de cãtre profesorii din æcoalã. Îmi place sã lucrez cu oamenii æi îmi doresc sã lucrez într-un punct de trecere a frontierei.

Eveniment

Nr6-7.2013.indd 53 11.12.2013 13:42:48

54 F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

În contextul reintegrãrii sociale a victimelor traficului de persoane æi a facilitãrii procesului de acceptare a acestora în comunitate, ITPF Timiæoara, în parteneriat cu ANITP Timiæoara æi organizaåiile non-guvernamentale „Generaåie Tânãrã” æi „Asociaåia Sirinia” au organizat, în perioada 4 - 20 noiembrie, la sediul ITPF Timiæoara, o acåiune de colectare de haine pentru victime ale traficului de persoane.

În data de 25 noiembrie 2013, de „Ziua Internaåionalã pentru Eliminarea Violenåei Împotriva Femeilor”, acåiunea de colectare de haine care a avut sloganul „Cu o hainã, spune STOP violenåei împotriva femeilor æi a traficului de persoane” s-a finalizat, reuæind colectarea a 12 saci de haine æi 2 cutii de încãlåãminte.

Hainele strânse de la poliåiætii de frontierã, familiile acestora, precum æi de la reprezentanåii ANITP au fost donate pentru 13 victime ale traficului de persoane, care se aflã în centrul asociaåiei „Generaåie Tânãrã”, cu vârste cuprinse între 14 æi 32 de ani.

Traficul de persoane este un fenomen complex al zilelor noastre, un fenomen subteran cu dimensiuni globale, vinovat de producerea a milioane de drame omeneæti. Oricât de crudã ar pãrea exprimarea, ea este realã, fiinåele umane fiind vândute æi revândute, din ce în ce mai scump, ca simple obiecte æi apoi exploatate. În România, victimele sunt racolate, cu predilecåie, din rândul fetelor æi tinerelor femei, cu vârste cuprinse între 13 æi 33 de ani.

Scopul principal al acåiunii a fost acela de conætientizare cu privire la gravitatea existenåei æi amplorii violenåei asupra femeilor æi traficului de persoane, dar æi de a îmbunãtãåi calitatea vieåii victimelor fenomenului de acest tip.

Mihaela LEÆ

Poliåiætii de frontierã timiæeni, alãturi de victimeletraficului de persoane

În perioada 19-21 noiembrie, la Kiev, în Ucraina, a avut loc întâlnirea de lucru între delegaåiile IGPF æi Administraåiei Serviciului Frontierei de Stat a Ucrainei. Subiectul a fost perfecåionarea schimbului de informaåii referitoare la situaåia la frontiera comunã, conform Planului privind dezvoltarea cooperãrii instituåiilor de frontierã ale Ucrainei æi României pentru anii 2012 – 2013.

Pe timpul desfãæurãrii întâlnirii de lucru, cele douã delegaåii au discutat æi analizat stadiul æi perspectivele schimbului de informaåii dintre instituåiile de frontierã din România æi Ucraina, indicatorii activitãåii instituåiilor de frontierã din România æi

Ucraina la frontiera de stat comunã pentru nouã luni ale anului 2013, fiind comparate datele statistice privind traficul persoanelor æi mijloacelor de transport prin punctele de frontierã, nepermiterea intrãrii în åarã, trecerile/tentativele de trecere ilegalã a frontierei, descoperirile de autovehicule furate, arme/muniåie, droguri æi åigãri.

Pãråile au analizat forma æi modul în care vor face schimbul lunar de date statistice, precum æi modul de întocmire æi transmitere a analizei comune a ameninåãrilor la frontiera româno-ucraineanã pentru anul 2013.

În cadrul întâlnirii, partea ucraineanã a adus în discuåie æi a pus la dispoziåia pãråii române propunerile

pe linie de analizã-statisticã pentru Planul de dezvoltare a cooperãrii instituåiilor de frontierã din România æi Ucraina pentru anii 2014 - 2015.

La finalul discuåiilor, cele douã delegaåii au încheiat æi semnat procesul verbal al întâlnirii, iar æeful delegaåiei române, comisar-æef de poliåie Rusu Laurenåiu, a mulåumit omologilor ucraineni, atât pentru deschiderea de care au dat dovadã în abordarea æi diseminarea problematicii activitãåilor desfãæurate, cât æi pentru modul deosebit în care a fost organizatã activitatea.

Marian UNGUREANU

Cooperare transfrontalierã Româno-Ucraineanã

Nr6-7.2013.indd 54 11.12.2013 13:42:49

Nr. 11-12/2013 F R O N T I E R A 55

Tradiåie

Sãrbãtoarea Naæterii Domnului Iisus Hristos - Crãciunul - reprezintã pentru creætinii ortodocæi români un prilej de mare bucurie. Sãrbãtoare a familiei, tihnei, înåelegerii æi iubirii dintre oameni se celebreazã æi prin masa sfântã de Crãciun, care include multe feluri de mâncare. Izvor de întãrire a unitãåii familiei, de iertare a greæiåilor noætri, masa tradiåionalã este foarte bogatã æi conåine preparate din carne de porc: slãninã, cârnaåi, caltaboæi, tobã, sarmale, fripturã, ciorbã, dar æi dulciuri: cozonac, plãcintã, diverse tipuri de prãjituri. Însoåite de bãuturi, specifice fiecãrei zone: åuicã, palincã, diverse vinuri, bucatele sunt pregãtite dupã reåete culinare ce au o amprentã tradiåionalã geto-dacã, diversificate în funcåie de zona etnograficã, dar suportã æi influenåe strãine. Astfel cã, mâncãrurile româneæti tradiåionale sunt asemãnãtoare altor produse din bucãtãria europeanã. Sarmalele, de exemplu, au compoziåia preparatului grecesc sau libanez „dolma”, dar au umpluturã de orez æi condimente; cârnaåii se deosebesc de cei englezeæti, doar prin conåinutul mai mare de carne æi de condimente, iar caltaboæul este foarte asemãnãtor unui „haggis” scoåian.

Specificul fiecãrei zone etnografice este dat de prepararea unor mâncãruri dupã reåete folosite în zona respectivã. În Muntenia, de pildã, un preparat specific este ciorba de jumãri de porc cu legume, boræ æi leuætean, la care se folosesc:1/2 kg de jumãri, un morcov, un pãstârnac, o åelinã, douã cepe, 4-5 roæii, o legãturã de leuætean, douã linguri de unturã, o canã de boræ, sare æi piper; un alt produs culinar este tochitura munteneascã ce se preparã din: 1 kg carne de porc (macrã), 50 ml ulei, 1 l de apã, 10 cãåei de usturoi, sare æi piper, dupã gust, o linguriåã boia de ardei dulce. Carnea, tãiatã bucãåi, se pune într-o tigaie cu ulei încins, dupã ce se rumeneæte se adaugã apã cãlduåã, se adaugã boia, sare, piper æi usturoi tãiat feliuåe, se lasã sã fiarbã 10-15 minute, cu capac, se serveæte cu mãmãligã æi murãturi.

Dintre preparatele specifice bucãtãriei din Oltenia, amintim pogãcelele cu jumãri, preparate din 500 g jumãri de porc, 5 ouã, o ceaæcã de apã, 800-850 g fãinã, 50 g drojdie de bere, sare, susan. Jumãrile se dau prin maæina de tocat, apoi se amestecã

împreunã cu fãina, 4 ouã æi drojdia dizolvatã în apa cãlduåã; se pune æi un praf de sare æi se frãmântã aluatul pânã devine elastic; se întinde apoi o foaie de 5 mm grosime, din care se taie bucãåi cu o formã specialã de prãjituri; bucãåile de aluat se dau prin oul rãmas, apoi se trec prin susan æi se aæeazã într-o tavã unsã cu unturã; se lasã la dospit 10-15 minute, dupã care se coc la foc moale, pânã se rumenesc. Crãciuneii sau colãceii de Crãciun, sunt o altã delicatesã ce reprezintã sacrificiul grâului, jertfa divinitãåii æi le sunt oferiåi copiilor ce vin cu colindul, sunt consumaåi la masã, sau oferiåi de pomanã pentru sufletele celor dispãruåi; pentru pregãtirea lor sunt necesare: 2 kg fãinã, 125 ml ulei, 100 g drojdie, o linguriåã zahãr, un praf de sare, apã cât cuprinde aluatul; se face, din ingrediente, un aluat din care,

dupã ce a dospit, se împletesc colãcei ce se aæeazã în tava unsã cu ulei æi presãratã cu fãinã æi se introduce în cuptor unde, la foc potrivit, vor sta o orã; dupã ce se coc, se ung cu apã æi zahãr.

În Ardeal se preparã o specialitate din: 4 cârnaåi afumaåi, 500 g pulpã de porc afumatã, o varzã micã, 4 cartofi, sare, piper, boia dulce, boia iute, o ceapã roæie, foi de dafin, 3-4 linguri ulei de floarea-soarelui, numitã mâncare a r d e l e n e a s c ã . Cârnaåii se cresteazã sau se taie în bucãåi, se prãjesc în suc propriu câteva minute, dupã care se adaugã feliile de pulpã de porc afumatã æi se cãlesc pânã capãtã crustã; într-o cratiåã, varza æi ceapa se cãlesc în ulei, dupã care, împreunã cu o canã de apã, se lasã sã fiarbã o orã; cartofii, tãiaåi în felii, se condimenteazã cu sare, piper æi boia dulce; varza, fiartã în prealabil, se aæeazã într-o tavã unsã cu ulei æi tapetatã cu pesmet; peste varzã se pun cârnaåii, bucãåile de carne æi cartofii æi se bagã în cuptorul încins, timp de aproximativ o orã.

Sângeretele este o delicatesã de porc, preparatã în Moldova, aromatã æi foarte gustoasã; la prepararea ei se folosesc: 3 maåe groase de caltaboæ; 1,5 kg carne grasã de porc (fleicã, piept); 500 gr orez; cimbru; un litru sânge de porc; 300 gr æorici; ienibahar; piper mãcinat; sare. Mai întâi se spalã intestinele cu multã apã cu oået, apoi se lasã în apã foarte rece; se pune apoi carnea æi æoriciul la fiert, în apã cu sare; separat, se fierbe orezul în apã fãrã sare; carnea fiartã este trecutã prin maæina de tocat, iar sângele se dã în 2-3 clocote; într-un vas mare, se amestecã sângele, carnea tocatã, orezul fiert æi mirodeniile apoi, cu amestecul obåinut, maåele se umplu æi se lasã sã se scurgã de apã; cârnaåii obåinuåi se pun la fiert cu sare æi se lasã 10-15 minute, de la primul clocot, ca sã se închege.

În Dobrogea, se preparã perischia cu vezeicã. Vezeica este cartilajul/coloana de la sturion, care se colecteazã în decursul unui an de la sturionii prinæi accidental, sunt uscate æi conservate pânã la Crãciun. Înainte de preparare, vezeicile se pun la înmuiat, dupã care se pun la fiert pânã ce se înmoaie, asemãnãtor cu macaroanele fierte. Dupã ce au fiert, se scot æi se taie bucãåele mici de un centimetru. Se pune apoi la cãlit miezul tocat mãrunt de la o varzã muratã, împreunã cu o ceapã medie, peste care se pun bucãåelele de vezeicã. Totul se amestecã timp de 5 minute. Compoziåia obåinutã este folositã la umplerea unor discuri, cu diametrul de 10 cm, obåinute din aluat de pâine, care se închid la capete, rezultând perischiile. Acestea se aæeazã în tava unsã cu ulei, se ung æi ele cu ulei, dupã care se dau la cuptor, unde se åin pânã se rumenesc.

Indiferent ce bucate vor umple masa festivã de Crãciun, mai mult sau mai puåin tradiåionale, important este rolul pe care îl are luarea mesei în familie, ori împreunã cu cei apropiaåi. Mai întâi, marcheazã sfinåenia zilei, apoi reprezintã un moment de liniæte sufleteascã æi spiritualã, de bucurie æi de comuniune.

La o masã înconjuratã de cei dragi, bucuraåi-vã de un Crãciun frumos æi liniætit!

E.U.

Preparate culinare de Crãciun specifice zonelor etnografice

Nr6-7.2013.indd 55 11.12.2013 13:42:50

Opinie

Nr. 11-12/2013F R O N T I E R A 56

Emoåiile sãrbãtoririi celui mai mare eveniment creætin, naæterea lui Hristos, ne energizeazã æi genereazã speranåe pentru o mai bunã rânduialã a lumii, pentru înåelegere, iubire æi respect între oameni. Hristos - speranåa smeritã - izvorul harului necreat, adicã al energiei sfinåitoare æi îndumnezeitoare a lui Dumnezeu, mântuitorul nostru, este Cuvântul zãmislit în pântecele Preasfintei Nãscãtoare, prin unirea firii Dumnezeieæti cu cea omeneascã, ce alcãtuiesc, împreunã, Dumnezeul-Om - Dumnezeu desãvâræit æi om desãvâræit - unul din ipostasurile lui Dumnezeu.

Cuvântul Dumnezeiesc S-a fãcut trup, „chip de rob luând”, æi a fost trimis de Tatãl în lume, din iubire faåã de ea, „la plinirea vremii”, „Cãci Dumnezeu aæa a iubit lumea, încât pe Fiul Sãu Cel Unul-Nãscut L-a dat, ca oricine crede în El sã nu piarã, ci sã aibã viaåã veænicã”.

A venit printre noi ca un Prunc pentru a nu ne copleæi cu puterea sa, pentru a ne întoarce, fãrã fricã, faåa cãtre Dumnezeu întru vindecarea rãnilor cãderii în pãcat. Venirea Mântuitorului a fost profeåitã, cu multã vreme înainte ca Hristos sã se nascã, astfel aceasta împlinindu-se aæa cum a fost prorocitã. Potrivit profeåiei lui Isaia, care a trãit cu 700 de ani înainte de naæterea lui Hristos, „Fecioara va avea în pântece æi va naæte Fiu æi vor chema numele Lui Emanuel, care se tâlcuieæte: Cu noi este Dumnezeu”.

Sfântul Arhanghel Gabriel a vestit Fecioarei Maria cã va naæte un Fiu de la Duhul Sfânt, care se va chema Iisus. Îngerul s-a arãtat Fecioarei, la Nazaret, æi s-a închinat zicând: „Bucurã-te, ceea ce eæti plinã de har, Domnul este cu tine! Binecuvântatã eæti tu între femei” (Luca 1:28). „Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine æi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea æi Sfântul care Se va naæte din tine, Fiul Lui Dumnezeu Se va chema” (Luca 1:35).

Dumnezeu æi-a trimis Fiul printre oameni pentru cã este Singurul care poate plãti pentru pãcatele lor, singura cale cãtre mântuire. Mântuire posibilã numai prin credinåã în Isus Hristos: „În nimeni altul nu este mântuire: cãci nu este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor, în care trebuie sã fim mântuiåi” (Faptele Apostolilor 4:12).

Prin întruparea Sa ca om, Hristos a fãcut accesibilã comuniunea omului cu Sine ca Dumnezeu în formã umanã desãvâræitã, pentru a-i arãta calea spre Adevãr, pentru a putea primi binecuvântarea Lui.

Binecuvântare ce se coboarã asupra robilor Sãi, cãrora le pare rãu de pãcatele lor, cele ætiute æi cele neætiute, cele de voie æi cele fãrã de voie. Cei binecuvântaåi au æi bucuria cunoaæterii unor minuni ce se înfãptuiesc în viaåa lor chiar în perioada sfintelor sãrbãtori ale Crãciunului. Æi acestea, menite sã sporeascã credinåa în Adevãr, nu sunt puåine. Una dintre ele, rãmasã în istorie, æi datoritã unei scrisori ce dateazã din timpul Primului Rãzboi Mondial, este cea în care, pe patru pagini, sergent Baker, înrolat în Armata Englezã, din Batalionul Grenadierilor Linia Întâi, povesteæte un miracol trãit chiar de el, la Armentieres, unde trupele germane, pe de o parte, æi cele franco - britanice, pe de alta, erau dispuse faåã în faåã, în tranæeele din Franåa æi Belgia, în iarna anului 1914: „S-a apropiat de noi un mesager german, care ne-a spus cã dacã nu vom deschide focul în dimineaåa de Crãciun, nu o vor face nici ei. Mai mulåi oameni de la noi s-au dus sã adune trupurile moråilor de pe câmp, pentru a le îngropa”.

O MINUNE DE CRÃCIUN

Nr6-7.2013.indd 56 11.12.2013 13:42:53

Opinie

Nr. 11-12/2013 F R O N T I E R A 57

O altã mãrturie, a locotenentului Geoffrey Heinekey, a rãmas æi ea în istorie: „Unii germani au ieæit cu mâinile ridicate æi au început sã-æi ia unii dintre rãniåii lor, aæa cã am ieæit æi noi imediat din tranæeele noastre æi am început, de asemenea, sã ne aducem æi rãniåii noætri. Germanii, apoi, ne-au fãcut semn æi, o parte dintre noi, ne-am îndreptat spre ei æi am vorbit cu ei (...) ne-au ajutat sã ne îngropãm moråii. Acest lucru a durat toatã dimineaåa æi am vorbit cu mai mulåi dintre aceætia, æi trebuie sã spun cã pãreau oameni formidabili”.

Totul a început cu intonarea unor cântece de Crãciun în zona germanã. Cei din tranæeele britanice æi franceze au cântat la rândul lor. Se intonau aceleaæi cântece, în limbi diferite. Dar, la început, britanicii nu au înåeles ce se întâmplã æi, crezând cã este un vicleæug, au pus mâinile pe arme æi au åintit spre soldaåii germani ce se apropiau de tranæeele lor, în timp ce cântau Merry Christmas, în limba englezã. Soldaåii englezi, însã, nu au tras: „Urma sã deschidem focul

asupra lor, când am vãzut cã nu aveau puæti, aæa cã unul dintre oamenii noætri a ieæit sã îi întâmpine æi, în cam douã minute, pãmântul dintre cele douã linii de tranæee roia cu oameni æi ofiåeri ai ambelor pãråi, dând mâna æi urându-æi reciproc un Crãciun fericit", îæi aminteæte æi sublocotenentul britanic Dougan Chater. O realitate confirmatã æi de rândurile scrise de sergent Baker: „Ne-am dat mâna æi ne-am luat în braåe. Am fãcut schimb de åigãri æi ne-am dat câte un nasture de la haine ca pe suveniruri. A apãrut, apoi, æi o minge æi unii au început sã joace fotbal. Nu s-a tras deloc în ziua de Crãciun. Nici pe 26 nu s-a tras”.

Spiritul Crãciunului le-a adus pace æi luminã în suflet æi minte celor care, deæi fãceau parte din armate vrãjmaæe, unele altora, au înåeles cã nu sunt duæmani, de fapt, ei toåi fiind victimele intereselor æi rivalitãåilor dintre marile puteri, pioni de sacrificiu. Soldaåi æi ofiåeri au pactizat, sfidând ordinele Comandamentelor de încetare a armistiåiului ad-hoc. Militarii germani æi britanici din prima linie conveneau, în secret, sã deschidã focul la ore fixe æi sã åinteascã anumite poziåii (evacuate, în prealabil) astfel încât sã se reducã la maximum numãrul victimelor, dar sã æi fie respectate ordinele.

Miracolul de Crãciun, de pe Frontul de Vest, a fost, însã, spulberat de cãtre generalii care au venit în prima linie æi au ordonat deschiderea focului sub ameninåarea executãrii oamenilor pentru trãdare. Ostilitãåile au reînceput, însã la fel de emoåionant ca în zilele în care se hotãrâse armistiåiul. Un ofiåer al Fusilierilor Galezi Roiali îæi amintea cã a tras trei focuri în aer æi a ridicat un steag pe care scria „Crãciun fericit!”, iar germanii au rãspuns cu un „Mulåumesc” scris pe o bucatã de pânzã, iar cãpitanul acestora s-a ridicat æi el pe parapet. Amândoi s-au salutat æi s-au adãpostit în tranæee. Apoi, cãpitanul german a tras la rându-i douã focuri de armã în aer.

„Cel care ridicã pãcatul lumii”, aæa cum L-a numit, Sfântul Ioan Botezãtorul, de 2.000 de ani ne învaåã adevãrata Iubire æi calea spre Adevãr. Naæterea Domnului a fost æi va rãmâne o sãrbãtoare a Iubirii æi a bucuriei, pe care fiecare creætin, fiecare familie o trãieæte în fiecare an, în spiritul bucuriei divine.

Crãciun fericit! „Lãudaåi æi cântaåi æi vã bucuraåi!”.

E.U.

O MINUNE DE CRÃCIUN

Nr6-7.2013.indd 57 11.12.2013 13:42:54

58 F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Istorie

În numerele 5, 6 æi 7 din anul 1996, ale revistei Magazin Istoric, reputaåii istorici Cristian Pãunescu æi Marian Ætefan, în cadrul articolului „Operaåiunea Tismana devine publicã dupã 50 de ani”, ne prezintã, în premierã absolutã, un episod deosebit de interesant din istoria tezaurului în aur al Bãncii Naåionale a României, petrecut la sfâræitul celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial, respectiv, depozitarea, pãstrarea æi paza militarã a întregului stoc de aur al bãncii, între 16 septembrie 1944 æi 4 februarie 1947 la Mãnãstirea Tismana, jud. Gorj.

Stocul de aur, depozitat în tezaurul amenajat într-o grotã a mânãstirii, cuprindea urmãtoarele valori:

Monezi: 1.641 casete în greutate brutã de 82.742,560 kg din care 67.575,60258 kg aur;

Lingouri tip internaåional: 1.372 casete, în greutate brutã de 73.495,575 kg, din care 67.761,31306 kg aur;

Lingouri tip standard: 1.022 casete în greutate brutã de 56.007,170 kg, din care 54.337,07480 kg aur;

Total general: 4.035 casete, în greutate brutã de 212.245,305 kg, din care 189.673,99044 kg aur.

Aur polonez în pãstrare: 51 casete, în greutate brutã de 3.057,450 kg (aceastã cantitate reprezenta o parte din tezaurul polonez care a fost scos prin România æi trimis în strãinãtate, în septembrie 1939, cu ajutorul autoritãåilor române, pentru a nu cãdea în mâinile naziætilor-n.a.).

Cei doi mari regizori care au fãcut posibilã punerea în scenã a acestei misiuni ultrasecrete au fost Banca Naåionalã a României æi Marele Stat Major al Armatei Române.

Rostul acestei misiuni a fost acela de a pune la adãpost averea åãrii æi a evita capturarea acesteia de cãtre trupele sovietice. Acåiunea a fost iniåiatã încã din 27 martie 1944, de cãtre Banca Naåionalã, printr-un punct de vedere înaintat lui Mihai Antonescu, vicepreæedinte al Consiliului de Miniætrii, în care se exprima necesitatea punerii la adãpost, în strãinãtate, a stocului de aur al bãncii (la acea datã trupele sovietice au ocupat oraæul Cernãuåi æi pericolul invaziei åãrii era iminent - n.a.). Dupã câteva tratative nesatisfãcãtoare, de a muta stocul de aur în Turcia æi Elveåia, Banca Naåionalã a primit acordul din partea guvernului sã construiascã un tezaur de siguranåã la mãnãstirea Tismana din judeåul Gorj.

Lucrãrile de amenajare ale mãnãstirii, începute la data de 12 iunie 1944, au fost încheiate la data de 4 iulie 1944, iar pentru conspirarea acestor lucrãri, care a necesitat un æantier cu un numãr mare de constructori, s-a utilizat legenda iniåiativei de a reface, pe cheltuiala BNR, chiliile distruse de un incendiu care a avut loc la mãnãstire, cu doi ani în urmã, banca fiind recunoscutã pentru acest tip de activitãåi caritabile.

La data de 11 iulie 1944, guvernul îæi exprimã acordul scris cãtre BNR pentru transportul æi depozitarea stocului de aur la mãnãstirea Tismana, judeåul Gorj. Nu avem date privitoare la transportul tezaurului de la BNR la mãnãstirea Tismana, dar ea s-a produs undeva între 27 iulie 1944 (când a fost emis Ordinul M.S.M. nr.58319 în baza cãruia s-a constituit æi a fost organizatã garda iniåialã asiguratã de Detaæamentul „Neptun” - n.a.) æi 9 septembrie 1944 (datã la care s-au finalizat lucrãrile de amenajare a grotei - n.a.). Aceastã primã depozitare a tezaurului s-a efectuat într-o pivniåã a mânãstirii, prevãzutã cu uæã de tezaur, grile, scãri, îndeplinind toate condiåiile de siguranåã ale unui tezaur al B.N.R., dar, care nu era protejatã împotiva bombardamentelor terestre sau aeriene.

În aceastã perioadã, au avut loc evenimente istorice deosebit de importante în åara noastrã, respectiv arestarea Mareæalului Antonescu æi a principalilor sãi colaboratori, la 23 august, ieæirea din alianåa cu cel de-al III-lea Reich æi alãturarea României la coaliåia Naåiunilor Unite æi semnarea, la data de 12 septembrie, a Convenåiei de armistiåiu prin care a fost parafatã crearea

celebrei Comisii Aliate de Control (comisie sovieticã în fapt, prin care regimul de ocupaåie sovieticã a României a fost pus în practicã.)

În zilele de 14,15 æi 16 septembrie 1944 s-au efectuat transportul æi depozitarea valorilor în grota special amenajatã, cu zid de protecåie în fundul ei, cu toate dopurile astupate æi platformã de lemn pentru depozitare. La finalizare, accesul în grotã a fost zidit. Aceastã a doua mutare a tezaurului dintr-o pivniåã a mãnãstirii în grota de lângã ea, s-a efectuat din considerente de ordin militar, în sensul cã ofiåerul care a întocmit planul de pazã æi apãrare al obiectivului, maiorul P. Ivãnescu din cadrul Biroului 3, Mob. Armatei, Secåia I - a din M.S.M., a menåionat cã acest prim adãpost „nu rezistã la bombardament”. Transportul æi depozitarea s-au fãcut sub stricta æi continua supraveghere a 13 specialiæti din cadrul BNR, care au încheiat la finalizare, în data de 16 septembrie 1944 un proces-verbal, prin care s-au æi inventariat în fapt, toate valorile din tezaurul bãncii depuse spre pãstrare æi pazã în grota de la mãnãstirea Tismana.

Organizarea apãrãrii Mãnãstirii Tismana s-a efectuat în baza „Notei”, întocmite de maiorul Ivãnescu, care, în urma recunoaæterii obiectivului, realizatã la data de 18 iunie 1944, a propus un sistem de apãrare format dintr-o apãrare fixã, constituitã din 9 posturi de santinelã, 6 echipe de puæcaæi mitraliori æi 3 patrule a doi oameni/pentru asigurarea apãrãrii localului propriu-zis æi patrularea celor 2 comunicaåii spre local), o apãrare mobilã constituitã dintr-un pluton de puæcaæi æi un pluton de mitraliere (cu misiunea de a sprijini apãrarea fixã, de a acåiona împotriva paraæutiætilor æi apãrare antiaerianã), o apãrare antiaerianã constituitã dintr-o secåie de tunuri a.a. de 20 m/m (amplasarea sã fie pe înãlåimile la est de râul Tismana, la o altitudine de 600 de m) æi posturi de observaåie instalate pe douã vârfuri de

Tezaurul de la Mãnãstirea Tismana æi grãnicerii

Nr6-7.2013.indd 58 11.12.2013 13:42:55

59F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Istoriedealuri (pentru a observa eventualele debarcãri de paraæutiæti), în total 162 militari, din care 5 ofiåeri, 4 subofiåeri æi 153 de militari de la trupã, echipaåi cu 110 puæti, 15 pistoale mitralierã, 10 puæti mitralierã, 4 mitraliere æi 2 tunuri A.A. de 20 mm. Un exemplar din lucrare a fost înmânat Guvernatorului B.N.R.

Prin ordinul M.St.M. nr.58319 din 27 iulie 1944, s-a constituit æi a fost organizatã garda iniåialã asiguratã de Detaæamentul „Neptun” care era comandatã de un cãpitan activ æi avea în dotare 99 de puæti,16 pistoale mitraliere,10 puæti mitralierã, 2 mitraliere, 3 cãruåe (muniåie, aprovizionare æi bucãtãria) la un personal format din 2 ofiåeri, 3 subofiåeri æi 124 militari de la trupã, din cadrul trupelor de grãniceri. La data de 9 septembrie 1944, Detaæamentul a fost întãrit, fiind constituit într-un batalion a 3 companii cu câte o grupã de mitraliere de fiecare companie, comanda fiind încredinåatã unui maior. Efectivele batalionului erau compuse din un ofiåer superior, 3 cãpitani, 6 sublocotenenåi, 9 subofiåeri æi 384 militari de la trupã, aspect raportat de cãtre Comandantul Corpului Grãnicerilor, General de corp de armatã Ion Negulescu, cãtre Secåia I din M.St.M,, în urma unei inspecåii efectuate la Tismana, în perioada 13 - 14 septembrie 1944.

Prin Ordinul Æefului Marelui Stat Major nr. 65944 din 14 septembrie 1944 (la acea datã era General de corp de armatã Gheorghe MIHAIL - N.A.) a fost numit comandant al batalionului, numit în continuare Detaæamentul „Neptun”, generalul Titus GÂRBEA (un strãlucit ofiåer al armatei române, care a îndeplinit de-a lungul carierei sale diferite funcåii de comandã, dar æi pe aceea de ataæat militar, fiind autorul singurului manual de pregãtire al ataæaåilor militari - n.a.). Ordinul meritã prezentat pentru simplitatea æi profunzimea lui:

„1. VI SE ÎNCREDINÅEAZÃ misiunea de a apãra Tezaurului Åãrei, aflat depozitat la Mânãstirea Tismana - Gorj, contra oricui ar încerca sã punã stãpânire, sã prade sau sã ridice tezaurul, fie prin foråã, fie prin acåiuni banditeæti, paraæutiæti etc.

2. PENTRU executarea misiunii dispuneåi de urmãtoarele mijloace:

a. Detaæamentul „NEPTUN” aflat la Mânãstirea Tismana æi care intrã sub ordinele directe ale Dv., de la primirea prezentului ordin.

b. Unitãåi de intervenåie puse la dispoziåie de garnizoana Tg. Jiu, din trupele Diviziei 18 M-te P.S. æi Diviziei 4 M-te P.S. dislocate în judeåul Gorj, æi cãrora urmeazã a vã adresa la nevoie, înmânându-li-se ordinul No 65944/14-09-44 anexat.

3. Pânã la noi dispoziåiuni, legãtura cu M.St.M. o veåi menåine numai prin æi sub denumirea „Detaæamentului Neptun””.

Prin acest ordin, Detaæamentul „Neptun”, aflat sub comanda Corpului Grãnicerilor, a intrat sub comanda Marelui Stat Major. Telegramele cifrate erau transmise æi primite prin apelativul „Parângul”.

În anexa ordinului, se menåiona cã, la cererea generalului Gârbea, unitãåile militare dislocate sau stabile în zona Gorj, trebuiau, la nevoie, sã-i punã la dispoziåie în 4 ore toate trupele æi mijloacele disponibile æi sã se transporte - unde va ordona

generalul - cu orice mijloace, care se vor rechiziåiona, în timpul fixat mai sus (comandanåii acestor unitãåi erau direct æi personal rãspunzãtori în cazul în care nu era respectat acest termen - n.a). Pentru aplicarea ordinului, la data de 11 octombrie 1944, generalul Gârbea a fost numit æi Comandantul Sectorului Gorj, din punct de vedere al pazei æi al siguranåei pentru menåinerea ordinei publice, depinzând de Corpul 1 Teritorial.

Pentru a ne face o imagine cu situaåia din åinutul Gorjului, unde jafurile rãufãcãtorilor români æi cele ale unor militari sovietici aparåinând diferitelor formaåii æi unitãåi

militare aflate în trecere prin zonã, erau numeroase, vom prezenta câteva evenimente, raportate de generalul Gârbea,cãtre Marele Stat Major - Generalului adjutant Mardari (care era adjunctul æefului M.St.M. - n.a.) - prin raportul 306 din 30 septembrie 1944:

„1. În zona Tismana, nu am dat voie a se miæca, a cantona sau a se risipi, nici o unitate sau formaåie sovieticã. Axul de miæcare, Tg – Jiu – T - Severin, a fost bine pãzit æi orice încercare de revãrsare spre Nord a fost la timp opritã.

2. În acelaæi timp, mãsurile luate au fost tot mai stricte æi patrulãrile tot mai dese pe arterele principale, interzicerea revãrsãrii æi risipirii, în afara itinerariilor principale mai eficace, iar concursul tot mai activ al comandamentelor sovieticilor, locale sau în trecere.

În genere, unde a fost energie æi åinutã fermã de partea autoritãåilor militare æi civile, pierderile

au fost mai mici æi jafurile împiedicate.* Ultimele douã sãptãmâni s-au soldat, în afarã de pierderile

de la particular, cu urmãtoarele:Un cãpitan rez. Român, - Cpt. Ionescu St. Ioan din Reg. 7

Art. Grea - a fost ucis pe la spate, fiindcã singur s-a opus la jaf, contra unui element de coloanã sovieticã rãzleå; jandarmii æi populaåia au arestat pe criminalul jefuitor, un subofiåer sovietic æi a fost predat comenduirei sovietice. Am cerut acestora sã fie executat pe locul crimei. De asemenea, am cerut sã afiæeze în toate satele, în limba rusã æi românã cã: „Jaful va fi pedepsit cu moartea”. Ambele cereri mi s-au promis. Tot în aceastã ocazie, a fost împuæcat mortal un soldat sovietic dintre jefuitori. Comenduirea rusã l-a declarat „Partizan German”, nici n-a vrut sã-l înmormânteze.

*Un åãran de straje la un pod, a fost împuæcat de doi ofiåeri sovietici beåi, care au dispãrut în goana unei cãruåe; un alt locuitor a fost maltratat æi rãnit prin împuæcare de aceiaæi rãufãcãtori.

*Un soldat sovietic, prins asupra jafului, a fost rãnit la picior, prin împuæcare, un altul, subofiåer, a fost arestat de patrula noastrã.

*Un grup Comandã æi o Baterie îmbarcatã sub conducerea unui Colonel æi Maior, au luat cu foråa în gara Tg - Jiu, 2 autoturisme æi 6 motociclete, trimise pentru mobilizarea Reg. 36 Art.(Div.2). Cauza: lipsa de energie æi mai ales de interes dublatã de frica fostului Comandant al Garnizoanei Tg - Jiu. Raport detaliat s-a înaintat.

*Trei militari sovietici beåi, jefuind, au fost împuæcaåi (unul era ofiåer).

Am dat ordin sã nu se mai audã de soldat dezarmat sau material dispãrut. La foråã sã se rãspundã cu foråã; la foc cu foc...

Am oprit æi interzis orice rechiziåie fãcutã de sovietici. Ea se face numai de autoritãåile române... Comandamentul sovietic... ne-a cerut concursul pentru a aresta pe rãufãcãtori.

Generalul... æi în genere toåi generalii în trecere, ne-au rugat a fi cât mai severi cu ticãloæii care trebuie arestaåi æi, la nevoie, chiar împuæcaåi. La toate cererile cu caracter operativ am rãspuns, ajutând maræul, cantonarea æi întreåinerea unitãåilor sovietice.

3. Noi mãsuri luate de întãrirea pazei æi siguranåei în acest åinut, a permis reluarea muncilor agricole de strângerea recoltei.

4. Moralul populaåiei s-a îmbunãtãåit. Rãufãcãtorii români, care s-au înhãitat, au fost imediat arestaåi æi daåi în judecatã. Ei sunt foarte puåini.”

Æi când te gândeæti cã toate aceste evenimente, care acum ar pãrea desprinse dintr-un film, erau reale æi aveau loc în jurul æi în apropierea locului unde, era depozitat Tezaurul Åãrei!

În numãrul viitor vom continua sã prezentãm æi alte evenimente legate de paza æi transportul tezaurului de la Tismana la sediul din Bucureæti al B.N.R..

Lucian-Teodor PRICHICI

Nr6-7.2013.indd 59 11.12.2013 13:42:56

Ministerul Afacerilor Interne a organizat, la Râmnicu Vâlcea, cea de-a 24-a ediåie a Campionatului de Judo al MAI, în perioada 4 - 8 noiembrie, la care au participat cei mai buni poliåiæti de frontierã, poliåiæti, jandarmi æi pompieri din structurile operative æi neoperative ale ministerului.

Lotul Poliåiei de Frontierã Române, condus de subcomisarul Florin Popescu, din cadrul IGPF, a obåinut rezultate notabile, dupã cum urmeazã: agent Cãtãlina Nagy-Gyuris, din cadrul ITPF Timiæoara, SPF Sãnnicolau Mare, locul I Individual Femei, la categoria 60 kg; agent Andra Lalciu din cadrul CSCTFAB Otopeni, locul al III lea Individual Femei, la categoria 60 kg; inspector principal Mihai Simion, din cadrul CSCTFAB Otopeni, locul al II lea, Individual Bãrbaåi, categoria 100kg æi agent principal Adrian Marinaæ, din cadrul ITPF Timiæoara, locul al II lea, Individual Bãrbaåi, categoria +100kg.

Campioana noastrã ne-a declarat: „am început sã practic judo din anul 1997 în cadrul CS Victoria Nãdlac, având-ul ca profesor æi diriginte pe domnul Rãu-Lehoczy Adrian, cãruia îi mulåumesc pentru sprijinul æi munca depusã în toatã cariera sportivã. Dupã ce am absolvit Facultatea de Educaåie Fizicã æi Sport, precum æi Æcoala Naåionalã de Antrenori, m-am înscris la Æcoala de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu” Oradea, fiind promoåia 2011 - 2013, sub îndrumarea

domnului diriginte comisar Vasile-Sorin Ilea. Dupã absolvire am fost repartizatã la SPF Sânnicolau Mare, ITPF Timiæoara.

În vederea participãrii la acest concurs, am fost sprijinitã de æeful ITPF Timiæoara, comisar-æef Ion Mirescu, ofiåerul cu pregãtirea sportivã, comisar-æef Daniel Iordache, ofiåerul specialist de la SCTF, comisar-æef Ion Andrei æi, nu în ultimul rând de cãtre æeful sectorului Sânnicolau Mare comisar Vasile Ganga, æi adjunctul acestuia, comisar-æef Ilie Tache, cãrora le mulåumesc pentru încrederea acordatã. Apreciez cã astfel de competiåii sunt binevenite æi meritã sã fie organizate în continuare, ocazie cu care se face schimb de experienåã æi se leagã relaåii de prietenie æi colaborare”.

În urma unor eforturi dificile, de remarcat sunt æi rezultatele pe care le-a obåinut la Campionatul Instituåiilor de Învãåãmânt ale MAI, în anii 2012-2013, douã medalii de aur la categoria

OPEN - feminin, pentru Æcoala de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu” - Oradea.

Ætefan ANDREESCU

Poliåistã de frontierã campioanã la judo

Salonul de carte juridicã, poliåistã æi civicã

Editura Ministerului Afacerilor Interne a organizat, în perioada 13–16 noiembrie, cea de a XVII-a ediåie a Salonului de carte juridicã, poliåistã æi civicã.

Ca æi în anii precedenåi evenimentul a fost gãzduit de Centrul Cultural al MAI æi organizat în colaborare cu Direcåia Informare æi Relaåii Publice a MAI, cu sprijinul Corpului Naåional al Poliåiætilor æi al Asociaåiei Internaåionale a Poliåiætilor. La ediåia din acest an au participat edituri din sistemul de siguranåã naåionalã, dar æi prestigioase case editoriale naåionale. Pe parcursul celor patru zile ale evenimentului, publicul interesat a avut ocazia sã ia parte la dezbateri pe marginea unor lucrãri din domeniul ordine publicã, siguranåã naåionalã æi situaåii de urgenåã, precum æi la numeroase lansãri de carte.

În cadrul festivitãåii de deschidere, în prezenåa secretarului de stat Constantin Cãtãlin Chiper, preæedintele Salonului de carte, au fost decernate premiile æi trofeul Editurii MAI pentru autorii celor mai valoroase cãråi publicate în cadrul editurii, în anul 2012. Alãturi de oficialul MAI, la eveniment

au fost prezenåi æi secretarii generali adjuncåi ai MAI, chestor-æef de poliåie Dãnuå Tudor æi chestor de poliåie Irina Alexe.

Editura MAI a organizat, anul acesta, prima ediåie a Concursului de romane poliåiste scrise de autori din cadrul ministerului. În urma jurizãrii, doamnei Cristina Clinci, din cadrul IJP Prahova, autoare a romanului „Omul de legãturã”, i-a fost acordatã diploma pentru cel mai bun roman poliåist scris de un angajat al MAI.

Au fost premiate æi cele mai bune lucrãri profesionale scrise de angajaåii Ministerului Afacerilor Interne, Trofeul Editurii MAI fiind acordat colectivului de autori ai lucrãrii „Tratat de tacticã poliåieneascã” din cadrul Academiei de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”.

De asemenea, la aceastã secåiune, Editura MAI a premiat lucrarea domnului Mircea Mãrculescu, doctor în cadrul Spitalului de Urgenåã al MAI „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, a doctorului Teofil Lazãr din cadrul Institutului de Studii pentru Ordine Publicã, precum æi pe cea a unui colectiv de autori din cadrul Inspectoratului General pentru Situaåii de Urgenåã.

Petre BUCUR

Nr. 11-12/2013F R O N T I E R A 60

Nr6-7.2013.indd 60 11.12.2013 13:42:57

61F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Drobeta Turnu-Severin a gãzduit, în perioada 8-10 noiembrie, un eveniment mult aæteptat de cei interesaåi de studiul sistemelor militare de autoapãrare.

Seminarul a fost organizat de Bushi Shindo Dojo - Târgu Mureæ æi de sensei Constantin Mitroi. Aceætia l-au avut ca invitat pe dr. Rony Kluger, un reputat maestru de arte maråiale æi un specialist în formarea æi antrenamentul personalului din domeniul militar, de ordine publicã æi securitate privatã cu o impresionantã carierã în domeniu.

„Un mod foarte simplu æi intuitiv de autoapãrare. Un instrument destinat profesioniætilor.” - a fost descrierea succintã a sistemului de autoapãrare israelian. Acest sistem a fost dezvoltat de cãtre experåii Foråelor Armate Israeliene, care au introdus antrenamentul de autoapãrare ca parte integrantã programelor de pregãtire a tuturor foråelor de securitate din Israel. „Krav Maga” este termenul folosit pentru a descrie lupta corp-la-corp.

Foarte diferit de ceea ce înseamnã artele maråiale, sistemul de luptã Krav Maga pune accent pe înåelegerea principiilor care stau în spatele confruntãrii fizice, urmãrind sã antreneze o reacåie de apãrare adecvatã executatã natural, cu minimum de efort æi cu eficienåã maximã. Avantajele acestei abordãri sunt cât se poate de importante: procesul de antrenament este mai rapid decât în formatul „arte maråiale/sport de contact” iar conåinuturile predate sunt adaptate misiunilor specifice unitãåii beneficiare.

De asemenea, principiile tehnice æi tactice prezentate

în cadrul seminarului au pornit de la ideea cã, poliåistul aflat în misiune trebuie sã reacåioneze la agresiune æi sã domine lupta îndiferent de masa/statura oponentului sau de numãrul

de adversari, fiind echipat pentru desfãæurarea misiunii (lucru care poate fi limitativ în anumite situaåii - bocancii reduc viteza de deplasare, centura cu echipament poate incomoda miæcãrile poliåistului, etc.).

Seminarul a acoperit tematici precum: • lupta fãrã armã (apãrarea împotriva atacurilor de braå æi de picior • apãrare împotriva atacurilor care debuteazã cu prize) • tehnici de imobilizare • tehnici de apãrare împotriva bastonului scurt • tehnici de folosire a bastonului scurt • tehnici de dezarmare a agresorului înarmat cu un cuåit.

Deæi tehnica este importantã, la acelaæi nivel de importanåã se ridicã æi pregãtirea psihologicã pentru confruntare. Poliåistul nu este un atlet sau un sportiv care luptã în ring/cuæcã/pe tatami, însã el trebuie sã acåioneze rapid æi decisiv, sã domine situaåia æi sã îæi îndeplineascã misiunea în siguranåã. Aceastã abilitate tacticã se bazeazã pe un proces continuu de analizã a riscului în

situaåiile de potenåialã confruntare fizicã, fapt abordat în cadrul seminarului.

Din pãcate, într-o situaåie realã, agresorul va lupta „murdar”, atipic æi cu o motivaåie foarte puternicã, încercând sã „câætige” confruntarea cu orice preå. De cealaltã parte se aflã poliåistul care este limitat în reacåie de cadrul legal æi de proceduri æi de vizibilitatea publicã a acåiunilor sale într-o situaåie conflictualã. De aceea, printr-o pregãtire specializatã, se poate dezvolta deprinderea de a analiza rapid situaåia, de a reacåiona oportun, decisiv, în limitele legii æi de a nu lãsa posibilitatea a gresorului de a continua lupta.

La aceastã activitate au fost prezenåi: comisar-æef Victor Marius Ciobanu (æeful STPF Mehedinåi), inspector principal Fãnel-Costel Costea (Garda de Coastã) æi inspector Daniel Artîc (Garda de Coastã).

Adresãm mulåumiri pentru sprijinul acordat echipei constãnåene prezente la activitate, domnilor comisar-æef Alexandru Schinteie (director Æc.P.C.P.F. Oræova), comisar-æef Ionel Gabor (Æc.P.C.P.F. Oræova) æi comisar-æef Victor Marius Ciobanu (æeful STPF Mehedinåi).

Daniel ARTÎC

KRAV MAGA, mentalitatea unui profesionist

DESCÃUNAREA

A apãrut la editura Societãåii Scriitorilor Români, sub semnãtura lui Vasile Moldovan, romanul - Descãunarea.

Este un roman captivant pe care, dacã îl iei în mânã, cu greu îl mai laæi jos pânã la final.

O poveste frumoasã, adevãratã, în care sunt descrise evenimentele ce au stat la baza formãrii statului modern român, cu personaje marcante ale vieåii sociale, politice, culturale, numele lor dãinuind în conætiinåa colectivã prin activitatea æi acåiunile lor, dând, astãzi, semnificaåie denumirii unor instituåii sau strãzi, cum ar fi: Candiano Popescu, Rosetti, Polizu, Kreåulescu...

Romanul urmãreæte traseul domnului Cuza, cariera sa militarã fulminantã (în æase luni urcã de la gradul de sublocotenent la cel de colonel), viaåa sa de

familie, mãrirea æi decãderea primului domnitor al României, prezentând realitãåile acelei perioade, care sunt actuale æi astãzi. Astfel, vedem conflictul æefului statului cu prim-ministrul Barbu Catargiu (Cuza le-a spus aghiotanåilor sãi, într-un acces de sinceritate: „Tare mã tem cã nu încap douã sãbii în aceeaæi teacã”), inteligenåa nativã a poporului român („Lãsaåi dom caporal. Vorbiåi ca ãi mari. Toatã ziua cu åara pe buze, dar nu rostiåi nici un cuvânt despre åãrani. Åineåi minte de la mine, un rãcute amãrât, fãrã ætiinåã de carte: dacã åãranilor le merge rãu, n-are cum sã-i meargã åãrii bine”), dar æi foråa popularã în faåa unor decizii ale autoritãåilor care nu reprezintã voinåa poporului („Veniserã în Capitalã æi mulåi provinciali. La început, pe unii dintre ei, dorobanåii de la bariere îi arestaserã, dar, în cele din urmã, Ministerul Din Lãuntru a dispus eliberarea celor închiæi æi ridicarea barierelor. Intra cine vroia. Nu te poåi pune cu prostimea. Unor demnitari nu le-a convenit aceastã mãsurã. Cum sã cedezi în faåa mulåimii? - ziceau ei. Politica se face de cei care au chemare, nu de omul de pe stradã. Aveau, n-aveau dreptate, nu era cine sã îi asculte”).

În speranåa cã v-am trezit curiozitatea, recomand, cu cãldurã, acest roman, mai ales cã, pentru a înåelege unde mergem, trebuie sã ætim de unde venim ca naåie.

Valentin MARIN

Nr6-7.2013.indd 61 11.12.2013 13:42:58

Concurs

62 F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

I) Precizãri generaleA) Concursul este aprobat æi se desfãæoarã în

conformitate cu Ordinul ministrului afacerilor interne 340 din 01.11.2002, privind donaåiile æi sponsorizãrile în Ministerul Afacerilor Interne.

B) Scopul concursului este educativ, de a atrage interesul cititorilor prin oferirea posibilitãåilor de autoevaluare a cunoætinåelor de culturã profesionalã ale personalului PFR, precum æi de câætigare a unor premii.

II) Condiåii de participareA) Vor putea participa la concurs doar abonaåii

revistei FRONTIERA.B) Rãspunsurile vor fi expediate în plic închis

Redacåiei „Frontiera”, pe adresa Bulevardul Geniului nr. 42. C, Bucureæti, sector 6, prin poæta specialã sau civilã.

C) Pe plic se va menåiona obligatoriu „Pentru concursul „Frontiera” din nr. 11-12/2013”.

D) Numele întreg al expeditorului va fi menåionat pe plic, la rubrica expeditor, æi va fi consemnat obligatoriu în interior, pe talonul de concurs decupat din revistã.

E) Vor fi luate în considerare plicurile expediate pânã la data de 31 ianuarie, conform ætampilei aplicate de poætã.

F) Nu se admit rãspunsuri colective, pe un singur talon, nu se admit mai multe taloane cu acelaæi nume, dar într-un plic pot fi expediate mai multe taloane aparåinând mai multor concurenåi.

G) Nerespectarea integralã a condiåiilor de la pct. II lit. A, B, D, E æi F atrage descalificarea.

III) Incompatibilitãåi:A) Nu pot participa la concurs membrii comisiei

de evaluare, persoanele implicate în organizarea æi desfãæurarea concursului æi rudele de gradul I-III (inclusiv afinii acestora).

B) Personalul Redacåiei Revistei FRONTIERA.

IV) Evaluarea rãspunsurilorA) Aprecierea rãspunsurilor se efectueazã de cãtre

o comisie desemnatã la nivelul IGPF, care acordã un punctaj pentru fiecare rãspuns complet, conform grilei de rãspunsuri.

B) Dintre participanåii care acumuleazã cel mai mare punctaj, vor fi desemnaåi, în ordine descrescãtoare, ocupanåii locurilor I æi II.

C) În cazul în care doi sau mai mulåi participanåi realizeazã un punctaj egal, desemnarea câætigãtorului locului respectiv se va face prin tragere la soråi.

V) Acordarea premiilor:A) Câætigãtorii vor fi premiaåi dupã cum urmeazã:Locul I (trei concurenåi) – trei premii a cate un ceas

subacvatic cu busolã „SUUNTO” în valoare de 120 USD fiecare.

Locul al II lea (trei concurenåi) – trei premii a câte o pereche de ochelari Just Cavalli JC 195 în valoare de 111 USD fiecare.

Fond total de premiere = 693 USD

B) Numele câætigãtorilor æi grilele cu rãspunsurile corecte vor fi publicate în revista „Frontiera” numãrul 2.

R E G U L A M E N T

Concurs FRONTIERA

1. Cum este realizatã fotografia în umbrã a titularului de pe fila informatizatã a paæaportului electronic românesc ?

a) prin imprimare inkjet; b) prin imprimare laser;c) prin perforare laser d) pe fila informatizatã nu existã fotografie în umbrã;e) prin gravare laser.

2. Ce tipuri de date biometrice sunt incluse în cip-ul electronic la paæaportul electronic românesc?

a) amprentele digitaleb) amprentele palmare æi irisul; c) data æi locul naæterii titularului; d) amprentele digitale æi imaginea facialã;e) amprentele digitale ale degetelor arãtãtoare (mâna stângã æi mâna

dreaptã) æi imaginea facialã.

3.Menåionaåi care sunt modalitãåile de rescriere a seriilor pe æasiul autoturismelor?

a) chituire serie veche æi repoansonare în alt loc, modificare mecanicã a cifrelor/literelor;

b) folosirea unui certificat de înmatriculare cu date false;c) schimbarea motorului autoturismului.

4. În cazul descoperirii unor baxuri de åigãri de contrabandã în zona de competenåã, menåionaåi cine coordoneazã, conform OMAI 182/2009 privind cercetarea la faåa locului, activitãåile de Cercetare la Faåa Locului (CFL)?

a) poliåistul care a descoperit baxurile de åigãri abandonate în zona de competenåã;

b) procurorul atunci când participã la cercetare æi considerã cã este necesar sau când urmãrirea penalã este de competenåa sa, ori un poliåist din cadrul structurilor de poliåie judiciarã;

c) æeful Sectorului Poliåiei de Frontierã.

5. Potrivit legii nr. 84/1998 privind mãrcile æi indicaåiile geografice, prin „indicaåie geograficã” se înåelege:

a) marca destinatã a servi la deosebirea produselor sau a serviciilor membrilor unei asociaåii de produsele sau serviciile aparåinând altor persoane;

b) denumirea servind la identificarea unui produs originar dintr-o åarã, regiune sau localitate a unui stat, în cazurile în care o calitate, o reputaåie sau alte caracteristici determinate pot fi în mod esenåial atribuite acestei origini geografice;

Î N T R E B Ã R I

Nr6-7.2013.indd 62 11.12.2013 13:43:02

Eveniment

Maråi, 26 noiembrie 2013, la Oradea, a fost organizatã campania „faracontrabanda.ro, în sprijinul autoritãåilor”, din Transilvania. Aceasta este o campanie de informare æi conætientizare a consumatorilor de åigãri din Transilvania, cu privire la elementele

ascunse ale contrabandei.În momentul în care cineva cumpãrã

produse de contrabandã, practic, finanåeazã crima organizatã æi fiecare fumãtor poate face diferenåa, prin refuzul de a cumpãra urmãtorul pachet de åigarete de la contrabandiæti.

Campania „faracontrabanda.ro, în sprijinul autoritãåilor”, este un proiect ce se desfãæoarã în parteneriat cu Euromonitor Business Consulting Services æi Agenåia Pastel, cu sprijinul JTI, sub egida Euromonitor Conferences, æi se va desfãæura pânã în februarie 2014.

În åãrile vecine, care nu sunt membre ale Uniunii Europene (Ucraina, Moldova) æi care aplicã alt sistem de taxare decât cel european, preåul unui pachet de åigarete este de 5-6 ori mai mic decât în România. Drept urmare, profitul realizat de reåelele de contrabandiæti este imens. Acesta este æi mesajul principal al campaniei: „Tu ai fãcut primul milion? Din banii tãi, contrabandiætii au reuæit deja! Nu sprijini contrabanda cu åigarete!”.

Contrabanda prejudiciazã societatea în ansamblu, prin diminuarea încasãrilor

bugetare, ceea ce conduce, implicit, la insuficienta finanåare a proiectelor sociale æi economice ale statului, dar æi la practicarea unei concurenåe neloiale æi distorsionarea mediului de afaceri.

Cu aceastã ocazie, adjunctul æefului Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Sighetul Marmaåiei, comisar de poliåie Florin Coman, a precizat cã „o prioritate pentru activitatea desfãæuratã de ITPF Sighetu Marmaåiei este combaterea contrabandei cu åigarete, aceasta reprezentând principalul fenomen infracåional care se manifestã la frontiera de nord a României. În acest sens, este semnificativã cantitatea de 4.263.721 pachete de åigarete ridicate, în vederea confiscãrii, în 2012 æi 2013. Realizãrile se datoreazã efortului depus, cu simå de rãspundere, de cãtre poliåiætii de frontierã, iar ITPF Sighetu Marmaåiei, cu cele 17 structuri subordonate, æi-a propus sã continue lupta

cu infracåionalitatea transfrontalierã de la frontiera de nord a României. Se constatã o implicare constantã a cetãåenilor din localitãåile situate în imediata apropiere a frontierei cu Ucraina în contrabanda cu åigarete peste frontiera verde, deoarece aceasta reprezintã o sursã de venit importantã”.

Prima campanie, din Transilvania, împotriva contrabandei cu åigarete

c) marca ce indicã faptul cã produsele sau serviciile pentru care este utilizatã sunt certificate de titularul mãrcii în ceea ce priveæte calitatea, materialul, modul de fabricaåie a produselor sau de prestare a serviciilor, precizia ori alte caracteristici.

6. Potrivit legii nr. 8 /1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe prin „drept de suitã” se înåelege:

a) dreptul de a încasa o cotã din preåul net de vânzare obåinut la orice revânzare a operei, ulterioarã primei înstrãinãri de cãtre autor, precum æi dreptul de a fi informat cu privire la locul unde se afla opera sa;

b) vânzarea sau orice alt mod de transmitere, cu titlu oneros ori gratuit, a originalului sau a copiilor unei opere, precum æi oferirea publicã a acestora;

c) nu este prevãzut de legislaåia în vigoare.

7. Prin desen sau model, în sensul legii 129/ 1992, privind protecåia desenelor æi modelelor industriale se înåelege:

a) aspectul exterior al unui produs sau al unei pãråi a acestuia, redat în douã sau trei dimensiuni, rezultat din combinaåia dintre principalele caracteristici, îndeosebi linii, contururi, culori, formã, texturã æi/sau materiale ale produsului în sine æi/sau ornamentaåia acestuia;

b) acele elemente grafice sau de formã, care nu determinã caracterul individual al desenului sau modelului Europene;

c) un semn susceptibil de reprezentare graficã servind la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparåinând altor persoane.

8. Analiza informaåiilor se referã la:a) culegerea æi utilizarea informaåiilor

în scopul stocãrii acestora pe un suport extern, cu posibilitatea regãsirii acestora;

b) culegerea æi utilizarea informaåiilor în scopul sprijinirii procesului de luare a deciziilor;

c) o modalitate de stocare a unor informaåii, cu posibilitatea regãsirii ulterioare a acestora;

9. FRONTEX înseamnã:a) Agenåia Europeanã pentru

Cooperare la Frontierele externe ale Uniunii Europene;

b) Agenåia de Cooperare Operativã la Frontierele externe ale Uniunii Europene;

c) Agenåia Europeanã pentru Cooperare Operativã la Frontierele externe ale Uniunii Europene.

10. Serviciul Analizã de Risc este membru al FRAN:

a) permanent;b) cu drepturi depline;c) fãrã drept de vot.

63F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Nr6-7.2013.indd 63 11.12.2013 13:43:03

64 F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Un copil îi scrie o scrisoare lui Moæ Crãciun: „Dlagã Moæule, te log mult sã-mi aduci un tlenuleå electlic, o maæinuåã æi o ciocolatã.” Se duce copilul la poætã æi duce scrisoarea. Poætãriåele deschid scrisoarea, o citesc æi li se face milã de copil. Hotãrãsc ele sã punã mânã de la mânã sã-i cumpere copilului darurile. Strâng ele banii, cumpãrã trenuleåul, cumpãrã maæinuåa, dar de ciocolatã nu le mai ajung banii. Trimit cadoul copilului, iar la câteva zile de la Crãciun, copilul apare la poætã cu o altã scrisoare, cu mulåumirile pentru Moæ Crãciun: „Dlagã Moæule, îåi mulåumesc din suflet pentlu cadouli! Tlenuleåul este magnific, maæinuåa este supel. Eu sunt convins cã mi-ai tlimis

æi ciocolatã, da’ sunt sigur cã mi-au mâncat-o tâmpitele alea de la poætã!”

Un copil optimist æi unul pesimist îl aæteaptã pe Moæ Crãciun. Pesimistul e sigur cã nu o sã primeascã mare lucru. Optimistul nu mai poate de încântare æi abia aæteaptã sã vadã darurile. Vine Moæul, iar copilul pesimist primeæte super cadouri: un trenuleå, o maæinuåã, ciocolatã, de toate. Copilul optimist primeæte o balegã. Se întâlnesc copiii æi schimbã impresii. Pesimistul, tot trist îi spune celuilalt:

- Eu am primit un trenuleå, da' nu e prea mare, o maæinuåã, da' nu e culoarea pe care o vroiam, æi ciocolatã, da' e cu lapte æi fãrã alune ... si aæa mai departe.

Optimistul, cu gura pânã la urechi:- Mãi, eu am primit un cal, da' nu-l

gãsesc!

Înjurãturi cu perdea: O zi fãrã dumneavoastrã e ca o lunã de concediu. Dacã v-am jignit, am savurat treaba asta. Dumneavoastrã reuæiåi sã faceåi pe cineva sã aprecieze liniætea. Fiecare trebuie sã existe, dar de ce tocmai dumneavoastrã? De ce nu mergem noi doi undeva, unde poate fiecare sã fie de unul singur? Am avut o searã foarte plãcutã. N-a fost seara asta, dar nu mã vait. S-a sinucis cândva cineva din familia dumneavoastrã? Nu? Cum ar fi...? Bancul pe care vi-l voi spune acuma e aæa de bun, cã vã picã pãrul din cap... oh, da' vãd cã îl ætiåi deja! Nu v-au rugat niciodatã pãrinåii sã fugiåi de-acasã? Eu nu uit niciodatã un chip, dar, în cazul dumneavoastrã, o sã fac o excepåie. Oare, este astãzi o zi deosebitã, sau sunteåi, de obicei, aæa de tâmpit? Nu, eu nu aud rãu... doar vã ignor. Vã rog sã nu vã miæcaåi! Aæ vrea sã vã uit aæa cum sunteåi... Sunteåi, într-adevãr, un argument convingãtor pentru paturile separate. Dumneavoastrã aåi arãta foarte bine în ceva lung, curgãtor... Amazon, Nil, Dunãre... Sunteåi la fel de binevenit ca æi telefonul care sunã în timpul nopåii.

Divertisment

Nr6-7.2013.indd 64 11.12.2013 13:43:03

65F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Divertisment

10 lucruri despre tine

1. Acum citeæti aceasta.2. Realizezi cã este o prostie.4. Nu îåi dai seama cã am sãrit peste 3.5. Acum verifici sã vezi dacã e adevãrat.6. Acum zâmbeæti.7. Continui sã citeæti, deæi åi se pare o mare tâmpenie.9. Nu realizezi cã am sãrit peste 8. 10. Verifici din nou æi zâmbeæti referitor la treaba asta.11. A început sã te distreze.12. Nici nu ai realizat cã trebuiau sã fie doar 10 lucruri.

Moæ Crãciun coborã disperat scãrile unui bloc:- Sã nu cumva sã faci tâmpenia sã intri în vorbã cu vorbãreaåa

de la etajul doi, îi spune el iepuraæului de Paæti, care tocmai urca...

Moæ Crãciun intrã într-un magazin care vindea perdele. El spune vânzãtorului:

- Aæ dori sã cumpãr niæte perdele roz.Vânzãtorul i-a arãtat mai multe modele, iar Moæ Crãciun

selecteazã un minunat print floral roz. Vânzãtorul l-a întrebat ce dimensiune vrea, la care Moæul rãspunde cã vrea seturi de câte opt perdele, de 20 de cm.

- Astea sunt foarte mici, în ce camerã credeåi cã le vor pune?

- Nu sunt pentru camere, sunt pentru monitoarele de calculator.

- Dar, domnule, monitoarele nu au ferestre.

- Nu zãu, toåi copiii au Windows 8…

De Crãciun, judecãtorul îl întreabã pe inculpat:

- De ce eæti acuzat?- Mi-am fãcut cumpãrãturile

de Crãciun prea repede.- Asta nu-i nici o crimã, din

contrã, bravo åie. Ca idee, cu cât înainte?

La care acuzatul rãspunde:- Nu cu mult, în noaptea

dinaintea deschiderii magazinului.

Un copil îi spune mamei sale:

- Mamã, îmi scrii æi mie scrisoarea de Crãciun ?

- Pãi, de ce mã pui sã îåi scriu iar? Åi-am scris-o æi anul trecut.

- Pãi, mamã, dacã vede Moæul ce scris am, iar îmi aduce o carte de gramaticã!

Nr6-7.2013.indd 65 11.12.2013 13:43:05

Divertisment

Nr. 11-12/2013F R O N T I E R A 66

Un cãlãtor ajunge în ultimul moment pe peronul gãrii, atât cât sã vadã cum îi pleacã trenul de sub nas. Necãjit, exclamã:

- No, vezi ce-nseamnã sã n-ai lucru’ tãu?!

La stomatolog:- Doctore, cum sunt dinåii mei?- Din punctul meu de vedere,

excelenåi.- Chiar aæa?- Da, da. Zece sunt de scos æi restul

de plombat.

Chiar în faåa unui pacient, o maæinã l-a lovit pe medicul acestuia de familie, pe trecerea de pietoni. Pacientul s-a dus repede la el sã vãd dacã mai trãieæte. Medicul i-a zis:

- Ajutã-mã, te rog, cred cã sunt foarte grav rãnit!

- Of, doctore, sunt foarte ocupat acum, ia aspirinele astea æi dacã nu-åi trece, sunã-mã mâine dimineaåã…

Doi marinari discutã:- Când cobor pe uscat, în douã minute

am douã femei pe braåe!- Nu te cred. Nu existã om care sã-åi

facã un tatuaj aæa rapid!

Anul trecut, de Haloween, am strigat la nevastã-mea:

- Iubito, e o vrãjitoare la uæã, deschid?

- Da, zice ea, dã-i niæte dulciuri æi câåiva pumni.

Din acea zi, soacrã-mea n-a mai venit pe la noi.

O doamnã merge la psiholog. Acesta îi spune:

- Sãptãmâna viitoare vom lucra cu inconætientul.

Ea-i rãspunde :- Nu cred cã soåul meu vrea sã vinã...

Doamna Smith era sigurã cã soåul o înæealã cu servitoarea, aæa cã s-a hotãrât sã-i întindã o cursã: i-a dat liber servitoarei în weekend, dar nu i-a spus soåului... Seara, în pat, soåul, ca de obicei, s-a plâns de dureri de burtã îngrozitoare si a fugit la baie. Imediat, soåia a intrat în camera servitoarei æi s-a ascuns sub plapumã. Nici n-a intrat bine pe uæã, cã bãrbatul a æi sãrit direct pe ea, fãrã nici un cuvânt, æi a trecut la treabã. Dupã ce a terminat, în timp ce el încã gâfâia, soåia triumfãtoare spuse:

- Nu-i aæa cã nu te aæteptai sã mã gãseæti în patul ãsta? æi aprinse lumina.

- Nu, doamnã, rãspunse grãdinarul.

Judecãtorul:- De ce i-aåi dat soåului cu

telecomanda-n cap?

- Pentru cã televizorul era prea greu!

Discuåie între soåi:- Nu crezi, iubitule, cã masca din ulei

de citrice mã ajutã sã arãt mai bine? - Desigur, scumpo, dar nu înåeleg, de

ce o mai scoåi?

Fiul meu, în vârstã de patru ani, m-a întrebat zilele trecute:

- Tati, tu ce åi-ai dorit mai mult, un bãiat sau o fetiåã?

- Fiule, sincer sã fiu, eu mi-am dorit mai mult sã mã distrez.

O femeie îæi viziteazã soåul în închisoare. Acesta, îngrijorat de situaåia ei financiarã, o întreabã:

- Cum te ajungi cu banii? - Nicio grijã, pe urmãtorii trei ani îmi

mai ajung banii primiåi ca recompensã pentru prinderea ta...

Un æmecher, cu ultimul rãcnet de Ferrari, este oprit de Poliåia Rutierã. Bineînåeles, acesta se foloseæte de tupeul specific æi începe conversaåia cu un ton ameninåãtor:

- Ce faci, frate ? Pe mine te-ai gãsit sã mã opreæti ? Tu ætii cine este taicã-meu ?

Poliåistul, în timp ce completeazã procesul-verbal, îi dã æmecherului o replicã genialã:

- De ce mã întrebi pe mine, maicã-ta nu åi-a spus?

O solicitantã la o agenåie matrimonialã:

- Aæ dori sã cunosc un bãrbat care nu fumeazã, nu bea, nu se uitã la fotbal, nu se uitã dupã alte femei. Aveåi aæa ceva?

- Da. În parcul din apropiere...- E de la agenåia dumneavoastrã, nu?

întreabã doamna cu bucurie în glas...- Nu, e din marmurã!

Nr6-7.2013.indd 66 11.12.2013 13:43:06

67F R O N T I E R A Nr. 11-12/2013

Regula cifrei unice presupune completarea careului de 81 cãsuåe

dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice coloanã de 9

cãsuåe æi oricare pãtrat de 3X3 cãsuåe sã

conåinã, o singurã datã, fiecare cifrã cuprinsã

între 1 æi 9.Responsabili de paginã Ætefan ANDREESCU

æi Petre BUCUR

DELICATESÃ

CALCIU(simb)

DELICATESÃ

HAI, CÃLUÅULE!

NOTA 1

VIN OLTENESC

DELICATESÃ

TIP

PETALE DE MAC!

POFTÃ

DELICATESÃ

SOARTÃ

NOTA 2

„MATERIAL”

PENTRU

GHICIT

MÂNCARE

CHINEZEASCÃ

ETERNA

ÎNTREBARE

STOP PE

MARGINI!

JOC CU ÅINTE

A OBIÆNUI

UN ANIMAL

INTRAE ÎN

DEVA!DIMIE

USTUROIAT

SOARE PE NIL

PARADIS

DELICATESÃ

CATETE!

DELICATESÃ

DELICATESÃ

CARNE

FÃRÃ OS

MICUL DAR

THEODOR

CEL MIC

DELICATESÃ

ERMETIC

RUTÃ

GUSTUL BERII

ACAR!

PANÃ

REALITATEA TV

HOÅII DIN OLTENIA

2-3 MERE!

CHEMAREA

CIORII

MÃSURI LA SOL

DE ROS!

LA CEPE!

PICTOR LA

MÃNÃSTIRE

DATÃ!

PLÃMÃDEÆTE

DELICATESE

MÂNCARE...

LA COPII

ÆOLD

A AVEA POFTÃ MARE

D E L i C A t E S E D E S ã R B ã t o R i de Dumitru MOCANU

Divertisment

Un solicitant la o agenåie matrimonialã:

- Ætiåi, eu sunt un bãiat nepretenåios, aæ dori doar o fatã care sã fie frumoasã… deæteaptã... ãã, sã ætie sã gãteascã, sã facã curat...

- Da, da, am înåeles, avem de toate, acum hotãrâåi-vã pe care-o vreåi dintre acestea.

Doi prieteni se întâlnesc æi discutã despre serviciu:

- Nu vreau sã mã laud, dar îåi spun sincer, sunt unul dintre cei mai bine vãzuåi angajaåi de la serviciu.

- Serios vorbeæti, într-un timp aæa de scurt?

- Da, încã din prima zi, trei camere de luat vederi stau pe mine.

O femeie, singurã în apartament, îæi aætepta soåul, când se aude o bãtaie în uæã:

- Cine-i?- Sunt eu, iubito, dragostea vieåii

tale.- Neeeeee, ciocolata nu vorbeæte.

Un tip sunã la uæa unui apartament. Uæa se deschide æi apare o tipã tare...

- Doamnã, dumneavoastrã ætiåi sã faceåi sex?

Fãrã niciun cuvânt, femeia îi trânti uæa în nas. A doua zi, tipul iar sunã la usã, iar deschide tipa, aceeaæi întrebare æi ea îi trânteæte uæa în nas. Seara, discutã cu soåul ei, îi povesteæte ce æi cum, iar acesta decide sã rãmânã a doua zi cu ea. Bineînåeles, soneria se face auzitã, femeia deschide uæa æi tipul pune obiænuita întrebare:

- Doamnã, dumneavoastrã ætiåi sã faceåi sex? Plinã de tupeu, cu soåul ascuns dupã uæã, gata sã intervinã, tipa rãspunde:

- Da!- Atunci, vã rog sã faceåi sex cu soåul

dumneavoastrã, ca sã-mi lase nevasta în pace ...

Nr6-7.2013.indd 67 11.12.2013 13:43:07

Nr6-7.2013.indd 68 11.12.2013 13:43:09